Sunteți pe pagina 1din 11

CHIRURGIE

TORACICA
CURS 1

SEMNE SI SIMPTOME IN
CHIRURGIA TORACICA I

JUNGHIUL TORACIC
durere vie, patrunzatoare, de scurta durata, situata la nivelul
spatelui, al coastelor, al pieptului sau la ncheieturi
n functie de localizare, junghiul poate fi situat:
la nivelul toracelui,
partea anterioara (coaste, piept, stern)
de-a lungul oaselor
Cauze:

abces pulmonar
pneumotorax (o coasta sparge plamnul si aerul iese si prin orificiul astfel
format - plamnul este ca un balon; consecinta: insuficienta pulmonara)
pneumonie
tromboembolism pulmonar (un cheag de snge a ajuns la nivelul
plamnului)
spondiloza cervicala
nevralgie de nerv intercostal
infarct miocardic
Tratament

si atitudine:

analgezice, pentru calmarea durerii


calmarea pacientului
imobilizarea pacientului n pozitia n care se gaseste
apel de urgenta la medic

DISPNEEA

= este dificultatea de a respira. Spre deosebire de


respiratia normala, care este involuntara, respiratia dispneica este
constienta, voluntara. Bolnavul resimte o sete de aer". Cu alte
cuvinte, bolnavul dispneic simte pe de o parte necesitatea de a
respira, iar pe de alta ca efortul respirator pe care-1 face este
insuficient.
In stare normala, miscarile respiratorii au o frecventa constanta, o
amplitudine egala si un ritm regulat, in timp ce in stari patologice
aceste caracteristici se modifica si apare dispneea.
Dupa circumstantele de aparitie se deosebesc:
dispneea permanenta (insuficienta cardiaca avansata, pneumotorax),
dispneea de efort (procese pleuro-pul-monare care scad ventilatia
pulmonara, insuficienta cardiaca),
dispneea de decubit (bolnavul nu poate sta culcat, fiind obligat sa sada) si
dispneea paroxistica, intalnita in astmul bronsic si in insuficienta
ventriculului stang (astmul cardiac si edemul pulmonar acut).
Dupa

timpul respiratiei care este tulburat, se intalnesc:

dispneea inspiratorie (edem al glotei, corp strain in laringe),


dispneea expiratorie (astmul bronsic si emfizemul pulmonar) si
dispneea mixta, in care dificultatea intereseaza atat inspiratia cat si expiratia
si care se intalneste atat in pleureziile cu lichid mult, cat si in pneumonia
masiva.
in

practica curenta, dispneea este expresia unei afectiuni a aparatului


respirator sau cardio-vascular.

Respiratia

de tip Cheyne-Stokes:

Respiratie periodica, alternante de polipnee si apnee.


Respiratiile cresc progresiv in amplitudine si frecventa,
ating un apogeu, apoi descresc pana ce inceteaza.
Perioada de apnee dureaza 10 pana la 20 de secunde,
dupa care ciclul reincepe.
Se intalneste in insuficienta cardiaca stanga, in
ateroscleroza cerebrala, in tumori si accidente vasculare
cerebrale, uremii

Respiratia de tip Kussmaul:


Patru timpi: inspiratie-pauza-expiratie-pauza.
Miscarile respiratorii sunt profunde si zgomotoase.
Apare in coma diabetica.

Respiratia de tip Biot :


cicluri de respiratii intrerupte de perioade de apnee de 5 pana la 20
de secunde.
Este o respiratie agonica.

TUSEA

= Tusea este un act reflex sau voluntar, care are drept


rezultat expulzarea violenta a aerului si in unele cazuri a corpurilor
straine din caile respiratorii.
Actul tusei cuprinde:
o faza inspiratorie, in care aerul patrunde in plamani,
o faza de compresiune, prin inchiderea glotei,
o faza de brusca expulzie a aerului prin contractia muschilor abdominali,
ridicarea violenta a diafragmului si deschiderea fortata a glotei. in cursul
celui de-al treilea timp, odata cu coloana de aer, sunt proiectate in afara si
expectoratia, mucozitatile sau corpurile straine.
Poate

fi:

uscata, fara expectoratie (pleurite, faza initiala a bronsitelor acute sau a


tuberculozei pulmonare).
umeda, urmata de expectoratie.
Exista

si alte tipuri de tuse:

tusea cvintoasa, care se intalneste in tuse convulsiva (mai multe expiratii


puternice si zgomotoase, urmate de o inspiratie fortata, numita repriza),
tusea emetizanta, urmata de varsaturi alimentare, este intalnita in tusea
convulsiva.
tusea bitonala - in doua tonuri - tradeaza o paralizie a nervului recurent
stang;
tusea latratoare, zgomotoasa, apare in adenopatii traheo-bronsice si tumori
mediastinale;
tusea surda, ragusita, voalata, survine in afectiuni laringiene;

Dupa

etiologie:

faringiana (faringite acute si cronice),


laringiana (laringite sau tumori laringiene),
bronsica (bronsite, dilatatii bronsice, cancer bronsic),
pulmonara (pneumopatii acute sau cronice),
pleurala (pleurite),
mediastinala (tumori, insuficienta cardiaca, pericardite).

