Sunteți pe pagina 1din 14

Mirela Paunescu, material pregatit pentru CAFR, sept 2015

Studii de caz pentru ilustrarea modului de calcul al pragului de semnificaie


Un tabel de folos pentru determinarea procentului cel mai relevant pentru prag este
acesta:

Evaluate de auditor

Risc de
denaturare

Determinat de
RA / Riscul de
denaturare

RI

RC

RI*RC

mic

mic

mic

mic

mijlociu

mic

Nu poate
fi mare
RA
planificat

RD planificat

Rezultanta
Prag
semnificatie

Rezultanta
Dimensiune
esantion

mic

Mare

Mare

Mica

mic

mijlociu

Mijlociu

Mai mic

Mai mare

mare

mic

mijlociu

Mijlociu

Mai mic

Mai mare

mic

mic

mijlociu

mijlociu

Mijlociu

Mai mic

Mai mare

mic

mic

Mare

mijlociu

Mijlociu

Mai mic

Mai mare

mic

mijlociu

mijlociu

mijlociu

Mijlociu

Mai mic

Mai mare

mic

mijlociu

Mare

Mare
Mare

mijlociu

Mare
Mare
Mare

Mic

mic

Mare
Mare
Mare

Mare
Mare
Mare

mic

Mare

Mic
Mic

Exemplul 1
Exemplul urmtor este prezentat pentru o societate comercial avnd ca obiect de
activitate comercializarea anumitor bunuri.
Informatii tutoriale / nu apar pe fisa de audit
n exemplul urmtor clientul de audit este o societate este nchis ( nu este cotat la
burs), cu acionariatul format din zece acionari din care cei doi acionari ce cumuleaz 60%
fac parte i din top managementul firmei.
La momentul auditului nu exist credite contractate i nici intenia s se aplice pentru
vreun credit. Acionarii doresc s pstreze firma nchis, neavnd motiv s fie cotai la burs
sau s creasc capitalul social atrgnd ali acionari. Acionarii sunt membrii aceleiai familii.
Anul acesta este pentru prima dat clientul dumneavoastr de audit. n trecut firma a fost
auditat de o companie mare de audit i a primit opinie fr rezerve. Auditorul anterior v-a pus
la dispoziie dosarele de audit.
Riscurile evaluate n faza de cunoatere a cleintului sunt mici. Dei indicatorii sunt n
scdere fa de anul anterior, societatea nu are probleme financiare.
Profitul este important dar mai importanta este dezvoltarea durabil a afacerii.
Pe baza balanei de verificare am completat tabelul aflat pe fia B 5 din Ghid:
Mirela.Paunescu@gmail.com

Page 1

Mirela Paunescu, material pregatit pentru CAFR, sept 2015

Situaii financiare

Final Anul
curent
lei

Planificat Anul curent

Efectiv - anul
anterior

lei

lei
6,580,655

10,941,579

Cifra de afaceri
1.00%
2.00%

5,576,980

15,489,400

Profit nainte de
impozitare
5.00%
10.00%

956,798

1,248,876

Active totale (nainte


de scderea datoriilor)

Variaie
indicatori

1.00%
2.00%

Prag de semnificaie se completeaza


manual in urma
completarii notei
explic.

120,000 (utilizat de
auditorul anterior)

Argumentare prag de semnificaie


n primul rnd calculm procentele din indicatorii prezentai i constatm c indicatorul
cel mai constant este profitul i apoi total active. Cifra de afaceri a avut cea mai drastic
descretere dar, cu toate aceastea, entitatea tot a raportat profit.
n opinia noastr orice valoare ntre 48,000 lei i 96,000 lei ar fi justificat pentru pragul
de semnificaie.
O valoare mai mic de 48,000 lei ar fi prea mic pentru elementele bilaniere i ISA nu
ncurajeaz utilizarea unor praguri de semnficaie nejustificat de mici ( caz n care am avea de-a
face cu un OVERAUDIT, ce implic att costuri nejustificate ct i munc inutil). n plus firma
nu este cotat, ca atare putem considera c nu profitul este cel mai relevant indicator pentru
utilizatori.
O valoare de 96,000 lei ar fi mult prea ridicat fa de profit i nu ar fi recomandat.
Consideram, in concluzie, ca, pentru aceasta societate, auditorul va putea utiliza un prag
de semnificatie in valoare de 5% din activele firmei, adica 48,000 lei - aproximativ, deoarece
riscul inerent general a fost SCAZUT. In plus, aceasta valoare este relevanta si prin prisma cifrei
de afaceri ( este n intervalele calculate) dar si prin prisma profitului ( este n intervalele
calculate). Totui, aa cum am menionat, cu o motivare corespunztoare, se poate utiliza o
valoare diferita de 66,000 lei ( n intervalul 48,000 96,000 lei)
Mirela.Paunescu@gmail.com

