Sunteți pe pagina 1din 21

Amenajari Hidrotehnice

Unitatea de nvare nr. 3


AMENAJARI SI CONSTRUCTII DE DERIVATIE
Cuprins
3.1. Obiectivele unitatii de invatare nr.3
3.2. Definitie, clasificare
3.3. Canale
3.4. Conducte
3.5. Galerii
3.6. Rspunsuri i comentarii la teste
3.7. Lucrarea de verificare nr. 3
3.8. Bibliografie minimal

Pagina
21
21
22
26
30
32
34
34

3.1. OBIECTIVELE UNITII DE NVARE NR. 3

Definirea si clasificarea derivatiilor

Studiul solutiilor constructive posibile

3.2. DEFINITIE, CLASIFICARE


Derivatie

Derivatia este o lucrare de gospodarire a apelor ce realizeaza


regularizarea in spatiu a debitelor.

Clasificare

Dupa modul de gospodarire a apelor, derivatiile pot fi:


-derivatii de ape medii si mici au ca scop satisfacerea unor folosinte
de apa
-derivatii de ape mari au ca scop evitarea inundatiilor in perioadele
de viitura
-derivatii mixte au ambele scopuri
Dupa modul in care se realizeaza derivarea, derivatiile pot fi:
-gravitationale functioneaza prin cadere libera
-cu pompare functioneaza prin pompare
Dupa solutia constructiva adoptata, derivatiile pot fi:
-cu canale
-cu conducte
-cu galerii.

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

21

Amenajari Hidrotehnice
Test de autoevaluare Intrebarea 1
Avnd n vedere cele nvate n acest subcapitol i innd cont de
spaiul avut la dispoziie, v rugm s comentai sau s rspundei la
urmtoarele ntrebri:
a) Ce reprezint o derivatie?

b) Cum se clasific derivatiile in functie de solutia constructiva


adoptata?

c) Care sunt criteriile dupa care se clasifica derivatiile?

Comentarii la aceste ntrebri vei gsi la sfritul unitii de nvare

Dup parcurgerea acestui subcapitol trebuie s reinei:


Derivatie = lucrare de gospodarire a apelor ce realizeaza
regularizarea in spatiu a debitelor.
Derivatiile se clasifica dupa:
- modul de gospodarire a apelor (ape medii si mici, ape mari)
- modul in care se realizeaza derivarea (gravitational, prin pompare)
- solutia constructiva adoptata (canale, conducte, galerii)

3.3. CANALE
Canal

Canalul este o constructie hidrotehnica generala de transport


al apei cu nivel liber.
Canalul poate fi utilizat ca solutie constructiva in amenajari
pentru derivare de debite, hidroenergetice, alimentari cu apa, irigatii,
navigatie, etc.

Traseu in plan

Stabilirea traseului unui canal se face pe baza conditiilor


geometrice obligate, in sensul adaptarii la morfologia si geologia
terenului de fundare, in scopul minimizarii volumului de
terasamente.
Traseul nu trebuie sa prezinte fringeri pronuntate, acestea
favorizind eroziuni, pierderi de sarcina mari, aglomerarea ghetii.
In cazul reliefului neaccindentat, se recomanda ca traseul sa
urmareasca, pe cit posibil, curbele de nivel.
In cazul traversarii unor accidente naturale de teren traseul
ales trebuie sa necesite un numar minim de lucrari de arta.

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

22

Amenajari Hidrotehnice
Sectiuni transversala
Fata de linia terenului natural, canalele pot fi executate:
- in sapatura debleu
-in umplutura rambleu
- mixt in umplutura si sapatura.

Debleu

Rambleu

Mixt
Daca terenul natural prezinta panta in sectiune transversala se
recomanda executia canalului mixt, in rambleu si debleu, pentru a
asigura stabilitatea si compensarea volumelor de terasamente;
profilul mixt este economic, usor de executat, sigur in exploatare, dar
linia de contact dintre sapatura si umplutura reprezinta o cale
preferentiala de infiltratie, iar tasarile sunt diferentiate pentru fiecare
dintre cele doua zone.
Dupa forma lor, sectiunile transversale ale canalelor pot fi
dretunghiulare, trapezoidale, cu panta dubla, semicirculare,
parabolice. Optimul economic corespunde sectiunii semicirculare,
dar din motive practce se utilizeaza numai in ncazul apeductelor.
Sectiunile utilizate in mod curent sunt cele trapezoidale, in cazul
terenurilor pamintoase si cele dreptunghiulare, in cazul terenurilor
stincoase.
USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

