BIOTEHNOLOGII CLASICE SI MODERNE

Progresele considerabile inregistrate in ultimul secol in domeniul biotehnologiei ,

avand la baza o serie de descoperiri stintiifice, dintre care amintim descoperirea
ADN-ului, in 1953 si stabilirea tehnicilor de manipulare genetica in 1973, au pus
bazele unei biotehnologii moderne cu considerabile efecte economice si sociale .
Realizarile din ultimele decenii in domeniul ingineriei genetice, au determinat pe
oamenii de stiinta sa anticipeze ca secolul XXI va fi dominat de aceasta activitate, asa
cum secolul XX a fost dominat de descoperirile fizicii: tehnica informatica, fisiunea
nucleara, explorarea cosmosului .
Cele mai cunoscute descoperiri ale ingineriei genetice din secolul XX sunt:
interferonul (o proteina sintetizata de celula umana ca raspuns la atacul unor virusuri si
care astazi se foloseste pentru tratarea cancerului hepatic), insulina produsa de bacterii,
hormoni de crestere umani sau diferite vaccinuri .
Cele mai multe cercetari, cu cele mai multe rezultate au fost realizate in domeniul
medicinei si industriei farmaceutice: productia de hormoni, de antigene, de enzime, de
reactivi necesari diagnosticarii.
In domeniul industriei, biotehnologiile asigura valorificarea deseurilor industriale
pentru obtinerea de materiale plastice, combustibili sau substante chimice .
Microorganismele sunt utilizate sa transforme biomasa necomestibila in hrana si
energie A aparut asadar o ramura a ingineriei genetice, biotehnologia moderna, care
folosesste ca masini si aparate de productie microorganismele sau diferiti constituenti
celulari ai microorganismelor .
Dezvoltarea biotehnologiilor va determina schimbari fundamentale in domeniul
agroalimentar. Astfel prin tehnologia manipularii materialului genetic, ADN
recombinat, se anticipeaza o cale de realizare de recolte mai bogate prin transferul
genelor fixatoare de azot la plantele de interes major din punct de vedere al
alimentattiei .
Au fost realizate astfel materii prime vegetale cu continut nutritiv mai ridicat, mai
rezistente la boli si atacul daunatorilor, seceta, frig.
Este posibil, spun specialistii, ca peste 100 de ani, configuratia plantelor de cultura si
configuratia animalelor sa fie foarte diferite fata de cele din zilele noastre.
Industria alimentara este poate cel mai vechi utilizator al biotehnologiilor, fermentatia
ca proces biotehnologic fiind cunoscuta de milenii. In antichitate, drojdiile erau

folosite pentru fabricarea painii, vinului , berii. In urma cu 5000 de ani sumerienii
fabricau 20 de tipuri de bere.
Biotehnologiile moderne au un domeniu vast de exploatare in industria moderna.A
crescut productia mondiala de enzime exogene, utilizate in aproape toate ramurile
industriale, sinteza de aminoacizi esentiali cu ajutorul bacteriilor, obtinerea de alcool
folosit ca substituent al petrolului sau producerea de biomasaa prin valorificarea pe
calea fermentatiei a unor plante cu crestere rapida.
Beneficiile biotehnologiilor moderne au impus dezvoltarea lor foarte rapida la nivel
mondial .
1.Cresterea si diversificarea productiei vegetale
Primele generatii de produse alimentare modificate genetic (OMG sau GMO) au fost
bine primite de fermieri in SUA, prin cresterea productiei agricole. Spre exemplu,
studiile au aratat ca, o specie de porumb modificata genetic, rezistent la actiunea
daunatoare a insectelor, a manifestat o rezistenta crescuta si la la actiunea altor
microorganisme: fungi, mucegaiuri care atacau porumbul nemodificat.
De asemenea, nivelul de micotoxine produse de diferite specii de mucegaiuri sunt mult
mai mici la porumbul-GMO.
2.Beneficii nutritive si igienice
O mare varietate de produse biotehnologice din clasa uleiurilor sau grasimilor
alimentare sunt deja pe piata.Cu ajutorul biotehnologiilor vegetale a fost redus
continutul de acizi grasi saturati din cateva sortimente de uleiuri vegetale .
Prin biotehnologie a fost rezolvata o problema de igiena alimentara, atunci cand
uleiurile vegetale erau hidrogenate pentru crestera stabilitatii la tratament termic sau
pentru obtinerea margarinei.
Cercetarile biotehnologice au vizat de asemenea cresterea continutului proteic al
cartofului. Acesti cartofi transgenici contin un numar important de aminoacizi, care in
mod normal nu se gasesc in cartof. Pentru orz au fot create specii bogate in vitaminaA
sau cu un continut mai bogat de fier.
A fost creata o rosie modificata genetic care contine de trei ori mai mult antioxidantlicopen.Consumul de licopen este asociat cu scaderea riscului producerii cancerului si
scaderea nivelului colesterolului din sange .
Din punct de vedere al igienei alimentare, biotehnologia incearca sa resolve si
urmatoarele probleme:

 Identificarea proteinelor alergenice din lapte, soia, alune si eliminarea lor

din productiile vegetale viitoare
Descresterea cotinutului natural de substante toxice, prezente in
produsele alimentare
3. Cresterea calitatii produselor
Biotehnologiile sunt de asemenea utilizate pentru modificarea caracteristicilor
materiilor prime pentru a fi mai atractive pentru consumator si mai usor de procesat.
Cercetarile efectuate au determinat:

cresterea conservabilitatii fructelor si vegetalelor proaspete

ardeii, morcovii si salata sunt mai crocante

obtinerea de soiuri cu samburi putini pentru pepeni si struguri

cresterea sezonalitatii soiurilor de tomate, capsuni
cresterea aromei rosiilor, ardeilor, perelor
crearea de specii de ceai si cafea fara cofeina
Cercetatorii japonezi au identificat enzima care produce substanta care
declanseaza lacrimarea atunci cand taiem ceapa. Este numai o problema de timp pana
cand va fi creata o specie de ceapa fara aceasta enzima.
Foarte multe cercetari au fost efectuate pentru schimbarea raportului apa-amidon din
diferite leguminoase. Astfel, un cartof cu un continut ridicat de amidon, va fi mai
sanatos pentru om, deoarece el va absorbi mai putin ulei in timpul prajirii. De
asemenea, obtinerea amidonului din cartof se va face cu un consum energetic mult mai
redus. Cu aceleasi scopuri, este in cercetare si o specie de tomate pentru obtinerea
pastei de tomate. Cresterea cu 1.2% a substantei uscate din cartofi, ar aduce o
economie energetica de 35 milioane de $ procesatorilor americani .
De beneficiile biotehnologiilor beneficiaza si industria de lactate. Specialistii din Noua
Zeelanda utilizeaza in present biotehnologiile animale pentru cresterea continutului de
cazeina din lapte cu 13% , pentru obtinerea unei cantitati marite de branzeturi.

