Sunteți pe pagina 1din 50
1. Lacut Definitie Cel mai cuprinzator din’ e conceptele =1 termenii amintiti anterior, — intr-un 1 omucteul, dar st generator) domeniului, este conceptul de lecuire. Se ve incerca definirea sa din perspective diverse pentru evidentia gama de semnificatii si implicatii. Origines cuvintului o gacim in latinescul "lecus* cu iritelesul de “poritie a cuiva", de “lecuinta* 53 de “iee". Construires unet ALELL univece pe baza anor semnificatij etimolagice atit de diverse este aproape imposibila, De acesa, in cautarea unor repers utile Arestiy demers, an formulat o serie de intrebari preliminare menite sa duca la precizarea unor criterii de referints pentru o definitie a "lecuirii ini rii" la acceptiunes umana relativ stabila" Asezarea umana rei detorminart suplimentare pentru = ea"? Care ‘Sint acele determinari care confera termenului un inteles mai ei care permit cperationalizarea otislua? cs domeniul arhitecturii ca stiinta si arta de amenajare functionala si estetica a spatiului de viata destinat nevoilor iratiilor materiale 5 ale individului ei colectivitatilor umane. acopera gare teste = problemele = locuirii, © sau semnificatiile multiple ale acesteta dep. sesc aria de preocupari 2 arhitecturii si impun alte tipuri de abor dar seperete seu conexe de cele specifice arhitecturii? Este neindoielnic ca locuires presupune locuinta ca asezare relativ stabils. Genul proxim al "locuirii” este sintagma “situarea spatiala si temporala telativ stabila". Antonimul sau este verbul “a nomadiza", mentionat de dictionarul ce neolcgieme al limbii romane cu intelesul de "a fi lipsit de co asexare stabila" de "a rataci", “a #1 nestetornic". Asecerea relatiy stabila identificate 5; poate atial printer rie de ceardonate geografice raportare pentru prectzarea unr teristici obiective, intrinseci, al locuirii (Qlocuinta, cartier, oras; earacteristici teriteriale, economice, culturale, etc.). Dar “lecuirea® nu este numei esezare relatiy stabila, nsamblu de canditii objective de evistenta delimitate prin coordanate spatiale de referinta. Ea semnifica mai mult decit “a avea o lecuinta" seu “a lecui intr-un mediu cu anumite caracteristici ceagrari demografice, + polities sau @conomice, sacio-cuitu alt natura". Locuirea 9 dimensiune subjective care~i determinari suplimentare, ca traire umana, ce reflectare subiectiva a nediu obiectiv, Locuirea, ca traire unana, nu este o reflectare pasiva, ci un mod de continus transfermare si amenajare a spatiului in care se destascara existenta «= individulud sii a colectivitatilor, o activitate ci ntinua de preluare creare, de conservare, folosire si transmitere a unor valori. Cind inceteeze a ibe aceasta finalitate. trairea se degrade. » uprevietuire, inertie biologica a Sunetiilor vitale elementare. Tot asa si “locuires e, in existenta se transforma in adapos atiala depersonalizata. atunci cind este lipsita de o permanenta intentie, materializata sau nu intr-un act de amenajare si medelare a spatiului de viats in functie de nevoite si aspiratitle umane. Considerentele pr tate conduc la © definire a ctiva si subiectiva lecuirii ca "“situare umana obi lativ stabil intr-un spatiu natural si amenajat portul dintre ele si Eructureaza nt intrebari ce trebuie integrate in demersil canstruirii unor indicateri ai calitatii vietii strategiel de qocutr blematics pe care ela o configureaza necesita inga aprefundari care depasesc cadrul lucrariie In ansamblu) preocupari lor ameriaja 2 si reamenajare, uct redelare a spatiului in de organizare, functis de neverle si aspiratiile umane, arhitectura detine rolul principal. Domeniile sale, de ja cel strict topretic (teria arbi rit) pina la cele concrete care privesc proiecterea snsemblurilor urbane, a obiectivelor econemice, secial~economice si