Elaborare metodica nr.

4
1. Numiti clasificarea cariei dupa Black

Cav carioase de clasa I sunt cele localizate in santurile si fosetele ocluzale ale
molarilor si premolarilor, in fosetele vestibulare si in santurile orale ale molarilor,
precum si in fosetele orale supracingulare ale frontalilor superiori.
Cav carioase de clasa a II-a sunt cele situate pe fetele aproximale ale molarilor si
premolarilor
Cav carioase de clasa a III-a sunt cele localizate pe fetele aproximale ale dintilor
frontali, la care unghiul incisal este pastrat.
Cav carioase de clasa a IV-a sunt cele situate pe fetele aproximale ale incisivilor si
caninilor cu unghiul incisal si marginea incizala distrusa
Cav carioase de clasa a V-a sunt cele localizate in treimea cervicala a tuturor
dintilor pe fetele vestibulare (labiale, jugale) si orale (linguale, palatinale)
Cav carioase de clasa a VI-a sunt cele situate pe fete atipice- marginea incizala a
dintilor frontali si cuspizii dintilor laterali.
2. Principiile de baza de preparare a cavitatilor cariei
I.
Principiile lui G.V. Black
Marginile cavitatii formate trebuie sa fie netede, drepte, fara zimti.
Marginile de smalt subminate, fara dentina subiacenta, trebuie sa fie
inlaturate, pentru a preveni fracturarea lor.
Indepartarea minutioasa si completa a dentine carioase.
Extensia intru profilaxie- extinderea profilactica a limitelor cavitatii
carioase pina la a.n zone immune (nereceptive) cu scopul prevenirii
cariei recidivante.
Crearea unei cavitati in forma de caseta (cutie) este optima pentru o
retentive si stabilitate maxima a obturatiei si dintelui fata de solicitarile
aparute in cadrul masticatiei
-Peretii si fundul (fata orientate catre pulpa) cavitatii preparate trebuie
sa formeze un unghi drept
-Fundul cavitatii preparate trebuie sa fie plat, sis a crepiteze la
sondare.
-Trecerea unui perete in altul trebuie sa fie sub un unghi (exceptie cav
de clasa a v-a)
-Cavitatea formata poate avea o configuratie din cele mai variate:
triunghiulara, dreptunghiulara, halteriforma, cruciform, ovala
II.

Al doilea principiu solicita crearea celor mai bune conditii pentru fixarea
materialului de obturatie.
Exereza smaltului si dentine alterate
Crearea conditiilor favorabile pentru fixarea materialului de obtuartie
cu restabilirea ulterioara a formei anatomice si functiei dintelui.

3. Etapele de preparare a cavitatilor cariei.

1. Deschiderea cavitatii carioase
2. Extensia preventive a cavitatii carioase
3. Necrectomia (excizia/ exereza smaltului si dentine alterate (pathologic modificate)
4. Formarea cavitatii, atribuirea acesteia unei forme, ce faciliteaza o adeziune mai
buna a materialului de obturatie
5. Bizotarea (netezirea) marginilor de smalt a cavitatii carioase.
4. Numiti elementele cavitatii preparate.
Deosebim cavitati carioase:
Simple

Compuse

Complexe

Amplasate pe una
din suprafetele
dentare, adica cav
de clasa I,V

Amplasate pe doua
suprafete dentare, cav de
clasa II, IV

Cind cav carioasa este

amplasata pe citeva
suprafete (>2)
dentare (cav atipice,
de ex. Caria circulara)

*sunt deosebite:
- cav. Principala (in
locul leziunii carioase)
-cav. Auxiliara (create
din necessitate pentru
o fixare mai buna a
obturatiei)
Pentru toate cavitatile deosebim urmatoarele elemente constituente:
Margini, pereti, fund/planseu/baza, unghiuri.