ORGANISMELE MODIFICATE GENETIC

1. Organisme modificate genetic
Avand in vedere reactia consumatorilor privind introducerea pe piata a unor plante, dar
si la adresa alimentelor si furajelor modificate genetic, este necesara cunoasterea
notiunii de OMG , asa cum este cunoscuta pe plan national si international .
In Germania organismele modificate genetic(OMG) sunt organisme al caror material
genetic a fost modificat intr-un mod care nu exista in natura in conditii naturale sau
de recobinare naturala. OMG trebuie sa fie o unitate capabila de autoreplicare sau
transmitere a materialului genetic .
In SUA, OMG se refera la plante si animale care contin gene transferate de la alte
specii, pentru a obtine anumite caracter , precum rezistenta la anumite pesticide si
ierbicide.
In Romania, conform ordonantei de guvern OG nr.49/2000, OMG este un organism
care contine o combinatie noua de material genetic, obtinut prin tehnicile
biotehnologiilor moderne care ii confera noi caracteristici.
2. Ingineria genetica
Ingineria genetica poate fi definita ca un ansamblu de metode si tehnici care permit
introducerea in patrimonial genetic al unei celule a uneia sau a mai multor gene noi,
numite
de interes, fie modificarea unor gene prezente deja in celula.
Genele trasferate sunt denumite transgene. Ingineria genetica mai este denumita
si modificare genetica,transformare genetica sau transgeneza, iar produsele produsele
obtinute poarta numele de organisme modificate genetic sau organisme transgenice.
Pentru modificarea genetica a plantelor este nevoie de :
gene de interes
metoda de integrare a transgenelor in nucleul celulei care va fi originea
noii plante
selectarea plantelor la care transgena se exprima la un nivel ridicat ,
adecvat scopului(rezistenta la ierbicid, culoare, aroma)
Comparativ cu metoda clasica de ameliorare, transformarea prin inginerie genetica are
cel putin doua avantaje:

 permite introducerea unui singur caracter la o varietate

gena transferata poate proveni din orice sursa, ceea ce extinde in mod
nelimitat posibilitatile de exploatare
Cercetarile de inginerie genetica necesita laboratore scumpe, echipamente, reactivi
speciali si specialisti vizionari. In aceste conditii este evident ca cercetarile de
inginerie genetica s-au dezvoltat prioritar in tarile cu mai multe resurse financiare si
umane.
3.Posibilele reactii adverse ale organismelor modificate genetic
OMG sunt subiectul unor dezbateri aprinse, pe de o parte din motive
etice, iar pe de alta parte din motive legate de riscul utilizarii si consumarii lor.
Ca urmare a presiunii consumatorilor, consiliul Comunitatii Europene a emis
directive care se refera la obtinerea, utilizarea, eliberarea deliberata in mediu si
comercializarea OMG-urilor si a alimentelor obtinute din materii prime
modificate genetic.
In directive nr.18/2001/CEE sunt mentionate potentialele efecte adverse
ale eliberarii OMG-urilor in mediu:
aparitia unor boli umane prin efecte toxice si alergice
aparitia unor boli la plante si animale prin efecte toxice si alergice
efecte negative asupra dinamicii si diversitatii genetice a
populatiilor de specii din mediu
diminuarea rezistentei la patogeni
compromiterarea tratamentelor profilactice sau terapeutice
vegetale, veterinare sau umane, prin transferul de gene care confera
rezistenta la antibioticele utilizate in medicina umana si veterinara
efecte asupra ciclului biogeochimic(ciclul compusilor in natura, in
special ciclul C si N)
Aceasta directiva stabileste ca introducerea alimentelor obtinute din OMG-uri sa se
realizeze prin metoda pas cu pas. Etichetarea, care este obligatorie pentru toate
produsele care contin OMG, asigura consumatorii ca pot alege un produs modificat
genetic sau unul traditionale.

Sapte teorii controversate ale originii vietii

.Ipoteze stiintifice
Toate culturile lumii au dezvoltata teorii care sa explice originea
vietii.In Evul Mediu scolile europene au dezvoltat o teorie conform
careia creaturile mici ( insecte,amfibieni si soareci ) au aparut prin
generare spontana,adica prin ansamblare de la sine ( selfassembly) ,din material fara viata ;cu alte cuvinte ,bioticul si-a avut
originea in abiotic.
Pe langa aceasta teorie primitiva,odata cu modernizarea mijloacelor de cercetare ,oamenii de
stiinta au indreptat luneta dinspre Calea Lactee spre celula si au analizat mecanismele
biochimice ,prin care un aminoacid esential ar putea aparea in conditii naturale ,fie ele blande
sau vitrege ,nascandu-se astfel sapte teorii controversate ale originii vietii.

1.Teoria supei primordiale

Supa primordiala este un amestec de compusi organici ( la acest nivel a aparut viata ) .Cand
Pamantul s-a format ,pe acesta nu exista materie organica .Totusi ,acum miliarde
de ani ,materia anorganica s-a transformat brusc in materie organica
,proces numir abiogeneza.Unii cercetatori considera supa primordiala
incubatorul mama si atribuie acesteia rolul elementar in formarea
aminoacizilor ,parintii acizilor nucleici ADN si ARN.

2.Teoria fulgerului
Scanteile electrice pot genera aminoacizi si glucide intr-o atmosfera saturata cu vapori de
apa ,metan ,amoniac si hidrogen ,fapt demonstrat prin celebrul experiment Miller-Urey.S-a
demonstrat ca actiunea unui fulger ar putea sta la originea vietii,mai ales avand in vedere
faptul ca,acum miliarde de ani ,atmosfera terestra continea asemenea
compusi
chimici,ca urmare a acitivitatii vulcanice intense din acea perioada
straveche.

3.Teoria comunitatii din argila

Primul compus organic sau aminoacid a aparut in mediul de argila,acum aproximativ 4

miliarde de ani.Argila are doua proprietati ce ii pot atribui ,cumulat,denumirea de leagan al
vietii:capacitatea de a inmagazina energie si capacitatea
de a transfera energia provenita mai ales din
dezintegrarile
nucleare
sau
din
procesele
termochimice de natura magmatica.Astfel ,avand in
vedere aceste proprietati de transfer ,argilele
stravechi ar fi putut functiona ca fabrici
chimicede
transformare
a
substantelor
simple,anorganice,in primele particule ale comunitatii de substante organice.

4.Teoria izvoarelor hidrotermale

Viata a aparut in izvoarele hidrotermale ,la adancime mare ,unde moleculele bogate in
hidrogen au dat nastere primului aminoacid ,sub cataliza mineralelor care alcatuiesc peretii
acestor fisuri.Aceasta teorie
este coroborata cu descoperirea ,in anul 1979,a unor
ecosisteme
fabuloase ,care s-au dezvoltat in aceste conditii vitrege
,populate cu
o
fauna
specifica,adaptata
la
intunericcrabi,pesti,bacterii.Din punct de vedere biochimic
insa,sansele
aparitiei primului aminoacid in izvoarele
hidrotermale marine sunt infime,intrucat compusii
organici sunt instabili la temperaturi ridicate.