a lecuinteler au sau trebuie cs finalitate explicita sau implicite " cu multiplele sale. dimensiuni — obiectiv si sublective. = Extensia conceptulus, cu teate determinarile sale, face insa ca locuires sa formece $i obiectul alter preecupari, de ta cele Jozofice pina la cele demografice si ecorcmice. Aewste perspective trehuie integrate specific abordarii arhitecturale, Perspective in abordarea problemelor locuirii Conceptul de ‘locuire’ ca situare relatiy stabila intr-un spatiu natural si amenajat, destinet satisfacerif neveiler materi tuale ale omului si colectivitatilor umane, peate dobindi intetesuri mai le cind # precizeara e@ serie de conotatii revultats din abordarea sa din perspective diferite. mnificatia sa se imbogat cu elements si trasat noi, care contribuie la largirea orizontului tearetic si practic al arhitecturii si duce la o mai adecvate Jlegare a felului in care arhitectul poate participa jorares calitatii lecuirii. Astfel, putem vor ware regionala r Vatiy Stabila in anumile congitii de mediu natural si amenajat (ecosfera, ambient), od economic: Vinine seama ca locuirea este atit un social, cit si o stare psihi Fi analizata civerse ale sociglagiet, psihesocielogiei si psiholegiei. Fiind un mod de erganizere si amenajare in anumite conditii 2 asezarilor umane ca ansambiuri de populatii structurate in funetie de anumite criterii de virsta, sex, nationelitate, rudenie, etc,, lecuirea implica si un studiy dintr-e perspective demcgr ica. be = ita dintr-o perspectiva menga poate fl conc: studiaza prospectiv echietica, de ansanblu, asezarile umane temporare In sfirsit, constituie si ctul uner preccupari integrate intr-o perspectiy este, de pilda, cea ontologica 2 lui Martin Heidegger, filozefice si estetice, cum pentru care locuirea este modalitatea existentiala de a fi intr-o tetrada cu determinard proprit Toate aceste pi in vedere si ve trebuie a subsumate in perspectiva globalizanta a arhitecturil. Desi au o relativa autonomie, determinata de specificul Fiscarui mod ge anordare a “locuirii", arhitectul trebuie sa le considere ca perspective convergents care centribuie 1a 9 intelegere mai cuprinzatcare 3 proplematicis sale. Fentru a pune in evidenta aceasta idee si a argumenta necesitat. a Sintezei intearataare pe slic denersul arhi in domeniud “locuiril" prezentam unit ere principal indicators ai fiecareia din pe @ mentionate, indicat care in mod direct su 9 legatura si cu probleme Perspective Daca ecclogia stud 2 rapor re organisms i mediul in care ele tratesc, ecologia umana se ocupa cli pelatiile dintre om i mediul in care acesta traleste,. atiale si include in cu toate particularitatile mod Firesc si “locuirs Gimensiuni ale eeologiei locuirii sale economice ale problematic Si socioculturale sints geografic = Fizica), geegratia tipuiu: de (geograt asezare (geografie urbana, geagrafie ruralai b. economice (problema resurselor si a moduriler locale de productie pentru satisfacerea t ebuintelor umane in contextul unui anumit mediuis » Socictculturale (problema dotarilor prin amanajare a medivlur in trebuinte sfacerii culturale, spirituale, acmi ative (sanitare): aceste doteri si amenajari devin nentele unui ecosisten socio-cultu a. climatice. Perspectiva socielegica aceasta perspective enalizeezs locuirea ca fenemen si Fapt soc avind in vecer ur a. relatiile interumane al locuirié } (seeielegia urbana, sociologia rurala): b. controlul see (Forme tipura) in conditai comunitates rurala la specifice de locw enmunitatile urbane 7 ©. sehimbares sociale (migrstia interzonala si consecintele ed pe planu] locuiraidy d. persistenta 5 colective care dau locuirid un anumit specific. Perspectiva demografica Acea! priveste concentrarea populatiei in diferite tone si consecintele sale asupra “locuirii® si poate