Orice as vedea si as auzi in timp ce imi fac meseria sau chiar in afara de

aceasta, nu voi vorbi despre ceea ce nu-i nici o nevoie sa fie destainuit,
socotind ca, in asemenea imprejurari, pastrarea tainei este o datorie.

Hipocrat
(460-370 . Chr.)

Confidentialitatea constituie una dintre cele mai importante valori ale actului medical
care stau la baza relatiei medic-pacient, reprezentind, totodata, si o obligatie.
In prezent, confidentialitatea este reglementata si in diverse acte normative si etice. In
Legea Drepturilor Pacientului din Romania, un articol este dedicat acestei sectiuni:
"Toate informatiile privind starea pacientului, rezultatele investigatiilor, diagnosticul,
prognosticul, tratamentul, datele personale, sint confidentiale chiar si dupa decesul
acestuia". In Codul International de Etica Medicala este prevazut faptul ca "un doctor va
pastra secretul absolut asupra a tot ceea ce cunoaste despre pacient, datorita increderii
ce i s-a acordat".Mentinerea confidentialitatii actului medical reprezinta o masura a
respectului pentru pacient, pentru intimitatea acestuia si pentru autonomia sa, dind
dovada promovarii unor valori precum onestitatea, loialitatea, respectul si increderea,
absolut indispensabile crearii unei relatii medic-pacient autentice.
Secretul medical fiind obligatoriu, medicii nu pot divulga informatii ce le-au aflat direct, in
calitatea lor de profesionisti, in legatura cu viata intima, precum si cu problemle de
diagnostic, tratament, circumstante in legatura cu boala, etc.
Totusi secretul medical are unele limite, cum ar fi: copiii maltratati/abuzati, bolile
contagioase, situatii in care se impune raportarea obligatorie.
Deci nu putem spune ca secretul medical are un character absolute, avind situatii in
care trebuie divulgat secretul medical in interesul societatii, existind si cazuri concrete1) cazul Tarasoff, in care Prosenjit Poddar o omoara pe Tatiana Tarasoff.Poddar
incepind psihoterapia cu dr. Lawrence Moore, la a 9-a sedinta i-a declarat ca vrea sa o
omoare pe Tatiana, medical a anuntat politia. Dupa interogatoriu Poddar a fost eliberat
si a omorit-o pe Tatiana. Parintii Tatianei au acuzat psihoterapeutul, psihiatrul, politia si
Universitatea Berkely de incapacitatea de a preveni o astfel de crima, precum si de
faptul ca Poddar a fost eliberat prematur, iar ei nu au fost anuntati si preveniti asupra
potentialului pericol. S-a hotarit ca, in astfel de cazuri, cea mai importanta este datoria
de a preveni a oricarui membru al personalului medical care considera ca pacientul
reprezinta un pericol potential pentru cei din jur.
Decizia mentinerii secretului medical reprezinta, astfel, deopotriva, o virtute, dar in
acelasi timp poate si o povara pentru actul medical si pentru cei implicati. Important este
ca datoria respectarii confidentialitatii, in limitele impuse, sa nu fie niciodata
minimalizata, ea fiind cea care poate cladi relatia medic-pacient.

referitor la comunicarea informatiilor de

catre Spitalul clinic judetean de urgent mostenitorilor
defunctului.
2) cazul din Romania

Mostenitorii defunctului avind unele suspicii asupra tratamentului aplicat de

spital, a cerut informatii despre tratament, spitalul a refuzat, motivind ca
secretul medical trebuie pastrat atit in timpul vietii, cit si dupa decesul
pacientului.
Cu toate ca secretul medical este obligatoriu, interesul societatii sau a
mostenitorilor primeaza, instanta avind posibilitatea sa oblige unitatea
sanitara sa puna la dispozitie datele solicitate, in temeiul dreptului la
informare.
Dreptul la informare este deosebit de important, prevazut atit de Constitutia
Romaniei cit si de art. 10 din CEDO.

