Sunteți pe pagina 1din 3

Isaac Newton a fost un renumit om de tiin englez, matematician, fizician i astronom,

preedinte al Royal Society.

ISAAC
NEWTON
(1643-1727)

Isaac Newton s-a nscut n anul 1643, n ziua de Craciun, n satul Woolsthope, din
Lincolnshire (n Anglia). Nu i-a cunoscut tatl niciodat. Murise cu trei luni nainte de
venirea sa pe lume. n relatrile despre perioada colar a lui Newton, este greu s se
deosebeasc faptele reale de legende. n ele se reflect clar dorina firesc de a scoate n
eviden acele trsturi ale lui care s-au manifestat cu toat puterea mai trziu. Se pare ca
Isaac avea pasiunea de a construi jucrii mecanice complicate, modele de mori de ap,
zmee pe care uneori le nla noaptea agndu-le felinare de hrtie colorat, el rspndind
cu aceast ocazie, n glum, zvonuri despre o nou comet.
n anul 1661 a intrat la Universitatea Cambridge, pentru ca n 1669 s fie ales
membru al Colegiului Trinity.
n 1665 si-a luat licena si si-a propus sa continue studiile pentru a obtine
doctoratul.
Mecanic i gravitaie
Se spune ca, intr-o zi, in timp ce Newton se odihnea in gradina sa, a vazut un mar
cazand din copac, si astfel a avut revelatia legii gravitaiei. Astfel, ntre 1665 si 1666,

Newton a realizat ca aceeasi forta care guverneaza atractia marului de catre Pamant,
guverneaza si atractia Lunii de catre Pamant.
n viaa de zi cu zi fenomenul este observat pretutindeni ca fora de atracie
exercitat de Pmnt asupra tuturor corpurilor, for numit greutate. Valoarea greutii
unui corp este direct proporional cu masa lui i este orientat spre centrul Pmntului.

Coeficientul de proporionalitate este acceleraia gravitationala i este egal cu acceleraia


unui corp care cade liber n cmpul gravitaional al Pmntului.
La nivel astronomic gravitaia este responsabil, de exemplu, pentru faptul c
Luna se rotete n jurul Pmntului i c sistemul Pmnt-Lun se rotete n jurul
Soarelui.
Newton a calculat forta necesara pentru a mentine Luna pe orbita si a comparat-o
cu forta cu care un obiect este atras de catre Pamant.
De asemenea a calculat si relatia dintre lungimea unui pendul si timpul care ii este
necesar de a face o miscare completa. Majoritatea acestor experimente sunt enuntate in
faimosul sau tratat:,,Philosophiae Naturalis Principia Mathematica. In acest tratat,
Newton si-a expus principalele idei din domenii cum ar fi matematica, mecanic si
gravitaie, aceasta fiind cea mai pretioasa lucrare a sa.
Lucrarile lui Newon in domeniul mecanicii au fost acceptate imediat in Marea
Britanie, iar dupa aproape jumatate de secol au fost acceptate in intreaga lume. De atunci,
aceste lucrari au fost catalogate ca unele dintre cele mai mari descoperiri ale omenirii.

Optic
ntre 1670 i 1672 Newton s-a ocupat mai mult cu problemele de optic. n acest
timp a studiat proprieti ale luminii, demonstrnd c o prism de sticl poate
descompune lumina alb ntr-un spectru de culori (care pot fi observate i la curcubeu) i
c adugarea unei lentile i a unei alte prisme poate recompune lumina alb. Pe baza
acestei descoperiri a construit un telescop cu reflexie, care a fost prezentat n 1671 la
Royal Society. Telescopul lui Newton a devenit curnd un obiect de mndrie naional n
Marea Britanie i aparatul preferal al astronomilor englezi.

Opunandu-se ferm incercarilor regelui James al II-lea de a transforma


universitatile in institutii catolice, Newton a fost ales membru al Parlamentului, pana in
1689, pozitie pe care o va recapata in perioada 1701-1702. Intre timp, in 1696, s-a mutat
la Londra, devenind vistier al monetariei regale, pentru ca mai apoi sa ajunga Lord
Trezorier al Regatului, in 1699, pozitie pe care a detinut-o pana la moartea sa. In 1671 a
fost ales membru al Societatii Regale din Londra, fiind ales in 1703 presedintele acesteia.
In 1704, a fost publicata ,,Optica, o alta lucrare de o valoare imensa, continand
numeroase idei din domeniul opticii, idei revolutionare care i-au adus lui Newton faima
meritata.
In anul 1705, a fost innobilat cu titlul de ,,Sir (Lord) de catre regina Anne, la
Cambridge.
Pe masura ce teoriile si tratatele sale incepeau s fie acceptate pe continent si in
special dupa 1714, Newton a devenit unul dintre cei mai respectabili oameni de stiinta din
Europa. Newton si-a petrecut ultimul deceniu perfectionandu-si tratatele sale anterioare si
aparandu-se de critici. Acesta era un om modest si cu gusturi simple, detestand criticile,
fiind dur cu dusmanii, si generos cu prietenii. In guvern si in Societatea Regala si-a
demonstrat calitatile de administrator.
S-a stins din viata in 1727, la varsta de 84 de ani si a fost ingropat cu onoruri la
Abaia Westminster.
Newton este considerat parintele fizicii moderne, realizarile sale in domeniul
invesigatiei experimentale fiind o inovatie, ca si cele din domeniul matematicii. Cu acelasi
interes si cu aceeasi originalitate, Newton s-a implicat si in chimie, istorie, si chiar
teologie.
In incheiere, o idee despre geniul acestui mare om poate oferi urmatorul citat din
scrierile sale: ,,Pare ca am fost doar un copil jucandu-se pe malul marii si distrandu-ma
mai intai, am fost atras apoi de o pietricica mai neteda sau o scoica mai frumoasa decat
una obisnuita, langa marele ocean al adevarului care se intindea nedescoperit si
misterios in fata mea.