Page 2

Mirela Paunescu, material pregatit pentru CAFR, sept 2015

n urma determinrii pragului, fia va arta aa:

Nume client: SC AMC SRL


ANUL 2014
Determinarea pragului de semnificaie
Situaii financiare

Final - Anul
curent
lei

Planificat - Anul
curent
lei

Ref B5

Efectiv - anul anterior


lei

Active totale (nainte de


scderea datoriilor)
1.00%
2.00%

6,580,655

10,941,579

65,807
131,613

109,416
218,832

Cifra de afaceri
1.00%
2.00%

5,576,980
55,770
111,540

15,489,400
154,894
309,788

Profit nainte de
impozitare
5.00%
10.00%

956,798

1,248,876

47,840
95,680

62,444
124,888

Prag de semnificaie

66,000

120,000

Justificarea pragului de
semnificaie
Societatea a fost auditata in trecut de o firma de audit mare i a primit
opinie fr reserve.
Riscurile identificate au valori estimate scazute
Societate inchisa
Nu se pune mare accent pe profit
Acionarii sunt membrii aceleiai familii
Nu se doresc credite bancare
Actionarii sunt parte din management

Mirela.Paunescu@gmail.com

Page 3

Mirela Paunescu, material pregatit pentru CAFR, sept 2015

Exemplul 2
Exemplul urmtor este prezentat pentru o societate comercial avnd ca obiect de
prestarea de servicii n constructii.
Informatii tutoriale / nu apar pe fisa de audit
n exemplul urmtor clientul de audit este o societate cotat la burs. Doi acionari ce
cumuleaz 60% fac parte i din top managementul firmei.
La momentul auditului exist credite contractate. Conform clauzelor contractuale dac
rentabilitatea capitalului ( calculata ca fiind profit net /capital propriu * 100 ) scade sub 10%
banca are dreptul la rambursare imediat dac n termen de 3 luni societatea nu vine cu
garanii suplimentare. Societatea este obligat s transmit trimestrial situaiile financiare ctre
banc.
Anul acesta societatea este pentru prima dat clientul dumneavoastr de audit. n trecut
firma a fost auditat de o companie mare de audit i a primit opinie fr rezerve. Raportul de
audit al anului anterior n mod evident are vicii de form. Nu s-au pus la dispoziie dosarele de
audit ale anului anterior.
Riscurile evaluate n faza de cunoatere a clientului sunt medii. Piata pe care societatea
i desfoar activitatea este n scdere i n numeroase situaii societile competitoare au
raportat creane nencasate n cretere.
Pe baza balanei de verificare am completat tabelul aflat pe fia B 5 din Ghid:
Situaii financiare

Final - Anul
curent
lei

Planificat Anul curent


lei

Efectiv - anul anterior


lei

6,580,655

10,941,579

65,807
131,613

109,416
218,832

Cifra de afaceri
1.00%
2.00%

5,576,980
55,770
111,540

15,489,400
154,894
309,788

Profit nainte de
impozitare
5.00%
10.00%

956,798

1,248,876

47,840
95,680

62,444
124,888

Prag de semnificaie - se
completeaza manual in
urma completarii notei
explic.

48,000

Active totale (nainte de


scderea datoriilor)
1.00%
2.00%

Mirela.Paunescu@gmail.com

Page 4

Mirela Paunescu, material pregatit pentru CAFR, sept 2015

Argumentare pentru pragul de semnificaie


Pe exemplul anterior, n determinarea pragului de semnificaie global auditorul ar trebui
s in cont de mai multe informaii: obiectul de activitate ( prestare de servicii), acionariat (
societate cotat la burs, de regul profitul este indicatorul cel mai important) i eventuale
interese ale altor persoane interesate ( banca interesat n lichidatorul lichiditii). Cel mai
probabil auditorul va utiliza ca i indicator pentru pragul de semnificaiei profitul i va stabili
pragul de semnificaie ca fiind undeva aproape de 48,000 lei. Vom lua valoarea minim
deoarece banca este direct interesat n indicatorul profit n funcie de care depinde decizia de a
cere sau nu rambursare anticipat.