5.Teoria inceputului rece

In urma unui studiu realizat de Institutul de Oceanografie Scripps ( San Diego ,SUA) s-a ajuns
la concluzia ca acum 3 miliarde de ani ,oceanele lumii erau
acoperite cu un strat gros de gheata,de 300 de metri grosime ,care
proteja moleculele organice ( cu rol de precursor al aminoacizilor )
de actiunea nociva a radiatiilor ultraviolete.Stratul de gheata a
functionat astfel ca o bariera ,creand mediul perfect pentru
aparitia vietii ,la temperaturi scazute si la sute de metri adancime.

6.Teoria originii vulcanice

Aceasta
completeaza
celelalte
teorii
care
speculeaza
doar
aparitia
aminoacizilor.Leslie
Orgel ,cercetator de origine britanica ,a studiat prezenta sulfurii de
carbonil
(COS)in gazele emanate de vulcani,impreuna cu alti doi
cercetatori ,Luke Leman si Reza Ghadir.COS are rolul de a
lega
aminoacizii,fapt demonstrat intr-un experiment al acestora
(2004) .Intrucat COS este un compus chimic extrem de
reactiv ,in mediul apos acesta sufera o reactie de
hidroliza .Asadar ,reactia de condensare a aminoacizilor
a avut loc in mediul uscat ,vulcanic.

7.Panspermia
Castigator al Premiului Nobel pentru Chimie ( 1903) ,cercetatorul de origine suedeza Svante
Arrhenius ,cunoscuta ca fondatorul chimiei fizice,a elaborat teoria panspermei ,conform careia
viata nu este
originata de pe Terra ,ci are alte origini ,extraterestre.Viata a fost adusa
pe Terra
,prin intermediul unui meteorit si apoi a proliferat.
Toate cele sapte teorii controversate ale originii vietii nu fac decat
sa raspunda la ipoteze care nu pot fi demonstrate ,insa
cunoasterea lor asigura un strop de savoare
neincetatei dorinte a omului de a-si intelege
originile ,neluand in seama interventia divina.

Evoluia plantelor n erele geologice

Odat cu istoria Pmntului s-a desfurat i
istoria dezvoltrii plantelor. Apariia primelor
condiii de via datorate transformrilor prin
care au trecut bazinele marine i continentele
au permis dezvoltarea i evoluia plantelor dea lungul erelor geologice.
La nceputul istoriei Pmntului, cnd s-au format mrile i oceanele au aprut i
primele zone de uscat. De atunci suprafeele continentale s-au modificat continuu, s-au
ridicat lanuri muntoase, s-au format vi sau cmpii ntinse, fiind create o varietate de
medii n care plantele i animalele au putut s se dezvolte i s evolueze. Structura i
condiiile mediului s-au modificat, aprnd forme noi de via, mai evoluate i mai
perfecionate.
n scoara Pmntului s-au pstrat urme din erele trecute, cunoscute sub numele de
fosile. Datorit straturilor din scoar, de la cele mai vechi la cele mai noi, s-a putut
rescrie istoria Pmntului, fiind descoperite plante i animale pstrate de milioane de
ani. Aceste fosile au oferit posibilitatea nelegerii n ce fel de mediu au trit plantele i
animalele strvechi, ce forme i dimensiune aveau i cum au evoluat de-a lungul
timpului.
n lungul proces de dezvoltare a lumii vii, fosilele plantelor au putut oferi date despre
dezvoltarea vegetaiei pe pmnt, dovedind c plantele au evoluat de la forme
inferioare spre cele superioare, c a existat o dezvoltare cronologic a diferitelor grupe
de plante, caracteristic perioadelor geologice.

Era paleozoic
Se consider c primele forme de via aprute au fost bacteriile i algele n mediul
marin din precambrian i cambrian, perioade de la nceputul erei paleozoice.
n stratele (de pmnt din scoara terestr) ce aparineau ordovicianului, n unele
regiuni de pe teritoriul Estoniei, s-a descoperit o alg fosil, avnd celulele nconjurate
de o membran groas i grupate n colonii foarte mici, numit Gloeocapsomorpha.
Descoperirea acestei alge dovedete c regnul vegetal a aprut din cele mai vechi
timpuri cu forme de alge unicelulare, apoi pluricelulare.
n acea perioad continentul uscat era lipsit de via. Fr vegetaia care s creeze
condiii optime nu au aprut nici animalele. Spre sfritul silurianului au aprut
modificri n scoara terestr, continuate n devonian. Aceste micri ale scoarei au
determinat apariia munilor Caledonici din nordul Europei, dar i a unor muni din
America de Nord sau Africa. Prin ridicarea scoarei terestre, apele s-au retras i au
aprut inuturi mltinoase i alte medii noi. Multe dintre algele strvechi au murit din
cauza uscciunii, altele ns au nceput s se adapteze treptat la condiiile de via
terestr suferind transformri n morfologia intern i structura extern. Astfel au
aprut la exterior esuturi care s protejeze celula i n interior s-au format organe
speciale care s absoarb apa i srurile minerale. De asemenea, s-au format i primele
organe de reproducere ce au permis rspndirea n mediul terestru. De la sfritul
silurianului i pn la nceputul devonianului multe dintre algele strvechi au reuit s
cucereasc uscatul prin transformarea organismului. Noile plante au aprut pe rmul
mrilor, marginea mlatinilor sau n locurile umede pentru ca mai trziu s apar noi
funcii pentru adaptarea n mediile uscate continentale.
Primele plante terestre cu tulpini s-au gsit n stratele silurianului superior i ale
devonianului inferior. Ele au aparinut unei grupe de plante vasculare primitive,
numite Psilophytales (psilofite), care au disprut aproape complet la sfritul
devonianului mediu.
Vegetaia n devonian
Dup fosilele de psilofite descoperite, s-a reconstituit mediul cu prima vegetaie n
trecere de la mediul acvatic la cel uscat. Aceste plante alctuiau plcuri verzi de plante
scunde, rspndite n mediile cu umezeal mult. Printre primele psilofite se
numr Zosterophylium, din silurianul superior al Australiei i devonianul din Europa
i America. Planta avea o structur simpl cu ramuri drepte i fr frunze, iar pe unele
ramuri coninea sporangi. O alt plant din devonianul inferior i

