Ministerul Educaiei din Republica Moldova

Universitatea de Stat ,,Alecu Russo din Bli

Facultatea ,,tiinte Reale, Economice i ale Mediului

Referat
Tema:Indicatorii miscarii naturale a
populatiei

Elaborat de: Golub

Andriana
Gr.CT11Z
Verificat de:Movila.I

Balti, 2016

Introducere

Prin miscarea populatiei intelegem modificarea numarului, compozitiei si distributiei

teritoriale a populatiei ca si a intrarilor si iesirilor in si dintr-o populatie data. In functie de natura
acestor intrari si iesiri, distingem miscarea naturala si miscarea migratorie.
Miscarea naturala a populatiei este cea care este rezultatul intrarilor si iesirilor naturale
in si dintr-o populatie data, intrari si iesiri reprezentate de nasteri si decese. Prin urmare,
componentele de baza ale miscarii naturale a populatiei sunt natalitatea si mortalitatea. Tot
componente ale miscarii naturale sunt considerate si nuptialitatea si divortialitatea, cu precizarea
ca acestea sunt, sa spunem, componente secundare sau indirecte in sensul ca ele nu influenteaza
direct numarul si compozitia populatiei, ci indirect, prin influentarea nivelului natalitatii si, in
mai mica masura cel al mortalitatii.
Principalii indicatori ce caracterizeaza miscarea naturala a populatiei sunt:
-indicatorii natalitatii
-indicatorii mortalitatii
-sporul natural
-nivelul de viata
-indicatorii de nuptialitate
-indicatorii de divortialitate
Indicatorul natalitatii
Natalitatea este elementul dinamic, activ al bilanului natural i cunoate o mai mare
variabilitate n spaiu i timp, ntruct poate fi mai uor de controlat i de influen at dect
mortalitatea. Cel mai frecvent se calculeaz natalitatea brut, ca raport dintre numrul de nscui
vii n decurs de un an i efectivul populaiei care le-a dat via, valoarea obinut exprimndu-se
n promile.
Rata general a natalitii (natalitatea brut) se calculeaz dup formula:Ng=N/P * 1000 unde N
reprezint numrul nscuilor vii iar P efectivul populaiei.
Deoarece valoarea natalitii este influenat direct de strucutra pe grupe de vrst i sexe
a populaiei, natalitatea brut nu red ntotdeauna situaia real. De aceea s -a recurs i la
calcularea altor indicatori, care s ofere o imagine mai apropiat de realitate a acestui fenomen al
naterilor:
- natalitatea standardizat (puin utilizat n practic);
- fertilitatea populaiei (care se calculeaz ca raport ntre numrul nscuilor
vii i populaia feminin cu vrsta cuprins ntre 15 i 49 de ani);

-indicele de nlocuire a generaiilor (notat cu R; numrul mediu de copii de sex feminin nscut de
o femeie; n cazul n care acest indice este mai mare dect 1, popula ia respectiv manifest o
tendin de cretere rapid, dac este egal cu 1, exprim stagnarea, iar dac este mai mic dect 1,
atunci numrul populaiei pentru care s-a calculat este n scdere;
-indicele sintetic al fecunditii (numrul mediu de copii nscui de o femeie n timpul vietii;
variaz intre valori mai mari de 7 - in cateva state din Africa Subsaharian - si 1,2 in unele state
ale Europei de Est).
Valoarea de 2,1 din urm pentru acest indicator este considerata limita pana la care o
populatie isi asigura inlocuirea. Sub acest prag indica tendinte regresive, iar peste
aceasta valoare indica o crestere naturala a populatiei in conditiile unei mortalitati reduse.
Interpretarea valorilor evideniaz micarea natural a populaiei. Acest indicator se interpreteaz
coroborat cu indicatorul rata sporului natural.
Natalitatea depinde in mare masura de comportamentul si interesele grupului uman si de
aceea se poate vorbi despre doua tipuri de natalitate: potentiala si reala. Natalitatea potentiala
poate fi atinsa atunci cand nu se pune problema controlului nasterilor. Valoarea maxima care s-ar
putea atinge este de 60 , dar aceasta situatia nu se mai intalneste aproape nicaieri pe Glob. Nici
in perioadele mai indepartate, cand natalitatea potentiala era mai frecvent atinsa, valoarea sa nu
ajungea decat rar la aceasta cifra.
Valorile natalitatii potentiale erau si sunt influentate de cativa factori:
-starea de sanatate: ameliorarea starii de sanatate a populatiei feminine in special contribuie la
cresterea valorilor natalitatii;
-structura pe grupe de varsta si sexe: populatii imbatranite sau feminizate se inscriu cu valori mai
mici ale natalitatii potentiale decat cele dominate de tineri adulti si cu o strucutra pe sexe
echilibrata;
- conditiile climate determina valori reduse ale natalitatii acolo unde au manifestari extreme climatul polar si subpolar, in care resursele de hrana sunt limitate iar popularea este relativ
recenta.
Indicatorul mortalitatatii
Mortalitatea este fenomenul demografic care evidentiaza frecventa producerii
evenimentului demografic numit deces intr-o populatie data.
In analiza mortalitatii este necesar sa se ia in consideratie o serie de factori care

