Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pontica 11 Pag 259 267 PDF
Pontica 11 Pag 259 267 PDF
BUZO/ANU
entri
1915.
L. BUlOfANU
260
(v. 10-11)
(=
Nullus
adhuc
mundo
praebebat
lumina
Titan
Nec
nova
crescendo
reparaba t
comua
Phoebe
in
cretere nu- i
\l
aer
tellus
Amphitrite
pmnt
aer
adic
\l
mare
a II-a.
261
nou aezare a cuvintelor vine s clarifice pozi i a celor trei elemente : aef, p mn t i ap.
(v. 22) Nam caelo terras et terris absoidit undas.
(= cci a despri t pmntul de cer, uscatul de ope)
De remarcat c terras, re luat prin tr-un ablativ terr is, ambele plasate la
mijloc de vers, este flancat de coela i undas. Se contureaz, prin urmare,
trei nivele:
aer
n ivelul superio r
- nivelul infenio r
(v.30) :
(v. 31) :
(= a ncercuit uscatul)
L. BUlOfANU
262
grupul fonetic eur din numele vintului fiind reluat in numele Aurorei i prelungit prin Vlibranta r in regna recessit de la sfrit de vers.
(v. 61) : Eurus ad Auroram Nabataeque regna recessit
(= ,Eu rus s-a retras la rsrit in regatu l Nabatei)
La rindul lui, numele Aurorei se apropie de substantivul auro, - ce =
sufla re, adiere, dar este pe acelai plan cu grecesu l 'Hwc; (= d im inea)
amintit in vers prin radiis matufinis = roze matinale (v. 62)
Numele Zephirului incheie o perioad, al crei prim element este vesper (- sear, apus), crei ndu-se o alternan consonantic apropiat ves I
Zeph, ce are drept singur element distinct sonoritatea.
Aceeai formul de plasare mai intii a lo calizrii i abia la sfirit a numelui vintu lui, poetul o folosete i pentru Boreas i Austrus. Consonantismul
greoi d in numele lui Boreas este amplificat de determinantul horrifer (=
nspimnttor, nfiortor), i de aciunea verbulu,j invasit (= nvlete).
(v. 64 - 65) : Scythiam septemque triones
harrifer invasit Boreas.
(= Soiia i inuturile de miaznoapte sint bintuite de infiortorul
Bareas)
Natus homo est (v. 78) (= s-a nscut omul) marcheaz o revoluie in
opera de creaie i punctul central al progresiei haos - lume organizat.
Omul este "sanctius animal mentisque copacius altoe quod dominari in
cetera posset" (v. 76 - 77) (= fiin mai vredn ic i inzestrat cu o minte
mai inalt, care s poat stpir>i peste celelalte).
Prin orig'ine omul este inrudit cu cerul sau divinitatea - conine n el divinum semen sau semina caeli n v luit n lut i ap. Sonctius (= mai
neprihnit) de"ine cuvintul cheie in explicarea dialecticii dintre cauz-efect,
la care se reduc in ultim instant "Metamorfozele", Schimbarea metamorfoza este urmrit n sens r~gresiv, de la universal la particular.
In descrierea celor patru vrste ale omenirii, Ov.idiu este pe de o parte tradiional, rminind tnibutar unei concepii casmogonice pesimiste, de unde
ia tiparul tradiional. pe de alt parte este un novator, considernd vrs tele ca o prim etap de manlifestare a metamorfozelor. in interiorul celor
patru vrste metamorfoza merge ascendent:
- n vrsta de aur (aurea aetas) are loc o generare spontan; aciu
nea ca facto r determinant al metamorfozei mediului este nul.
Metamorfoza apare abia in virsta a doua - argentea proles, i este
in primul rind o schimbare a generaiei divine i sfrete prin a deven'i un
fenomen natural i repetabil, fiind vorba de succesiunea anotimpurilor,
succesiune ca re este ea nsi o metamorfoz.
Aceast metamorfoz va depi ins limitele naturalului, i in virsta a
patra, vrsta de fier, vom avea pe plan moral o alienare a metamorfozei.