fi operationalize. ahs densitatea populatse: in diterite tipuri de asezara umane si cu precedere in spatiile de lecuits b, relatia dintre fertilitete, natalitate, mortalitate, divortiali igienico-sanitare de 2 in anumt locuire: familia ca unitate demogratica si locuirea; relatia dintre morbiditate - ca indicator demografic— ogica ci peinolagica Peihoseciol ca ccupa Ge colective, conceptia pe > aceasta are la nivelul relatiilor interuma diferite implicats: influenteazs comportamentul individual si colectiv in grupuri seciale mari (pit ogie sociala) sau mici (psth hoseciolegia si asihalogia clogie). locuirii 4 anwmite tipuri de relatii interumane si de proc! individuale seu apar ca @feacter uncr modele cultural, AB, nemijlocite ale “locuirii". Principalele dimensiumi ale acestor perspective sint: dintre cuire (cenditii si forme) sé coeriunea grupurilor umane; fenomene de acceptare sau respingere: b. relatia dintre jocuire si secializarea personalitatii prin intermediul grupuriler primere Sau gecundare familie, prieteni, colectiv de munca, de invatatura). Socializarea ni sonalitatii, ca proces de interiorizare a normelor si valorilor unui snumit grup social prin intermediul educa’ i si 4 alter contacte umane se desfasoara in anumite conditii psihosociale si psihice derivate din “locuire", iar in mod mediat, influenteaz felul cum este modelata personalitatea: ©. relatia dintre locuire si comportamentul individual a unor procese si stari psihice incdise de Acceptiunes data de Do: idler umane priveste ca elemente de continut (omul singur sau in societate? Si caracteristicile asezarilor fizice alcatuite din elenente naturale activitatii produ; umane care esupun abord: intr-un anumit ancandl >» paranet Ambur viitoare in asezarile umane. Perspectiva filozofica si estetics Aceasta perspectiva ane jzeaza Jocuirea prin sensurilor ei generale ca traire umana aracteristice si ca reflectare subiectiva a mediului spatis] obiectiv (care este habitatal). asupre acestara, vom mentiona numai deduse = din prolucrarea unor perspective arhitecturala: a. Arhitectura in general i deci ei cea a habitatului, nu este si nu poate fi doar ceea ce Vic et le Duc numea Marta de oa construi", es se inserie ansamblut activitatiler umane, in trama unor deliberari care ingtol f Si conceptii atornicite in cadrul unar grupur: sociale si nationale, enerati y prefigureaza scopuri legate de actiuni umane 31 sociale. In ace cuoun de omijioace (nateriale, tehnolegie, spacificel me isface buintele onditin @ spatiulin. In afara atributelor legate d= uctura sa obiedtiv une estetica chiar indopendenta de punerea est ealitate estetica in masura in este obiectiv Ae spatial devine, in mod necesar, un “pentru noi" spatial. Caracteru] estetic al snatiului arnitectura scrie Georg Lukacs - se manifesta pi ceea ca. din mediul, omagen al starii sale de emana efecte 4 emotionala @ unor astfel evocatoare care imping natu de acte cu mult dincole de conditionarea teleologica continuta in et Relatia estetica cu spatiul arhitectural, lueree lui in posesie de catre om, este asadar inseparabil legate ce © astfel de posibilitate de a trai in acest spatiu. Credem ca tocmai aceasta desprindere reala a esteticului de Finalltatile eriginare, legate inseparabil de cl, ne abilirea une. importante valente care intra in directa cu seneul conceptului de calitate Ipcuirii, c. In lite rhitectura a ultimelor decenii se atura de contureaza clar directii de abordare semiologica si Fenomenoiogica = habitatului in interferenta sa cu trairea uimana. fistfel se pune problema spatiuiur construst in termanii comunicarii sau a sale pentru util sau in termenti conceptuiul de “lec! (deFingt tential nateria path, incercindu-se depistarea in consecinta a acelor elemente semnificative pent! percepere