Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea: Stiinte Economice

Specialitatea: Finante si Banci

Lucrul Individual
La tema: F.M.I ca parte component frundamentala a
economiei mondiale

Elaborat: Nistrean Vadim FB1501

Verificat:

Cuprins:

Introducere
. p3
Capitolul 1
1.1. Notiunile generale si istoria F.M.I
..p4
1.2. Resursele si structura F.M.I
..p5

..

Capitolul 2
2.1 Functiile F.M.I
...p6

..

2.2 Rolul F.M.I pentru economia mondiala

.p7

Concluzii
...p8
Bibliografie
..p9

Introducere

Fondul Monetar International (FMI) si Banca Mondiala ("Banca") au fost

create in 1944, la
Conferinta de la Bretton Woods. Ele au fost concepute sa se completeze
una pe cealalta in
implementarea unei economii liberale in lume. La inceput, sistemul Bretton
Woods a inclus
Organizatia Internationala a Comertului (ITO), care, impreuna cu FMI si
Banca, trebuia sa
indeparteze economia mondiala de politicile nesanatoase care au cauzat
depresia din perioda
interbelica: protectionismul comercial, devalorizarea competitiva a
monedelor nationale si
dezvoltarea economica inegala. La infiintarea FMI`ului erau 30 de membri
in anul 1944, apoi in
anul 1991 154 de tari membre, in 1998 182 iar in prezent sunt 186 de
state care fac parte din
aceasta organizatie internationala.

Captiolul 1
1.1 Notiunile generale si istoria formarii F.M.I
Fondul Monetar Internaional a fost fondat ca parte integrant a sistemului
Bretton-Woods, fiind instituia responsabil cu asigurarea condiiilor
monetare i financiare propice unui sistem stabil de schimburi comerciale.
El reprezint primul sistem monetar internaional din istoria relaiilor
internaionale i vizeaz un ansamblu de principii i reglementri coerente,
asumat de statele semnatare, privind politicile ratei de schimb i al
cooperrii monetare multilateral.
ntemeiat oficial n 1944 prin Articolele Acordului de la Bretton-Woods,
sistemul a avut drept iniiatori Statele Unite ale Americii i Marea Britanie,
crora li s-au alturat majoritatea aliailor din cel de-al Doilea Rzboi
Mondial. n timp ce Acordurile reprezint punctul de plecare oficial al
instituiilor Bretton-Woods, planificarea lor a nceput, de fapt, la nceputul
anilor 40. n acest proces de durat au fost implicate dou personaliti
marcante, John Maynard Keynes, de partea britanic, i Harry Dexter
White, de partea american. Idealul lor cluzitor a fost construirea unui
sistem care s mpiedice reapariia unor recesiuni economice de proporii,
precum i izbucnirea unui nou rzboi mondial. Un spirit comun de
liberalism2 a animat procesul de planificare, iar multilateralismul a devenit
soluia comun pentru fondarea unei noi ordini postbelice.
Din punct de vedere politic, planurile prevedeau asigurarea pcii mondiale
printr-o instituie global care s fie o versiune mbuntit a Ligii
4

Naiunilor. Din punct de vedere economic, pacea i prosperitatea urmau s

fie sprijinite de comerul liber ntre naiuni. Astfel, pilonul economic
principal al noii ordini ar fi fost reprezentat de Organizaia Internaional a
Comerului (ITO). Plecnd de la leciile perioadei interbelice, politicile
monetare i ale ratei de schimb au fost considerate instrumente necesare
comerului liber; ele nu puteau fi niciodat considerate ca scop economic
n sine (Helleiner, 1993).
Pentru consacrarea acestei lecii n modul de funcionare al economiei
internaionale s-a avut n vedere fondarea unei instituii financiare
internaionale care s monitorizeze politicile monetare i de schimb ale
statelor membre.

1.2 Resursele si structura F.M.I

Resursele fondului sunt asigurate din contribuia statelor membre, prin
plata unor cote n funcie de puterea economic a fiecrei ri. Fiecare stat
achita cota sa la Fond n proporie de 25% ntr-una dintre valutele acceptate
pe plan internaional (dolarul american, euro, yenul japonez sau lira
sterlin) sau n DST, iar restul de 75% n moneda naional. Cotele sunt
revizuite la fiecare 5 ani. n urma unei majorri cu 45% a cotei de subscriere
ncepnd cu 22 ianuarie 1999, totalul acestor cote se ridic n prezent la
aproximativ 311 miliarde de dolari americani. Puterea de vot a fiecrei ri
este proporional cu cota subscris.
FMI rspunde n faa guvernelor din rile membre. Organismele de
conducere sunt: Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Financiar i Monetar
Internaional i Consiliul Director. n vrful structurii organizaionale se afl
Consiliul Guvernatorilor, format din guvernatorii bncilor centrale sau
minitrii de finane din fiecare dintre cele 188 de state membre. Toi
guvernatorii se ntlnesc o dat pe an n cadrul ntlnirii Anuale a FMI i a
Bncii Mondiale. Consiliul Director este format din 24 de membri i conduce
activitile curente.
Fondul Monetar Internaional este o organizaie hibrid, reunind caracteristici
ale unei organizaii internaionale interguvernamentale dar i ale unei
societi anonime pe aciuni, de drept american. Fondul este situat pe
teritoriul SUA, n Washington D.C. Acionarii si sunt rile participante la
Conferina de la Bretton Woods i cele care au semnat Acordul de nfiinare
5