Exemplul 3
Informatii tutoriale
Pe parcursul misiunii, ori de cte ori este necesar, auditorul va revizui pragul de
semnificaie i l va modifica dac consider acest lucru necesar.
Spre exemplu, dac n urma aplicrii procedurilor de audit se constat c cifra de
afaceri a fost supraevaluat ceea ce a dus la supra evaluarea profitului, auditorul, pe baza
noilor indicatori va scdea pragul de semnificaie n consecin.
In final, pe coloana ramasa libera se vor completa datele finale si valoarea finala
utilizata pentru pragul de semnificatie.
Presupunnd c, pentru exemplul 2, auditorul constat c profitul a fost denaturat cu 10%
pe seama activelor, recalcularea profitului se va face aa:
Situaii financiare

Final - Anul
curent
lei

Planificat Anul curent


lei

Efectiv - anul anterior


lei

5,922,590

6,580,655

10,941,579

59,226
118,452

65,807
131,613

109,416
218,832

Cifra de afaceri
1.00%
2.00%

5,576,980
55,770
111,540

5,576,980
55,770
111,540

15,489,400
154,894
309,788

Profit nainte de
impozitare
5.00%
10.00%

861,118

956,798

1,248,876

43,056
86,112

47,840
95,680

62,444
124,888

Prag de semnificaie -

43,000

48,000

Active totale (nainte de


scderea datoriilor)
1.00%
2.00%

Mirela.Paunescu@gmail.com

Page 5

Mirela Paunescu, material pregatit pentru CAFR, sept 2015

Pragul de semnificaie funcional


n plus fa de pragul de semnificaie la nivelul situatilor financiare, auditorul trebuie s
determine i pragul de semnificaie funcional. Acesta este ntotdeauna mai mic dect cel la
nivelul situatilor financiare i depinde de riscurile specifice acelui client, riscuri evaluate de
auditor. Acest prag funcional este utilizat pe parcursul misiunii n stabilirea erorilor
semnificative, n deteminarea eantionului etc. Utilizarea unui prag functional mai mic scade
riscul de audit, practic facand mai improbabila existenta unor erori semnificative.
Cu cat pragul functional este mai mic, cu atat dimensiunea esantionului va fi mai mare i,
pe care de consecint auditorul va testa mai multe elemente ale populatiei.
Ca i utilizare, dac valoarea denaturrilor identificate este peste pragul de semnificaie
funcional, chiar dac sunt mai mici dect cel global, auditorul i va modifica opinia ( fie va
exprima o opinie cu rezerve, fie una negativ) n funcie de gravitatea denaturrilor.
Factori in functie de care se stabileste pragul functional1 ( vezi sursa)
Doi profesori americani au demarat o cercetare privind modalitatea de stabilire a pragului
de semnificatie de catre primele 7 firme americane de audit si au centralizat factorii care stau la
baza determinarii acestuia:
Riscul general al misiunii este ridicat ( spre exemplu este un client dintr-o industrie cu
riscuri mari - IT, presiuni mari din partea unor terti indicatori care trebuie pastrati de
client, situatii financiare pentru scopuri speciale cum ar fi cele pentru reorganizari,
prima misiune)
Risc de frauda ( managementul firmei da tonul, presiuni interne sau externe, guvernanta
corporativa ineficienta, departament financiar, de control, de audit incompetente, dispute
cu auditori si schimbarea lor din cauza unor neintelegeri, necolaborarea cu auditorii si
ascunderea de informatii)
Istoric bogat privind identificarea de denaturari in perioadele anterioare
Risc crescut la nivel de asertiuni individuale pe elemente, clase de tranzactii sau
prezentari
Numar crescut de situatii in care este nevoie de rationament professional pentru a decide
tratamentul contabil sau pentru a face estimarile necesare inregistrarii
Identificarea de erori semnificative in cursul auditului interimar care duc la concluzia ca
este o probabilitate mare sa existe erori nedetectate
Risc de control mare cauzat de deficient ale mediului de control
Istoric bogat in deficiente semnificative in sistemul de control intern
Rotatie mare a personalului de conducere si/sau a celui din departamentele financiare (
contabilitate, audit intern)
Entitatea opereaza in multe locatii