Protecie zero la secretul medical pentru cei cu risc In republica Moldova - Consultaiile

superficiale, fiele completate discriminatoriu i violena verbal sunt doar cteva

dintre tratamentele" prescrise oamenilor infectai cu HIV, n spitalele din ar. S fii
consultat corect, iar diagnosticul tu s rmn ntre pereii cabinetului. Pentru
moldovenii purttori ai virusului HIV o asemenea cerin este de multe ori greu
realizabil. i asta pentru c nc mai exist medici care nu tiu s se comporte cu
pacienii lor i nici s respecte Jurmntul lui Hippocrate.
Denisa, o tnr de 25 de ani din Chiinu, are un copil de un an i a trecut nu o dat
printr-o asemenea experien neplcut. n afar de soul ei nimeni nu tie de boal
ei". Am fost trimis de medicul de familie de la Policlinica 8 la eful seciei, Ion
Marinov, care mi-a spus c din pricina c sunt purttoare de HIV nu vor s m ia n
eviden", povestete tnra despre incidentul petrecut n ianuarie 2010.

In unele tari familia are dreptul la dosarul medical al

pacientului:
Arizona, legea [2] introduce conceptul de health care decision maker i enumer
persoanele din aceast categorie drept primele ntre cele ndreptite de a avea acces
la dosarul pacientului defunct, alturi de alte categorii care includ rudele apropiate.
Aparent Ungaria este una din rile n care att pacienii ct i familiile lor au ctigat
cele mai avansate drepturi. Actul CLIV din 1997 asupra Sntii [1] garanteaz accesul
necondiionat al familiei i al reprezentanilor legali la dosarul pacientului defunct.

Legea statutului Washington [15] prevede asumarea tuturor drepturilor pacientului

defunct (n particular, a dreptului de acces la propriul dosar medical prevzut n mod
explicit) de catre reprezentanii si legali.
Unii considera ca informatia va triumfa asupra secretului medical, altii ca secretul
medical nu trebuie de divulgate, in ceea ce priveste parerea mea, cred ca fara
consimtamintul pacientului si in afara de cazurile clar prevazute de lege medical nu
trebuie sa divulge nici o informatie referitoare la dosarul medical al uni pacient.
In Articol din publicatia Medicina Moderna sunt prevazute principiile
deontologice ale confidentialitatii ca, datorie profesioanala medicala de
onoare.In acest sens sunt prezentate texte si norme juridice si deontologice.
Sunt amintite unele cazuri de grave incalcari ale deontologiei profesionale,
privind datoria de confidentialitate si a secretului medical si se prezinta
relatiile care se pot crea in unele cazuri cu mass-media si cu organele de
justitie. O mare parte dintre medici nu cunosc faptul ca, in legislatia noastra
actuala, exista pachete de legi organice (inclusiv de Cod Penal al Romaniei),
care reglementeaza strict secretul profesional si creeaza premisele pedepsei
fara drept de apel si fara circumstante atenuante pentru medicul in cauza.
Domeniul medical al informatiilor medicale care tin de pacient nu sunt un
domeniu public si astfel nu sunt transparente: NU are voie sa se manifeste
transparenta, in ceea ce priveste dosarul medical al unui pacient sau
pacientul insusi in planul suferintei sale (exceptie: cazurile clar prevazute de
lege).
Unii pacienti sunt subiectii reportajelor televizate, apar, astfel, filmate in
salon sau pe patul de spital, imagini ale victimelor unor accidentele rutiere,
agresiuni fizice, sexuale sau tentative de suicid. Li se iau chiar interviuri cu
ochii bandajati, cu sonde in nas, cu aparate fixatoare dentomaxilare, etc.
profitandu-se de starea de soc, necunoasterea propriilor drepturi, precum si
de neintelegerea sau refuzul de acceptare a starii in care se afla cei mai
multi dintre ei. Desigur, acesti impetuosi reporteri nu ar putea fi acolo fara
acordul medicului responsabil, ceea ce il recomanda pe acesta drept vinovat
de a le fi inlesnit accesul. Cu aceeasi ocazie, medicii ofera cu lux de
amanunte date privind patologia traumatica sau psihica a persoanei
respective, prognosticul probabil, precum si eventualele lor sechele,
efectuand adevarate prezentari de caz sau autopsii psihologice. Trebuie
amintit, iar pentru cei neinformati trebuie a se face cunoscut, ca in
problematica confidentialitatii subiectivismul nu isi are locul, aspectele fiind
reglementate juridic prin legi organice, inclusiv de catre codul penal. Astfel,
incalcarea confidentialitatii devine nu doar o simpla abatere deontologica, ci
si o infractiune. Juridic, se constituie culpa res ipsa loquiter (faptele vorbesc
de la sine). Intradevar, faptele vorbesc de la sine, atunci cand fara
consimtamantul pacientului sau al familiei datele medicale si intimitatea unei
persoane aflata in suferinta intr-o unitate medicala (fie pat de spital, sala de
operatie sau morga), pe strada sau in orice alte conditii, sunt larg prezentate