Marginile si peretii contureaza orificiul d eintrare al

cavitatii carioase
Peretii cavitatii isi iau denumire in dependent de
suprafata coronara adiacenta
(marginile si peretii cavitatii orientate spre linia
mediana se numesc anterioare. Cele opuse lor se
numesc posterioare(sau distale), cele orientate
spre vestibulul cav orale si invecinate obrazului se
numesc jugale iar cele indreptate spre limba
linguale)
Daca cavitatea este localizata in zona cervicala, pe
suprafata proximala, sunt deosebiti peretii:
Gingival
Lingual
Jugal
Masticator (orientat spre supr masticatorie)
Fundul/planseul caviatii este peretele camerei
pulpare, prelucrat si modelat instrumental, orientat
spre pulpa dintelui, idependent de localizarea cav
carioase.

! La incisivi si canini cav. Proximale dupa prelucrare

capa un contur triunghiular. Ele prezinta pereti:
Gingival
Jugal/labial
Lingual/palatinal
Fund

Marginile cavitatii sunt deosebite conform peretilor

Unghiurile sunt numite dupa peretii ce le formeaza:

medio-bucale, jugal/mediale, medio/linguale,
medio/pulpare

5. Indicatiile pentru efectuarea fiecare etape

6.
I.
Deschiderea cavitatii carioase
Consta in indepartarea marginilor debordante ale smaltului, miscari
de la planseu spre exterior
Instrumente: freza diamantata sferica sau fisurala de dimensiuni
mici, la o instalatie cu turbine(marimea frezei nu trebuie sa
depaseasca marimea orificiului de intrare in cav carioasa)
II.
Extensia preventive a cavitatilor carioase
Sunt indepartate marginile smaltului
Prepararea fisurilor afectate
Se rotungesc unghiurile ascutite
De pe pereti e indepartata dentina partial ramolita
Scopul: prevenirea recidivarii cariei
Instrumente: freza fisurala, con invers (diamantata sau din aliaj
dur)
La viteze mari cu o piesa de turbine
Racire cu apa-aer
III.
Necrectomia
Indepartarea dentine alterate (ramolite si pigmentate)
Limitele cavitatii sunt create in zona dentine transparente si intacte
De obicei inlaturarea se face ori cu excavatorul, ori cu freze de
dimensiuni mari (sferice, para)
Daca e prezenta o cantitate mare de dentina alterata -> excavator
ascutit( miscari dinspre baza spre peretii laterali, turatii mici)
IV.
Bizotarea
Prelucrarea finala, netezirea
Indepartarea portiunilor lezate
Instr: freze de finisare din aliaj dur sau cu o piatra diamantata in
granulatie fina, turatii mici, fara presiune
Racire apa-aer
Reduce formarea microscurgerilor.
7. Instrumente necesare pentru deschiderea si largirea cavitatilor.
1. Deschiderea cavitatii carioase
Freza diamantata sferica sau fisurala de dimensiuni mici
Instalatie cu turbina
2. Extensia preventive a cavitatii carioase
Freza fisurala, con invers (diamantata sau din aliaj dur)
Piesa de turbine si racier cu apa-aer
8. Vezi 5 (necrectomia)
9. Variante de cavitati carioase de clasa I

10. Prepararea fundului cavitatilor carioase

11.Formarea cavitatilor de clasa I, scopul si tehnica efectuarii
1. Cavitatea carioasa este deschisa cu ajutorul unei freze sferice diamantate ,
marimea careia depinde de marimea focarului lezional
2. Apoi sunt indepartate masele carioase cu o freza sferica simpla sau din aliaj dur.
3. Cavitatii I se atribuie o forma de cupa (adincimea prepararii depinde de
profunzimea leziunii)
4. Cavitatea este formata cu ajutorul unei freze coninvers sau fisurale. (sunt create
colturi bine exprimate intre perete si planseu)
5. Planseul plat este format prin instrumentarea in sens orizontal a unei freze con
invers orientate perpendicular catre planseu, in cazul cariei profunde, spre
evitarea denudarii eventuale a coarnelor pulpare formarea peretilor nu se adduce
pina la nivelulplanseului, ci se realizeaza la o distanta oarecare de el. Fundul cav
carioase este prelucrat doar cu o freza sferica si se lasa concav.
12.Care sunt conditiile de preparare indolora a cavitatilor carioase.
Prevenirea si combaterea durerii in tratamentul cariei dentare simple
Se efectueaza o anestezie loco-regionala care ofera o liniste in cursul timpului
chirurgical.Adaugarea vasoconstrictoarelor in anestezia ofera potentarea si prelungirea
efectului anestetic prin reducerea fluxului sangvin.(desi ajuta la anestezie,duce la o scadere
a irigatiei pulpare cu suferinte funcionale si metabolice consecutive.)