mijlociu, Psilophyton, avea dezvoltat epiderma pentru protecie i stomate pentru

schimbul de gaze. n vrfurile ramificate ale tulpinii se aflau sporangii. Aceste
caractere descoperite susin ipoteza c aceast plant era terestr.
Psilofitele au fost cele mai vechi plante terestre i au fcut trecerea de la talofite
(plante fr rdcin, tulpin sau frunze) la pteridofite (plante mai evoluate, din care
fac parte ferigile). Psilofitele au cucerit pmntul pentru 20 30 de milioane de ani,
evolund de la sfritul Silurianului i pn la mijlocul devonianului, cnd a nceput
declinul, ca la sfritul perioadei s dispar complet. Odat cu apariia i dezvoltarea
psilofitelor, au aprut pe Pmnt o serie de plante rspndite pe malurile mltinoase.
Totui, psilofitele rmn n istoria plantelor, marcnd nceputul vegetaiei terestre ce
va cucerii ntinderile vaste de uscat.
n timpul devonianului mijlociu, flora a devenit mai bogat i mai variat. Plantele se
nlau mai sus pentru a capta radiaia solar, formnd primele pduri pe lng
malurile apelor. Spre devonianul mijlociu rar se mai ntlneau psilofite, unele
ajungnd la un metru, altele la 2 metri nlime, sub forma unui arbore lipsit de
frunze. Acestea au evoluat spre criptogame vasculare, plante vasculare cu spori ce
ajungeau la 6 metri nlime.
n straturile devonianului a fost descoperit o grup de plante fosile
denumit Primofilices, ce au fcut trecerea de la psilofite la ferigi. Treptat, psilofitele
au fost nlocuite de specii de coada-calului i alte ferigi, care vor atinge un vrf al
evoluiei n Carbonifer.
Vegetaia n carbonifer
Datorit condiiilor prielnice n carbonifer n multe pri de pe suprafaa pmntului
ferigile erau n plin proces de evoluie. Printre criptogamele vasculare arborescente din
acea perioad se numrLepidodendron, cu o tulpin ce ajungea la 40 de metri
nlime. Trunchiul se ramifica, iar frunzele cdeau lsnd o cicatrice de form
romboid pe tulpin.
O alt criptogram vascular este Sigillaria, nalt de 30 de metri. Ramificaia era
redus, iar n vrf prezenta frunze lungi. Pe lng ferigile arborescente impuntoare
prin nlimea lor, existau i ferigi mai scunde. Acestea formau tufiuri joase sau se
agau i triau pe ramurile celor nalte, formnd pduri ntinse i luxuriante.
La sfritul ciclului de via, aceste plante picau n apele mlatinilor din jur. De-a
lungul miilor de ani, n mlul acestor ape s-au acumulat cantiti uriae de materie
organic vegetal, care, prin procesul de carbonificare s-a transformat n zcmintele
uriae de crbuni exploatate astzi.

n timpul carboniferului au aprut pteridospermele, plante asemntoare ferigilor, dar

care aveau semine. Acestea sunt considerate cele mai vechi spermatofite plante cu
flori i semine. Pteridospermele au evoluat spre primele plante cu semine golae
(gimnospermele), cum a fostCordaites, nalt de 30 40 m cu frunze numeroase,
asemnndu-se cu coniferele de astzi.
Vegetaia din permian
La sfritul perioadei carbonifere i nceputul Permianului clima umed ncepe s
devin uscat, arid cu stepe i deerturi. n aceste noi condiii, vegetaia din
carbonifer ce popula mlatinile i alte locuri umede ncepe s dispar, meninndu-se
doar lng locurile cu ap, unde forma insule verzi nconjurate de zone aride i
nisipoase.
Aceste condiii mai puin prielnice pentru vegetaie au produs o serie de modificri n
structura plantelor, perfecionndu-se organele productoare de semine. Se dezvolt
plantele cu flori i cu semine lipsite de fruct asemntoare cu coniferele de azi.
Apariia acestor semine a avut o importan deosebit pentru dezvoltarea plantelor
deoarece asigurau rspndirea i perpetuarea speciei n condiiile mai vitrege din
mediu. Din permian se cunosc Walchia piniformis i Voltzia heterophzlla, strmoii
coniferelor actuale. Ambele specii aveau seminele depozitate n conuri i au stat la
originea unor specii de conifere din era mezozoic i neozoic.
Era mezozoic
Majoritatea speciilor de plante i animale din erele anterioare dispar pn la sfritul
paleozoicului. Pentru planet, era mezozoic a fost o perioad de linite relativ, dei
spre sfritul acestei ere au nceput micrile de formare a munilor ce aveau s
continue i n era urmtoare. Micrile de ridicare i coborre pe vertical a scoarei
terestre au fost lente n mezozoic, cauznd schimbri n forma i ntinderea
continentelor, urmate de modificri ale climei. n unele zone ale Pmntului se formau
zone cu vegetaie luxuriant, n altele se ntindeau pustiuri aride, mlatini i lacuri.
Clima cald era uscat n unele locuri, iar n altele umed. Aceste medii diferite au
creat condiii de via diferite, ce au influenat plantele i animalele din acea perioad.
Ferigile arborescente din carbonifer mai rezistau doar lng ochiurile de ap, n rest
fiind disprute.
Vegetaia din triasic
Prima perioad a erei mezozoice n triasic, plantele mai pstrau asemnri cu
permianul superior. Astfel, n aceast perioad puteau fi gsite n locurile umede
ferigi: Pecopteris,Danaeopsis sau Chiropteris. Pe lng acestea mai apar i unele

specii noi ca: Macrotaeniopteris. O plant caracteristic pentru nceputul triasicului a

fost Pleuromeia, cu tulpin neramificat ce avea n vrf un con mare cu spori.
Vegetaia din jurasic
n perioada urmtoare dup triasic gimnospermele ncep s se dezvolte mult mai
intens. Unele dintre acestea aveau tulpini groase i nconjurate de peiolul frunzelor
czute. Aveau flori, iar spre vrf se forma un buchet mare de frunze. Una dintre aceste
plante este William soniella, cu tulpina ramificat dihotomic (dintr-un ram se
desprindeau alte dou) i cu flori aflate n captul unui pedicul lung. La aceste plante
apare pentru prima dat un nveli care cuprinde i protejeaz smna, care, dei se
afla ntr-un con avea asemnri cu fructul angiospermelor (plante superioare cu
smna nchis ntr-un fruct).
Vegetaia din cretacic
n ultima perioad a erei mezozoice, evoluia plantelor a continuat ntr-un ritm mai
alert. Astfel, au aprut angiospermele, plante superioare cu seminele protejate de un
fruct. Pn la apariia angiospermelor, flora era dominat de gimnosperme, ce au intrat
n regres fa de angiosperme. Din acel moment, plantele superioare cu smna
nchis n fruct au nceput s domine peisajul; inclusiv i n zilele noastre formeaz
componenta dominant a florei.
Era neozoic
Vegetaia din era neozoic a fost asemntoare cu cea din zilele noastre, doar c
plantele aveau alt rspndire pe glob datorat variaiilor de clim. La nceputul erei
neozoice, pe teritoriul actual al Groenlandei exista o clim temperat, fiind descoperite
fosilele unor arbori de pdure: stejar, ulm, paltin, plop sau fag.
n straturile ce aparin neozoicului inferior au fost gsite resturi bine conservate ale
unor conifere ca Araucaria, un conifer ce putea ajunge la 50 m i cretea n locurile cu
clim mai rece. Alte plante ce apar n era neozoic sunt Taxodium i Seqoia, specii cu
mare rspndire mai ales pe continentele sudice. Pe teritoriul Europei au fost
descoperite fosile din neozoic de ferigi, curmal, cuior sau laur, plante ce se dezvolt
n climatul subtropical.
n perioada cuaternar se dezvolt flora ce se gsete i acum pe suprafaa Pmntului,
plantele dominante fiind angiospermele, ca rezultat al unui lung proces de evoluie,
desfurat odat cu istoria Pmntului.