MATERIALITY GUIDANCE OF THE MAJOR PUBLIC ACCOUNTING FIRMS , Aasmund


Eilifsen , William F. Messier, Auditing: A Journal of Practice & Theory, July 2014
Mirela.Paunescu@gmail.com

Page 6

Mirela Paunescu, material pregatit pentru CAFR, sept 2015

Modalitati de stabilire
1. Ca procent fix din pragul de semnificatie la nivelul situatiilor financiare.
Cu ct riscurile de denaturare evaluate sunt mai mari, cu att pragul de semnificaie
funcional este mai mic. Se poate utiliza un procent de determinare a pragului funcional pe baza
celui la nivelul situatilor financiare. Spre exemplu, dac riscurile identificate sunt foarte mici, se
poate calcula pragul funcional ca fiind 75-90% din cel la nivelul situatilor financiare. Dac
riscurile evaluate sunt mari, se poate corecta cu pn la 50% pragul la nivelul situatilor
financiare.

n exemplul 1 prezentat, deoarece am spus c riscurile sunt mici, putem considera pragul
de semnificaie funcional ca fiind 75% din cel la nivelul situatilor financiare, adica aproximativ
49,500 lei ( 66,000 * 75%).

n exemplul 2 prezentat, deoarece am spus c riscurile sunt mari ( e prima oara client de
audit, nu s-au pus la dispozitie dosarele anterioare, raportul de audit anterior prezinta deficiente,
banca este direct interesata in variatii ale profitului care pot scadea rentabilitatea sub 10%),
putem considera pragul de semnificaie funcional ca fiind 50% din cel la nivelul situatilor
financiare, adica aproximativ 24,000 lei ( 50% * 48,000 lei).
2. Matricea riscurilor
O alt metod de a determina pragul funcional este s se utilizeze o matrice de riscuri,
cum ar fi urmtoarea:
Risc inerent
Risc de control

Foarte mic

Foarte mic
Mic
Mediu
Mare
F.mare

0.7
1
1.2
1.5
1.7

Mic

Mediu
1
1.2
1.5
1.7
2

Mare
1.2
1.5
1.7
2
2.2

F.mare
1.5
1.7
2
2.2
2.5

1.7
2
2.2
2.5
2.7

Dac auditorul evalueaz riscul inerent ca fiind mic iar cel de control ca fiind mare, de la
intersecia liniei cu coloana valorilor celor dou riscuri obinem valoarea de 1.7. La acest numr
vom mpri pragul la nivelul situatilor financiare pentru a-l determina pe cel funcional.
Pentru primul exemplu prezentat, pragul funcional va avea valoarea de 66,000 / 1.7 =
38,823 lei.
Valorile din tabel nu sunt standardizate, pot fi stabilite de auditor pe baza experienei
proprii i a raionamentului profesional.
Mirela.Paunescu@gmail.com

Page 7

Mirela Paunescu, material pregatit pentru CAFR, sept 2015

Remarcm ns c dac riscurile sunt mari, indicatorul crete i, pe cale de consecin,


pragul de semnificaie funcional scade. Scznd pragul de semnificaie funcional creste
eantionul i cresc testele ce trebuie aplicate de auditor pentru a se asigura c elementele
situaiile financiare sunt libere de erori semnificative.

