Sunteți pe pagina 1din 15

Fiziologia digestiei

Generalitati
Digestia este ansamblul de procese mecanice, fizice si chimice prin care se produce
ingerarea, prelucrarea alimentelor sub forma complexa, rezultand produsi simplii, usor
absorbabili, care sunt transportati si utilizati la nivel celular, in scop plastic, energetic sau
functional.
Organismele unicelulare realizeaza digestia in vacuole digestive, unde enzimele
lizozomale produc desfacerea produsilor mai complecsi. Particulele solide sunt inglobate in
vacuole digestive prin fagocitoza si pinocitoza (pentru lichide). Dupa realizarea digestiei in
vacuole, produsii rezultati, datorita gradientilor de concentratie ies din vacuole si ajung la
componentele celulare.
La organismele pluricelulare, structurile care asigura digestia sunt mai complexe,
initial procesele digestive aveau loc intr-o cavitate, care pe o treapta superioara se transforma
in tub digestiv, avand in prima faza unsingur orificiu (bucuoanal). Ajungand la viermi, tubul
digestiv are orificiu bucal si anal, pentru ca la viermii inelati sa fie prezente segmentele
digestive (cavitate orala, faringe, esofag, stomac, intestin, orifiu anal). La moluste, apar
glande anexe (gl salivare, hepatopancreas). Cu cat organismele sunt mai evoluate, cu atat
structurile digestive cat si mecanismele de functionare sunt din ce in ce mai complexe.

Date structurale
La om, tubul digestiv reprezinta patru tunici (incepand de la exterior spre interior):
1.tunica seroasa;
2.tunica musculara (subseroasa) cu fibre longitudinale la exterior si fibre circulare la
interior. Intre aceste straturi se gaseste plexul Auerbach, plex care coordoneaza activitatea
motorie spontana (miscari peristaltice, segmentare, de amestec), la nivelul plexului fiind
prezente terminatii colinergice (transmitere prin acetilcolina) si necolinergice (transmitere
prin VIP-vasoactive intestinal peptid-). Tot in cadrul acestui plex mai pot fi fibre la care
mediator mai poate fi substanta P, serotonina (5hidroxitriptamina), pentru unele
prostaglandine (substante initial evidentiate in prostata, gasite in majoritatea tesuturilor, mai
multe clase influentand procesele de la nivel local), NO, neurotensina, GABA (acid gama
amino butiric). In anumite segmente digestive, poate aparea si al treilea strat de fibre
musculare, care sunt fibre oblice intre straturile longitudinal si circular. La nivelul unor
orificii digestive, fibrele circulare sunt bine reprezentate, formand sfinctere. La colon se
observa ca fibrele musculare longitudinale se grupeaza cu 3 benzi taenia colli benzi cu
lungime mai mica decat a colonului, de aceea realizeaza niste plieri numite haustratii. La
extremitatile tubului digestiv este prezenta musculatura striata, inervata somatic, asigurand un
control voluntar la aceste niveluri. In restul tubului digestiv exista musculatura neteda,
controla de SNV, a carui activitate involuntara, atat in ceea ce priveste secretia, cat si asupra
activitatii motorii digestive;

Fiziologia digestiei

3.tunica submucoasa: aici se afla plexul Meissner, care controleaza procesele circulatorii si
secretorii locale. Acest plex primeste stimuli de la epiteliul mucoasei si de la receptorii de
intindere din peretele digestiv. Intre submucoasa si mucoasa se gaseste un strat subtire de
fibre mucoase muscularis mucosae, care asigura plierea, cutarea mucoasei digestive;
4.tunica mucoasa: locul unde se dechid gl digestive si prin suprafata mare pe care o ofera
poate asigura procesul de absorbtie. Are si rol de protectie.