favor a exper imentare ste, in #inai, o incercare de elaborare a unsi no morfologii arhitecturale, bazata pe relatia arhitect / 15 spatiu de dorinta amelio leaga implicit. a cal reveni pe parcurs). inaritate Aceasta modalitate spe proiectat - utilizatori / spatiu trait ica de aborda care se ii calitatii habitatului si. tatii vietii (chestiune la care vom mai @ a locuirii, reclamata de de varietatea perspectivelor prezentate mai sus si de nece itates integrarii arhitecturala, consta in stabiiirea metodologic € unor interdependente metodelor si orientariler teeretice stiintiti preocuperd diferite. in er intr-o viziune unur plan logic si comvergente a Gin discipline sau vederea folosirii acestere pentru cuncssteres unitara ¢i relativ completa & unui fapt, fenomen sau pros epistemologic interdiscipli printr-o integrare metedologica in unor ipetere soi teorii referiteare la asaecte ale inteorarea pluralitatii aspectelor sale int Sau explicatie unitara, Jean Piaget arata ca interd: ciplina Din punct de vederss| dere se realizeaza construirid complexe erin poate sa ia nastere din dows feluri de preccupar?, unele referitoare ia structuri salt mecanieme comune, alt le la metod @ cova tipur: de convergente referitoare la locuire: una a obiectului si caalalta s metedeler. Investigatia isi gaseste aplicarea in ounctele or perspective cu ahardarea ambele pukind Fi ca ne gasim in Fata a perspeckivelor (etructurilory interdi plinara d= jonctiune ale arhikecturala a te sa 16 (ca din convergenta diferitelor perspective un mijloc de imbogatire 8 sensului si semnificatiilor lecuirii. Exista insa $i un pericol. si anume cel al falsei. interdisciplinaritati, a2 sincretismulud — (confuzia perspectivelor!. Cumulul perspectivelor si el metodelor lor specifice este un element neces dar nu si suficient pentru interdisciplinaritate in enelize locuirii. Trebuie ca ele sa fie jerarhizate in functie de anumite crite une unitara. rid Si integrate intr-o v Griteriile de ierarhizare si cerintele de integrare sint abordarii aPhitecturale Interdisciplinarit inta 9 incontestabila valoare aplicativa, decarece prin cunoasterea mai cuprinzatoare a realului modele de optimizare & locuirii. Optimizares impli intaturarea acelar #actori de patolegie a locuirsi, iva din cauze si conditi? puse in evidente prin analiza interdiscielinara a diferitelor perspective. exemplu, perspectiva ecologies a locuirii poate releva existenta poluarii, a Insuficientei resurseler materiale ci a dotarilor econowice sau sotic-culturale din mediul de locuire. e agenenes, — perspectiva ho-secioingica si cea psiheles pot precisa madul in care anumite relatii onterper Si compertamentale individuale sau colective situatia obiectiva si subiectiva care o const wirea"s posibjia = mai complete Interd: peuire si duce Ta operationalica “7 construire: unor indicatori care trebuie avuti in vedere in definires si evaluarea calitatii vietii. 2. BINOMUL LOCUIRE / SUINTA Locuints rotiunes de 1 ive agtfal definita, vam incerca integrares termenului de locuinta mai ales din perspective erhitecturala si urbanistic In general. 2cceptiunea a termanutut este ces de "loc, casa, constructie in care locuieste cineva". Public de specialitate i1 folosese ad= imobil pentrug Familie, it trunchiat cit imarogrin. pentru acestea nd termenii consacrati de apartament sau locuinta wnifamiliaie. Ae Locuinta (sau unitatea de locuit oricare ar fi ea) poate la nivelul celulei Si dezvoltarii existente! In afera acestei acceptiuni, limba romana permite folosirea cuvintului “locuinta" in sensul Figurat, mat problema te 4 larg, de totali acordindi-i astfel 9 valoare de generalitate. Ne vom opri si asupra acestei acceptiunt, pentru 9 cepista anumite sensuri importante din punct de vedere arhitectural. francesa Este