Adrenalina in concentratie 1:100.000 adaugata la xilina 2% produce reducerea fluxului

sangvin pulpar in mod semnificativ.Timpul acestei actiuni este limitat si irigarea sangvina se
va relua progresiv pana la normalitate.
Scaderea irigatiei sangvine la nivelul pulpei din cauza unui vasoconstrictor poate afecta
capacitatea ei de aparare si de reparatie si se pot provoca leziuni pulpare ireversibile.Asta se
datoreaza la stagnarea si acumularea substantelor inflamatori care in conditii normale sunt
preluate eficient din fluxul circulator.
De aceea cand tratam un dinte vital si trebuie efectuata o anestezie este preferabil sa se
evite adaugarea unui vasoconstrictor.
Caldura,presiunea instrumentelor si vibratiile produse in timpul frezarii produc un
raspuns de aparare al pulpei sub forma de durere.

Caldura

Rezulta prin transformarea energiei cinetice a instrumentarului in energie termica care este
proportionala cu timpul si intensitatea frecarii.
- Frezele de otel fiind ineficiente la taiere produc mai multa caldura decat cele din carbid.
- Frezele diamantate genereaza mai multa caldura decat frezele din carbid.
- Frezele cu lame elicoidale produc mai multa caldura decat frezele cu lame drepte.
Pregatirea unei cavitatii fara racire duce intotdeauna la o reactie pulpara care poate merge
de o simpla perturbare la adevarate leziuni de arsura daca T depaseste 460C
Factori care provoaca o crestere nociva a temperaturii

frezarea prelungita fara intrerupere

piese de mana fara sistem de racire
freze uzate
presiunea prea mare a frezei pe tesutul dentar
utilizarea frezelor inadecvate tesutului de tratat.

Vibratiile
Apar in urma contactului dintre instrumentul in miscare si suprafata dentara pe care se
lucreaza.
Cauze care provoaca vibratii nocive

utilizarea instrumentarului la viteze necorespunzatoare

utilizarea frezelor neadecvate pentru tesutul tratat.
piese uzate care nu fixeaza bine frezele

Viteza de rotatie a instrumentelor

Are un rol important in prepararea cavitatiilor pentru ca genereaza caldura presiuni si
vibratii.
- De la 3.000 la 30.000 turatii/min chiar si cu racire exista intotdeauna o reactie inflamatorie
la nivelul pulpei

- La mai putin de 3.000 turatii/min daca temperatura se controleaza prin racire nu exista
reactii pulpare
- Dincolo de 200.000 turatii/min sub racire nu exista practic modificari la nivel pulpar.

Observatii Stanley si Swerdlow

De la 6.000 la 20.000 turatii/min intensitatea reactiei pulpare este :
-independenta de tipul de instrument folosit
-direct legata la calitatea racirii
-direct proportionala in intensitate cu adancimea cavitatii

De la 20.000 turatii/min intensitatea reactiei pulpare este :

-direct proportionala cu adancimea cavitatii
-independenta de tipul de restaurare folosit
Pentru a reduce traumatismele din timpul prepararii cavitatilor trebuie combinati
sprayul izotermal,un sistem de evacuare eficient,instrumente sferice taietoare de
dimensini reduse,turatii inalte,lumina si lucrul intermitent.
Masuri profilactice de preventie si combatere a durerii la tratamentul cariei
dentare simple