Diferite segmente digestive, in functie de particularitatile structurale, predomina:


-la nivel bucal fragmentare alimentelor ingerate, formarea bolului alimentar, precum si o
digestie redusa (amilaza salivara). Actiunea amilazei incepe la nivel bucal, unde are conditii
optime de actiune, dar timp scurt. De aceea, activitatea ei continua si la nivel gastric, pana
cand e inactivata de pH foarte acid.
-esofag segmentul care asigura trecera bolului din faringe in stomac, avand si o functie
secretorie redusa.
-stomac se produce depozitarea temporara a alimentelor, continuarea digestiei bucale, pana
la acidifierea bolului si digestia gastrica propriu-zisa a proteinelor. La sugar exista lipaza care
actioneaza asupra lipidelor emulsionate asa cum le gasim in lapte, frisca, maioneza. E
prezenta si o gelatinaza care actioneaza asupra gelatinei.
-intestin subtire - se realizeaza majoritatea proceselor de digestie si absorbtie. E segmentul
digestiv indispensabil digestiei datorita enzimelor.
-colon se completeaza digestia intestinala. Exista un proces de absorbtie pentru apa,
electroliti, glucoza, aminoacizi. Aspect caracteristic functional: evacuarea reziduurilor prin
bolul fecal.

Procesele de digestie pot avea loc:


-intracelular;
-intraluminal;
-digestie de contact la nivelul suprafetei celulare prin enzimele absorbite:aminopeptidaze,
esteraze.
In tubul digestiv se produc urmatoarele procese:
-secretie;
-transport prin motilitate;
-absorbtie.
Fiziologia digestiei

Procesele secretorii sunt realizate de glande care pot fi proprii sau anexe.
Glande proprii:
-gl mucoase - diseminate pe tot traseul tubului digestiv;
-gl tubulare, gastrice, duodenale de tip Liberkuhn.
Glande anexe:
-gl salivare;
-pancreas exocrin;
-ficat.

Dupa tipul secretiei:


-gl mucoase: gl sublinguale, gl Bruner;
-gl seroase: gl parotide, pancreasul exocrin;
-gl mixte: gl submaxilare.

Fiziologia digestiei

Mecanisme de reglare a proceselor secretorii


1.mecanisme locale:
-declasate prin stimulare chimica locala(cafeina, alcool) sau prin distensia peretelui digestiv
din zona.
2.mecanisme nervoase:
-prin SNC constient se coordoneaza cele 2 capete ale sistemului digestiv: intrare (masticatie,
faza1 a digestiei) si iesire (defecatie);
-participarea SN somatic senzitiv prin senzatii conexe sistemului digestiv;
-se realizeaza prin SNV, latura parasimpatica cu mediator acetilcolina, avand efect excitator,
favorizant asupra secretiei digestive, producand si vasodilatie in zona glandelor stimulate;
-se realizeaza prin SNV, latura simpatica cu mediator catecolamine(adrenalina, mai putin, si
noradrenalina secretate de medulosuprarenala in proportie inversa decat in SNC), avand efect
inhibitor asupra secretiei digestive, producand si vasoconstrictie in zona glandelor stimulate;
-mecanisme reflexe (reflex gastrosalivar, reflex gastrocolic pregnant la sugar, reflexe
declansate de distensia stomacului secretia pancreatica e stimulata prin secretina).
3.mecanisme umorale:
-se realizeaza prin hormoni, care in majoritate sunt proteine eliberate la nivelul mocoasei
tractului digestiv la contactul cu produsii de digestie. Hormonii trec in sange ajungand la
glandele digestive pe care le stimuleaza sau inhiba;
-gastrina: hormon secretat de mucoasa gastrica la contactul cu produsii de digestie proteica.
Dupa ce a fost eliberata de celulele G, patrunde in circulatia sangvina fiind trasportata la
celulele tinta ale gladelor fundice, pe care le stimuleaza;
-enterogastronul: hormon secretat de duoden la contactul cu produsii de digestie lipidica. Este
un chalon(hormon care inhiba activitatea preceselor secretorii digestive);
-somatostatinul: hormon care inhiba STH(mai este numit si GIF sau GIH- growth inhibiting
hormone). Este evidentiat la nivel hipotalamic, inhiband eliberarea STH de catre
adenohipofiza. S-a gasit inclusiv in maduva spinarii.