Mirela.Paunescu@gmail.com

Page 8

Mirela Paunescu, material pregatit pentru CAFR, sept 2015

Repartizarea pragului de semnificatie functional pe elemente


ale situatiilor financiare
Stabilirea pur si simplu a unui prag de semnificatie functional la nivelul situatiilor
financiare nu este suficient atunci cnd auditorul i desfaoar misiunea i aceasta deoarece el
trebuie s aplice teste la nivel de elemente.
Ca atare, auditorul va stabili de cele mai multe ori valori maximale ale denaturarilor pe
care este dispus sa le accepte la nivel de elemente sau tranzactii.
Determinarea erorilor tolerabile individuale se face in functie de rationamentul
profesional al auditorului luand in cosiderare:
1. Riscurile inerente secifice / de denaturare individuale evaluate de auditor;
2.Valorile / marimea elementelor;
3. Importanta elementelor;
4. Complexitatea tranzactiilor;
5. Natura elementului;
6. Costuri si de efortul necesar auditarii
7. Rezultatele auditului interimar;
8. Rezultatele procedurilor analitice
Nu exista o metoda matematica, exacta ceruta de ISA, totul depinzand de rationamentul
profesional al auditorului. Prezentam in consecinta cateva exemple prin care ilustram modul de
determinare a erorilor tolerabile individuale.
Exemplu
Pentru o societate cunoasteti pragul functional la nivel de situatii financiare ca fiind 70,000 lei si
valoarea activelor si datoriilor.
SOLD
Imobilizari corporale
Imobilizari necorporale
Imobilizari financiare
Stocuri
Creante
Cash si banca
Datorii pe termen lung
Datorii curente comerciale
Datorii salariale
Datorii fiscale
Datorii asociat
Total active si datorii

Mirela.Paunescu@gmail.com

1,583,847.60
511,049.40
589,414.81
514,089.26
909,960.12
3,452,198.82
1,062,645.18
708,941.41
113,260.45
836,911.92
607,460.80
10,889,779.77

Page 9

Mirela Paunescu, material pregatit pentru CAFR, sept 2015

Prima metoda utilizata este de a aloca pragul de semnificatie in functie de marimea


elementelor.
Remarcam ca nu alocam valoare pentru capitaluri proprii, convetia fiind ca orice
denaturare din situatiile financiare ( nu de natura clasificarii sau prezentarii) afecteaza un
element bilantier si un element al capitalurilor proprii ( profit sau pierdere sau rezultat reportat).
Potrivit acestei metode, calculam procentele ( valoare element / total valori) si alocam
pragul proportional.
SOLD
Imobilizari corporale
Imobilizari necorporale
Imobilizari financiare
Stocuri
Creante
Cash si banca
Datorii pe termen lung
Datorii curente comerciale
Datorii salariale
Datorii fiscale
Datorii asociat
Total active si datorii

1,583,847.60
511,049.40
589,414.81
514,089.26
909,960.12
3,452,198.82
1,062,645.18
708,941.41
113,260.45
836,911.92
607,460.80
10,889,779.77

Eroare tolerabila
individuala

Procent
14.54
4.69
5.41
4.72
8.36
31.70
9.76
6.51
1.04
7.69
5.58

10,181
3,285
3,789
3,305
5,849
22,191
6,831
4,557
728
5,380
3,905
70,000

Maxim 5% - TEST
79,192
25,552
29,471
25,704
45,498
172,610
53,132
35,447
5,663
41,846
30,373

Observatii: este metoda cea mai usoara dar si evident cea mai putin buna calitativ.
Deoarece pragurile alocate sunt asa de mici pe elemente, va duce la overaudit ( auditare fara a
tine cont de riscuri specifice si care duce la costuri si eforturi mari si inutile).
Mai mult, daca lipsesc 20,000 lei din casa e putin probabil ca auditorul sa accepte eroarea
ca fiind tolerabila.

O alta metoda este sa alocam eroarea tolerabila pe elemente tinand cont de factorii
prezentati anterior.
Suma pe care o vom aloca este dublul pragului functional, adica 70,000* 2 = 140,000 lei
aceasta deoarece este utin probabil sa existe la nivelul fiecarui element simultan eroarea
tolerabila maxim acceptata si acestea sa nu fie identificate.

Mirela.Paunescu@gmail.com

Page 10

Mirela Paunescu, material pregatit pentru CAFR, sept 2015

A imob brute
Imob necorp
Imob fin
Stocuri
Creante
Cash si banca
Dat pe termen lung
Dat curente comerc
Dat salariale
Datorii fiscale
Datorii asociat

SOLD

Risc evaluat

1,583,847.60
511,049.40
589,414.81
514,089.26
909,960.12
3,452,198.82
1,062,645.18
708,941.41
113,260.45
836,911.92
607,460.80
10,889,779.77

Crescut
Scazut
Scazut
Crescut
Mediu
Crescut
Scazut
Mediu
Mediu
Mare
Mediu

Maxim 5%
79,192
25,552
29,471
25,704
45,498
172,610
53,132
35,447
5,663
41,846
30,373

Prag alocat manual


34,000
5,000
5,000
25,000
24,000
1,000
1,000
4,000
1,000
20,000
20,000
140,000

Argumentatie: am considerat ca eroarea tolerabila la disponibilitati bancare este foarte


mica si am alocat putin catre acest element. Stocurile sunt dificil de auditat, am mers spre un
maxim de 5% din valoarea lor. Am considerat ca imobilizarile financiare si necorporale sunt usor
de auditat si am alocat un prag mic estimand costuri mici si eficienta mare. La datorii fiscale am
alocat mai mult deaorece este un element greu de auditat, sunt necesari specialisti si riscul
inerent asociat este mare etc.

