Sunteți pe pagina 1din 1

ERSILIA: Dac n-a fi fcut-o nimeni nu m-ar mai fi crezut

FRANCO (zbuciumat, cu emoie): Dar ce, ce trebuie s credem noi?


ERSILIA (cu linite): C n-am minit ca s triesc
FRANCO: Dar pentru ce atunci?
ERSILIA: Ca s mor! Da! nelegi acum? i-am strigat atunci cnd am spus acea minciun
totul era sfrit pentru mine, i am spus-o tocmai din cauza asta. Tu, n-ai vrut s crezi, i aveai
dreptate, nu m-am gndit deloc la tine; aveai dreptate, nu m-am gndit c-i voi tulbura, c-i
voi rvi astfel viaa... M dispreuiam att de mult...
FRANCO: Dar cum? M nvinuiai!
ERSILIA: Nu, nu... E aa de greu s o spui... i mai greu s o crezi... dar acum i voi spune.
M dispreuiam att c nu credeam posibil s-i pricinuiesc toate aceste suprri. Poi s m
crezi. Ascult, am vrut s ctig nti dreptul de a fi crezut; i s-i mrturisesc tot. i-am
rvit viaa i pe aceea a logodnicii tale, i tiam, tiam c nu trebuie s o fac, c nu mai
aveam dreptul fiindc.. (Arunc o privire spre Grotti apoi adresndu-se din noii lui Franco.)
tii? De la nevasta lui, nu-i aa?
FRANCO (cu voce stins): Da.
ERSILIA: Am prevzut-o. i el a venit aici s nege, nu-i aa?
FRANCO (ca mai sus): Da.
ERSILIA: Ei vezi? (II privete i face un gest de mil consolatoare. Abia deschiznd mnile,
gest care arat, fr cuvinte, de ce omenirea chinuit simte nevoia s mint. i adaug foarte
ncet:) i tu chiar.;.
FRANCO (n culmea emoiei, cu un elan de sinceritate,gndu-i gestul): Da, i eu, i eu!
ERSILIA (surznd, cu un surs ndeprtat): Ai vorbit un vis... nu mai tiu... lucruri att de
frumoase! Si ai alergat aici ca s ndrepi lucrurile. Da, ca i domnul Consul pentru a ndrepta
lucrurile a negat. (Grotti izbucnete n suspine violente. Tulburat, Ersilia i face semn
opreasc, s se rein.) Nu, nu... te implor... domule Consul, toata lumea vrea sa faca vrea
s fac figur frumoas... Cu ct sntem mai... vrea s spun uri" dar simte att dezgust i n
acelai timp atita mil, c nu-i vine s pronune cuvntul)... cu att vrem s ne facem mai
frumoi. (Surde.) O, Doamne! s ne acoperim cu o hain decent, da. Eu nu mai aveam nici
una ca s apar n faa ta; dar tiam ca nici i tu nu mai aveai frumoasa ta uniform de marinar,
si atunci m-am trezit... m-am trezit n strad fr nimic- i--- (se ntunec la amintirea acelei
seri n care a ieit din hotel pentru a face trotuarul) da... nc puin noroi pe mine ca s fiu
bine mnjit... Doamne... ce dezgust! i atunci... atunci am vrut s-mi fac pentru moarte mcar
...o rochie frumoas... Iat acum, vedei, pentru ce am minit? Pentru asta, v jur. N-am putut
avea n toat viaa mea o rochie care s fac fa, care s nu fi fost sfiat de aia cini... de
toi cinii care mi-au srit mereu n spinare, la fiecare col de strad... nici o rochie care s nu
fi fost ptat de toate mizeriile: cele mai murdare... cele mai josnice... Am vrut s-mi fac una
frumoas...pentru moarte... cea mai frumoas, aceea care era visul meu acolo... i care a fost i
ea imediat sfiat... O rochie de logodnic... Dar pentru a muri, numai pentru a muri cu ea...
da... cu puin regret n sufletele tututor... numai att! Ei bine, nu, ! N-am putut-o avea nici pe
asta. Sfiat i asta, smuls i asta! S mor goal! Despuiat, njosit i dispreuit... Iat!
Sntei mulumii? i acum plecai!... Plecai... Lsai-m s mor n tcere, goal! Ducei-v!
Am dreptul s spun acum c nu mai vreau s vd, s aud pe nimeni, nu? Ducei-v, tu la
logodnic, tu la nevast, ducei-v s le spunei c moarta aceasta... ei, da! Nu s-a putut
mbrca, a murit goal!
CORTINA

S-ar putea să vă placă și