Evolutia Animalelor pe Terra

n decursul erelor geologice, a trait alte vietuitoare dect cele pe care le vedem astazi,
care sunt urmasi ai acestor animale stravechi. Evolutia animalelor n acest imens timp
geologic a fost puternic influentata de procesele geologice ce au avut loc n scoarta
Pamntului. Datorita acestora, nfatisarea uscatului, ca si a marilor si oceanelor, n-a
fost din totdeauna asa cum se prezinta astazi. Odata cu evolutia scoartei Pamntului, sa produs si evolutia vietuitoarelor, de la forme inferioare, la forme din ce n ce mai
evoluate, pna la om.
Felul n care au evoluat animalele poate descifrat n straturile de diferite vrste ale
scoartei terestre, datorita fosilelor pe care acestea le contin.
Multe vietuitoare care au populat Pamntul au lasat numeroase resturi si urme n
straturile scoartei terestre, ce s-au pastrat pna n zilele noastre, numite fosile.
Denumirea acesta provine din latinescul fossa = groapa, deoarece era descoperite
10310e44k n urma sapaturilor. n general de la animalele stravechi s-au pastrat partile
tari: cochilii, schelete, oase, etc. Rareori, n anumite conditii de conservare, s-au pastrat
si animale ntregi. Astfel, n gheturile Siberiei s-a pastrat de mai bine de 20.000 de ani
mamutul - un elefant paros - asa cum era el, cu blana, piele si muschi. n ozocherita
(ceara de pamnt) s-a conservat un rinocer intact, iar n chihlimbar - rasina unui pin
fosil - s-au pastrat numeroase insecte stravechi.
Fosilele au n geologie aceeasi importanta pe care o au documentele n istorie sau
inscriptiile n arheologie. Astfel, straturile scoartei terestre alcatuiesc paginile
imensului hrisov al istoriei naturale a Pamntului.
Importanta fosilelor pentru descifrarea ndelungatei istorii a Pamntului este
covrsitoare. Cu ajutorul lor putem cunoaste vietuitoarele care au trait pe Pamnt, n
timpurile stravechi, ce forme si dimensiuni aveau, etc.
Studiul fosilelor a dovedit ca fiintele care populau odinioara pamntul se deosebeau de
cele actuale si deosebirea este cu att mai mare cu ct sunt mai vechi.
Cu ct sunt mai vechi, cu att au o organizare si o structura mai simpla, fiind mult
diferentiate de urmasii lor de astazi si, cu ct ne apropiem de timpurile noastre, cu att
aceste caractere vechi dispar si sunt nlocuite cu altele noi care le apropie din ce n ce
mai mult de animale actuale. Astfel, fosilele dovedesc succesiunea nentrerupta a
vietuitoarelor si evolutia lor de-a lungul erelor geologice. Ele mai dovedesc ca
vietuitoarele de astazi sunt o continuare fireasca a stravechilor forme care s-au
succedat pe planeta noastra de-a lungul milioanelor de ani.
Fosilele fiind contemporane cu straturile n care se gasesc, ne pot da informatii si
despre conditiile de viata care au existat n acea vreme, deoarece animalele avnd
plasticitate adaptativa, au receptionat toate transformarile geologice si climatologice.
Fosilele e mai pot sluji si la stabilirea conturului continentelor si marilor vechi, ajutnd
la elaborarea hartilor paleogeografice.
Cu ajutorul unor fosile se poate determina vrsta relativa a straturilor, deoarece pentru
fiecare vreme au corespuns anumite fiinte, cu durata de viata limitata, care au devenit

fosile caracteristice, adica fosile care se gasesc numai n grosimea unui singur strat, dar
pe toata ntinderea lui, indiferent de variatiile petrografice si de locul unde apar pe
Glob. Astfel, se pot identifica straturile de aceeasi vrsta, aflate la mari departari unele
de altele.
Deci cu ajutorul fosilelor putem reconstitui ntreaga istorie a scoartei Pamntului.
Astfel, timpul geologic ( imensul timp care s-a scurs de cnd Pamntul a devenit
planeta si pna n zilele noastre ) a fost mpartit diviziuni geocronologice. Diviziunile
de prim ordin (cele mai mari ) au fost numite ere; erele au fost mpartite n perioade,
acestea n diviziuni mai mici numite epoci, iar epocile, la rndul lor, n vrste.
Aparitia animalelor pe Terra in ordinea erelor geologice
- mai timpuriu: - dezvoltarea Universului si a sistemelor solare
- formarea Sistemului Solar
- dezvoltare biologic: - formarea Pmntului
- formarea scoartei pamntesti
- formarea atmosferei terestre si a nvelisului acvatic
- formarea substantelor organice
- formarea proteinelor
- aparitia vietii (n urm cu 3000mil. de ani n urm)
- cu 4600 mil. de ani n urm: - primele organisme preistorice mici
- fosile preistorice de organisme mici
- organisme preistorice multicelulare
- plante preistorice
- cu 2600 de mil. de ani n urm: - spongieri
- viermi
- celenterate
- artropode
PERIOADA PRECAMBRIAN: - a nceput o data cu ntrirea scoartei terestre si a
tinut pn la aparitia animalelor cu schelet tare.
- geologii o mpart n dou: 1. perioada arhaic
2. perioada proterozoic
PERIOADA PALEOZOIC - mpartita n sase perioade:
1. CAMBRIAN - nceput n urm cu 570 mil. de ani
- aparitia algelor
- primele urme ale plantelor cu vase conductoare
- aparitia animalelor nevertebrate
- aparitia trilobitilor
- aparitia echinodermelor
2.ORDOVICIAN - nceput n urm cu 500 mil. de ani
- pesti fr mandibule
- aparitia grapolitilor
- aparitia celenteratelor