Mirela.Paunescu@gmail.com

Page 11

Mirela Paunescu, material pregatit pentru CAFR, sept 2015

Exemplul 3:
NT
Cont

Titlu Cont

Sub
prag

Rulaj An
Creditor

Imobilizri necorporale

201

Cheltuieli de constituire

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

1.00

203

Cheltuieli de dezvoltare

205

Concesiuni, brevete, licene, mrci


comerciale, drepturi i active similare

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

1.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

1.00

207

Fond comercial

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

1.00

2071

Fond comercial pozitiv

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

1.00

2075

Fond comercial negativ

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

1.00

208

Alte imobilizri necorporale

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

1.00

233

Imobilizri necorporale n curs de execuie

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

1.00

234

Avansuri acordate pentru imobilizri


necorporale

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

1.00

280

Amortizri privind imobilizrile necorporale

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

1.00

2801

Amortizarea cheltuielilor de constituire

(1)

0.00

0.00

0.00

0.00

(1)

0.00

1.00

2803

Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare

(1)

0.00

0.00

0.00

0.00

(1)

0.00

1.00

Mirela.Paunescu@gmail.com

Sold Initial
Debitor/Creditor

Rulaj An
Debitor

Peste
prag

Peste
prag

Sub
prag

SOLD FINAL
Debitor/Creditor

Peste
prag

Sub
prag

Page 12

Mirela Paunescu, material pregatit pentru CAFR, sept 2015

Pragul de semnificatie si opinia de audit


Sunteti partenerul responsabil cu semnarea rapoartelor de audit intocmite pe baza
situatiilor financiare ale anului 2014 si sunteti in prezent in faza de revizuirea a dosarului.
Deoarece aveti mai multi clienti, nelegati intre ei, ati colectat pentru fiecare dosar cateva
informatii inainte de a exprima opinia de audit. In functie de datele documentate in dosare se
pune problema exprimarii unei opinii pentru fiecare caz in parte.
In urma acestei reviuiri ati constatat urmatoarele aspecte detaliate mai jos. Specificam ca este
vorba despre trei societati diferite dar toate avand aceeasi indicatori financiari pentru anul 2014:
1. Active totale 5,250,000 lei ( 4,000,000 lei anul anterior)
2. Cifra de afaceri 15,750,000 lei ( 10,000,000 lei anul anterior)
3. Profit brut 1,500,000 lei ( 1,270,000 lei anul anterior)

n cazul primei societati, Alpha, s-a constatat c societatea achizitionat in luna noiembrie
( pe 29) si pus in functiune imediat o instalatie in suma de 120,000 lei cu durata de viata utila de
5 ani. Din cauza lipsei contractului utilajul a fost inregistrat in contabilitate incepand cu februarie
2015, asa ca amortizarea a fost facuta incepand abia cu anul 2015.
Managerul societatii Alpha nu doreste corectarea cheltuielii deoarece s-au depus deja declaratiile
de impozit pe profit, s-a calculat costul de productie si cheltuiala cu amortizarea neinregistrata in
anul 2014 este nesemnificativa.
n cazul celei de-a doua societati, Beta, societate pe actiuni cotata la BVB, s-a constatat
c top - managerii ( directorul executiv si cel financiar) utilizeaza masinile societatii ( de lux!
Obrazul subtire cu cheltuiala se tine) in interes propriu. Totusi, societatea nu raporteaza utilizarea
lor ca fiind beneficii de natura salariala ci raporteaza cheltuiala dupa natura sa. Aplicand formula
prevazuta de Codul fiscal se obtine o valoare a beneficiului neraportata ca si cheltuiala salariala
de 30,000 lei ( fara a lua in considerare efectul contributiilor sociale). Managerii societatii Beta
nu sunt de acord cu reclasificarea cheltuielii ca fiind de natura salariala si cu prezentarea de
informatii in note motivand ca la o eventuala reclasificare costul fiscal ar fi foarte mare. Mai
mult, sindicatul salariatilor s-ar putea sa nu aprecieze ca ei au astfel de beneficii salariale la care
restul angajatilor nu au acces. In plus, sustin ei, cheltuiala este mult sub pragul de semnificatie.
n cazul celei de-a treia societati, Gama, societate inchisa, s-a constatat c societatea are
creante in valoare de 20,000 lei plus TVA asupra unui client care a intrat in faliment in anul
2015, luna februarie. Societatea a inteles sa constituie ajustari pentru depreciere in februarie
2015, la data pronuntarii deciziei de intrare in procedura de faliment.
n cazul celei de-a patra societati, Omega, societate pe actiuni cotata la BVB, s-a
constatat c se utilizeaz metoda costului istoric pentru imobilizarile corporale ( metoda utilizata
inca din trecut). Fata de costurile istorile, valorile juste ar fi cu 30% mai mari conform unei
estimari facute de manageri ( evaluarea a fost ceruta in vederea unei posibile reorganizari).