interesant de remarcat faptul ca in limba traducerea termenulud "lecuinta" in sens general se face uneori prin "habitat", atit ca "lec Mansamblu de fap relative la locuinta", literatura de specialitele sa incerce cuvintulul si in limba romana. Tuvintul englezesc "housing". corespondentul relativ al “habitae"-ului, mai si 9 constatie activa, o anume intentionalita’ ate in sensul 2 actiune organ satisfacerii problemelor locuirt Aceste eatiuni foarte diverse nu fac decit confirme confuria terminologica mentienata anterior, cont care sa teansmis prin imprumuturi si preluari termeni si la noi. oportun ca termenul de lecuinta sa fie limba romana atit in sans restrins cit st in sens lar mod in care va fi folosit pe parcursul lucrarii. Aceste aspecte terminologice introcuc o serie de gemnificatii densebit d= importante si in Iecatura cu modul in care “locuinta" intra in relatie cu “locuirea". Relatia binomiala locuire / locuinta Este evident ca locuirea ca cituare umana necesita inta, dar relatia dintre locuire si este care numa univeca, de determinare sau indirecta - arin intermediu a altor discipline conexe)? am arat a locuire: a traire umana s-ar degrada daca ar evista in afara unei reflectart sup ive, a une. iradiar care vine dinspre epatiul incenjurator, deci si dinspre mediul construit spre subiectul uman. Mat mult cecit atit, desi ideea de situare ar p ea sa implice un principiu akic, fiind vorba despre o trasatura specific umana ea presupune o dubla actiune, aceea de onalitate si sistem lecuin’ a mu este una de determinare univoca, ci © interactiune de tip caura-efect, dar it ativa, in efectul isi remadele: 4. proc evelutiv ~ decd @ relatie ce interdeterminare. In cazul in spetas (ocvintad functiunii determinants Mocusrea? Felul in re este receptat ebiectiv si subjectiv de individ eri societate. Deci ambele dir de interactiune sint mediate G2 Individue sau social, acesta fiind atit cel care Masura in care locuinta, ca spatiu amenaiat atit la stare unitatii cit =i la gen la, poate interveni asupra locuirii, modificind-a, reiese clar si din perspectivele diverse d= abordare a acesteia, care au mai imainter a: junea complexa a masai construite asupra mediului natural si geografic, echilibrares sau dereglarea eco-sistemului — socie~ cultural, influentarea comportamentului uman sia relatiilor interumane, inducerea unor anupite stari si precese psihice = individuale sau la._—onivelul micragrupurilor, madelarea personalitatii, ete Din cele mentionate pina acum cred ca se pot face anumite precie elegere cit mai ris necesare pent: putin ambiqua a orientarii ulterioa acestei lucrari: @. Pe parcursul stuciului se va folesi termenul de lecuints in doua acceptiuni : - ces rectringa, de “unitate de lecuit", care va Fi anali prin prisma caracteristicilor sale intrinseci, in legatura cu lncuires individuala sau familialar ~ larga, generalizatoare, ce “ansamblu de onditii, forme, spatii relative la asezarea umana", deci de habitat, care tremuie varute in primi] rind in interactiune cu elor Eipuri de col Bi care va Gin perspectiva caracteri ro de b. Considerind ca notiunile de locuire si iecuinta sint interdependente si interactive, iui mecanism 2a feed-back, in care determinar ini ala isi pierde importanta in fata permanentului transfer calitativ care se produce, se ya utili area locuire/locuinta, et in situatiale inc acestui binom ar duce binutulud. €, Ultima precizare nu mai este den: a terminologica ci mai degraba incearca sa centureze o snumita orientare a lucrarii, Din momentul in care se poate vorbi despre o locuinta (deci un adapost cu o anumita intentionalitate de amenajare constienta zarile umane au cunoscut nenumarate tipuri de locui variind de la epeca la epeca si de la popor la popor. Pentru moment, din punct de vedere