Determinarea vizibilitatii in sali de capacitate medie

1. Date initiale pentru proiect:

1. Destinatia salii
- Teatru dramatic
2. Capacitatea salii - 645 de oameni
3
3. Volumul salii
- 6450 m
4. Forma salii

- trapezoidala

2. Problemele care trebuie rezolvate la proiectarea unei sali:

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Determinarea formei salii.

Repartizarea locurilor in sala.
Determinarea vizibilitatii in sala.
Analiza formarii fluxurilor in sala si masuri de resorbtie a aglomeratiei oamenilor.
Aprecierea calitatii acustice a salilor.
Calculul timpului de reverberatie.
Masuri de izolare a salii de zgomot si vibratii.
Analiza subiectiva a incaperilor pentru programe de descurs sau musicale.
Analiza obiectiva a claritatii sunetelor.

3
3. Calculul volumului optimal de aer pentru un spectator ( m ):

Vopt =

Vs

Cap

Vopt=6450=10 m3 /om

2
Vopt volumul optimal( m )

Vs

3
volumul salii ( m )

Cap

capacitatea salii (oameni)

Conform tabelului 3.1 volumul optimal pentru un spectator intr-o sala de conferinta este de 4-5 m

Rezultatul obtinut este mai mare decit coeficientul recomandat in tabelul 3.1 pentru teatru dramatic.
Obtinem din tabelul 3.1 volumul maximal pentru un spectator si inmultim cu numarul de oameni, astfel
primim volumul nou:
3
Vs = Vopt Cap = 5 645 = 3225 m

4. Determinam dimensiunile de baza a teatrului dramatic:

Folosind metoda proportiei de armonie (folosita de arhitecti), gasim modulul sectiunii de aurX.
Prin urmare, cu L- lungimea incaperii, cu B- latimea si cu H- inaltimea, vom primi raportul L:B:H intre
dimensiuni aflate in limite de la 8:5:3.
3 Vs
3 Vs
X = 120 poate fi exprimata prin X = 4,94

Vs - volumul salii, in ( m

Calculam modulul sectiunii de aur X

3 Vs
3 3225
3
X = 120 =
= 26,8 = 2,99
120
O

Raportul L:B:H = 8:5:3

L = 8 2,99= 23,92 24 m
B = 5 2,99 = 14,95 15 m
H = 3 2,99 = 8,97 9 m
In conformitate cu dimensiunile obtinute, se efectueaza desenul planului si sectiunii salii. Dimensiunile
estradei in limitele de L = 8 12 m

5. Calcularea ungiului de inclinatie a peretilor, perpendicular cu avanscena cu 3 in

parti:

E = Ltot tg 3

E - inclinatia peretilor;
'
B - latimea scenei;
Ltot - lungimea totala a salii

E = Ltot tg 3 = 32 0,052 = 1,66 1,7 m

B ' = B - 2(E) = 15 3,4 = 11,6

6. Calcularea iesirilor din teatru dramatic:

Pentru calcularea fluxurilor de evacuare a spectatorilor din salile si auditoriile cu capacitatea medie este
folosita metoda aproximativa profesorului S.V.Beleaev.
Conceptia consta, ca cantitatea si latimea golurilor pentru usi in sali si auditorii sunt determinate prin
calculul numarului fluxurilor de evacuare a oamenilor care se indreapta spre usi unul dupa altul, si latimea
acestui flux este de 0,6 m (latimea medie a unui om), iar debitul constant de 25 persoane pe minut.

Executam calculul numarului de fluxuri necesare dupa formula:

nec =

Cap
NoamTev

nec - numarul de fluxuri necesare;

Cap - cantitatea oamenilor in flux;
Noam - cantitatea oamenilor in flux (25 oameni)
t ev
- timpul evacuarii in minut conform tabelului 5.2 indicatia 83 Calculul acustic a unei sali de
capacitate medie, partea 1, vizivilitatea sau Snip 2.08.02-89 Cladiri si constructii publice pag 13. Avind
in consideratie ca scena superioara este cu gratii si Vopt = 8,57 t ev = 2,0

nec =

Cap
Noam t ev

645
25 1,5

= 17 fluxuri egale

tot = nec 0,6 = 17 0,6 = 10 m

Determinarea numarului de usi dupa urmatoare formula:
tot

10

Nusi = lusi = 1.6 =6 usi

Nusi - numarul de usi;
lusi - latimea unei usi (latimea usilor 1.8m nu mai putin 1.2m si mai mult de 2.4m)
Se recomanda ca numarul de usi intr-o sala sa fie pare si sunt obligatorii 2 usi laterale a scenei

