Sunteți pe pagina 1din 28

EDUCATIA PACIENTULUI PENTRU

PREVENIREA COMPLICATIILOR
AFECTIUNILOR APARATULUI DIGESTIV
TEHNICI DE INGRIJIRE A PACIENTULUI CU
ALERGIE ALIMENTARA
TEHNICI DE INGRIJIRE A PACIENTULUI CU
BOLI PARAZITARE

EDUCATIA PACIENTULUI PENTRU PREVENIREA


COMPLICATIILOR AFECTIUNILOR APARATULUI
DIGESTIV
Boala ulcerosa ulceratie pe stomac pe
mica, pe marea curbura, pe antrul piloric, pe
portiunea inferioara a esofagului sau pe
duoden.
Cauze:
secretie crescuta de HCl
existenta infectiei cu H. Pylori
Complicatii
Penetratia
Perforatia
HDS

1. Penetratia ulceroasa

Leziunea ulceroasa depaseste peretele gastroduodenal dar este blocata de procesul inflamator
fibro-adeziv periulceros si rezulta:
- leziune periulceroasa exuberanta, fibro-scleroasa
- calozitatea
- aderenta prin procesul de fibro-scleroza la un
viscer parenchimatos adiacent pancreas, ficat,
mezocolon transvers - in care penetreaza ulcerul
Este frecvent asociata cu:
- hemoragia - prin interceptarea unui vas
perigastric sau periduodenal
- stenoza - prin modificarea axialitatii segmentului
digestiv si prin procesul inflamator perilezional.

Perforatia ulceroasa
Leziunea

ulceroasa poate interesa


intreaga grosime a peretelui duodenal sau
gastric si, depasind seroasa, creeaza o
comunicatie intre lumenul gastroduodenal si marea cavitate peritoneala
sau intre lumenul gastro-duodenal si
lumenul unui viscer cavitar din vecinatate
- colecist, CBP, colon transvers.

HDS
Incidenta

globala - 15-20% in 15 ani


de evolutie a bolii ulceroase - 17%
pentru ulcerul duodenal, - 12%
pentru ulcerul gastric. Incidenta
creste dupa 60 de ani iar incidenta
recidivei dupa prima hemoragie =
25-30%.

Asistenta :

asigura repausul fizic si psihic al pacientului ( 1214 ore/zi repaus la pat )


dieta de protectie gastrica individualizata in
functie de faza in care se afla afectiunea
pacientului; 5-7 mese/zi
pregatire pacient pentru probe exploratorii:
atat fizic cat si psihic
administrare medicatie prescrisa atat
gastroprotectoare cat si antibioterapie
pentru eradicarea H.Pylori
supraveghere puls, TA, apetit, semne de
deshidratare, scaun, greutate

Asistenta
face bilant zilnic lichide ingerate si ceel
excretate
pregatire preoperatorie daca este cazul
educa pacientul pt respectare regim
alimentar
ii explica semnele ce pot aparea in
cazul aparitiei complicatiilor prin
nerespectarea masurilor de mai sus,
precum si fiecare complicatie in sine ce
inseamna cu tot

Enterocolita
inflamatii simultane ale mucoasei intestinului
subtire si colonului. Enterocolita infectioasa
este o inflamatie a mucoasei cauzate de o
bacterie, de un virus sau un parazit
Cauza:
ingestia de alimente infectate
transmisie de la un individ la altul
Complicatiile enterocilitei:
acute sunt deshidratarea
iar pe termen lung malnutritia

Asistenta

monitorizare puls, TA, temperatura


evaluare semen de deshidratare: pliu
cutanat persistent, scaune moi > 10/zi,
ingestie scazuta de lichide, etc
recoltare sange, materii fecale, urina
administrare medicatie prescrisa,
antiinfectioasa, antiinflamatoare,
antiinfectioasa, simptomatica
( corticoterapie, salazopirina, antispastice )
si evalueaza pacientul
psihoterapie utila pentru scaderea anxietatii
pacientului

asigura repausul fizic si psihic al pacientului


pregatire pacient pentru examenul endoscopic si
radiologic ( radiografie pe gol )
alimentatia in episodul acut regim hidric, apoi
supe de zarzavaturiimbogatite cu gri sau orez,
branza de vaci, oua moi, carne fiarta, piure de
morcovi, sarea fiind permisa
in cazuri mai avansate denutritie regimul este
hipercaloric
reechilibrarea s erealizeaza prin transfuzii de
sange integral sau plasma hidrolizata sau solutie
Ringer

Semnele deshidratarii

Semnele de inceput ale deshidratarii sunt: gura uscata


si saliva lipicioasa, scaderea cantitatii de urina si
modificarea culorii ei (urina concentrata), comportament
distrat sau foarte iritat.
La pierderi si mai mari de lichide apar cefalee, varsaturi
in jet, apatie, somnolenta, staza papilara la fundul de ochi,
convulsii, stare confuzionala si nu exista senzatia de sete.
O deshidratare majora instaleaza stare confuzionala,
convulsii, coma, tensiunea arteriala se mentine mult timp
normala, in final insuficienta renala acuta, hemoragie
cerebrala.