teoretic, nu @ impertanta chastiuné orqanizarii spatiale a acester lecuinte, Aceasta ve fi evidentiata si analizata mai depar in udiu in masura Forme: lor spatiale ei modul de locuire care se desfasoara in cadrul lor este considerat util studiulud si caractaristic. Fentru aspectul p= care dorim il relevem in centinuars ne interes: rumad unui criteriu aplicebil acestei mase gicare sao pewte diferentia categorie. indiferent de epncs istorics sau stilistica. Acest cr 2 micidectm unt spatial, ci tine mai cegraba ntativitate pe de alta. Pentru evolutia o parte si de demarcutus nici in sing, , prin nijloace profesiunii, caracteristicile spatiului care faveriz za oo locuire in sp! mtiate, rezultate ogat obtinute se gat aplica ir a de proiectare. In cazul in see ca de abordare est a sp ariel + Care se@ poate aplica succesiv la diferite miveluri ale complexe: structuri urban fol sisteme de ed: 2 formei urbane, rmelor, reguli ae distinge dows for Fologi ae distinge caracterul urban al acesteis, porning exclusiv de la logice de imbricare a locuintelo! macar in par rmatia anterioara. Pentru a nu ramine in domenivl asertiunilor. lucrares se va apropia, tatea de locuit, cerceting ma mai tare de unt re in care 8 putem gai sau muy, 1a acest nivel, earecteristici specific urbane. Atst da noi cit si in Europa centrala, au existat perioade in care locuinta oraseneasca si locuinta rurala S82 deosebeau excesiv de putin la nivelul unitatii de lgeuit. De exemplu, conacele marilor famiiii din Tare Romaneazea a secolelor XVIII si inceput de X1¥ erau la fel, indiferent d= aserarea ier la mosie sau Bucuresti, Sigur, insa, ca aici exp! atiile ar putea se rezide si in conditii cu caracter prea local, cum ar 1 arca tirzie situatia politica mai speciala, ori modern A araselor noastre. Si inunele orase central suropens g-a perpetuat multa vreme un de tocuinta a ident derivata din repartitie functionals este cea orurala, ac yietis comunitare urbane, Se la nivelul unitatsi na exists diferente rminante? crept ca ¢ in Eurepa centre’ in burgurile easca, dar medievele, epare tipica locuinta mestesug perioads ei este revaluta din su de vedere functional. Confortul urban aduco apoi alta diferenta Fate de lecuinte are pericada moderns @ tandardulut de confort. Se sterge prin omegenizarea e dintre cel peate spune atunci ca tipuri de Jocuir pumad ia Funetiunite 47 deosebite la care trebuiau nda? Dar acest tip de asi diferente poate exista i la nivelul umitatit de locuit din dua erase ciferite ca specif: nomic, de exemplu unul speci#ic miner si altul cu industrii obisnuite, al caruk profil nu cere o locuin Frobabil ce probiema ite cerminante la hivelul unitetii de lccuit trebuie puss altfel, pentru a depista cees ce este caracteristic exclusiv locuintei Urbane. Doua observetii per sa fie importante pentru definirea locuinte: urbane, ambele porting ce la podificarile din structura familie in cele doua tipuri de colectivitati: a. Structura familiei si mai ales modul de folosire 3 cimpului liber pot duce oarecari diferente Fun: ionale, valabile pentru locuinta din orice fel de sat, si traduc prin tratars spatiale relativ diferite. Mai important pare sa F faptul ca marea varietate si mobilitate a structurilor familial ates ver profesiunilor, dint car izari spatiale aparte, modurile diferite de timpului liber, amumite Facilitati de orasenesc, chiar st ebligatia pe 2 are societates de pert individului de optiune si de echimbare, toate impun o gama larga de tipuri de uniteti de lecuit cadrul unei sinqure Flam in asezars. Se poate esta unes deosebiri ese rale [htr-un fel este tet un moa de s pune problema nivel AB de ansamblu, dar cu referire directa le unitatea de locuit, reflexie a acelei tendinte urbane care, pe masura cresterii cantitative, deci si a