23

Amenajari Hidrotehnice

Captusire

Pantele canalelor in sapatura variaza in domeniul 1:0,1 (stinca


tare) pina la 1:3 (nisip) fin, in functie de caracteristicile geotehnice
ale terenului natural.
Pentru canalele in umplutura pantele se aleg in domeniul 1:1,5
pina la 1:2,5, in baza acelorasi principii utilizate pentru barajele si
digurile din pamint; latimea la coronament este de 2,0 m, daca nu se
impune largirea sa din conditii de circulatie. Canalele in umplutura
de adincime mare au prevazute berme pe taluzul exterior pentru
marirea stabilitatii acestuia si necesita calcule de stabilitate la
alunecare.
Canalele se captusesc pentru urmatoarele considerente:
-reducerea rugozitatii si marirea capacitaii de transport
-reducerea exfiltratiilor
-cresterea rezistentei taluzurilor
-protectia taluzurilor impotriva actiunii valurilor, plutitorilor, ghetii.
Captusirea se face fie pe intregul taluz, fie pe portiunea
critica a taluzului (intre nivelul minim 1m si nvelul maxim +0,8 m)
Captuselile pot avea un dintre urmatoarele solutii
constructive:
-argila protejata cu strat de pamint
-anrocamente de 30 40 cm diametru
-piatra cu diametru de 15 30 cm
-pietris cu diametru 5 8 cm
-zidarie de piatra cu mortar
-beton monolit, 6- 30 cm grosime
-beton prefabricat placi de 0,5 x 0,5 x (0,08-0,15) m sau 1x1x(0,080,15) m si rosturi umplute cu bitum sau mastic bituminos
-beton armat placi turnate pe loc de 8-15 m latura in plan si 0,06
0,15 m grosime, armate cu plasa de sirma la procent de 0,2-0,4%
-torcret tencuiala de ciment torcretata in 1 3 straturi, avind 0,5
1,5 cm fiecare
-beton asfaltic strat de 5 8 cm pe strat de egalizare de pietris
-bitum 2 straturi, primul din bitum pur, al doilea din bitum si nisip,
in grosime totala de 3 5 cm
-bentonita strat uscat de 5 8 cm si deasupra un amestec de

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

24

Amenajari Hidrotehnice
bentonita cu pamint umed, compactat, in grosime de 10 20 cm
-geocompozit cu bentonita material geosintetic format din 2 straturi
de geotextil intre care este inserat praful de bentonita, se acopera cu
dale de protectie
-geomembrana material geosintetic de 1,5 mm grosime, neted sau
rugos, se protejeaza cu dale de beton
Test de autoevaluare
2. Avnd n vedere cele nvate n acest subcapitol i innd cont de
spaiul avut la dispoziie, v rugm s comentai sau s rspundei la
urmtoarele ntrebri:
a) Ce este canalul?

b) Ce criterii stau la baza alegerii traseului in plan al unui canal?

c) Care sunt formele utilizate in mod curent pentru sectiunea


transversala a unui canal?

d) Care este domeniul in care variaza pantele canalelor in sapatura?

e)Din ce motive se captusesc canalele?

Comentarii la aceste ntrebri vei gsi la sfritul unitii de nvare

Dup parcurgerea acestui subcapitol trebuie s reinei:


Canalul = constructie hidrotehnica generala de transport al apei
cu nivel liber.
Traseul in plan al unui canal se stabileste pe baza conditiilor
geometrice obligate, tinind cont de morfologia si geologia terenului
de fundare; acesta nu trebuie sa prezinte fringeri pronuntate, trebuie sa
urmareasca, pe cit posibil, curbele de nivel si sa necesite un numar
minim de lucrari de arta la traversarea accidentelor naturale.
Fata de linia terenului natural, canalele pot fi executate in
sapatura, in umplutura, in profil mixt.
Dupa forma lor, sectiunile transversale ale canalelor pot fi
dretunghiulare, trapezoidale, cu panta dubla, semicirculare, parabolice.
Sectiunile utilizate in mod curent sunt cele trapezoidale, in cazul
terenurilor pamintoase si cele dreptunghiulare, in cazul terenurilor
stincoase.
Pantele canalelor in sapatura variaza in domeniul 1:0,1 (stinca
tare) pinala 1:3 (nisip) fin.
USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