determina expunerea diferentiata a populatiei la riscul de deces. Acesti factori tin de:
a) persoana expusa riscului de deces este vorba aici de caracteristici cum ar fi: varsta (care
este cel mai strans legata de riscul de deces),sexul(inregistrandu-se o supramortalitate masculina
la toate grupurile de varsta), ocupatia (care prin continut si prin conditii specifice de
exercitare poate presupune riscuri de deces diferite), venituri (care diferentiaza

populatia in

privinta accesului la servicii medico-sanitare de calitate), studii etc.

b) imprejurarile in care traiesc oamenii si in care se produc decesele este vorba de conditii de
mediu geografic (care pot fi favorabili sau mai putin favorabili sanatatii si care pot induce
riscuri diferite de deces), mediul de rezidenta (tipuri de rezidenta urbana sau rurala si marimea
acesteia fiind puternic asociate cu riscul de imbolnavire si deces) etc.
c) evenimentul demografic insusi respectiv decesul este vorba de cauzele deceselor care pot fi
externe sau interne si care au incidente diferite si prezinta riscuri de deces diferite.
Intensitatea mortalitatii este masurata si analizata in principal cu ajutorul ratelor
mortalitatii. Aceste rate pot fi: rate generale D / P x 1000, rate specificeDi / Pi x 1000 si rate
standardizate (a caror semnificatie este similara cu cea a ratelor respective ale fertilitatii).
Mortalitatea mai poate fi descrisa si masurata si cu ajutorul altor masuratori, cum ar fi:
ponderea deceselor de o anumita cauza in total decese (Dc / D x 100); letalitatea unei boli
(raportul dintre numarul celor care sufera de o anumita boala si al celor care decedeaza de
respectiva boala); mortalitatea naturala (procentajul femeilor care decedeaza la nastere);
mortalitatea unei boli (procentajul imbolnavirilor de o anumita boala in totalul imbolnavirilor)
etc.
Mortalitatea infantila-mortalitatea intervenita in cursul primului an de viata, al carei nivel este
stabilit cu ajutorul ratei observate sau conventionale a mortalitatii infantile: Do/ N x
1000 unde Do = decedati in varsta de sub un an intr-un interval de timp determinat (de regula un
an), iar N = totalul nascutilor vii in intervalul de timp respectiv. Decesele infantile pot fi decese
din cauze endogene (datorate unor boli congenitale, imaturitati la nastere , sau a unor accidente
la nastere care sunt, in cea mai mare masura, inevitabile si se produc predominant in prima luna
sau chiar saptamana de viata) si decese din cauze exogene (datorate unor factori tinand de mediul
in care traieste nou-nascutul si care se produc in majoritate in perioada de dupa prima luna de
viata). Ca atare, reducerea nivelului mortalitatii infantile este posibila aproape exclusiv, prin
reducerea deceselor din cauze exogene.
Intrucat riscul de deces nu este in mod egal distribuit in cursul primului an de viata, fiind
maxim in prima luna sau chiar in prima luna sau chiar in prima saptamana, o serie de autori

considera ca mortalitatea infantila ar trebui impartita in mortalitate neonatala cea produsa in

prima luna de viata (D0

1 luna

/ N x 1000) si mortalitate postneonatala cea produsa in

urmatoarele 11 luni de viata (D1 luna 1 an / N x 1000). La randul sau, mortalitatea neonatala se
subdivide

in mortalitatea

anteneonatala (produsa

in

prima

saptamana

de

viata)

si postneonatala (produsa in urmatoarele trei saptamani de viata).