Mecanisme de secretie:
-materialul necesar provine din metabolismul celulei sau este adus prin circulatia sangvina
locala;

Fiziologia digestiei

-transportul din sange in celulele secretoare poate fi facut pasiv prin simpla difuziune sau
activ, prin sisteme carrier;
-celulele secretoare au numar considerabil de mitocondrii, care prin sistemele enzimatice
furnizeaza energia necesara secretiei;
-energia este folosita pt sintezele necesare care au loc in reticulul endoplasmatic pt sinteza
proteinelor de la nivelul ribozomilor atasati RE;
-dupa sinteza, sunt trasportati prin RE la niv aparatului Golgi unde are loc o concentrare a lor
in vezicule si granule de secretie, care pt secretiile seroase=granulatii zimogene, iar pt cele
mucoase=granulatii mucinogene;
-cand la celula secretoare ajunge un stimul, se produc modificari in conformatie, veziculele se
ataseaza la membrana si produsii de secretie sunt eliberati la exterior. Pt eliberarea secretiilor
e necesara prezenta ionilor de calciu, eliberarea fiin numita exocitoza.

Secretia produsilor anorganici


In secretia prosilor anorganici un rol important il au ioniii de clor, care intrand in
celula antreneaza miscarea unor cationi, se produce cresterea presiunii osmotice intracelulare,
atragand astfel apa.
In activitatea celulara, o mare importanta o au sistemele enzimatice, enzimele fiind
biocatalizatori de natura proteica:
-ei catalizeaza doar reactiile posibile dpdv termodinamic;
-cresc viteza lor;
-scad energia de activare;
-nu modifica echilibrele chimice ale unor reactii reversibile;
-accelereaza atingerea echilibrelor;
-intervin in cantitati mici;
-isi pastreaza structura initiala si dupa reactie;
-au specificitate mai accentuata decat alti catalizatori, atat pt tipul de reactie, cat si pt
substante.
Aceste enzime impun anumite conditii de actiune, deoarece sunt substante labile care
pot fi usor denaturate. Pt o actiune optima enzimatica e necesara:
-o anumita concentratie a substratului;
Fiziologia digestiei

-anumite valori ale temperaturii medii: 37 C, peste aceasta temperatura enezimele se


denatureaza;
-pH optim: variaza de la enzima la enzima si loc de actiune; amilaza salivara actioneaza la
pH=6; amilaza pancreatica actioneaza la pH=8; pepsina actioneaza la pH=1.5-2; tripsina
actioneaza la pH=8;
-potentialul de oxidoreducere al mediului: influenteaza starea unor componente structurale,
care pot fi oxidate sau reduse SH plasate in mediul oxidant duce la inactivarea enzimei; de
aceea sunt necesare in mediu substante cu caracter reducator, cum ar fi glutationul sau
cisteina;
-presiuni: presiunile mari denatureaza ireversibil enzimele;
-radiatii ultraviolete;
-radiatii ionizante cu putere de penetrare mare, cum ar fi razele X sau gama care, oxidand
unele grupari functionale formeaza peroxizi, se acumuleaza radicali liberi si se poate induce
oncogeneza prin aparitia proceselor neoplazice.

In activitatea enzimelor intervine si efectul enzimatic care influenteaza mecanismele


de actiune:
-activatori (ioni cu mediul de actiune: amilaza e favorizata de prezenta halogenilor Cl> Br>I)
Proenzima (forma in care se secreta) e transformata in enzima activa in prezenta unor
substante sau a altor enzime care deblocheaza partea activa. (tripsinogenul, sub actiunea
anterokinazei se transforma in tripsina, dupa care transforma si autocatalitic) (pepsinogenul in
prezenta acidului clorhidric se transforma in pepsina);
-indepartatea unor inhibitori ai enzimei din mediul de actiune (Hg, Pb, Bi) pentru actiune
optima cu ajutorul agentilor chelatori.