25

Amenajari Hidrotehnice
Pentru canalelor in umplutura pantele se aleg in domeniul 1:1,5
pina la 1:2,5; latimea la coronament este de 2,0 m, daca nu se impune
largirea sa din conditii de circulatie.
Canalele se captusesc pentru urmatoarele considerente:
-reducerea rugozitatii si marirea capacitatii de transport
-reducerea exfiltratiilor
-cresterea rezistentei taluzurilor
-protectia taluzurilor impotriva actiunii valurilor, plutitorilor, ghetii.
Materialele utilizate pentru captusirea canalelor sunt argila,
anrocamentele, piatra, pietrisul, zidaria de piatra, betonul monolit,
betonul prefabricat, beton armat turnat pe loc, torcretul, betonul
asfaltic, bitum, bentonita, geocompozitul cu bentonita, geomembrana.

3.4. CONDUCTE
Conducta

Clasificare

Conducta este o constructie hidrotehnica generala de transport


al apei sub presiune sau cu grad de umplere, avind forma tubulara.
Conductele se clasifica dupa:
a)dupa materialul de constructie:
-beton
-metal
b)dupa locul de executie:
-la fata locului
-prefabricate
c)dupa presiunea maxima admisa:
-presiuni interioare maxime de 3-4 at
-presiuni interioare maxime de 8 10 at
-presiuni interioare maxime de 10 15 at.
d)dupa marimea debitelor transportate:
-conducte cu 1 fir
-conducte cu 2 sau mai multe fire
e)dupa pozitia fata de linia terenului natural:
-conducte ingropate
-conducte descoperite, supraterane

Conducte
metalice

Conductele metalice se pot realiza din:


-fonta - pina la diametre de 1,2 m; sunt sensibile la socuri din
manipulare sau suprapresiune in exploatare, au rezistenta mare la
coroziune
-otel diametru nelimitat decit de conditiile hidraulice
Conductele metalice se executa in tronsoane care se imbina la
fata locului.

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

26

Amenajari Hidrotehnice
Imbinarea tronsoanelor se poate face:
-prin sudura - orice presiune, orice diametru
-prin mufare presiuni mici si mijlocii, orice diametru
-prin nituire orice presiune, orice diametru, dar cu consum mare de
metal si manopera
-prin eclise in cazul terenurilor de fundare tasabile sau cu deplasari
-prin flanse orice diametru, orice presiune, rapid si usor, dar cu costuri
ridicate.
Pe traseul conductelor metalice se prevad mansoane de dilatatie,
dispozitive ce elimina aparitia eforturilor din variatiile de temperatura
permitind deplasarea longitudinala a doua tronsoane adiacente de
conducta.
Conductele se reazema cu ajutorul masivelor de ancoraj blocuri de beton care incastreaza conducta la punctele de fringere ale
traseului in plan sau in elevatie. Distanta dintre doua masive de ancoraj
succesive este de (50-100)*Dconducta, dar nu mai mare de 150 175 m.
Pentru rezemarea conductelor metalice se poate utiliza unul
dintre urmatoarele sisteme principale:
-toate schimbarile de directie (coturi in plan vertical si orizontal) sunt
incastrate in masive de ancoraj, intre masive traseul conductei fiind
rectiliniu
-toate schimbarile de directie sunt incastrate in masive de ancoraj, intre
masive traseul conductei este rectiliniu, pe fiecare tronson se prevede
cite un manson de dilatatie
-troate schimbarile de directie sunt incastrate in masive de ancoraj, intre
fiecare doua masive succesive conducta prezentind cite o curba, care sa
permita preluarea deformatiilor datorate variatiilor de temperatura.
Masivele de ancoraj se fundeaza direct pe roca de baza,
stabilitatea acestora conditionind siguranta intregului trasez al conductei
Mansoanele de dilatatie se prevad imediat aval de masivele de
ancoraj.
Conductele sunt susceptibile la inghet. Pentru a preveni acest
fenomen conducetele descoperite se invelesc; conductele ingropate sunt
protejate la inghet prin chiar solutia constructiva.
Conducte din
beton

Conductele din beton se pot realiza, dupa tehnologia de


executie, din:
-tronsoane de beton sau beton armat prefabricat, confectionate prin
batere cu maiul, prin vibrare, prin torcretare, prin centrifugare, etc.
-tronsoane de beton armat executate la fata locului, confectionate prin
vibrare sau torcretare
-tronsoane de beton precomprimat, confectionate dupa procedeul in 3
trepte (tub miez intarit, apoi infasurat cu armatura transversala
pretensionata, dupa care torcretat) sau dupa procedeul intr-o singura
treapta (se pretensioneaza armatura in acelasi pas in care se toarna