- aparitia artropodelor
- aparitia cefalopodelor
3.SILURIAN - a nceput in urm cu 445 mil. de ani
- aparitia masivelor de corali
- aparitia plantelor de uscat
- primele animale terestre (artropode)
- primii pesti cu mandibule
4.DEVONIAN - a nceput cu 395 milioane de ani n urm
- aparitia unor plante superioare
- primele plante lemnoase
- primele insecte
- dezvoltarea pestilor
- primii amfibieni - aveau corpul de un metru lungime, picioare dezvoltate,
pentadactile; ei au petrecut mult vreme notnd si vnndu-si prada n ap;
preistoricul Ychtiostega este unul dintre acestia.
- amfibianul cu numele Diplovertebron avea o dimensiune de abia o jumtate de metru.
Avea membre bine dezvoltate, dar sttea mai mult n ap, deoarece acolo si gsea
hrana.
- amfibienii Seymouria prezentau deja caracteristici de reptile. Cercettorii consider
c aceste animale sunt stramosii reptilelor. Ei atingeau o lungime de 0,60 m. Aveau
dintii ascutiti ceea ce dovedeste c erau rpitoare.
5.CARBONIFER - a nceput cu 345 de milioane de ani n urm
- primele pduri
- dezvoltarea amfibienilor (amfibienii Seymouria)
- primele insecte cu aripi
. vegetatia dens asigur conditii de viata insectelor, paianjenilor, si altor nevertebrate
. libelula primitiv Meganeura avea o lungime a aripilor de 70 de cm; ea se hrnea cu
artropode mici.
- aparitia reptilelor - reptila timpurie, Diadectes, msura de la nas pn la vrful cozii
cca. 2 m lungime. Dentitia dovedeste c era erbivor. Picioarele nu erau prea stabile, dar
destul de puternice ca sa-i sustina greutatea.
- aparitia primelor angiosperme.
6.PERMIAN - a nceput acum 280 de milioane de ani
- aparitia reptilelor cu mamele sau reptilelor cu caracter de mamifer
. dupa multe milioane de ani, reptilele au suferit modificri. Li s-a ntrit dentitia,
picioarele, iar unele specii nu mai aveau tegument cornificat, ci corpul le era acoperit
cu pr.
--> Pelycosaurus au fost reptile - "mamifer". S-au mpartit in trei grupe ai caror doi
reprezentanti caracteristici au fost Dimetrodon si Varanosarus.
--> Edaphosaurus (soprla terestr) a fost o reptila - "mamifer". Ea este stramosul
primelor mamifere. Primele specii erau mici de statur, dar urmasii lor din permian
masurau chiar si peste 3 m naltime.

--> Scutosaurus era dezvoltat ct un taur. Se caracteriza printr-un corp greoi acoperit cu
piele grea, cornoas, cu aspect de armur, picioare urte, si un cap aproape
nesemnificativ fat de corp.
--> Sauroctonus (ucigtorul de soprle)era o reptil "mamifer" slbatic. Dintii ascutiti
duc la concluzia c a fost un animal prdtor.
Cand dinozauirii dominau pamantul
Era mezozoic reprezint tranzitia ntre lumea vie antic si lumea vie mai evoluat.
Lumea vegetal si animal se deosebea esential de cea din erele anterioare. Mezozoicul
a durat cca. 160 mil. de ani. Savantii o mpart in 3 perioade:
1.PERIOADA TRIASICA - a nceput cu 225 mil. de ani n urm
- dezvoltarea angiospermalor
- aparitia coralilor superiori
- dezvoltarea amonitilor
- formarea cefalopodelor cu doua branhii
- formarea reptilelor
- aparitia primilor batracieni : broastele au aparut in triasic. Acest Triadobatrachus a
fost unul dintre reprezentantii importanti ai batracienilor primitivi.
- primele mamifere
2.PERIOADA JURASIC - a nceput cu 195 mil. de ani n urm
- nceputul dominatiei dinozaurilor
Dinozaurul Hypsilophodon era un animal mic de 60 de centimetri. Prin dimensiune
putea fi o prad usoara pentru carnivori, dar natura l-a nzestrat cu picioare lungi ca s
scape prin fug de urmritori.
Dinozaurul Polacanthus "cu mai multe coloane vertebrale" se apra e carnivore cu
spinii mari dorsali de pe pielea groas si cornoas de pe spate, iar coada format din
plci osoase devenea periculoas si astfel le tia pofta de mncare.
Stegosaurus (soprla de acoperis) era un dinozaurian cruia i cresteau pe spate plci
osoase mari, iar coada i era acoperit cu niste spini ca niste pumnale.
Reptila primitiv numele acesta datorit aspectului exterior al plcilor, de olane de
acoperis.
Ceratopsidele, adic dinozaurii cu corn, i tineau departe pe atacatori cu ajutorul
coarnelor de diferite forme si mrimi, dar nainte de a se ncaiera, ncercau s la taie
cheful de lupt, aratndu-si prin aplecarea capului plastronul nspimnttor.
Triceratops - acesta cntarea 5 tone.
Torosaurus, era un ceratopsid extrem de greu care cntarea 8 ton

Evoluia speciei umane

Arborele filogenetic al hominidelor[modificare | modificare surs]

Adaptare pentru tabel cu mici adugiri a schemei lui Ian Tattersall (2001), modificat de Sylvie
Daoudal (2002)
Milioane

Acual homo

ani

sapiens

sapiens
''Homo
{Specii actuale

sapiens

de gorile i

sapiens''

cimpanzei}

(Lumea

ntreag)
Linie
evolutiv
ce duce
1

Homo

neandertalensis

(Europa i Asia

spre

de est)

gorilele
i

??

cimpanzeii

actuali

Homo heidelbergensis

(Lumea veche)

Homo erectus

Homo antecessor
(Spania)
??

Homo ergaster (pre erectus)

(Africa de est)
2

(Asia de est)

Paranthropus

Paranthropus

robustus

boisei

(Africa de sud)

(Africa de est)

?
.

Homo habilis

(Africa
subsaharian)
3

Homo

rudolfensis
(Africa de est)
??

Australopithecus

Australopithecus

garhi

africanus

(Etiopia)

(Africa de sud)

Paranthropus
aethiopicus
(Africa de est)

Australopithecus

bahrelghazali

(Ciad)

Australopithecus afarensis

(Etiopia, Tanzania)

HOMINIZI

Australopithecus anamensis

(Kenia)

Australopithecus ramidus
(Etiopia)

??
Ardipithecus ramidus
(Etiopia)
6

?
.

Orrorin

tugenensis
(Kenia)

?
Sahelanthropus
tchadensis

(Ciad)

??
Mari maimue primitive strmoii gorilelor, cimpanzeilor {i oamenilor}

Evoluia speciei umane prezentat de Crciun T. n Diconar de

Biologie, 1989
Pongidae

Australopitecus

Maimue actuale mari

Pitecantropii

Omul de Cr Magnion

Homo sapiens

Propliopithecus
Hominidae Homo neandertaliensis

Homo habilis

Homo erectus

Genealogia omului dup D. C. Johanson i T. D. White 1979, din

Crciun 1989
Australopitecus africanus

Australopitecus robustus

Homo erectus

Homo sapiens

Australopitecus afarensis
Homo habilis

Not
Casete cu fond verde

Linia principal de evoluie

Casete cu fond verde nchis

Linie evolutiv ce n final va eua

Caset cu fond rou

Ramuri cu evoluie euat

Evoluia speciei umane dup

Evoluia speciei umane dup

Habitate

Cei 7 miliarde de oameni (2012) locuiesc pe Pmnt, cu dou sau trei excepii constnd n echipajele
de pe Staia Spaial Internaional sau alte misiuni spaiale. ntre 1969 i 1974, pn la dou
persoane au petrecut simultan perioade de timp peLun. Numrul persoanelor care au cltorit n
spaiu este n cretere. nainte de 1961 toi oamenii au fost reinui pe Pmnt; primul om care a
cltorit n spaiu a fost Yuri Gagarin.