mass-mediei, situatie apta de a-i crea prejudicii cu implicare sociala si

familiala. In acest sens, acesta/acestia se pot constitui parte civila impotriva
trustului mass-media, care a acreditat reporterul respectiv, precum si
impotriva conducerii spitalului in care lucreaza medicul in cauza.
Trebuie cunoscut ca personalul medical nu are obligatii de comunicare fata
de avocati, are obligatii minime de comunicare fata de mass-media (de ex.,
intr-un accident colectiv numai numarul victimelor), iar fata de organele de
ordine in misiune (frecvent politie) doar in limita celor care se solicita in scris
in documentele justificatoare, pe care acestia trebuie sa le prezinte. Legea
obliga insa medicul la incalcarea datoriei de confidentialitate, ori de cate ori
in exercitarea profesiuniii sale medicul afla date care il determina sa
considere in mod obiectiv ca binele public sau al unei alte persoane este
amenintat (exemple: psihiatrii fata de continutul unor anamneze, in care
pacientii pot declara si pot substantia o infractiune viitoare apropiata,
informatia privitoare la tuberculoza pulmonara activa a unei persoane care
lucreaza cu copii etc.).
Atunci cand organele de justitie cer medicului sa incalce secretul
profesional si confidentialitatea datelor medicale, intrucat se
intrunesc prevederile legii, care autorizeaza aceasta actiune,
medicul va cere ca respectiva solicitare sa ii fie remisa in scris si in
situatia in care medicul este chemat in instanta pentru a depune marturie el
este obligat inainte de a incepe prezentarea celor solicitate sa solicite
judecatorului evacuarea salii de judecata si sedinta inchisa, iar in cazul in
care aceasta nu se permite va cere sa se consemneze in scris cele solicitae
de el urmand ca intreaga sa marturie sa fie prezentata numai in scris (art. 79
CPP).
Legislatia ce protejeaza secretul medical: (in Romania)- CODUL PENAL-art.
196 C. pen Divulgarea secretului profesional (s.n.). Divulgarea, fara drept
(fara consimtamntul pacientului, n.n.), a unor date (starea sanatatii,
boala de care sufera o
persoana, etc., n.n.) de catre aceluia caruia i-au fost ncredintate (medic,
asistenta, etc., n.n.) sau de care a luat cunostinta n virtutea profesiei ori
functiei daca fapta este de natura a adduce prejudicii (materiale sau morale,
n.n.) unei persoane se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau
cu amenda.

-art. 79 alin. 1 C. proc. pen. Ascultarea persoanei obligate de a

pastra secretul profesional (s.n.). Persoana obligata a pastra secretul
profesional (cadrul medical, n.n.) nu poate fi ascultata ca martor cu privire la
faptele si mprejurarile de care a luat cunostinta n exercitiul profesiei, fara
ncuviintarea persoanei fata de care este obligata a pastra
secretul(incuviintarea se da n scris, n.n.).
LEGEA DREPTURILOR PACIENTULUI (legea nr. 46 din 21.01.2003, MO
Partea I nr. 51 din 29/01/2003).
Capitolul IV. Dreptul la confidentialitatea (s.n.) informatiilor si viata privata a
pacientului.
Art. 21 Toate informatiile privind starea pacientului, rezultatele investigatiilor,