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

27

Amenajari Hidrotehnice
betonul).
Dupa alcatuirea constructiva a tronsoanelor putem apela la una
dintre urmatoatele variante:
-tronson de beton sau beton armat presiuni de max 3 4 at
-tronsoane beton armate cu tabla presiuni de max 8 10 at
-tronsoane de beton precomprimat cu sau fara cilindru de otel presiuni
de max 10 15 at
Conductele de beton se reazema in sapatura pe pat de pamint
sau pe pat de beton, in functie de capacitatea portanta a terenului de
fundare.
In cazul conductelor prefabricate se utilizeaza elemente tubulare
modulate, numite tuburi, executate intr-un poligon sau o fabrica
specializata, care se imbina la fata locului pentru a forma tronsoane
continue.
In functie de natura terenului de fundare, imbinarea conductelor
din beton prefabricat poate fi:
-rigida conducte pozate pe pat de beton sau pat de pamint in teren
natural stincos, fara tasari si presiuni de max 6 at
-elastica orice tip de rezemare, orice presiune
Solutiile constructive de imbinare sunt:
-imbinare cu falt rigida, la presiuni scazute

-imbinare cu mufa rigida sau elastica

-imbinare cu mansoane independente functie de diametru si spatiu de


lucru in transee.

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

28

Amenajari Hidrotehnice
Test de autoevaluare Intrebarea 3
Avnd n vedere cele nvate n acest subcapitol i innd cont de
spaiul avut la dispoziie, v rugm s comentai sau s rspundei la
urmtoarele ntrebri:
a) Care este definitia conductei?

b) Care sunt categoriile de conducte in functie de materialul de


constructie? Dar functie de pozitia fata de linia terenului natural?

c)Enumerati solutiile de imbinare a conductelor metalice.

d)Care sunt elementele specifice pozarii conductelor metalice?

Comentarii la aceste ntrebri vei gsi la sfritul unitii de nvare

Dup parcurgerea acestui subcapitol trebuie s reinei:


Conducta constructie hidrotehnica generala de transport al
apei sub presiune sau cu grad de umplere, avind forma tubulara.
Conducetele se clasifica dupa:
- materialul de constructie
- locul de executie:
- presiunea maxima admisa:
- marimea debitelor transportate:
- pozitia fata de linia terenului natural:
Conductele metalice se pot realiza din fonta sau otel si se
executa in tronsoane care se imbina la fata locului.
Imbinarea tronsoanelor se poate face prin sudura, mufare,
nituire, cu eclise, cu flanse, in functie de diametru, presiune, costuri.
Pe traseul conductelor metalice se prevad mansoane de
dilatatie, ce permit deplasarea longitudinala si masive de ancoraj, care
functioneaza ca o incastrare.
Conductele din beton se pot realiza, dupa tehnologia de
executie, din tronsoane de beton/beton armat prefabricat, din
tronsoane de beton armat executate la fata locului, din tronsoane de
beton precomprimat.
29
USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

Amenajari Hidrotehnice
Dupa alcatuirea constructiva a tronsoanelor putem apela la
una dintre urmatoatele variante, in functie de presiunea maxima
admisa: beton/beton armat, beton armat cu tabla, beton precomprimat
cu sau fara cilindru de otel.
Conductele de beton se reazema in sapatura pe pat de pamint
sau pe pat de beton,.
Solutiile constructive de imbinare sunt cu falt, cu mufa sau cu
manson.

3.5. GALERII
Galerie

Galeria hidrotehnica este o constructie hidrotehnica generala


de transport al apei executata prin excavarea sectiunii ei direct in
scoarta pamintului, fara indepartarea terenului situat deasupra. Poate
sa functioneze cu nivel liber sau sub presiune.