Fiziologia digestiei

Digestia in cavitatea bucala


In cavitatea bucala are loc fragmentarea alimentelor prin masticatie si amestecarea
acestora cu saliva, cu formarea bolului alimentar, care prin deglutitie e transmis prin esofag la
stomac.
Saliva din cavitatea bucala e un amestec al produsului celor 3 perechi de gl salivare
mari: gl parotida, gl submaxilara, gl sublinguala precum si gl salivare mici raspandite difuz la
nivelul intregii cavitati bucale, avand rol de lubrefiere si mentinere a umiditatii.
Gl parotida e cea mai mare, o gl acinoasa, seroasa, de aprox. 30g, care se deschide in
cavitatea bucala prin canalul Stenon in dreptul celui de-al doilea molar.
Gl submaxilara e gl mixta, seromucoasa, de 12-13g, care se deschide prin canalul
Wharton in dreptul fraului limbii in regiunea canulei sublinguale.
Gl sublinguala e gl predominant mucoasa, de 3g, care se deschide prin canalele
Livinius in apropierea canalului Wharton.

In 24 h se secreta aprox 1500 ml saliva:


-gl parotida 25%;
-gl submaxilara 70%;
-gl sublinguala 5%.

Rolurile salivei
a.Rol fizic:
1.spalare: indeparteaza resturile alimentare, celulare, epitelii descuamate;
2.solvent: pentru substantele solubile in apa;
3.formare a bolului alimentar: umectare si imbibare;
4.umectare a mucoasei bucale pentru articularea cuvintelor.

b.Rol chimic
1.digestie: prin amilaza salivara (mai putin prin lipaza);

Fiziologia digestiei

2.protectie a mucoasei bucale prin lubrefierea structurilor moi, prin glicoproteine care
formeaza un strat fin de mucina ce se aseaza pe structurile buco-dentare si pe suprafata
alimentelor. Mucina e putin solubila, insa e aderenta, formand un film aderent pentru agentii
toxici;
3.reparatie a tesuturilor moi prin factori de crestere a nervilor, a epidermului, propagulanti si
anticoagulanti;
4.agregare bacteriana: alimentele pot fi decontaminate prin prezenta in saliva a
imunoglobulinelorde tip A si prin prezenta lizozimului si amilazei.
-imunoglobulinele de tip A se leaga de bacterii si toxine realizand procesul de
obsonizare = bacteria pe care s-a fixat va putea fi fagocitata mai usor, realizandu-se astfel
prima etapa in lupta antibacteriana;
-lizozimul are efect bactericid intrinsec;
-lactoferina impiedica multiplicarea ferobacteriilor;
-peroxidazele oxideaza tiocianatul si formeaza hipotiocianatul, puternit oxidat.
5.agent de mentinere a echilibrului acido-bazic prin sitemele tampon tip bicarbonati si fosfatii
care realizeaza neutralizarea acizilor si bazelor pana la un anumit nivel;
6.excretie
-metale grele in intoxicatii (Pb, Hg, Bi);
-metaloizi din catabolismul proteic (uree, acid uric, amoniac);
-unele medicamente;
-unele substante toxice (alcool, nicotina, cocaina);
-hormoni circulanti (cortizon, aldosteron, progesteron);
-microorganisme (virusul rabiei, poliomielitei, parotiditei epidemice, gripal; bacterii).
7.endocrin prin hormonii cu diverse actiuni: parotina, glucagon, sialogastrina, factor de
crestere al nervilor, al epidermului;
8.homeostaziaa hidro-electrolitica: in deshidratare se reduce secretia salivara si se
declanseaza senzatia de sete si stimularea secretiei de ADH ducand la resorbtia Na si
eliminarea K;
9.termoreglare: cainele realizeaza termoreglarea prin gura.