7. Aprecierea conditiilor geometrice de vizibilitate

Alegerea parametrilor incaperii si amplasarea locurolor pentru spectator in ea, trebuie sa asigure viziunea
libera.
Constructia spatial a locurilor pentru spectator este determinata prin amplasarea lor in plan orizontal sau
vertical, adica un plan si sectiunea lor a incaperii.
Conditiile viziunii pe suprafata orizontala depend de inlaturarea de la scena, avanscena,Estrada, ecranul
cinematografic , latimea rindului si locului, amplasarea locurilor in raport cu obiectul viziunii(central,
lateral),adica legat nemijlocit cu planificarea acestei sali.
Nivelul ochilor spectatorului care sta jos trebuie sa fie de 1.15m de la nivelul pardoselii.
Depasirea razei de vedere deasupra nivelului ochiului a spectatorului din fata de obicei este egala cu
C=0.15m
Pentru amplasarea corecta a locurilor in sala si a iesirilor de evacuare este necesar sa asiguram viziunea
normal in sala si de calculate profilul ridicarii rindurilor in forma de linie rupta (A.M.Daniliuc si
V.A.Bogolovscii).

8. Determinam inmultitorul comun K pentru profilul treptelor

K=
unde:

Xn
X1

Xn indepartarea ultimului rind;

X1 indepartarea primului rind;
m - cantitatea necesara a segmentului de curba.

Elaboram schema de calcul pentru proiectarea vizibilitatii in sala de conferinta

Calculul vizibilitatii se efectueaza prin metoda matematica de determinare a numarului optim de rinduri in
segmente(m)(toata lungimea L a salii se imparte in segmente).
Presupunem, ca numarul segmentelor m este egala cu 4, obtinem valoarea inmultitorului K dupa formula:
25,5
=
5 7,28= 1,4 8
X = 3,55

Determinarea numarului de rinduri in segmente

In conformitate cu datele obtinute desenam sectiunea salii.

Pentru indeplinirea calculului se iau urmatorii parametri:

C = 0.06 depasirea razei de vedere a spectatorului din fata, pentru salile de concert si teatre (pentru
salile de concert si teatre (pentru alte Sali c = 0,12);
d = 0.9 latimea rindurilor;
h0
= 0,15 depasirea razei de vedere a primului rind;
l n lungimea unui segment (grup de rinduri),m;
rn
cantitatea rindurilor in segmente;
x1

- distant de la F(sursa sonora) pina la primul rind;

xn

- distant de la F(sursa Sonora) pina la urmatorul grup de rinduri.

Efectuam calculul numarului de rinduri in segmente si rezultatele obtinute se introduce in table

N
r

Lungimea de la F pina la
inceputul
segmentului;
Lungimea segmentului, m

xn
l n1
x1

=
=

x n1
xn

Numarul de rinduri in
segment

k
-

r n1
x n1

l n1
d

Lungimea totala a
segmentului, m

l n1=
r n1

Lungimea de la F pina la
sfirsitul segmentului, m

x n=x n1+l n 1

= 3.5 m

x 2=x 1 k ;

r1

l 1=x 2x 1
x 2=3.51.48=5.18

l1
= d

r 1=

2,82
=3,13 3
0,9

l 1=r 1

x 2=x 1+l 1

l 1=3 0,9=2,7

x 2=3,5+2,7=6,2

l 2=r 2

x 3=x 2+l 2

l 1=5.183.5=2,82

x 3=x 2 k ;

r2

l 2=x 3x 2
x 3=6,21,48=9,17

l2
= d

r 2=

2,97
=3,3 4
0,9

l 2=4 0,9=3,6

x 2=6,2+3,6=9,8

l 2=9,176,2=2,97
x 4=x 3 k ;
l 3=x 4 x3
x 3=9,81,48=14,5

r3

l3
= d

r 3=

4,7
=5,22 5
0,9

l 3=r 3

l 3=5 0,9=4,5

x 4=x 3 +l 3
x 4=9,8+4,5=14,3

l 3=14,59,8=4,7
x 5=x 4 +d

'

r4

= 1

d =l 4 =1,8

5=14,3+1,8=16,1

r5

l5
= d

l 5=r 5

x 6=x 5+ l 5

'

d ' =l 4 =1,8
x 6=14,3+1,8=16,1

x 6=x 5 k ;
l 6=x 6x 5

r 5=

x 6=16,11,48=23,82

7,72
=8,55=10
0,9

l 5=100,9

x 6=16,1+9=25,1

l 5=23,8216,1=7,72
x 1=x nx 6 ;