Clasificare

Galeriile ce functioneaza sub presiune pot fi:


-de joasa presiune mai putin de 0,5 at
-de presiune medie intre 0,5 at si 10 at
-de mare presiune mai mare de 10 at
Dupa traseul in elevatie, galeriile pot fi:
-galerii propriu zise, daca axa lor are o inclinare fata de orizontala de
pina la 10%
-galerii fortate si puturi daca axa lor are o inclinare fata de orizonatal
mai mare de 10%
Dupa solutia constructiva, galeriile pot fi:
-captusite (beton, beton armat, torcret, tola metalica pe beton armat,
zidarie de boltari, etc.)
-necaptusite

Traseu si profil
longitudinal

Traseul si profilul longitudinal ale unei galerii sunt


dependente de conditiile morfologice, geologice, hidrogeologice, de
curgere, puncte obligate de functionare, conditii economice.
Traseul in elevatie este impus de tipul de curgere din galerie.
Panta longitudinala a galeriilor cu nivel liber rezulta din
calculel de eficienta economica maxima, iar cea a galeriilor sub
presiune se alege in intervalul 0,2 0,5 %
Traseul in plan se alege, pe cit posibil, rectiliniu. Daca apar
totusi schimbari de directie, se iau in considerarea conditiile legate de
raza de curbura (min 5*Dgalerie) si unghiul dintre aliniamente (min
600).
Punctele de capat ale unei galerii sunt de obicei impuse, deci
traseul va depinde esential de topografia terenului natural.

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

30

Amenajari Hidrotehnice
Sectiune
transversala

Forma sectiunii transversale se alege din considerente


hidraulice, de geologie inginereasca, comportare statica si de executie.
Forma optima atit din punct de vedere hidraulic cit si de preluare a
impingerii verticale a muntelui este cea de semicerc.
Formele derivate, care tin cont de toate conditiile mentionate
initial sunt:
-dreptunghiulara
-miner de cos
-alungit
-potcoava
-circulara
Captuselile galeriilor se aleg in functie de presiunea apei, de
calitatile masivului de roca, exitenta apei subterane, astfel:
-captuseli de egalizare - cu rol de micsorare a rugozitatii, in roci
rezistente, la galerii cu nivel liber sau presiuni mai mici de 4 at
-captuseli de rezistenta dintr-un singur strat in roci cu rezistente
moderate si la galerii cu presiuni medii ale apei; se pot executa din
moloane de piatra, din bezon simplu, din beton armat
-captuseli de rezistenta din mai multe straturi in roci slabe si la
galerii cu presiuni mari ale apei; compuse dintr-un inel exterior ce
preia impingerea muntelui si un inle interior ce preia presiunea apei
-captuseli de rezistenta de tip special precomprimate,
postcomprimate,etc.
Test de autoevaluare Intrebarea 4
Avnd n vedere cele nvate n acest subcapitol i innd cont de
spaiul avut la dispoziie, v rugm s comentai sau s rspundei la
urmtoarele ntrebri:
a) Care este definitia galeriei hidrotehnice?

b)De cite feluri sunt galeriile hidrotehnice in functie de traseul in


elevatie?

b) Care sunt formele sectiunii transversale ale unei galerii


hidrotehnice ce se pot executa?

Comentarii la aceste ntrebri vei gsi la sfritul unitii de nvare

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

31

Amenajari Hidrotehnice
Dup parcurgerea acestui subcapitol trebuie s reinei:
Galeria hidrotehnica este o constructie hidrotehnica generala
de transport al apei executata prin excavarea sectiunii ei direct in
scoarta pamintului, fara indepartarea terenului situat deasupra. Poate
sa functioneze cu nivel liber sau sub presiune (mica, medie, mare).
Dupa traseul in elevatie, galeriile pot fi galerii propriu zise
(inclinare fata de orizontala de pina la 10%), galerii fortate si puturi
(inclinare fata de orizontala mai mare de 10%).
Dupa solutia constructiva, galeriile pot fi captusite sau
necaptusite.
Traseul si profilul longitudinal ale unei galerii sunt
dependente de conditiile morfologice, geologice, hidrogeologice, de
curgere, puncte obligate de functionare, conditii economice.
Formele utilizate pentru sectiunea transversala a unei galerii
hidrotehnice pot fi dreptunghiulara, miner de cos, alungita, potcoava,
circulara.
Captuselile galeriilor se aleg in functie de presiunea apei, de
calitatile masivului de roca, exitenta apei subterane, si pot fi de
egalizare, de rezistenta dintr-un singur strat, de rezistenta din mai
multe straturi, de rezistenta de tip special.