Ciroza hepatica
suferinta cronica hepatica, cu evolutie
progresiva, se caracterizeaza prin
dezorganizarea arhitecturii hepatice, tesutul
conjunctitiv structurandu-se in benzi de
scleroza.
Cauze:
hepatitele virale acute cu virus B si C pot
determina hepatitele cronice, care apoi
degenereaza in ciroza hepatica
consumul cronic de etanol

Complicatii:

Ascita
Encefalopatie
Infectii
Icter
Complicatii hematologice: anemie
macrocitara, microcitara
Complicatii endocrine: intoleranta la
glucoza, rar diabet
Carcinom hepatocelular
Hipertensiune portala

Asistenta

asigura repausul la pat 16-18 ore/zi


reduce la maxim efortul fizic al pacientului
mentine igiena tegumentara, a mucoselor, a
cavitatii bucale
recolteaza analize de sange, probe de urina
monitorizeaza mictiunea, greutatea, culoare
tegumente
hidratare pe cale orala daca este permisa
sau parenteral

Asistenta

explica pacientului regimul constituit din produse


lactate, zarzavaturi, fructe fierte, coapte, supe,
piureuri de zarzavat si educa pacientul si familia
in legatura cu regimul ce trebuie respectat
se incearca o prevenire a infectiilor, deoarece
pacientul este imunodeprimat
supravegheaza comportamentul pacientului si
sesizeaza medicului modificarile acestuia
pregateste pacientul pentru interventiile
programate: miniinvazive paracenteza, etc
administrare medicatie prescria:
hepatoprotectoare, corticoterapie, etc

Ingrijirea pacientilor cu afectiuni ale


cailor biliare

Angiocolitele - inflamatii ale cailor biliare


extrahepatice si/sau intrahepatice fara
afectarea vezicii biliare.
Colecistitele - inflamatii ale vezicii biliare
acute sau cronice
Diskineziile biliare - tulburari functionale ale
cailor biliare extrahepatice cu sau fara
modificari organice locale. Se pot manifesta
sub forma de hiper sau hipokinezie.

Complicatiile

abcesele hepatice
abcese subdiafragmatice

abcese

subhepatice
peritonite generalizate sau inchistate
hepatita cronica
ciroza biliara

Interventiile asistentei

asigura repausul fizic, psihic, alimentar in


perioada acuta a bolii
reechilibrare H-E cu PEV cu SF si glucoza
5%, bicarboant de sodiu la indicatie
medicului, dupa ce a existat in prealabil o
ionograma
supravegheaza varsaturile calatativ si
canttitativ si se noteaza in F.O
alimentatie de regim: hidric imbogatita cu
fainoase, supe de zarzavat, apoi branza de
vaci, , carne fiarta de pui sau vita.
Recoltare analize

Interventiile asistentei

Pregatitre pacient pentru investigatii


Administrare medicatie antispastica,
antibiotica, antiemetic recomandate de medic
Monitorizare TA, puls, mictiune, scaun,
varsaturi
Educa pacientul si familia in legatura cu
regimul ce va trebui urmat dupa iesirea din
episodul acut
Pregateste pacientul pentru interventii
chirurgicale daca este cazul

TEHNICI DE INGRIJIRE A PACIENTULUI


CU ALERGIE ALIMENTARA
alimentara

apare ca raspuns la o
proteina prezenta in arahide, laptele
de vaca, peste, etc. Prin urmare, este
imposibila alergia la glucide sau
grasimi (exista intoleranta la lactoza,
un tip de zahar prezent in mod
natural in laptele matern).

ingestia de alimente alergene este cauza aparitiei unei


reactii alergice.
Inhalarea de particule alimentare,care contin proteine,poate
provoca o reactie alergica, de obicei usoara.
Alergiile alimentare pot aparea la orice varsta
apar de obicei inaintea varstei de patru ani ( tubul digestiv
si sistemul imunitar nu sunt inca suficient dezvoltate, ceea
ce creste susceptibilitatea (sensibilitatea) la alergii)
Barbatii sunt de 2 ori mai des afectati decat femeile.
Unele alergii diminua sau dispar odata cu inaintarea in
varsta.