Dupa
datele Marim
latimea
calcului,distanta
trecerii cu 0,4m.
x1
se ia dupa calcul

x 1=x n+ 0,4

3,9
m,nu
cea
presupusa la inceputul
calcului 3,5.

x 1=25,525,1=0,4
l 5=23,8216,1=7,72
l 5=3,5+0,4=3,9

Deoarece

x1

= 3,9 m,efectuam recalcularea:

x2

=6,2 + 0,4=6,6

x3

=9,8 +0,4 =10,6

x4

=14,3 +0,4=14,7

x5

=16,1 +0,4=16,5

x6

=25,1+0,4=25,5

Marimea obtinuta coincide de

x6

=25,5m coincide cu dinstanta initiala

xn

=25,5m

10. Calcularea ridicarii rindurilor in segmente

Efectuam calculul ridicarii rindurilor in segmente dupa formula si rezultatele obtinute se introduce in
tablel
cl n X
hn1
Yn
= X n + dx n
n +1

unde:
Yn

- marimea ridicarii nivelului ochiului spectatorului fata de rindul precedent;

l - lungimea profilului, distant pe orizontala de la primul pina la ultimul rind;
r - inaltimea treptei;
h - inaltimea grupului de rinduri in segment;
h0
= 0,15m depasirea razei de vedere a primului rind;
C = 0,06 m depasirea minimal admisibila a razei de vedere spectatorului din fata;
d = 0,9 m latimea rindului
Rezultatele calculului ridicarii rindurilor (pina la 1cm)

Nr.

Marimea
ochiului

Yn
1.

ridicarii

hn1
= Xn

nivelului

cl n X
dx n

r 'n =

n +1

Inaltimea treptei, cm

Yn
rn

Y1

Y1

cl 1 X
dx 1

6 270 660
90 390

= 30,46

h1 l
= X2

cl 2 X
dx 2

Y2
2.
Y1

Y3
3.
Y3

h2 l
= X3

Y1
r1

h0

h1

Y2
r2

h2

61,63
4

=15

= 10 3+15

=45

h0

h0

=15,4015,5

'
2

'
r
= r1 1

h1
61,63
4

r '2 =

45 360
=
+
660

6 360 1020
90 660

'
1

r '1 =

15 270
=
390

'
r
= r0 0

hn

;c= 6
h0 l
= X1

Inaltimea grupului de
trepte,cm

'

= r2

r2

h1

+
h2

= 15,5 4+45

= 107

=15,4015,5

= 61,63

cl3 X
dx 3

111 450
=
+
1020

'
3

Y3
r3

r '3 =
=18,4418,5

h3
92,2
5

'
= r3

r3

h2

+
h3

= 18,55+107

= 199,5

6 450 1470
= 92,2
90 1020
4.

h3 l
= X4

Y4

cl 4 X
dx 4

r '4 =

199,5 180
=
+
1470

Y4

6 1801650
90 1470
h4 l
= X5

Y5
5.