3.6. RSPUNSURI I COMENTARII LA NTREBRILE DIN TESTELE


DE AUTOEVALUARE
Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
a)Derivatia este o lucrare de gospodarire a apelor ce realizeaza
regularizarea in spatiu a debitelor.
b) Dupa solutia constructiva adoptata, derivatiile pot fi:
-cu canale
-cu conducte
-cu galerii.
c) Derivatiile se clasifica dupa urmatoarele criterii:
-modul de gospodarire a apelor
-modul in care se realizeaza derivarea
-solutia constructiva adoptata.
Intrebarea 2
a) Canalul este o constructie hidrotehnica generala de transport al apei
cu nivel liber.
b) Traseul in plan al unui canal se stabileste in baza:
-conditiilor geometrice obligate,
-morfologia si geologia terenului de fundare;
- sa nu prezinte fringeri pronuntate,
- sa urmareasca, pe cit posibil, curbele de nivel
- sa necesite un numar minim de lucrari de arta.
c) Sectiunile utilizate in mod curent sunt cele trapezoidale, in cazul
terenurilor pamintoase si cele dreptunghiulare, in cazul terenurilor
stincoase.
d) Pantele canalelor in sapatura variaza in domeniul 1:0,1 (stinca tare)
pina la 1:3 (nisip) fin.
32
USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

Amenajari Hidrotehnice
e) Canalele se captusesc pentru urmatoarele considerente:
-reducerea rugozitatii si marirea capacitaii de transport
-reducerea exfiltratiilor
-cresterea rezistentei taluzurilor
-protectia taluzurilor impotriva actiunii valurilor, plutitorilor, ghetii.
Intrebarea 3
a) Conducta este o constructie hidrotehnica generala de transport al
apei sub presiune sau cu grad de umplere, avind forma tubulara.
b) Conducetele se clasifica dupa materialul de constructie in conducte
din beton si conducte din metal. In functie de pozitia fata de linia
terenului natural conductele pot fi ingropate sau descoperite,
supraterane.
c) Imbinarea tronsoanelor se poate face prin sudura, prin mufare, prin
nituire, cu eclise, cu flanse.
d) Pe traseul conductelor metalice se prevad mansoane de dilatatie, ce
permit deplasarea longitudinala si masive de ancoraj, care
functioneaza ca o incastrare.
Intrebarea 4
a) Galeria hidrotehnica este o constructie hidrotehnica generala de
transport al apei executata prin excavarea sectiunii ei direct in scoarta
pamintului, fara indepartarea terenului situat deasupra.
b) Dupa traseul in elevatie, galeriile pot fi de doua feluri:
-galerii propriu zise (inclinare fata de orizontala de pina la 10%),
/galerii fortate si puturi (inclinare fata de orizontala mai mare de
10%).
c) Formele utilizate pentru sectiunea transversala a unei galerii
hidrotehnice pot fi dreptunghiulara, miner de cos, alungita, potcoava,
circulara.

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

33

Amenajari Hidrotehnice

3.7. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 3


ntrebrile / cerinele la care trebuie s rspundei sunt
urmtoarele (punctajul este precizat la fiecare):
1.Ce reprezint o derivatie si cite solutii constructive sunt pentru
realizarea acesteia? (3p)

2.Definii o conducta si enumerati criteriile de clasificare. (3p)

3.Desenati un canal a carui sectiune transversala este executata in


rambleu. (4p)

3.8. BIBLIOGRAFIE MINIMAL


1.
2.
3.
4.

Priscu, R. 1983 Constructii Hidrotehnice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti;


Selarescu, M., s.a., 1993 Apararea impotriva inundatiilor, Ed. Tehnica, Bucuresti
Teodorescu, I, s.a., 1973 Gospodarirea apelor, Ed. Ceres, Bucuresti
Cioc, D, 1983 Hidraulica, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

34

Amenajari Hidrotehnice

Unitatea de nvare nr. 4


AMENAJARI SI CONSTRUCTII HIDROTEHNICE PENTRU
COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI
Cuprins
Pagina
4.1. Obiectivele unitii de nvare nr. 4
35
4.2. Definitii, clasificare
35
4.3. Scheme de amplasare si lucrari in bazinul hidrografic torential
37
4.4. Scheme de amplasare si lucrari pe cursul torentului
38
4.5. Rspunsuri i comentarii la teste
40
4.6. Lucrarea de verificare nr. 4
41
4.7. Bibliografie minimal
41
4.1. OBIECTIVELE UNITII DE NVARE NR. 4

