Sunteți pe pagina 1din 1

Basmul cult Fat Frumos din lacrima" scris de Mihai Eminescu pastreaza schema epic

a din basmul popular, dar acorda atentie detaliilor portretistice, peisajelor, a


rhitecturii si, in plus, contine elemente lirice de factura romantica. Modul in
care autorul construieste portetele personajelor denota faptul ca acorda mare at
entie trasaturilor romantice, iar accentul cade pe portretul fizic: Mama paduril
or este o aparitie nfricosatoare tipic romantica: Ochii ei doua nopti turburi, gura
ei- un hau cascat , dintii ei siruri de pietre de mori"
Stilizarea in maniera eminesciana si romantica a basmului este atat de profunda,
incat in multe episoade ne intampina personajele prozei autorului, cu atitudini
, reactii si limbaj. Ileana, fata Mu-mii-padurii, cu ochi albastri ca undele lacu
lui", il primeste pe Fat-Frumos ca Maria pe Dionis, sau ca oricare alta eroina p
asionala, cunoscatoare a magiei sentimentului:
Bine-ai venit, Fat-Frumos, () cat
e de mult de cand te-am visat! Pe cand degetele mele torceau un fir, gandurile m
ele torceau un vis, un vis frumos, in care eu ma iubeam cu tine; Fat-Frumos, din
fuior de argint torceam si eram sa-ti tes o haina urzita in discantece, batutan fericire."
Mai importanta dect chestiunea fidelitatii scriitorului fata de anumite modele si
influente pare a fi unitatea de viziune care domina proza. Peisagist si portret
ist de exceptie, Eminescu proiecteaza bucatile de proza cu finetea simtului sau
mitologic si alege modelele care-l inspira spre a le acorda conform sensibilitat
ii si fanteziei sale. Rezultatul acestor prefaceri de mare efect artistic este u
n ansamblu ale carui piese se unesc expresiv aidoma fibrelor care ntregesc un org
anism. Nu ntmplator, G. Calinescu scrie ca basmul Fat-Frumos din lacrima e plin de
somnuri . Cutare peisaj din Fat-Frumos..., noteaza si Eugen Simion, seamana izbito
r cu unele pasaje descriptive din Cezara si Sarmanul Dionis.
Fantasticul eminescian este un fantastic filosofic, metafizic, doctrinar, de ide
i. ntr-o notita din manuscrisele sale Eminescu spunea ca adevarata "fantezie" se
naste din contemplarea ideilor eterne, definind astfel formula, tipul de fantast
ic n care se ncadreaza. Proza fantastica are fundamentul filosofic format din refl
ectiile despre spatiu si timp si din concepte ca "arheu", "avatar", "arhetip", "
anamneza". Aceste fundamente filosofice asigura originalitatea fantasticului emi
nescian n literatura universala. Fantasticul filozofic la Eminescu este redat cel
mai bine in nuvela Sarmanul Dionis" printr-o intreaga serie de motive: motivul u
mbrei (preluat din filozofia indiana), motivul pacatului originar (care apare ca
nd Dan, sub puterea gandului necurat al lui Ruben, se intreaba daca, fara sa sti
e, nu e chiar el Dumnezeu, gandul acesta ducandu-l la pierzanie si in felul aces
ta el revine Dionis), motivul visului in vis (fantezia, halucinatia lui Dionis i
n timpul bolii), motivul vietii ca teatru, idee conform careia fiecare om e acti
onat de niste forte exterioare, in primul rand de un ipotetic regizor ascuns car
e e, dupa parerea lui Schopenhauer, vointa universala.
Cat despre proza eminesciana si receptarea ei critica, aceasta este la fel de im
portanta ca si poezia sa, dar a fost insuficient cercetata si studiata. Critici
precum Garabet Ibraileanu sau Eugen Lovinescu au prejudecat proza lui Eminescu c
a fiind inferioara poeziei aceluiasi autor. Din fericire, prejudecata a fost inl
aturata de George Calinescu care demonstreaza ca Eminescu este la fel de mare n t
oate compartimentele operei sale, ca acelasi geniu se manifesta peste tot n creat
ia eminesciana.