Y4
r4

h4

37,88
=38
1

'
= r4

r4

h3

+
h4

38

1+195,5 = 237,5

= 37,88

cl 5 X
dx 5

237,5900
=
+
1650

Y5

r '4 =

r '5 =
r '5 =

Y5
r5

h5

222,22
=22
10

'
= r5

r5

h4

+
h5

22

10+237,5 = 457,5

6 9002550
= 222,22
90 1650

Efectuam verificarea:
h =
r4

h0

r '1 r 1 ++ r 'n r n

; h =

h0

'
'
r
+ r1 1 + r2

r2

'
+ r3

r3

'
+ r4

'
r
+ r5 5

h = 15 + 3*10 +4*15,5+5*18,5+1*38+10*22=15+30+62+92,5+38+220=457,5
h6 =457,5 cm
Deoarece
corespunde cu h=457,5cm(verificat) rezultatele obtinute prin calculul sunt
corecte.
Pe baza datelor obtinute construim schema vizibilitatii in sala.
Amplasarea locurilor din sala se face in limita suprafetei determinate prin calcul, considerind 0,8-0,85
m2 pentru fiecare spectator.
Dimensiunile scaunelor din sala de spectacole sunt:
l = 50 - 55 cm ;
b = 40 - 45 cm ;
h = 45 cm.
Distanta dintre spetezele scaunelor a doua rinduri successive se considera 0,9 m.
Capacitatea salii se considera in functie de numarul total al scaunelor fixe si a celor din loji si balcoane.
Asezarea locurilor se face simetric, in raport cu axa longitudionala a salii.
Pentru rezolvarea conditiilor de vizibilitate, acustica si comoditate, exista la indemina proiectantului
multiple posibilitati in functie de principiu pe care acesta doreste sa-l adopte sis a-l prelucreze.

In lucrarea data este prezentata metoda de proiectare grafico geometrica universala, care permite
aprecierea rapida a vizibilitatii in sala.

Hz
11.Calculam timpul optimal de reverberatie T opt si comparam rezultatul obtinut cu cel

recomandat pentru teatru d ramatic:

Calculul timpului optimal recomandat :

3
T Hz
m
opt = K lgV, unde V- volumul salii,

K- coeficientul dependent de destinatia salii (tab.7)

T 125
opt

= 1,4 0,36 lg6450= 1.91sec

T 500
opt

= 1 0,36 lg6450 = 1,36 sec

2000

T opt

= 0,9 0,36 lg6450= 1,23 sec

Calculam depasirile normate de 10

1.91 * 0.1 = 0.191 sec

1,36 *0,1=0,136 sec
1,23*0,1=0,123 sec
T 125
opt
(-10 = 1,91-0,191=1,719
500

T opt

(-10%) = 1,36-0,136 =1,224

T 2000
opt

(-10%) = 1,23-0,123=1,107

125
opt
500

(+10

T opt

(+10%) =

T 2000
opt

(+10%) =

125
500
2000

-10%

T norm
opt

+10%

1,719
1,224
1,107

1,91
1,36
1,23

2,101
1,496
1,353

1,91+0,191=2,101
1,36 +0,136=1,496
1,23 +0,123 =1,353

rek

Construim curba de reverberatie pentru frecventele 125 ; 500 ; 2000 Hz.

Cu abateri normative 10 .

12. Calculul timpului de reverberatie optimal obtinut

1
1

2
3

2
Podeaua
salonului
neocupate cu
fotolii
Podeaua
balconului
neocupata cu
fotolii
Scena

Carac.fi
zice
si
cantitati
v
2
m
Aria S ,

Caracteristica

Nr

Denumirea element.
suprafetei

Tabela volumelor fondului de fonabsorbtie a materialelor de finisare

Frecventa , Hz.

125

500

2000

i
S
10

11

12

136,1

0,04

5,44

0,07

9,52

0.06

8,166

25,2

0,04

1,008

0.07 1,76

0.06

1,512

0.04

6,11

parchet

parchet

parchet

9,17
152,93

0.02

3,05

0,06

Tavan

Tencuiala acustica din

gips

Peretii fara
aria usilor
(70%)
Peretii fara
aria
usilor
(30%)
Usile
Absorbtia
acustica
suplimentara

Caramida tencuita

6
7
8

supl

494,25

0.11

54,36

0.30 148,27

0.44

217,47

924,45

0.02

18,48

0.02

18,48

0.04

36,97

Tencuiala acustica din

gips

396,2

0.11

43,58

0,30

118,86

0.24

95,08

Lemn masiv
Elemente
neconsiderabile, gratii
pentru ventilare, lampe,
crapaturi si deschizaturi
in zidarie, culise.

20,16

0.02

0.4

0.05 1.008

0.04

0.82

0.08

174

0.04

0.04

2175

87

87

S tot

Total

10

Absorbtia

11

Spectatori
70%
din
Spectatorul situat in
capacitatea
fotoliu
salii
Fotolii
Moi,imbricate cu stofa
libere, 30%
Absorbtia sunetului cu elemente
variabile,