Fiziologia digestiei

Histofiziologia gl salivare
Este specifica pentru fiecare secretie:
-gl acinoase sau seroase:sunt responsabile pentru secretia apoasa. In ribozomii
celulari se sintetizeaza enzime, hormoni, lizozim, transportati prin RE spre polul apical la
aparatul Golgi. Se inmagazineaza in vezicule care apar ca niste granulatii care migreaza spre
membrana, continutul lor fiind eliminat la exterior
-gl mucoase: contin in mod similar granule mucinogene. Exista celule mioepiteliale
intercalate intre celulele secretorii si celulele ducturilor care se pot contracta prin stimulare
nervoasa si umorala servind la excretia salivei din glanda. Ducturile salivare sunt de mai
multe grade:
-intercalate: strat unic de celule cuboide
-intralobulare: celule cu microvili asemanatoare tubului renal contort,
facilitand procesele active de absorbtie si secretie, pe langa un aparat mitocondrial bine
dezvoltat
-interlobulare: 2 straturi celulare, unul profund si unul superficial alcatuit din
epiteliu cilindric.

Vascularizatia glandelor salivare


Vasele de sange pentru:
-glanda parotida: ramuri din artera faciala si carotida externa
-glanda submaxilara: ramuri din artera faciala si artera linguala
-glanda sublinguala: ramuri din artera sublinguala, a submentoniera
Vasele merg paralel cu ducturile, realizand un sistem vascular periacinar si in serie cu
aceste un sistem vascular in jurul ducturilor=sistem vascular port.
Irigatia se realizeaza in contracurent.
-pt excretie trecere in gradient de concentratie
-schimburi pe intreaga lungime a tuburilor
Debitul salivar depinde de debitul circulator. Cel activ este mai mare de pana la 5 ori
decat cel bazal. debitul salivar 1 ml/min/grame de glanda
Sistemul periacinar este asemanator celui din rinichi -glomerul - filtrare; -tubi
condorti - reabsorbtie.
Fiziologia digestiei

Mecanismul secretiei salivare


-mecanism activ cu consum de energie;
-pentru energie glanda are nevoie de substrat energetic;
-energia este furnizata pe cale aeroba prin metabolizarea glucozei;
-in conditii de stimulare intensa poate intervenii si calea anaeroba;
-cheltuielile energetice
-secretia bazala: sunt de cca 6 kcal/ kg/h;
-metabolism bazal: sunt de 1 kcal/kg/h;
-formarea salivei nu e un proces pasiv de ultrafiltrare;
-glandele salivare secreta saliva chiar si cand din ductul salivar este mai mare presiunea
sangelui care iriga glanda
Secretia salivara se face in 2 etape:
1.producerea salivei primare, care este izotona dar cun concentratia k mai mare de 4 ori decat
in sange.
2.producerea salivei definitive, prin trecerea prin ducturi ca urmare a reabsorbtiei si secretiei;
au loc in special reabsorbtia Na si Cl si secretia de K si bicarbonat(HCO 3-), acestea fiind
procese active (cu consum de energie). In saliva finala:
-concentratia Na, Cl e de aproximativ15 mEg/l , 1/10 din cat e in sange;
-concentratia K e de aproximativ 30 de mEg/l, de 7 ori mai mult decat in plasma;
-concentratia HCO3- 50-70mEg/l, de 2-3 ori mai mare decat in plasma;
-aceste procese active de reabsorbtie si secretie au capacitate maxima; cand cantitatea
de saliva creste, se plafoneaza; cand secretia salivara creste mult, concentratia scade.

Cuplarea stimulului cu secretia


Pe cale nervoasa secretia salivara e controlata de SNV simpatica si parasimpatic,
fiecare avand neurotransmitator specific(coenzime, adrenalina si noradrenalina); aceasta
etapa se muneste cuplarea stimul-secretie.
Neurotransmitatorii reactioneaza cu celula tinta prin structurile specializate ale celulei
= receptori specifici specifici pt o anumita substanta, eliberandu-se apoi intracelular:

Fiziologia digestiei

10

-pt acetilcolina, receptorii se numesc colinergici;