Definitii eroziune, clasificarea tipruilor de eroziune si a


formatiunilor de eroziune

Modul de amenajare a bazinelor hidrografice torentiale

Particularitatile amenajarilor si constructiilor hidrotehnice de


combatere a eroziunii solului

4.2. DEFINITII, CLASIFICARE


Eroziune

Eroziunea este fenomenul natural ce consta din desprinderea,


antrenarea, transportul si sedimentarea particulelor de sol sub actiunea
agentilor de modelare a scoartei terestre (apa si vint).
In functie de raportul dintre antrenarea si sedimentarea de
particule de sol intr-o anumita sectiune eroziunea se poate considera
normala sau accentuata.
In functie de modul in care se indeparteaza particulele de sol
eroziunea se poate manifesta in suprafata sau in adincime.
Formele eroziiunii in adincime sunt:
-rigole de siroire < 0,5 m
-ogase 0,5- 2 m
-ravene > 2m
Torentul

este

formatiunea

hidrografica

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

nepermanenta
35

Amenajari Hidrotehnice
caracterizata prin sectiune transversala ingusta, panta longitudinala
mare, viteza de scurgere ridicata, debit lichid mare in intervale scurte
de timp, antrenare masiva de particule.
Test de autoevaluare
1. Avnd n vedere cele nvate n acest subcapitol i innd cont de
spaiul avut la dispoziie, v rugm s comentai sau s rspundei la
urmtoarele ntrebri:
a) Ce reprezint fenomenul de eroziune?

b) Cum se clasific eroziunea din punctul de vedere al raoprtului


dintre antrenare si sedimentare a particulelor de sol?

c) Care sunt formele eroziunii de adincime?

d) Ce este un torent?

Comentarii la aceste ntrebri vei gsi la sfritul unitii de nvare

Dup parcurgerea acestui subcapitol trebuie s reinei:


Eroziunea = fenomenul natural ce consta din desprinderea,
antrenarea, transportul si sedimentarea particulelor de sol sub actiunea
agentilor de modelare a scoartei terestre.
Eroziunea poate fi considerate normala sau accentuate, in
functie de raportul dintre antrenarea si sedimentarea de particule de
sol intr-o anumita sectiune eroziunea se poate considera normala sau
accentuata.
In functie de modul in care se indeparteaza particulele de sol
eroziunea se poate manifesta in suprafata sau in adincime.
Formele eroziiunii in adincime sunt rigolele de siroire,
ogasele, ravenele.
Torentul = formatiunea hidrografica nepermanenta
caracterizata prin sectiune transversala ingusta, panta longitudinala
mare, viteza de scurgere ridicata, debit lichid mare in intervale scurte
de timp, antrenare masiva de particule.

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

36

Amenajari Hidrotehnice

4.3. SCHEME DE AMPLASARE SI LUCRARI IN BAZINUL


HIDROGRAFIC TORENTIAL
Retinerea apei

Evacuarea apei

Aceste constructii pot avea rol de:


-retinere a apei pe versanti
valuri de pamint, pentru terenuri cu pante de 2 15%

canale de nivel, pentru terenuri cu pante de 15 35%

terase, pentru terenuri cu pante mai mari de 35%

-evacuare a surplusului de apa de pe versanti debusee, construite pe


linia de cea mai mare panta si intersectind lucrarile de retinere a apei
pe versanti, permitind descarcarea apei colectate de acestea fara a
produce eroziune a solului deoarece aceasta se petrece concentrat si
controlat, nu dispersat pe versanti.
Test de autoevaluare Intrebarea 2
2. Avnd n vedere cele nvate n acest subcapitol i innd cont de
spaiul avut la dispoziie, v rugm s comentai sau s rspundei la
urmtoarele ntrebri:
a) Ce tipuri de lucrari in bazinul hidrografic torential cunoatei?

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

37

Amenajari Hidrotehnice
b) Care sunt lucrarile de retinere a apei pe versanti si dupa ce element
tehnic se alege intre ele?

c) Pe ce directie se construiesc debuseele?

Comentarii la aceste ntrebri vei gsi la sfritul unitii de nvare

Dup parcurgerea acestui subcapitol trebuie s reinei:


Lucrarile de combatere a eroziunii solului in bazinul
hidrografic torential pot fi:
-retinere a apei pe versanti valuri de pamint, canale de nivel, terase
in lungul curbelor de nivel (solutia se alege in functie de panta
versantului natural)
-evacuare a surplusului de apa de pe versanti debusee pe linia de
cea mai mare panta, intersectind lucrarile de retinere a apei.