pn la data de 27 decembrie 1945, plus rile care au aderat ntre timp la

acest acord i la organizaie. Guvernele statelor (viitoare) membre au decis
aadar nfiinarea sa, pentru a rezolva ntr-un cadru multilateral probleme
financiare importante, ceea ce l face s fie, n egal msur, o organizaie
internaional, afiliat de altfel sistemului specializat al ageniilor ONU. Spre
deosebire de alte organizaii, statele membre sunt reprezentate n
structurile sale de conducere potrivit unui principiu de proporionalitate cu
puterea economiei naionale.
rile membre ale FMI au urmtoarele drepturi:
dreptul la vot i la participare n adoptarea deciziilor
dreptul de a efectua tranzacii i operaii cu FMI
dreptul de a cumpra valut convertibil sau Drepturi Speciale de
Tragere (DST) din resursele Fondului, n schimbul monedei naionale,
pe termen scurt sau mediu, n caz de nevoie pentru echilibrarea
balanei de pli;
dreptul de a primi alocaii de DST
dreptul de a deveni membu al Bncii Internaionale pentru
Reconstrucie i Dezvoltare.

Capitolul 2
2.1. Functiile F.M.I

Aa cum rezult indirect din prezentarea istoricului instituiei i a structurii

ei, precum i din trecerea n revist a activitii FMI n ultimii ani, funciile
Fondului Monetar Internaional constau n:

Coordonarea sistemului monetar

internaional:
supravegherea politicilor monetare, financiare i economice ale
statelor membre;
furnizarea de credite pe termen scurt i mediu, din resursele
proprii, pentru asistarea unor dezechilibre ale balanei de pli, n
rile membre;
6

 intermedierea obinerii unor credite pe termen scurt i mediu, din

fonduri private sau naionale, pentru finanarea dezechilibrelor
balanei de pli n rile membre;
monitorizarea i acordarea de credite n situaiile n care
problemele financiare ale unei ri risc s se transforme ntr-un
pericol pentru stabilitatea sistemului financiar global;

2.2. Rolul F.M.I pentru economia mondiala

Pe parcursul ultimilor ani, imprumuturile acordate de F.M.I au cunoscut o

crestere spectaculoasa , ca imagine a rolului fundamental pe care il joaca
aceasta institutie in reglarea nenumaratelor crize economice si financiare
din diferite tari cu piete emergente din America Latina, Asia si Europa.
Pe de alta parte, F.M.I se angajeaza active in promovarea cresterii
economice si combaterii saraciei in tarile member cele mai sarace
aducindu-le o finantare suplimentara cu scopul de a le sprijini in eforturile
lor pe care le depun pentru a-si stabiliza economia, pentru a-si pune in
executie reforemele structurale precum si pentru a inapoia in conditii bune
datoria externa. Totusi, contextual general in care se inscribe aceasta
finantare scapa adesea opinii publice.
Fondul Monetar International ocupa un loc cu totul singular printer
organziatiile interguvernamentale care combina functii de reglementare,
7

consultativitate si financiare acestea decurgind din scopurile pe care si le-a

fixat in momentul in care a luat fiinta. Misiunea si activitatile F.M.I , cele
definite prin Statut, se sprijina pe diferite functii de serviciu si informare si
prin care rezulta ca Fondul Monetar International nu este interest numai de
problemele individuale ale tarilor ci si de functionare intregului sistem
monetary international in general

Concluzie
Pe parcursul anilor de asisten acordat rilor n curs de dezvoltare,
FMI i-a schimbat
doctrina de mai multe ori, ca urmare a criticilor care i-au fost adresate
de ctre guverne i
de ctre observatori exterior, dar mai ales ca urmare a experienei
practice acumulate.
Doctrina Fondului a trecut prin mai multe stadii: programe de ajustare
economic i
8

financiar, programe orientate ctre creterea economic, programe de

ajustare
structural i programe menite s combat srcia. Nu ntotdeauna rile
vizate au adopta
t cu adevrat msurile cerute de FMI, care lovesc n anumite grupuri de
interes.
Liberalizarea importurilor elimin surse de profit de care beneficiau
civa importatori
i cteva ntreprinderi privilegiate; dereglementarea financiar este
nsoit de rate ale
dobnzii mai ridicate, ceea ce provoac revolta ntreprinderilor cu datorii;
de asemenea,
eliminarea subveniilor pentru anumite produse de consum provoac
nemulumirea
populaiei urbane. Din toate aceste motive, guvernele prefer adesea
programe de ajustare
pur marcoeconomice, care sunt n aparen mai neutre i mai
abstracte, fa de refrome
structurale care aduc atingere unor interese particulare. Experiena
arat c sunt respectate mai degrab criteriile macro-economice, dect
reformele
structurale, care ntrzie adesea s fie implementate.

Bibliografie

Rolul F.M.I pentru economia mondiala -- http://www.referate.ro/

Structura i caracteristicile F.M.I -- http://www.bank.md/

F.M.I -- https://ro.wikipedia.org

10