Sporul natural
Sporul natural al unei populaii, raportat la o anumit perioad, ca valori absolute, reprezint
diferena dintre numrul nscuilor-vii i numrul decedailor n perioada de referin.
Ca valori relative, sporul natural reprezint diferena dintre natalitate i mortalitate, n care:
-Natalitatea reprezint numrul de nscui vii la 1000 de locuitori.
-Mortalitatea reprezint numrul de decedai la 1000 de locuitori.
Dup evoluia numrului populaiei, sporul natural poate fi:
pozitiv-cnd numrul nscuilor-vii este mai mare dect numrul decedailor;
negativ-cnd numrul nscuilor-vii este mai mic dect numrul decedailor;
zero- cnd numrul nscuilor-vii este egal cu numrul decedailor.
Rata sporului natural reprezint diferena dintre rata general a natalitii i rata general a
mortalitii n anul de referin.
SN = RN RGM, unde:
SN reprezint rata sporului natural n anul t;
RN reprezint rata natalitii n anul t;
RGM reprezint rata general a mortalitii n anul t.
n acelai timp,RGM = D/P *100, unde:
D reprezint numrul deceselor nregistrate n anul t;
P reprezint populaia medie n anul t.
Scopul acestui calcul este de a evidenia evaluarea demografic a micrii naturale a populaiei.
Interpretare:

valoarea pozitiv a acestui indicator reflect o cretere natural a populaiei;

valoarea negativ reflect scderea natural a populaiei.

Un element al sporului natural este i rata mortalitii infantile, care ia n calcul numrul de
copii decedai la vrsta de sub un an la 1000 de nscui-vii
Nivelul de viata
Noiunea de nivel de via a fost i rmne un obiect actual de studiu. Deoarece
vizeaz n mod direct fiecare individ, importana politic a problemei este greu de subestimat.
Mai mult, nivelul de via dintr-o ar determin stabilitatea social i, n consecin, trebuie s
in de securitatea naional. Lumea devine tot mai instabil, iar unul din principalele motive ale
acestei instabiliti vizeaz n mod direct nivelul de trai. Este evident c, pentru a rezolva orice
problem, mai nti, aceasta trebuie bine studiat. Consecinele nelegerii greite a fenomenelor
i proceselor sunt reaciile i deciziile inadecvate. Astfel, problema rmne nerezolvat, iar n
cazul nostru consecinele unor decizii greite pot fi, fr exagerare, devastatoare.
Coeficientul vitalitatii se determina prin raportul dintre numarul celor nascuti si numarul
celor decedati.
Nuptialitatea
Fenomenul de nupialitate definete masa cstoriilor sau a persoanelor ce se cstoresc
n limitele unei perioade de timp determinate, de obicei anul calendaristic.
Pentru analiza nupialitii vrsta joac un rol esenial. Legislaia majoritii rilor
stabilete vrsta minim la care orice persoan poate ncheia o cstorie fr alte implicaii
procedurale, n afar de asentimentul cuplului. Corelate cu observaiile statistice privind limita
superioar de vrst dup care numrul cstoriilor devine nesemnificativ, aceste prevederi legale
permit delimitarea aanumitului ,,contingent nupiabil. In situaia specific rii noastre,
contingentul nupiabil cuprinde populaia feminin n limitele de vrst 16-39 ani i populaia de
sex masculin, n limitele de vrst 18-44 ani. Evident, n timpurile moderne, libertatea individului
de a-i alege partenerul este foarte mare n comparaie cu situaia cnd prinii contractau
cstoriile copiilor chiar n primii ani dupnaterea acestora. Aceast libertate de alegere a
partenerului nu are ns un caracter ntmpltor. In primul rnd, ca timp, ea coincide cu perioada
trecerii la exercitarea unei profesii i este legatsocial de asigurarea cminului viitoarei familii.
In al doilea rnd, relaiile dintre viitorii soi se stabilesc ntr-un anumit cadru social. Exist situaii
speciale n trecut (exterminri, calamiti i parial n perioadele rzboaielor moderne) n care
numrul cstoriilor poate scdea sensibil. S-a observat c, dup rzboaie, nupialitatea sporete,
fapt care contribuie la creterea natalitii