diagnosticul , prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidentiale

chiar si dupa decesul acestuia.
Art. 22 Informatiile cu caracter confidential pot fi furnizate numai n
cazul n care pacientul si da consimtamntul explicit sau daca legea
o cere n mod expres.
Art. 23 n cazul n care informatiile sunt necesare altor furnizori de servicii
medicale
acreditati, implicati n tratamentul pacientului, acordarea
consimtamntului nu mai este
obligatorie.
Art. 24 Pacientul are acces la datele medicale personale.
Art. 25
(1) Orice amestec n viata privata, familiala a pacientului este interzis, cu
exceptia cazurilor n care aceasta imixtiune influenteaza pozitiv diagnosticul,
tratamentul ori
ngrijirile acordate si numai cu consimtamntul pacientului.
(2) Sunt considerate exceptii cazurile n care pacientul reprezinta pericol
pentru sine sau pentru sanatatea publica.
CODUL DEONTOLOGIC AL MEDICILOR.
Sectiunea B. Secretul profesional .
Art.13 Secretul medical este obligatoriu. Interesul societatii (prevenirea si
combaterea epidemiilor, bolilor venerice, bolilor cu extindere n masa)
primeaza fata de interesul personal.
Art.14 Obiectul secretului este tot ceea ce medicul, n calitatea lui de
profesionist, a aflat direct sau indirect n legatura cu viata intima a
bolnavului, a familiei, a apartinatorilor, precum si probleme de
diagnostic, prognostic, tratament, circumstante n legatura cu boala si
cele mai diverse fapte si chiar si rezultatul autopsiei.
Art.15 n situatia n care legea sau o curte judecatoreasca obliga medicul sa
dezvaluie
aspecte cuprinse n secretul medical, aceasta nu constituie o abatere.
Politia sau procuratura nu pot nlocui decizia judecatoreasca. (!!!!!)
Art.16 Medicul raspunde disciplinar pentru destainuirea secretului.
Art.17 Secretul exista si fata de apartinatori, de colegi si cadre
sanitare neinteresate n
tratament(!!!!).
Art.18 Secretul persista si dupa terminarea tratamentului, sau moartea
pacientului.
Art.19 n comunicarile stiintifice, cazurile vor fi n asa fel prezentate, nct
identitatea bolnavului sa nu poata fi recunoscuta.
Art.20 Mass media are voie sa intre n unitatile sanitare doar cu
acceptul sefului de sectie, al medicului curant si al pacientului, cu
respectarea confidentialitatii.
Art.21 Certificate medicale si medico-legale vor fi eliberate numai la
cererea persoanei examinate, reprezentantilor sai legali sau la
cererea unei instante de judecata.
Art.22 Evidentele medicului (registru, fise, foi, condici de operatie,
procese verbale de necropsie) trebuie pastrate ca materiale secrete.
(in Republica Moldova)- LEGE Nr. 263 din 27.10.2005, cu privire la drepturile i
responsabilitile

Pacientului, Articolul

5. Drepturile pacientului - c) securitate a vieii personale, integritate

fizic, psihic i moral, cu asigurarea discreiei n timpul acordrii serviciilor de sntate.
(legislatie international)- INTERNATIONAL CODE OF MEDICAL ETHICS OF THE WORLD
MEDICAL
ASSOCIATION 1949. Adopted by the Third General Assembly of the World Medical
Association at London in October 1949. (World Medical Association Bulletin, vol. 1, no. 3,
October 1949, pp.109, 111).
Duties of Doctors to the Sick: A doctor owes to his patient complete loyalty and all
the resources of his science. A doctor shall preserve absolute secrecy on all he knows about
his patient because of the confidence entrusted in him
medicul va depune JURAMNTUL LUI HIPOCRATE n formularea moderna
adoptata de Asociatia Medicala Mondiala n cadrul DECLARATIEI DE LA
GENEVA din anul 3
1975: O data admis voi pastra secretele ncredintate de pacienti, chiar si
dupa decesul
acestora.

Concluzie:
1. Confidentialitatea constituie una dintre cele mai importante
valori ale actului medical care stau la baza relatiei medicpacient, reprezentind, totodata, si o obligatie, stipulata inca
din cele mai vechi timpuri.
2. Protectia absoluta a datelor medicale intr-un system informatizat este
imposibila;
3. Mentinerea confidentialitatii actului medical reprezinta o masura
a respectului pentru pacient, pentru intimitatea acestuia si pentru
autonomia sa, dind dovada promovarii unor valori precum onestitatea,
loialitatea, respectul si increderea, absolut indispensabile crearii unei
relatii medic-pacient autentice
Si totusi, in unele cazuri, cum sunt cele enumerate mai sus ( cazul
Tarasoff), daca persoana reprezinta un real pericol social, e necesar de divulgat
intentiile pacientului pentru binele si in interesul societatii.