Majoritatea omenirii (61 %) locuiete n regiunile asiatice. Restul oamenilor locuiesc

n Americi (14 %), Africa (13 %) i Europa(12 %) precum i n numeroase insule din Oceania.
n jur de 2,5 miliarde de oameni locuiesc n mediul urban. Se crede c n secolul XXI urbanizarea va
crete dramatic. Problemele oamenilor n orae sunt diversele tipuri
de poluare, criminalitatea i srcia, n special n suburbii.
Fiind una dintre cele mai rspndite specii de mamifere, specia uman este i cea mai divers n
privina habitatului: oamenii triesc pe toate continentele, n funcie de climat.
Din punct de vedere istoric aezrile umane au fost organizate i extinse n apropierea resurselor
naturale, cum sunt apa, terenul fertil pentru agricultur i resursele de vnat. n multe locuri, datorit
unui comer dezvoltat, aceti factori au azi o relevan sczut pentru dezvoltarea sau declinul
aezrii.

Preri ale oamenilor de tiin[modificare | modificare surs]

Prerea lui Carl Linn[modificare | modificare surs]

n Sistematis naturae din 1735 Linn:

stabilete denumirea speciei Homo sapiens;

aaz omul n ordinul Primate alturi de antropomorfe, fr a gndi la originea lor comun
(Linn era fixist);

introduce dou specii n ordinul Primate. Una dintre specii este omul, denumit conform
nomenclaturii binare Homo sapiens, iar a doua cuprinde antropomorfele, numite Homo silvestris;

stabilete patru rase pentru oameni: Homo europeus, Homo americanus, Homo asiaticus i
Homo africanus. Fiecare dintre ele are trsturi diferite i temperamente diferite.

DOVEZI TIINIFICE ALE EVOLUIEI

Dovezi ale anatomiei comparate
Comparndu-se organizarea corpului la vieuitoare, deosebite ntre ele, s-a observat existena unor
asemnri evidente. Asemenea observaii au fost generalizate ntr-o tiin biologic aparte
anatomia comparat.

Referitor la animale, anatomia comparat arat c exist organe ce ndeplinesc funcii cu totul
deosebite, dar care au o structur general identic. Aa, de exemplu, mna omului servete la apucat
diverse obiecte, dar i la alte operaii (mnuirea uneltelor, scrisul etc.); membrele calului sunt organe
de alergat; membrele anterioare ale liliacului servesc la zbor; ale delfinului la not etc.
Cu toate acestea, scheletul membrelor anterioare la aceste mamifere prezint o structur general
identic. Orict de modificate ar fi aceste oase, identitatea planului de organizare a scheletului
membrelor anterioare este evident.

Fosilele
Datele furnizate de fosile sunt printre cele mai convingtoare dovezi n favoarea evoluiei. n
straturile geologice exist nenumrate fosile, ngropate de-a lungul timpului. Fiecare strat mai vechi
conine strmoii biotei fosilizate din stratul urmtor. Spnd, practic ne ntoarcem n timp. Singura
excepie este atunci cnd straturile geologice au fost amestecate de evenimente geologice precum
cutremurele, ns acestea nu pot fi luate n considerare. Din pcate, fosilele sunt destul de rare. Devin
fosile numai atunci cnd, imediat dup ce organismul moare, este ngropat n cenua sedimentar sau
vulcanic.
S-a observat c straturile mai vechi nu conin organisme mai complexe dect cele descoperite n
straturile superioare, reprezentnd nc o dovad n plus n favoarea evoluiei.

Organele vestigiale

Structurile vestigiale reprezint o alt dovad n favoarea evoluiei. Multe organisme dein structuri
care nu sunt complet funcionale sau care nu funcioneaz deloc: rest de cecum la om,dinii
embrionilor balenelor i ochii multor animale cavernicole. Probabil acestea au fost cndva
funcionale la strmoii lor, ns au fost reduse datorit unei schimbri a utilizrii niei. Funciile se
pot pierde datorit modificrii modului de via, a mediului, fiind n cele din urm nefavorizate i
reducndu-se treptat prin selecie natural.
n urmtoarea imagine, putei vedea un pete descoperit n nite ape
adnci unde lumina nu ptrunde, avnd nite ochi vestigiali
(rudimentari) i un pete care triete la adncimi mici, unde lumina
ptrunde, avnd ochi complet funcionali.
Dovezi ale paleontologiei
Paleontologia se ocup cu vieuitoarele disprute din trecutul geologic i conexiunile lor cu
vieuitoarele actuale.
Paleontologia verific concluzii evoluioniste ale anatomiei comparate i embriologiei. Formele de
legtur constituite pe baz de deducii, pot corespunde sau nu cu formele de legatur ce au existat n
trecutul geologic. De exemplu, prototetreapodul imaginat de anatomia comparat a fost descoperit
mai trziu n stare fosil n zonele mltinoase din Groenlanda, datnd din perioada devonian, unde
s-au gsit resturile unui animal cu caracter de pete, dar i de tetrapod, denumit Ichtyostega. Era o
form de tranziie ntre crossopterigieni i stegocefali, dar n niciun caz ntre crossopterigienii i
amfibienii actuali. Astfel, paleontologia a confirmat ipotezele anatomiei comparate privind originea
tetrapodelor.
n natura actual se cunoate un singur reprezentant al crossopterigienilor, numitLatimeria
chalumnae, care triete n Oceanul Indian, lng insulele Comore (la nord-vest de insula
Madagascar). Deoarece difer pregnant de ntreaga lume a petilor marini de astzi, Latimeria este
considerat o fosil vie. n niciun caz, Latimeria nu este o form ancestral a tetrapodelor, ci numai
reprezentantul unui ordin aparte de crossopterigieni marini, strmoii tetrapodelor fiind
crossopterigienii dulcicoli. Fosilele vii, acolo unde s-au pstrat, ne dau o oarecare imagine despre
momentele evoluiei din istoria Terrei. Alte fosile vii cunoscute sunt hatteria (Sphenodon punctatus),
un fel de oprl din Noua Zeeland, reprezentant al unei spie din era mezozoic. La hatteria
funcioneaz ochiul pineal, cel de-al treilea ochi de pe cretetul capului, ochi ce s-au transformat
ulterior n glanda pineal a psrilor i mamiferelor actuale. O fosil vie este i pasrea hoatzin din

bazinul Amazonului al crui pui poart gheare pe aripi cum avea i prima pasre

fosil Archaeopteryx, cunoscut din perioad jurasic.

Dovezi ale biochimiei comparate
Biochimia, numit i chimie biologic, este tiina care aplic metodele chimice de investigaie
n studierea tuturor manifestrilor vieii, cercetnd compoziia chimic a organismelor vii i
procesele chimice care au loc n cadrul acestora .
Este cunoscut faptul c biosinteza oricrui tip de molecul proteic se efectueaz sub controlul
unei gene. Analiznd duplicarea genelor care codificnd proteinele de tip globinic ajungem la
concluzia c proteinele din grupa globinelor (mioglobina, hemoglobina ) au structuri similare.
Mioglobina este constituit dintr-un lan peptidic de 153 aminoacizi. La om exist mai multe
tipuri de hemoglobin ; hemoglobina embrionar, cea fetal sau cea de la adult, primele cu
dou catene, iar ultima cu patru catene polipeptidice de tip globinic: dou de tip , fiecare
caten avnd 141 de aminoacizi, i dou de tip , fiecare caten avnd 146 de aminoacizi .
Pe baza acestor date generale s-a trasat un arbore grafic al similaritaii ntre diferite tipuri de
globine.
Diversitatea tipurilor de globine reprezint un argument n favoarea evoluiei, avnd in vedere
c :

la majoritatea vertebratelor exist doar catene de tip i ;

la vertebratele primitive ( ciclostomii ) exist doar catene de tip ;

la om i la unele mamifere sunt i alte tipuri de catene.