Caldura frezarii sa fie mentinuta cat mai joasa

trebuie evitate substantele si materialele toxice si nocive pentr pulpa
trebuie evitata incalzirea directa,puternica si de lunga durata si racirea prelungita
metodele folosite pentru inlaturarea durerii sa nu provoace dureri pre si post
operatori
anestezia sa dureze cat este necesar pentru tratament
instrumentele folosite sa fie ascutite si taioase
instrumentul rotativ pentru smalt (pietre montate de carborundum sau
diamantate) la 4.000-5.000 turatii/min
in dentina se va lucra la turatie mica de 600-1.000 turatii/min
instrumentele diamantate se vor folosi la turatii mari de 4.000-14.000
turatii/min

Adancimea cavitatii
Este elementul determinant al reactiilor la actiunea instrumentelor rotative.Intensitatea
reactiei pulpare creste cu micsorarea distantei intre cavitate si pulpa.
Trebuie sa se tina cont ca orice tehnica traumatizanta duce la formarea unor cantitati prea
mari de dentina tertiara de reactie care mai mult favorizeaza decat impiedica formarea
agresiunilor ulterioare.

13. Finisarea marginilor cavitatilor carioase

Bizotarea marginilor de smalt ale cavitatii carioase. Dupa prelucrarea cu freze
diamantate sau din aliaj dur la turatii mari smaltul de la marginile cavitatii carioase
este slabit si prezinta fisuri, neregularitati, prismele adamantine sunt fragmentate, nu
au legatura cu tesuturile subjacente. Mai tirziu acestea pot servi drept cauza pentru
perturbarea adeziunii marginale a obturatiei si dezvoltarea cariei recidivante.
Toate acestea dicteaza necesitatea bizotarii- prelucrarii finale a marginilor cavitatii,
ce prevede indepartarea portiunilor lezate, slabite ale smaltului si atribuirea lui unui
character neted.
Netezirea se efectueaza cu o freza de finisare din aliaj dur sau cu o piatra diamantata
cu granulatie fina la turatii mici fara presiune cu racier aer-apa obligatorie.
Bizoul realizat (sub un unghi de 45)protejeaza obturatia de deplasare axiala sub
actiunea presiunii masticatorii.
Bizotarea smaltului permite marirea suprafetei de contact a materialului compozit,
reducerea posibilitatii formarii de microscurgeri la interfata tesuturi dure dentareobturatie, cee ace asigura cel mai bun contact al materialului de obturatie cu
tesuturile dure dentare.
14.Instrumente necesare pentru efectuarea fiecarei etape de preparare:
3.
4.
5.

6.

7.

Deschiderea cavitatii carioase

Freza diamantata sferica sau fisurala de dimensiuni mici
Instalatie cu turbina
Extensia preventive a cavitatii carioase
Freza fisurala, con invers (diamantata sau din aliaj dur)
Piesa de turbine si racier cu apa-aer
Necrectomia (excizia/ exereza smaltului si dentine alterate (patologic modificate)
Excavatoare (ascutit)
Freze de dimensiuni mari (sferice sau para)
Rezectarea cu o freza sferica la turatii mici
Revelator de carie Caries detector o solutie de 0.5% de fuxina
bazica, sau o solutie de 1% de rosu Acid in propilenglicol, ce
coloreaza tesuturile cariate in rosu.
Formarea cavitatii, atribuirea acesteia unei forme, ce faciliteaza o adeziune mai
buna a materialului de obturatie
Freze fisurale si con invers, cu racier aer-apa
Oglinzi
Freze diamantate sau din aliaj dur la turatii mari
Bizotarea (netezirea) marginilor de smalt a cavitatii carioase.
Freza de finisare din aliaj dur sau piatra diamantata cu granulatie
fina la turatii mici