12
13

sunetului

i S
permanente A=

2149,2
cu

elemente

300,3

307,06

453,12

451

0.25

112,7

0.4

180,4

0.45

202,95

194

0.15

29,1

0.2

38,8

0.3

58,2

141,8

219,2

261,15

442,1

526,26

656,07

A neper = i S
14

Total

A tot =A+A

13. Calculam coeficientul mediu de absorbtie suplimentara

( inabusita sau rasunatoare).
A tot
Hz
med =
Stot

125

ab =0,08

unde

125

med =

440,05
2149,29

= 0.2

500
med
=

612,23
2149,29

= 0.28

2000
med
=

713,15
2149,29

= 0.32

med

. Aflam cum este sala:

 500
ab
=0,04
2000
ab
=0,04
A 125
ad
=

S=0,08*2149,3=171,94

A 500
ad
= S=0,04*2149,3=85,97
2000

A ad

= S=0,04*2149,3=85,97

A 125
tot
=171,94+12,7+29,1+5,44+1,008+3,05+54,36+43,58+18,48+0,40=440,05
500

A tot =85, 97 +180,4+ 38,8+9,52+1,76+9,17+148,27+118,86+18,48+1,008=612,23

A 2000
tot
=85,97+8,166+1,512+6,11+217,47+95,08+36,97+0,82=713,15
Daca

med

0.2 atunci sala este considerata inabusita si calculul se efectuiaza dupa formula Eyring.

125

med = 0,2, inabusita

500
med
= 0.28, inabusita
2000
med
= 0.32, inabusita
Sensul functiei (

med

Sensul functiei (

) = - (l -

med

) = - (l -

med

) pentru calculul timpului de reverberatie.

med

) pentru calculul timpului de reverberatie gasim :

125
=( med )= 0,22,

500
=( med )= 0,33,

2000

=( med

)= 0,39,

T 125
opt

125
= T opt. obt

T 500
opt

500
= T opt. obt

V
= 0.163

( med ) Stot

= 0.163

6450
2149,290,22

= 0.163

6450
2149,290,33 = 1,48 sec

V
= 0.163

( med ) Stot

=2,10 sec

2000

T opt

2000

= T opt. obt

V
= 0.163

( med ) Stot

= 0.163

6450
2149,290,39 = 1,25 sec

Construim curba de reverberatie pentru frecventele 125 ; 500 ; 2000 Hz.

Cu abateri normative 10 .

14. Calculul articularii sunetului.

In incaperile destinate ascultarii vorbirei(teatru dramatic, audetorii), este necesar de indeplinit conditiile,
la care tembrul glasului va ramine natural, de asemenea e necesar sa se atinga claritatea vorbirii.
In incaprile de dimensiuni medii claritatea in toate locurile aproximativ este la fel prin urmare, astfel de
incaperi sunt determinate sub pretextul unui numar procentul mediu de articulare.
Se considera ca :
1. Articulatia atinge 85% - 96 % - conditia de audibilitate foarte buna ;
2. Articulatia atintge 75% - 84% - conditiile satesfacatoare, insa este nevoie de o atentie mare;
3. La 65% - 74% - conditiile audibilitatii sunt inca bune, insa ascultarea este foarte obositoare ;
4. Mai putin 65% - conditiile audibilitatii sunt nesatisfacatoare.
Claritatea vorbirii creste pe masura micsorarii duratei reverbiratiei. De aceea in auditoria nu prea mari pe
masura cresterii fonoabsorbtiei creste procentul articulatiei. Insa in auditoria mari situatia se schimba : pe
masura micsorarii reverbiratiei, legata cu marirea fonoabsorbtiei, se micsoreaza(perceputa de
ascultator)taria glasului dictorului.
Salile mari se caracterizeaza cu cimp mare de articulatie.
Din schema se vede, ca la aer curat in galagie normal glasul oratorului si lipsa galagiei se poate bine de
inteles cuvintarea la distant de 30 m inainte, 20m in parti si 10m la spatele oratorului.

Folosind conditiile audibilitatii la aer curat, in departarea de la izvorul galagiei la nivelul intensitatii
vorbirei 70 db., la distant dintre ascultator si orator nu mai mare de 1m, cu absorbtia totala a
reverbiratiei, V.O.Cnusden a primit rezultatul experimentelor pe articulatie intr-un mediu ideal egal 96%.
Dar examenind cantitatea factorilor, manifesta influenta la conditiile audibilitatii in incaperi inchise,
devine clar necesitatea introducerii coieficientilor de corectie.
1. De caracteristica de reverberatie a incaperii -

K1

2. De influenta puterii sunetului oratorului

K2

K3

3. De regimul zgomotului de fon in incapere 4. De volumul si forma incaperiiDe aici avem : A= 96%

K1

K4
K2

K3

K4

Aflam procentul articulatiei salii de spectatori la fregventele 125 Hz si 500 Hz

T 500
opt. obt

= 1.48 Hz.