prababilitatii de unio: onalizar unitetid individuals. Din cele expuse pina 2 de notat un fept pe il consideran foarte important pentru evelutia witerieara a lucrarii, si anume acela ca incercarile da a analiza locuin: nu duc la re: intei urbane la niv: acela al aruparii, Necesitatea studieri1 locuintei urbane 1a nivelul gruparii, asa cum apare din cele aratate pina acum, dao indicatie interesanta despre ate extrinseca a locuintei urbane, si cate devine o calitate int a locuirii urbane va considers lecuinta urbana ca ace] tip de locuint ati@ cu locuiree afara uparii in unitati ii confera o anumite calitate, confirmata de practica sociala. Din aceasta nu trebuie sa se inteleaga ca nu existe nici > diferenta intre lecuinta urbana (erivita Ja navelul unitatii de locuit) si iocuinta rurala, ¢: faptul ca diferenta specifica dintre cele doua results tocmai din leme:. U acest mod d= punsre a pri ii autor! considera ala rezida urbana si cea ta dintre locuin ca difer cladirii", prin care se ar Aspecte definiterii Din cele expuse pina scum s= prefigureaza trei aspecte diului. importante pentru domeniul de Unul se refera mai ales fizic al orasului si preSigureszs ipot yinte urbana trebuie: cercetata in contextul unei anumite logic) de grupare, grupare care devine astfel o unitate compozitionala a tes! t mod de locuire. Formula de grupare respectiva presupune la rindul @1, in Lui urban si propune un enum mad organic, tipuri specifice de unitati de iscuit. In felul acesta se poate ataca complex si problema diversitatii de locuire. Al doilea subliniaza acea importanta coordenata psihe sociala si secie-culturala = tiyii urbane care consta fiints individulud in complezul de relatii integrata social (constien eral dezvoltate? . politic al locuirit “epatiu mental" al trairii unane. Al treilea aspect pr ieta intre primele dous un nivel de fuetona bata cooperarii dintre tiul eau Fizic (cooperare manifestata in dublu sens, prin relatii angajare, de aderenta do la individ la spatiul sau si de stimulare, dinspre spatiul censtrud bares spre lecuite propune dey adentia rolud seestus nivel pentru a rhitecturii in creares Pravin crasul ca spatiu vA imanente procesului de soci se pot distinges tipurd diferite ce ast#el ce “spatii aronimatului, caracteristic unud Exista un spatiu = oras, si chiar cautat, in masura in care nu devine exclusiv si de const la viata de ansamblu 2 orasului — este sp Biete, al transportului in comun, al marilor mag. Saliler de spectacel. birourilor. etc. - care nu presupune cunostinte perscnale reciproce si nu angajeaza. Tradus in termeni arhitectural-urbanistici. acests este spatiul orasului Vazut din perspestiva relatiilor mai intime, de ls om la om ~ cumparaturi cotidiene, atii cu vecini, jocul copiilor, intilniri ale adultilor, ete., pina la relatiile din sanul familiei — spatiu care face ca in mijlocid anonimatulud a apara “insule cunsscute" Acesta este spatiul urban nemonumentals, ia nivelul al gruparii de locuinte. Se pare ca tuk dea eptat de la sentia ambianta vtii im gadieud mpatica, mai leeuintei, apoi in vecinatatea i dezvaltindunse it astfel in copil si ack un fel de atasament fata de cartierul sau de tui ba: relatiilor sale cu crasul, statu? si societate. inatatii imediate este cel care constituie cheia comportamentului uman sanatos, al aomdui la viata urbana, a participarii adeziunii fate ce eras. ¥2. Cartierul isi gaseste astfel o anumita reslitate prin ca ctele proprii al “istentel in proximitate: prin ea produce o intecrare se traduce c care printr-o solidaritate potentiala si in mod probabil, mai imediat, prin legaturi emotionete. Ele corespund mai degraba unui “trait decit existente: de relatii sociale efective. Confruntarile cotidiene resulta din moduri de si de “a spune", ca si din constiinta