-pt adrenalina, receptorii de numesc andrenergici alfa si beta.
Odata ce s-a cuplat transmitatorul cu receptorul au loc in celula diverse fenomene:
-creste AMPc in celula;
-creste concentratia calciului in citosol.
Cresterea AMPc se realizeaza prin stimularea receptorilor beta de tip andrenergici,
receptori intracelulari care activeaza adenilat ciclaza, favorizand desfacerea ATP si formarea
AMPc. Cresterea concentratiei AMPc activeaza protein kinaza A care determina fosforilarea
si sinteza de proteine(enzime, hormoni) noi. Stimularea receptorilor andrenergici 1 si
colinergici induc respunsuri dependente de calciu. Ca intra in celula si actiaveaza prin
concentratie cresterea fosfolipazei C care desface fosfoinozitol difosfatul in care diacil
glicerol si inozitol difosfat. Diacilglicelorul activeaza protein kinaza C, avand efect asuprea
sintezei de proteine. Inozitolfosfatul elibereaza calciul din reticul endoplasmatic si
favorizeaza intrarea calciului in citosol. Protein kinaza C elibereaza acid arahidonic, cu
formare de GMPc care stimuleaza secretia de amilaza si mucina.

Reglarea secretiei salivare


Secretia salivara este realizata exclusiv pe cale reflexa. Receptorii sunt cei din
cavitatea bucala: mugurii gustativi, receptori de temperatura, de durere, dar si receptori din
alte regiuni ale organismului.
Sensibilitatea specifica din 2/3 anterioare ale limbii e transmisa prin fibrele aferente
ale nervului coarda timpanului, care transmite spre centrul salivator superior din punte. 1/3
posterioara a limbii are calea prin nervul glosofaringian. Sensibilitatea generala nespecifica e
transmisa prin nervul lingual, ram al trigemenului, catre centrii salivatori superiori si inferiori
din bulb.
Secretia salivara poate fi realizata reflex pe cale vagala, prin stimularea altor zone:
stomac, esofag, sau alte zone fara legatura cu digestia.
Centrii salivatori se gasesc in formatiunea reticulata din anterioara a bulbului
precum si portiunea caudala a puntii. Centrul salivator superior inerveaza gl. submaxilara,
centrul salivator inferior din bulb inerveaza parotida. Astfel se desfasoara mecanismul reflex
neconditionat.
Mecanismul reflex conditionat
Mecanismul reflex neconditionat strabate tot arcul reflex, pe cand cel conditionat doar
partea efectorie.
Mecanismele conditionate sunt de 2 tipuri: naturale si artificiale.

Fiziologia digestiei

11

Reflexul conditionat natural e legat de alimentatie: imagine, zgomot, miros, auz, care
ajunge in centrii salivatori

Fiziologia digestiei

12

Digestia gastrica

Bolul alimentar patrunde in stomac, unde aproximativ 20 se continua actvitatea


enzimelor din saliva: amilaza si lipaza salivara. Dupa acest interval mediul acid face
imposibila activitatea dependenta de pH a acestor enzime.

Rolurile stomacului
Stomacul indeplineste mai multe roluri din punct de vedere functional:
1.rezervor pentru depozitarea alimentelor
2.organ glandular digestiv pentru secretia de suc gastric: la nivelul stomacului alimentele
sufera transformari fizico-chimice, continuandu-se maruntirea si activitatea enzimelor sucului
gastric. Astfel, alimentele sunt pregatite pentru actiunea enzimelor intestinale si a celorlalte
lande digestive (pancreas, ficat)
3.organ muscular: prin miscarile peristaltice si alte miscari desface bolurile alimentare si le
transfrma in masa semilichida si datorita impregnarii cu suc gastric rezulta chimul gastric
4.rol bactericid: prin actiunea acidului clorhidric din sucul gastric cat si a lizozimului, ambele
cu proprietati bactericide; functie importanta pentru distrugerea microorganismelor
5.functie excretorie:sunt eliminate mai multe tipuri de substante
- opiacee (morfina si derivatele)
-diversi coloranti
-iod, brom, plumb