K1

= 0.95

K2

= 0.98

K3

= 0.8

K4

=1

A = 96% 1 0.95 0.98 0.8= 71.5%

Concluzie:
Asa cum articulatia de calcul intra in intervalele (65 75) % , la fregventele 125 500 Hz articulatia
vorbirii in sala este admisibila, insa in sala nivelul galagiei proprii trebuie sa fie cit mai mic.
In auditorii, sali de conferinta, Sali la teatru dramatic (fara acompanimentul musical etc.), in rind cu
timpul de reverbiratie, criteriul caritatii sunetului serveste articulatia.

15. Calculul claritatii vorbirii.

Claritatea vorbii se caracterizeaza prin coeficientul de claritate
K cl

K cl

si se calculeaza dupa formula:

1
S
1 1
( 2 + 2 1 ++ 2 n )
2
16 (1 )
r0
r1
rn

Unde:
coeficientul mediu de fonoabsorbatieincapere la100 sali pline ;

Ssuprafata totala ;

r 2Distanta de la sursa sonora la spectator ;

r 1 ,r 2 , , r nlungimea primelor reflexiide la sursa sonora pina la spectator ;
1 , 2 , . n coeficientul de fonoabsorbatie a suprafetei de la care sunetl se
reflecta la spectator 50 milisecunde dupa oprirea fluxului sunetului

Determinarea coeficientului mediu de fonoabsorbatie in incapere la 100% sala plina:

=

A tot 709,5
=
=0.33
Stot 2149,3

Unde:

A tot absorbtia totalaincapere la 100 sala plina

S tot suprafata totala a salii

A tot

=161,25+258+290,25=709

Determinarea lungimii primilor reflexii de la sursa sonora pina la spectator

Sectiunea salii

r 1=F O1 +O A 1=9,8+ 13=22,8 m r 01=F A 1=4,8 m

r 2=F O2 +O A 2=17,6+17,6=35,2 mr 02 =F A =23,6 m

r 3=F O3 +O A3=19,5+ 17,2=36,7 mr 03=F A 5=25,4 m
r 4 =F O4 +O A4 =28,1+6,3=34,4 mr 04 =F A4 =30 m

Determinarea coeficientului claritatii vorbirii la frecventa da 125 Hz:

0.330 2149,3
1
10.11

+
=1,31
2
2
16 3.14 (10.33)
4,8 22.82

(
)
0.330 2149,3
1
10.11
(
+
=0.075
16 3.14 (10.33)
23,6
35,2 )
0.330 2149,3
1
10.11

+
=0.068
(
16 3.14 (10.33)
25,4
36,7 )
0.330 2149,3
1 10.11
(
+
=0.056
16 3.14 (10.33)
30
34,4 )

125

K cl

125

K 125
cl

K 125
cl

K 125
cl

1,31>0.2 conditii satisfacatoare

K 125
cl

0.075<0.2 conditii nesatisfacatoare

K cl

125

0.068<0.2 conditii nesatisfacatoare

K 125
cl

0.056<0.2 conditii nesatisfacatoare

K cl

Concluzie: din datele obtinute reiese, ca la frecventa de 500 Hz calculul nu est e rational
de efectuat, indicia vor fi si mai rai. De accea tragem concluzia, ca: in primele 10 rinduri
claritatea vorbirii va fi buna, mai departe nesatisfacatoare. Aceasta dovedeste, ca salile
pentru teatru dramatic in majoritatea cazurilor sunt destinate pentru programe musicale,
nu pentru vorbire, si adaptarea in sali de acest tip a instalatiilor tehnice sonore.

MINISTERUL EDUCATIEI INVATAMINTULUI SI SPORTULUI

UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI
FACULTATEA URBANISM SI ARHITECTURA
CATEDRA CONSTRUCTII ARHITECTONICE

PROIECT DE CURS
LA FIZICA CONSTRUCTIILOR

Calculul acustic al unei Sali de capacitate

medie Calcul acustic

A efectuat: st. gr. ARH101

Capatana
Alina
A controlat: lector
superior

Ivanov
Ludmila
CHISINAU 2013