Factorii de risc
Persoanele

predispuse genetic la
alergii(cu teren atopic).
Riscul de a suferi de alergii
alimentare este de 20 - 40% atunci
cand unul din parinti sufera de o
forma de alergie si de 60 -80% atunci
cand ambii parinti sunt alergici.

Factorii de risc

La 5 - 15% din pacientii cu alergii alimentare nu


exista o predispozitie familiala.
Persoanele care sunt alergice la alte
substante(la polen,praf,etc)
Persoanele care sufera de astm bronsic
Expunerea precoce la alergeni alimentari
favorizeaza aparitia alergiei alimentare . Pe
aceasta ipoteza se bazeaza ideea intoducerii
treptate a alimentelor solide la copii(intr-o
anumita ordine).
Creterea utilizarii in produsele alimentare a
aditivilor poate contribui la aparitia alergiei
alimentare.

Manifestari digestive: Simptomele


gastrointestinale clasice ale alergiilor
alimentare sunt greata, varsaturile, diareea si
durerile abdominale.
Soc anafilactic: necesita tratament medical
de urgenta.
- Debuteaza frecvent cu o senzatie de
indispozitie, urmata de eruptie urticariana
insotita de prurit intens si dificultati de
respiratie.
- Poate apare pierderea cunostintei asociata cu o
scadere a tensiunii arteriale, poate duce la
stop cardiac si deces

Asistenta

monitorizare Ta, puls, cantitatea varsaturii


ajuta medicul in realizarea BLS si ALS daca este cazul, soc
anafilactic
linie venoasa, reechilibrare HE
dupa restabilire functii vitale si reechilibrare pacient instituire
regim alimentar, educarea pacientului si a familiei
identificarea alergenului
administrare medicatie antihistaminica la indicatia medicului,
mixturi mentolate pentru disconfortul cutanat - prurit
explicarea complicatiilor ce pot aparea in urma unor astefel
de alergii, socul anafilactic cu toata simptomatologia lui
mentinerea regimului alimentar si dupa trecerea episodului
acut, adica scoaterea din alimentatie a alimentului care a
produs alergia, daca acesta nu se cunoaste se va avea grija
de tot ce poate cauza alergie ( arahide, oua, unt, e de mare,
lapte de vaca, ou, fin, soia, etc ).

TEHNICI DE INGRIJIRE A PACIENTULUI


CU BOLI PARAZITARE
Cele

mai frecvente boli intalnite


la copil sunt: Giardioza, Oxiuroza,
Ascaridioza.
De asemenea se intalnesc si alte
parazitoze, dar cu o incidenta mult
mai scazuta, precum: tenia,
toxoplasmoza, trichocefaloza,
toxocaroza, himenolepidoza,
hidadidoza etc.

Agentii cauzatori ai acestor


afectiuni intestinale

provoaca numeroase tulburari si de


gravitate variata.
copilul parazitat manifesta o
simptomatologie complexa: diaree, greata,
varsaturi, inapetenta, balonari, dureri
abdominale acute, anemie cu paloare
intense, somn agitate, scadere in
greutate si stoparea cresterii copilului (in
cazul in care parazitarea este de lunga durata
si netratata), prurit anal (mancarimi intense)
in cazul oxiurilor.

Masurile de prevenire si combatere a


parazitozelor intestinale
masuri generale de igiena: curatenie, aierisirea incaperilor,
folosirerea de olite individuale

dezinfectia regulata a acestora si a toaletelor, transportul,


pastrarea si prepararea alimentelor in conditii de stricta
igiena, spalarea fructelor si zarzavaturilor (pe care se pot
depune paraziti, chisturi, oua) inainte de consumare sau
refrigerare.

lenjeriei de corp si pat a copiilor bolnavi; acestea vor fi


spalate prin fierbere si calcate. Se iau masuri de igiena
corporala precum spalatul mainilor de cate ori este nevoie (in
mod obligatoriu inainte de fiecare masa), taierea regulate a
unghiilor etc.

Pentru o evolutie buna este necesara tratarea corecta atat a


copilului bolnav, a celor din anturajul lui, cat si din
colectivitate (cresa, gradinita sau scoala), indiferent daca
prezinta simptome sau nu.