Asistenta

medicala trebuie sa urmareasca si sa stie


sa interpreteze tusea.
Trebuie sa linisteasca tusea de iritatie (laringita,
bronsita), obisnuind bolnavul sa-si stapaneasca tusea si
recomandandu-i sa evite fumatul, discutiile, deschiderea
gurii in inspiratie, aerul uscat sau temperatura prea
ridicata, sa tuseasca cu batista la gura etc.
De asemenea, trebuie sa aseze bolnavul in pozitia
care permite expectoratia si, la nevoie, sa utilizeze tusea
artificiala, aspiratia bronsica etc.

EXPECTORATIA =

procesul prin care se elimina produsele formate in caile

respiratorii..

Cantitatea. Nu mai mult de 5 ml dupa fiecare tuse.


cantitatea creste, uneori chiar pana la 300 - 400 ml/24 de ore. O varietate speciala
de expectoratie este vomica. Prin acest termen se intelege expulzarea brutala a
unei colectii purulente situate in parenchimul pulmonar sau in vecinatate, prin
deschiderea in caile respiratorii. Apare in abcese pulmonare, pleurezii purulente,
abcese subfrenice.

Culoarea
rosie-gelatinoasa in cancerul bronho-pulmonar
negricioasa in infarctul pulmonar,
ruginie in pneumonie,;
hemoptoica in tuberculoza pulmonara si unele dilatatii bronhice,.

Mirosul poate fi :
fetid in abcesul pulmonar si in dilatatia bronsica si
putrid, respingator, in gangrena pulmonara.

Aspectul expectoratei este uneori foarte revelator.


Sputa mucoasa este vascoasa, aderenta si aerata - in bronsita acuta si in astmul
bronsic
Sputa purulenta este cremoasa, alcatuita exclusiv din puroi - supuratie bronhopulmonara (dilatatie bronsica, abces pulmonar, tuberculoza pulmonara cavitara,
chist hidatic suprainfectat etc), evacuata prin bronhie.
Sputa muco-purulenta este netransparenta, galbena-verzuie si o intalnim in
infectii ale cailor aeriene (bronsite, dilatatii bronsice).
Sputa pseudomembranoasa contine multa fibrina sub forma de membrane. Se
intalneste in unele bronsite.

HEMOPTIZIA

= eliminarea pe gura a unei


cantitati de sange provenind din caile aeriene
inferioare.
Trebuie diferentiata de:
Epistaxis cand sangele provine de la nivelul
rinofaringelui,
Gingivoragie cand provine de la nivelul gingiilor
Hematemeza cand provine de la nivelul
stomacului Hematemeza are unele caractere
particulare:
apare in timpul unui efort de varsatura;
sangele este in general mai abundent, neaerat, mai inchis
la culoare, amestecat cu cheaguri de sange si uneori, cu
alimente;
incepe si se termina de obicei brusc;
in orele urmatoare bolnavul are deseori dureri, iar a doua
zi melena (scaun negru, moale si lucios).

Hemoptizia
poate aparea pe neasteptate, deseori este precedata de
prodroame: senzatie de caldura retrosternala, gust usor metalic,
sarat, hema respiratorie insotita de stare de teama, gadilitura
laringiana, care preceda imediat tusea.
Eliminarea sangelui este brusca.
Bolnavul prezinta o criza de tuse, in cursul careia elimina sange
curat, rosu-viu, aerat, spumos, cantitatea variind intre 100 si 300
ml.
Semnele generale constau in paloare, transpiratie, dispnee,
tahicardie,
Eliminarea sangelui se poate repeta peste cateva ore sau in zilele
urmatoare, cand apar in sputa si cheaguri de sange, care pot fi
negricioase.
De obicei, dupa cateva ore bolnavul nu mai prezinta decat spute
hemoptoice, care persista 2-3 zile. Pot aparea insa si hemoptizii
masive, fulgeratoare (tuberculoza pulmonara, dilatatie bronsica
etc), cand, de obicei fara prodroame, bolnavul elimina o mare
cantitate de sange si moare prin asfixie. Forma minima a
hemoptiziei este sputa hemoptoica, fie striata cu sange, fie rosie
sau negricioasa.

Cauzele

hemoptiziei: tuberculoza
pulmonara, cancerul bronsic, dilatatia
bronhiilor, chisturile aeriene, stenoza
mitrala si infarctul pulmonar
Tratamentul hemoptiziei urmareste:
repaus absolut la pat, in pozitie semisezanda, daca este posibil pe partea
leziunii;
repaus vocal absolut. in primele ore sau
zile, alimentatie formata exclusiv din lichide
reci (compot, sirop, limonada, lapte);
punga cu gheata pe hemitoracele presupus
bolnav sau pe stern.

S-ar putea să vă placă și