unui care continua sa locuiasca in savoir-vivre" pe care c cartier efireesc pi @ si-] insusi. Ei gasesc astfel un sentinent de apartenenta ja un grup care, pe aria determinata, isi afirma preponderenta prin tntermediul unui comportament (maniere etre). Aceasta operatic permite constit marea spatiului in "lac" sid sentimentul ca te intr-e parte parecare a orasulua. Pe aici constituie un prim nivel de intecrare sociala, asa cun din punct de vedere fizic Ja nivelul gruparii se petrece o prina integrare spatiale a locuintei in aras, Evident, cele aqua feluri spatii elimitarea prapun, chiar daca nu total Cin ui de inters ind delimitari demoorafice, de componenta s: car acestea pot actiona si asupra arganizarii censtituite, chiar da ei macurad, gasin in acel moment cele doua forme de or ii urbane), cea Fiz traita, se contapesc (veri binomit si incep sa interac locuire/locuinta). id In literatura de elitate (sociolagie, sociologie, etnologie urbana, arnitectura) nu exista inca un consens in celimitarea si denumirea a nivel, Se verbeste despre cartier, nu in sensul de delimitere geometrica 2 unui spatiu, cit in ser entitate sociala autenoma care se terpune intre eras si locuinta si “care pare sa se tcpeasca in oras, dar are un sens pentru cei ca locuiess", ori de "spatiu de intercunoastere, chiar ce convivialitate sateasca in oporitie cu oresul nebun", etc. Alti auters denumese acest nivel pur si simplu "“vecinatate". H. Deilhmann, ca arhitect, @ numeste “zona de lecuit", intelegind prin aceasta nizarea umitatilor de locuit sau a imobilelar in ju 1 unui gpatiu public sau semi-public deschis, 9 unit © de referinta intre spatial si functional", destul de apra ne de vecinatate ined introducind idees org vs discuts desore nisare. In lucrare locuinte ca betinmann, dar in pavelur © legatura ct: legica wed i ei in legal spatiala in Indifer © delimitare geonetrica este lipsit oe sens, pentru ca nd an varie formelor ce arganizare spatiala aceste “un Sees perme ee THe aati] specifice, care =r iologie = si semnificatiilor itor: spatiulud censtruit, etc importanta acestor wundt de or confirmarea une Considerati anune ca dintre ipo propuse Jecuires si locuintsa urbana tretuie aberdate la nivelul formulei de grupere constitute, ia rindul si, unitates @ contopesc si interactioneaza ale vietii urbane. nivelul noi oe stimula prin Jecuiterului Fata de ambientul sau construit, pent. devina o utapie. ATIT WIETIT 4, LOCUIREA CA INDICATOR GLOBAL AL CALI ebal si permanent al locuirii ca traire umana, precum si al cadrului #1 materiaiizat, care es iteatul, evidentiaza necesitatea considerarit acestora cao pleme complexe, permanent actuale, decisive pentru calitates vietii, implicind gesturi nolitice si idealuri sociale inerente unei societati poderns. Consideram necesara © analiza a concaptului de calitate a vietii pent “ca aceasta poate pune in evidenta manura in care locuirea si nabitatul 41 sint definiterii, In acelasi timp se poate crea o imagine a conditionarit arbitecturale @ calitatii vietii si sublinia eolul si responsabilit pe re deciziile si faptele arhitectursl > urbanistice le capata in si eceasta problema. Conceptul de" 5 vietii" = aparut relativ recent si prebabil ca lerga sa difuzare in domaniul stiintelor ses; te, © in stiintels tehnice coincide cu formarea unei canst: are despre degradarea posibila sau reala a canditiijer de existenta umana, despre pecesitatea cerckirii si optimizar studii referitoare la vr. Multis indicator’ i repere de evaluare a modului cum ocamenii se manifesta pe diferite plenuri decura si de a stabili baremuri si criterii limite iticile sociale, economice, cultura demograric in condita n care exigentele umane crese contimua iar modurile de viata nu corespund peste tot intetdeaw asteptartior individuals z