Mirela.Paunescu@gmail.com

Page 13

Mirela Paunescu, material pregatit pentru CAFR, sept 2015

n cazul celei de-a cincea societati, Epsilon, auditorul a fost numit in martie 2015 si, pe
cale de consecinta nu a putut participa la inventar. Listele de inventariere sunt listate direct din
calculator si nu s-au evidentiat nici plusuri si nici minusuri la inevntar. Mai mult, controlul intern
al clientului este deficitar si sunt des raportate minusuri la inventar sau stocuri depreciate ( atunci
cand sunt acceptate comenzi de la clienti, stocul apare pozitiv in sistemul de evidenta electronic
dar de fapt in magazie nu mai exista fizic stocuri). Valoarea stocurilor este de 1,350,000 lei.
Clientul nu a fost de acord cu reorganizarea inventarului, nici macar partial, motivand ca oricum
se va recunoaste o cheltuiala cu stocurile inexistenta la momentul la care se va constata lipsa lor.
n cazul celei de-a sasea societati, Delta, auditorul a fost numit in aprilie 2015 la un IFN
si, pe cale de consecinta nu a putut participa la inventar. Valoarea stocurilor este de 500 lei si
activele fixe corporale sunt in suma de 175,900 lei ( reprezinta autoturisme). Clientul nu a fost de
acord cu reorganizarea inventarului, nici macar partial, motivand ca oricum se va recunoaste o
cheltuiala cu stocurile inexistenta la momentul la care se va constata lipsa lor.
n cazul celei de-a sasea societati, Zeta, o societate cotata, auditorul a analizat situatiile
financiare si a constatat ca exista incertitudini semnificative privind continuitatea activitatii,
totusi situatiile financiare pot fi intocmite pe baza premizei continuitate. Practic, viitorul
financiar al entitatii auditate depinde de fluxurile de numerar pe care societatea mama le va
trimite pentru a sustine activitatea filialei. Pana acum societatea mama a sustinut activitatea
filialei, chiar daca aceasta a raportat pierderi anterior si a trimis auditorului scrisoare suport (
scrisoarea suport este o scrisoare trimisa de regula de grup pentru a-si exprima disponibilitatea de
a sustine financiar societatea din aflata in dificultate). De teama de a nu speria actionarii
minoritari, managerii au preferat sa nu dezvaluie informatii privind dificultatile financiare ale
societatii.
n cazul celei de-a sasea societati, Kappa, auditorul a analizat situatiile financiare si a
constatat ca societatea nu a prezentat o nota distincta in care sa prezinte informatii privind
activele contingente. Societatea a aplicat corect regulile de evaluare si prezentare a activelor si
datoriilor dar nu a prezentat in notele explicative o creanta posibila ce va putea rezulta, in functie
de hotararea judecatorului, dintr-un proces impotriva unui furnizor.
Pentru fiecare din cazurile mentionate decideti in ce masura constatarile din dosare
sunt denaturari, daca sunt denaturari decideti daca sunt semnificative si, pornind de la
premiza ca societatea nu este de acord cu modificarea situatiilor financiare ( daca auditorul
o va cere in cazul denaturarilor), stabiliti care este impactul asupra raportului de audit.

Mirela.Paunescu@gmail.com

Page 14