Grupurile religioase de celibatari (preoi, clugri, clugrie) influeneaz cu totul

nensemnat natalitatea unei populaii. La multe populaii cstoria apare ca o obligaie: n vechiul
Mexic brbaii erau cstorii obligatoriu la 30 de ani dac erau celibatari. Procesele sociale
intervenite au consecine pozitive, dar i nega-tive. Transformrile raporturilor familiale sunt
nsoite de un numr mare de divoruri, familii incomplete, micorarea natalitii, un potenial
educativ nefavorabil.De exemplu, n Republica Moldova, n anul 2003, s-au ncheiat 25 mii de
cstorii.
Numrul divorurilor pronunate prin hotrrea judectoreasc a fost de 14,7 mii, deci 4,1
divoruri la 1000 locuitori. Spre deosebire de majoritatea rilor dezvoltate, n Republica
Moldova este caracteristic cstoria timpurie. De exemplu, n anul 2003 cele mai multe
persoane, care s-au cstorit, aparin grupei de vrst de 2024 ani (46,1% dintre femei i 42,0%
dintre brbai). De asemenea conform recensmintului realizat in anul 2004, avem 740668
persoane cstorite oficial, 56871 cstorite neoficial i 396820 necstorite. n 2008 s-au
ncheiat 26,7 mii cstorii, cu 9,1 la sut mai puin comparativ cu anul precedent, rata
nupialitii constituind 7,5 cstorii la 1000 locuitori. Din totalul cstoriilor nregistrate cele
mai multe s-au ncheiat n luna octombrie (13,8%), iar cele mai puine n luna aprilie
(2,9%).Cele mai multe persoane, care s-au cstorit n 2008, aparin grupei de vrst 20-24 ani
(37,2 % dintre brbai i 47,8 % dintre femei). Vrsta medie la prima cstorie a fost de 25 ani
pentru brbai i 23 ani pentru femei. Cstoriile pe medii dup vrsta soilor se reprezint astfel:
23,1% din numrul cstoriilor nregistrate la sate, au fost ncheiate de femei n vrst sub 20 ani,
fa de 10,2%, n mediul urban. Din totalul cstoriilor nregistrate n 2008, cele ncheiate de
persoane celibatare au reprezentat 80,7% pentru brbai i 83,1% pentru femei. Proporia
persoanelor divorate, care s-au recstorit, a fost de 18,4% la brbai i 15,1% la femei, iar
proporia persoanelor vduve, care s-au recstorit a constituit respectiv 0,9 % i 1,8%.

Divorialitatea
Fenomenul de divorialitate caracterizeaz masa divorurilor ntr-o perioad de timp
delimitat.
In general, analiza divorialitii ncadreaz numrul divorurilor n limitele unui an calendaristic.
Divorurile pot influena fertilitatea reducnd numrul anilor de convieuire a cuplurilor.
Pe de alt parte, innd seama de faptul c n multe cazuri existena copiilor constituie un
impediment n decizia soilor de a se despri, este de presupus c acele cstorii care se desfac,

ntr-o oarecare msur i-au epuizat posibilitile de avea copii. Uneori lipsa copiilor i
sterilitatea duc la divor.
Unii cercettori au gsit c exist o proporionalitate invers ntre situaia social
economic i frecvena divorului subliniind c pturile sociale mai puin avute divoreaz mai
greu. Ali autori au ntlnit o frecven mai mare a divorurilor la aceste pturi sociale. Scderea
numrului de cstorii i creterea numrului de divoruri. Aceste dou fenomene demografice
influeneaz negativ asupra funciei de reproducere a familiei. Cel mai mare numr de divor uri
se nregistreaz la brbaii i femeile n vrst de 25-29 ani, adic divorurile revin celei mai
reproductive vrste a ambelor sexe, ceea ce se reflect extrem de negativ asupra natalit ii
generale a populaiei. De asemenea conform recensmintului R.Moldova realizat in anul 2004,
avem 37080 persoane divorate i 12064 persoane desprite. Numrul divorurilor pronunate
prin hotrrea judectoreasc a fost n 2008 de 12,6 mii, cu 9,4% mai puin fa de anul 2007,
revenind n medie 3,5 divoruri la 1000 locuitori.n anul 2008 din totalul divorurilor, 31,2% au
intervenit dup o perioad de csnicie mai mic de 5 ani, urmate de cstoriile desfcute dup o
perioada cuprins ntre: 20 ani i peste (20,1%), 5-9 ani (19,6%), 10-14 ani (15,6%). Durata
medie a cstoriei desfcute prin divor a fost de 11 ani.Cstoriile desfcute n cazul cuplurilor
cu copii minori au reprezentat 29,7% din totalul divorurilor, iar numrul copiilor minori afectai
de desfacerea acestor cstorii a fost de 5119.