Revenind la plasarea numelor in vers, observm in v. 114-115 o relaie in triunghi:
Saturn
Jupiter
r---
Tartar
263
o,
o,
tatea i :
(v. 166) : Ingentes animo et dignos love concipit iras
(= a zmislit in suflet o minie puternic i demn de Jupiter) .
Atributul IUii Jupiter este ira (~ minia), care va f i dezvoltat n vers prin
propozi~ii sacadate, cu cezur n piciorul al treilea i cu reluarea verbului
la prezent printr-o form de participiu: vocat - yocatos, ce ine de tehnica ntrebare - rspuns. (v. 167) : conciliumque vocat : tenuit mora nulla
vocotos. (- Jupiter - a convocat adunarea: nici o intrziere nu i-a reinut
pe cei convocai),
Simpla micare din cr a lui Jupiter are darul s zguduie pmntul:
(v. 180) : t erram , mal _ sid era m ovit
In aceast'-" sintagm, mare'-"este c'(;ninut in terram citit de la sfrit, iar mi
carea este nsoit de succesiunea fonlic erramlmareleram, reluat
sugestiv de verbul confremuere ( ~ a fremta).
Jupiter este iposta bierea divin a lui Caesar i Augustus; revo lta
gigani/or este o transpunere a complotului care a sfrit prin moartea lui
Caesar. Caesar a czut fiind muritor, jupiter. nemurjitor, va ucide Gtiganii. In persoana lui Jup.iter, Caesar se continu prin Augustus. Mai mult,
Palatinul, pe care Augustus a construit un palat, i gsete replti ca n tecta
magn; Tonantis (~ palatul marelUii Tuntor) (v. 170), ceea ce l ndrept
ete pe poet s vorbeasc de Palatia caeli (Palatinul din cer).
Metamorfoza zeu - om are funcie cognitiv: Jupiter ta nfiare de
om ca s cunoasc infamia tempori s (~ tic l oia vremii) (v. 211).
Dac pe plan divin metamorloza are o cauz, pe plan uman ea este
un efect. lycaon metamorfozat n lup este un efect, pe plan etic, al impieditij de care a dat dovad eroul. Metamorloza este susinut etimo logic: apelativul Lycaon duce la numele comun ),,,1<0' = lup.
Instrument reglator al echilibrului este Er;nys.
Caracterul i funciile acestei li postazieri - cci este ipostazierea unui
atribut al lu i Jupiter, snt cuprinse in conotaia versuri Iar.
L. BUlOfANU
264
facinus
poenas
rzbunare
crim
pedeaps
265
""e",
267
Printr-o formul de teatru in teatru, mitul 10 deviaz in mitul lui Syri nx,
nume ce anun metamorfoza fizic: aiJ:ny~, O"up~yyo~ instrument de
suflat, nai.
Rezonana numelui este spriji ni t de sonata so nor 5 d in v. 692: non
seme i et Satyros eluserat illa sequentes
(= nu o dot i risese ea de Satirii care o urmreau)
i de determinantul Ortygiam (= artygiana) (v. 694), nume prin care este
desemnat Diana.
Erinys, zeia rzbunrii, devine determinant a l Jun onei ; pe verti cal ,
la sfri t de vers avem irae/ Erin yn (miine/rzbunare) iar pe o rizontal
Erinys este in tri t fonetic i semantic de horrjferam (= nspimnttoare),
Se im pu n in ncheiere citeva concluzii:
- numele sint legate prin determ i nani ;
- Ovidiu ev it de obicei numele, desemn in d persona jul prin determi nani patron im.ici sau prin funcie;
- legtura dintre mituri se realizeaz la nivelul cuvinte lor.
Semnificaia fundamental, formula de creaie ovidian este aceea
de forme in micare . Metamorfoze le ne dau u n prototip a l dialect icii mi
cri i formelor.
Ovidiu vrea s ofere cititoril or o lectur a formelor in m icare . Prin
tr-un efort de mimesis. poetul ncearc s imite micarea naturii.
Lucrarea de fa a ncercat s stab il easc pentru un anumi t domeniu
specificu l poeticii ovid iene. Desigur, lucrarea nu este definitiv, are un
ca ra cte r mai mult iniiatic i i se pot aduce dezvoltri i corecturi ulterioa re.
RESUME