Sunteți pe pagina 1din 2

2.

Kinetoterapia pentru coordonare si echilibru


Reeducarea aparatului neuro-artro-kinetic ( a controlului motor) se realizeaz prin 4 obiective :
1. reeducarea mobilitii
2. reeducarea stabilitatii
3. reeducarea mobilitii controlate
4. reeducarea abilitaii
Coordonarea - reprezint combinarea activitatii mai multor muchi intr-o schema de micare continua, lina executata in
condiii normale. Micarea coordonata presupune control si echilibru.
O activitate coordonata este neperceputa contient, automata, dar poate fi realizata si contient, prin control al
centrilor corticali si cu implicarea controlului vizual.
Dezvoltarea coordonrii inseamna o cretere a preciziei micrii, printr-un proces care presupune foarte multe
repetri, care duce la insusirea unor engrame motorii.
Mobilitatea controlata reprezint capacitatea de a executa micrile coordonat dintr-o postura cu incarcare corporala,
adica cu extremitatea distala a segmentului fixata (corespunde lanului kinetic inchis din coala franceza)
Abilitatea se realizeaz cu extremitatea distala libera, nefixata, efectuandu-se micri in afara unei posturi ( exerciiile
in lan kinetic deschis )
Realizarea coordonrii presupune atat exerciii in lan inchis ,cat si in lan deschis.
Regulile antrenamentului pentru coordonare :
1. exerciiile de coordonare se desfasoara de cateva ori pe zi, zilnic continuu pana la realizarea coordonrii;
2. contracia muchilor care nu sunt necesari unei micri trebuie eliminata,engramele kinetice trebuie
insusite si executate corect
3. pentru a intari percepia senzorila corecta a unei engrame corecte se utilizeaz diverse mijloace : explicaii
verbale, desene, nregistrri, etc.
4. coordonarea necesita atentie si concentrare din partea pacientului; plictiseala si oboseala sunt semne de
oprire a exercitilor.
5. pentru a realiza exerciii de coordonare nu este necesara fora musculara mare
6. cu cat rezistenta opusa micrii este mai mica, cu atat coordonarea este mai buna
Tehnici globale pentru mobilitate controlata si abilitate:
Pentru antrenarea controlului, echilibrului si coordonrii, se realizeaz in cadrul mobilitii controlate si a abilitaii,
prin antrenarea schemelor de micare in lan kinetic inchis si deschis, prin tehnici de lucru globale.
Acest obiectiv , este posibil doar dup ce s-au obtinut progrese in ceea ce privete stabilitatea, fora musculara ,
rezistenta si mobilitatea segmentelor afectate , pe baza exercitiilor analitice.
Micarea ce urmeaza a fi engramata se :
-descompune in parti suficient de simple pentru a putea fi executate corect; se vor repeta lent pana ce va fi inteleasa
micarea ;
-creste numrul de repetiii, cu atentie la apariia oboselii;
-creterea vietezei de execuie (dovada de precizie), urmnd acurateea micrii;
-asamblarea micrilor simple in micri complexe.
Tehnici de antrenament pentru coordonare si abilitate :
1. mobilizri poliarticulare : se antreneaz mai multe articulaii si grupe musculare care fac parte din schemele
obismuite de micare , de exp : triple flexii, triple extensii Se folosesc exerciiile Frenkel, care antreneaz
coordonarea membrelor inferioare din decubit, sezand, ortostatism. Metoda se bazeaz pe o serie de tehnici i
exerciii cu control vizual, aplicnd legea progresiunii performantei i preciziei. Legea progresiunii, n cadrul
metodei, sufer dou abateri:
- pacientul execut mai nti micarea amplu i rapid, ceea ce este mai uor de efectuat, trecnd treptat la micri
de amplitudine mai mic, mai precise, executate ntr-un ritm mai lent, coordonat. Pe parcursul recuperrii se trece
la creterea treptat a complexitii i dificultii, nu i n intensitate. Exerciiile se execut individual, n mod
obligatoriu, de dou sau mai multe ori pe zi. Gruparea exercitiilor arat astfel:
^ Exerciii din decubit (cu capul mai ridicat, pe un sptar sau pern, astfel nct s poat urmri execuia) pentru
MI i MS. Exerciiile sunt asimetrice.
S Exerciiile din poziia aezat se desfoar astfel:
- la nceput, membrele superioare, sprijinite cu minile;
- dup aceea, fr sprijin;
- n final, execuia se desfoar cu ochii legai;
^ Exerciii n ortostatism. In aceast poziie se execut reeducarea mersului care se realizeaz pe diagrame (lime
22 cm, i este mprit longitudinal, n pai de cte 68 cm). Fiecare pas este mprit n mod vizibil njumti

i sferturi, desenate pe podea sau o plan de lemn.


Reeducarea ncepe cu mersul lateral care este considerat mai uor (ontogenetic el apare mai repede), pacientul
fiind ajutat de balansul corpului. Se ncepe cu jumtate de pas, micnd un picior apoi aducndu-1 pe cellalt lng
primul. Se trece la sferturi de pas i numai dup aceea la pasul ntreg. La fel se procedeaz i la educarea mersului
nainte i napoi.
Intr-un stadiu mai avansat pacientul este nvtat s urce i s coboare scri i s execute ntoarceri, ntoarcerile
se nva tot dup o diagram n form de cerc desenat pe podea. Pacientul nva s se ntoarc mutnd picior lng
picior cte un sfert din rotatia ntreag, astfel nct el s poat executa o ntoarcere de 180 din doi pai.
2. tehnici neuroproprioceptive de facilitate : se folosesc tehnicile Kabat pentru antrenarea muchiului - tragaci
si a muchiului -tinta ; construite pe principiul gestici umane uzuale.
3. reflexe de echilibrare si stabilizare : declaneaz un lan de contracii identice in condiii identice ; se practica
dezechilibrri ale corpului din diferite posturi, care vor declana reaciile invatate de reechilibrare si
stabilizare ; se face lent pentru a permite apariia reaciilor dorite.
-R. de echilibrare : pentru a conserva centrul de greutate pe interiorul poligonului de susinere se va ndeprt
un segment al corpului;
-R. de stabilitate :pentru a creste fora se cauta un punct fix in exterior.
4. gesturi coordonate ; exerciiile pentru gestualitatea coordonata se individulalizeaza si se repeta pentru a
exclude orice micare parazitara
5. coordonrile paliative : exersarea unor coordonri nefiziologice, dar necesare intr-un anumit moment
(adaptarea la mersul cu crje, baston, etc.)
-dezvoltarea coordonrii unor micri ce reprezint compensri ale unei disfunctii ireversibile sau greu
reversibile (micri trucate, pareze, etc).
6. terapia ocupationala : avantaje : folosete gestica uzuala cunoscuta si fixata nainte de boala si realizeaz un
antrenament direct; antreneaz direct, fara scheme teoretice gestica uzuala sau chiar pe cea profesionala ; este
metoda dezvoltrii abilitaii, mai ales la membrele superioare, prin exerciii in lan deschis, scopul fiind
reeducarea prehensiunii.