4.4. SCHEME DE AMPLASARE SI LUCRARI PE CURSUL


TORENTULUI
Lucrari transversale

Constructiile pe cursul torentului au rol de retinere a


aluviunilor transportate de curentul de apa si pot fi:
-lucrari hidrotehnice transversale:
-traverse, avind inaltimi de pina la 1,5 m
-baraje, avind inaltimi de 1,5 15 m

Sectiune transversala baraj de CES

Profil longitudinal baraj de CES


USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

38

Amenajari Hidrotehnice
Lucrari longitudinale

-lucrari hidrotehnice longitudinale:


-pinteni

-diguri

-imbracaminti ale taluzurilor

-canale

-capcane de aluviuni

USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

39

Amenajari Hidrotehnice
Test de autoevaluare
3. Avnd n vedere cele nvate n acest subcapitol i innd cont de
spaiul avut la dispoziie, v rugm s comentai sau s rspundei la
urmtoarele ntrebri:
a) Care este rolul constructiilor executate pe cursul torentului?

b) Precizati inaltimea fiecarui tip de lucrare hidrotehnica transversala


pe cursul torentului.

c)Enumerati lucrarile hidrotehnice longitudinale pe cursul torentului.

Comentarii la aceste ntrebri vei gsi la sfritul unitii de nvare

Dup parcurgerea acestui subcapitol trebuie s reinei:


Constructiile pe cursul torentului au rol de retinere a aluviunilor
transportate de curentul de apa.
Lucrarile hidrotehnice transversale pe cursul torentului sunt
traversele si barajele.
Lucrarile hidrotehnice longitudinale pe cursul torentului sunt
pinteni, diguri, imbracaminti ale taluzurilor, canale, capcane de
aluviuni.

4.5. RSPUNSURI I COMENTARII LA NTREBRILE DIN TESTELE


DE AUTOEVALUARE
Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
a) Eroziunea este fenomenul natural ce consta din desprinderea,
antrenarea, transportul si sedimentarea particulelor de sol sub actiunea
agentilor de modelare a scoartei terestre (apa si vint).
b) In functie de raportul dintre antrenarea si sedimentarea de particule
de sol intr-o anumita sectiune eroziunea se poate considera normala
sau accentuata.
c) Formele eroziiunii in adincime sunt rigolele de siroire, ogasele si
ravenele.
d) Torentul este formatiunea hidrografica nepermanenta caracterizata
prin sectiune transversala ingusta, panta longitudinala mare, viteza de
scurgere ridicata, debit lichid mare in intervale scurte de timp,
antrenare masiva de particule.
Intrebarea 2
a) Lucrarile de combatere a eroziunii solului in bazinul hidrografic
torential pot fi pentru retinerea apei pe versanti si pentru evacuarea
USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

40

Amenajari Hidrotehnice
surplusului de apa de pe versanti
b) Lucrarile de retinere a apei pe versanti sunt valurile de pamint,
canalele de nivel si terasele. Intre ele se alege in functie de panta
versantului natural.
c) Debuseele se construiesc pe linia de cea mai mare panta,
intersectind lucrarile de retinere a apei.
Intrebarea 3
a) Constructiile pe cursul torentului au rol de retinere a
aluviunilor transportate de curentul de apa.
b) Traversele au inaltimi mai mici de 1,5 m, iar barajele au inaltimi
cuprinse intre 1,5 si 15 m.
c) Lucrarile hidrotehnice longitudinale pe cursul torentului sunt
pinteni, diguri, imbracaminti ale taluzurilor, canale, capcane de
aluviuni.

4.6. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 4


ntrebrile / cerinele la care trebuie s rspundei sunt
urmtoarele (punctajul este precizat la fiecare):
1. Ce reprezint erzoiunea i cum se clasific dupa toate
criterile cunoscute? (3p)

2.Figurati lucrarile de retentie a apei pe vesranti bazinului


hidrografic torential. (4p)

1. Enumerati lucrarile hidrotehnice longitudinale pe cursul


torentului si alegeti sa reprezentati una dintre ele. (3p)

4.7. BIBLIOGRAFIE MINIMAL


1. Priscu, R. 1983 Constructii Hidrotehnice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

2. *****, 1970 Manualul inginerului hidrotehnician, Ed. Tehnica, Bucuresti.


USAMVB FIFIM Departamentul de Invmnt cu Frecventa Redusa

41