Investigarea segvenei de aminoacizi a catenelor i ale hemglobinei diferitelor tipuri de

vertebrate a relevat mari similitudini, dar i diferene specifice, ale cror mode le
demonstreaz ordinea in care mutaiile au stat la baza lor in timpul evoluiei.

O metod moderna de cerceta a biochimiei comparate i a biologiei moleculare este

metoada hibridizrii ADN-ului.
Metoda cuprinde o serie de etape: extragerea i purificarea ADN-ului de la o specie luat n
studiu (cimpanzeul), apoi urmeaz o nclzire treptat a acestuia, ncalzirea care determin
desfacerea celor dou catene care formeaz dubla elice a ADN-ului.
Operaia se execut n agar-agar i este urmat de o rcire rapid, fapt ce determin izolarea
celor dou catene de nucleotide . Concomitent cu aceast operaie se extrage ADN-ul de la o
alt specie (om). Acestea sunt marcate cu un izotop radioactiv. Hibridizarea propriu-zis
const n punerea n contact a catenelor izolate nemarcate, de la cimpanzeu, cu cele marcate,
de la om. Prin incubare, fragmentele radioactive vor reface n anumite poriuni dubla elice, n
funcie de unele efiniti structurale existente. Astfel, la speciile foarte apropiate, molecula
ADN se poate reconstitui aproape integral, pe cnd n cazul speciilor ndeprtate, gradul de
refacere este din ce n ce mai scazut.

Dovezi ale biogeografiei

Studiul diferitelor arii geografice sub toate aspectele a relevat un fapt interesant: suprafaa planetei
noastre s-a schimbat n timp iar continentele cu toate florele i faunele lor au efectuat micri
destul de complexe care le-au adus fie n situaia de a se uni, fie de a se separa. Acelai lucru se poate
spune i despre bazinele oceanice sau marine. Dac se compar diferitele tipuri de organisme de pe
continentele actuale, apare extrem de clar faptul c tectonica plcilor i-a spus un cuvnt hotrtor n
evoluie. Modificarea poziiei geografice a continentelor s-a produs treptat i astfel s-au creat toate
premizele pentru ca speciile s se modifice, evolund ntr-o direcie sau alta. Cele 8 regiuni
biogeografie neozeelandez, australian, polinezian, neotropical, etiopian, indo-malaezian,

holarctic, ofer numeroase exemple de evoluie fie n cadrul florei fie n cadrul faunei. Pentru a da
doar cteva exemple, menionm c cele mai primitive tipuri de mamifere, psri, insecte, plante se
ntlnesc n regiunile neozeelandez i australian, regiunile cele mai izolate din punct de vedere
geografic; flora i fauna din regiunile neotropical i etiopian(peleotropical) au o serie de legturi
care atest o origine comun; etc. Pe insulele izolate, procesul evoluiei se poate observa mult mai
bine dect pe continente datorit numrului mai micde specii. In astfel de cazuri au fost observate
unele din cele mai extraordinare procese de evoluie prin radiaie adaptativ cazul modificrilor
ciocurilor la speciile genului Geospiza din insulele Galapagos observate de ctre Darwin sau
pierderea aripilor la psri sau insecte sunt doar cteva din cele mai evidente.

Datarea fosilelor prin metoda radiocarbon

Izotopul
neradioactiv
al
carbonului
14
este C.Izotopul radioactiv C este present n
cantiti foarte mici n aer ,la suprafaa apelor ,n
organisme vii i este produs constant sub aciunea
radiaiilor cosmice.
12

Organismele vii absorb 14C fie din CO2,fie

din moleculele organice coninute n hran.La
moarte,carbonul nu mai este introdus n corpul
organismelor,iar izotopii14C continu s se
njumateasc comform ratei de njumtire
14
caracteristice.Determinarea nivelului de C n organismele moarte i compararea acestuia cu cel din
organismele moarte.De exemplu,dac nivelul 14C din oasele unei fosile de mamifer reprezint din
nivelul 14C determinat n oasele unui mamifer mort recent, iar timpul de mbuntire al 14C este de
5,6 x 103,vrsta estimat a fosilei este de 11,2103 ani.

Dovezi directe ale evoluiei.

Evoluia la nivelul populaiilor a fost urmrit
la lepidopterul Biston
betularia din
Anglia.
Coleciile muzeale de la nceputul secolului al XIXlea artau c populaiile erau alctuite din exemplare
albe cu pete cenuii, care se confundau cu scoara
mestecenilor. Rareori se ntlneau i exemplare
negre. n cursul secolului al XIX-lea, numrul

exemplarelor negre a crescut masiv. Fenomenul a avut loc tocmai n momentul n care peisajul
evolua spre un cenuiu tern, din cauza fumului intens de fabric, a prafului de crbune (epoca
industrializrii masive n Anglia). n condiiile peisajului cu fond ntunecat, exemplarele negre au
devenit mai numeroase, fiind mai greu descoperite i de aceea mai puin nimicite de psrile
insectivore pe fondul negru-cenuiu cu care se confundau. Astfel, n mai puin de 100 de ani s-a
surprins la o specie, evoluia prin schimbarea compoziiei populaiilor. n prezent, melanismul
industrial a fost remarcat la peste 100 de specii de insecte.

Mimetismul
Mimetismul este o adaptare mai complex prin care unele specii de animale mimeaz culorile i
chiar forma altor specii de animale.
De regul, acesta este un avantaj n lupta pentru
existen, deoarece specii inofensive, lipsite de aprare,
iau nfiarea unor specii agresive, prevzute cu
mijloace de aprare puternice i periculoase. De aceea,
imitatorul este ocolit de dumanii si, care-l confund
cu o specie periculoas, necomestibil.
Mimetismul are rol de avertizare i nfricoare a
adversarilor posibili. De exemplu, liniile galbene de pe
fondul negru la salamandre i unele broate genereaz
impresia unui animal fioros, n realitate lipsit de
aprare.
Un fluture, Trochilium apiforme, lipsit complet de aprare, are nfiarea unei viespi mari i
puternice: Vespa crabro. Avantajul este evident pentru fluture. Este ocolit de psrile insectivore care
nu ndrznesc s atace o insect cu nfiare de viespie temut pentru veninul su.

Factorii evolutiei
1.Ereditatea
2.Variabilitatea
3.Suprapopulaia
4.Lupta pentru existen
5.Selecia natural

Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Colegiul Financiar-Bancar din Chiinu

Portofoliu
La biologie

A realizat: Radiaciuc Gabriela

Eleva grupei FP1309G
A verificat: Cergua Ludmila

Chiinu2016