Stomacul are forma literei J. I se descrie o fata anterioara, una posterioara si doua
curburi: mica si marea curbura. Din p.d.v anatomic i se descriu 4 regiuni:
1.regiunea cardiala: in jurul orificiului esofago-gastric;
2.regiunea fundica: portiunea situata deasupra liniei imaginare ce trece orizontal prin cardia;
contine de obicei aer;
3.corpul gastric: portiunea verticala a stomacului;
4.regiunea antropilorica: portiunea orizontala care face jonctiunea prin orificiul piloric cu
duodenul.
Din p.d.v functional se disting insa doar 2 regiuni: cardiala si pilorica.

Fiziologia digestiei

13

Exista mai multe tipuri de gl secretorii:


-in regiunea cardiala: secretie in principal alcalina, de tip mucus;
-in regiunea fundica si corp gastric: secretie in special acida.
Sucul gastric este rezultatul amestecului dintre cele 2 tipuri de secretii.

Histofiziologia stomacului
Stomacul este alcatuit dinspre interior spre exterior din 4 straturi:
-strat mucos: nu se poate dilata;
-stratul submucos: contine fibre elastice care se intind cand se relaxeaza;
-stratul muscular;
-stratul seros.
Stomacul e un organic elastic, ce isi modifica foarte mult volumul, de aceea atunci
cand este gol
Suprafata totala a tunicii mucoase este aceeasi atat in stare plina
cat si goala 800-900 cm2, cu variatii in functie de sex.
Mucasa formeaza pliuri adanci, situate longitudinal de la cardia la pilor. Pe suprafata
mucoasei gastrice se deschid numeroase glande secretorii, mai multe in acelasi loc, formand
foveole sau cripte.
In zona cardiala predomina gl de tip tubular alcatuite din celule secretorii de mucus
numite gl cardiale. In regiunea fundica si corpul stomacului se intalnesc gl fundice, numite si
gl oxintice, care seecreta HCl, enzime digestive si mucus. Exista aprox. 35 milioane gl
fundice, grupate cate 3-6 gl, care dreneaza intr-o foveola, existand aprox. 100 foveole/mm 2 de
mucoasa.
Gl oxintice sunt de tip tubular, cu o lungime de 1-3 mm si diametrul tubului de prox.
50 microni. In cele 2/3 superioare au traiect drept, in 1/3 inferioara fiind contorsionate. Sunt
impartite in mai multe regiuni:
-portiunea profunda: fundul glandei;
-portiunea mijlocie: corpul glandei;
-portiunea superficiala: gatul glandei, care se termina cu o deschidere cu diametrul de 70
microni.

Fiziologia digestiei

14

Gl. oxintice contin 4 tipuri de celule:


1.celula secretoare de mucus: in special la gatul glandei;
2.celule parietale sau oxintice: in corpul glandei; sunt celule mari, de tip piramidal, situate
periferic fata de axul glandei, dar au extremitate apicala efilata, care atinge lumenul; sunt
celule cu mitocondrii necesare pentru producerea HCl; prezinta sistem microcanalicular
secretor rezultat din invaginarea membranei apicale celulare; de-alungul acestor tuburi se
gasesc vezicule si formeaza un ansamblu tubulo-vestibular el formeaza HCl; aceste celule
parietale secreta HCl, apa, electroliti, factori intrinseci; nu se divid, raman asa cum au fost in
urma diferentierii celulelor de la gatul glandei;
3.celule principale sau zimogene: in zona profunda a gl; secreta componenta enzimatica:
pepsinogen, gelatinaza, renina;
4. celule endocrine: secreta diversi mediatori:
-celule enterocromafine: serotonina;
-celule enterocromafin-like: catecolamine;
-celule D: somatostatin, encefalin;
-celule A: enteroglucagon;
-celule G*:gastrina; (*numai la nivelul stomacului);
-celule D1: VIP;
-celule P: bombesina.

Sucul gastric

Fiziologia digestiei

15