Sunteți pe pagina 1din 108

I.

INTRODUCERE
Alimentul

ideal in primele 4-6 luni


este laptele uman cu o compozitie
chimica perfect adaptata nevoilor de
crestere armonioasa.
Alimentatia la san este recomandata
la toti sugarii la termen si la cei
nascuti inainte de termen.

Alimentatia

cu
lapte
de
vaca
pulverizat a fost initial folosita ca o
alternativa de alimentatie destinata
exclusiv cazurilor in care mamele
aveau contraindicatia de a alapta
ulterior s-a extins acest obicei din mai
multe motive:
Revolutie industriala;
Emanciparea femeii;
Protejarea
sanilor
(podoabe
sexuale)

Tendinta

actuala este de revenire a


alimentatiei naturale pe fagasul
normal, aceasta confirmand multiple
avantaje

ALIMENTATIA NATURALA
Laptele

uman
are
superioritate
nutritionala, imunologica si psihologica
fata de laptele de vaca;
este proaspat si practic lipsit de
bacterii, este gratuit si usor disponibil;
Singurele ajustari necesare in timpul
alimentatiei la san vor fi facute in
privinta suplimentarii cu vit. D, fier si
fuor;

II. Compozitia laptelui uman

Ca la orice alta specie, compozitia laptelui


uman este adaptata nevoilor fiziologice ale
speciei respective;
Compozitia laptelui uman variaza:
in functie de stadiul lactatiei;
in cursul aceleiasi zile;
in cursul aceluiasi supt;
La nastere prematura;
In functie de necesarul de lapte al
sugarului;
Dupa factori etnici si socio-economici

In

primele zile de la nastere laptele


este mai vascos, bogat in proteine si
minerale numit colostru.
Laptele de tranzitie se secreta intre
6-10 zile
Are compozitie intermediara intre
colostru si laptele definitiv
In nasterea prematura laptele este
mai bogat cu 15-25% in proteine si
40-50% in lipide.

Compozitia laptelui uman


(gr./l) versus lapte de vaca
Glucide totale:
- lactoza:
- oligozaharide
Proteine totale:
- cazeina:
- proteinele lactoserului
- lactoglobulina
- lactalbumina
- lactotransferina
- imunoglobuline
Lipide
Saruri minerale:
Aport energetic (Kcal)

70
60
10
10
4
6
0
3,5
1-2
1-2
40
2-3,5
680

48
47
0,1
35
28
6
3,7
1,5
urme
urme
35
8
650

Proteinele laptelui uman:


Reprezinta 10 gr/l fata de 30-35g/l in laptele de
vaca
insa cu valoare biologica mult mai buna
Azotul total 1,93g/l reprezentand mai putin de
jumatate fata de cel din laptele de vaca (5,3g/l)
Cazeina:
De 10 ori mai redusa decat in laptele de vaca insa
cu o biodisponibilitate mult mai mare
Este o fosfoproteina insolubila, termorezistenta,
afata sub forma de suspensie coloidala in lapte.
Este formata din 3 componente:
- cazeina 64%
- Kapacazeina 20-27%
- cazeina 9%

Proteinele lactoserului:
Principalele

proteine prezente in
lactoser sunt:
alfalactalbumina(3,5g/l)
lactoferina (1-2g/l)
lizozimul (0,5g/l)
imunoglobulinele(1-2g/l)
-lactoglobulina, cu efect alergizant
prezenta in laptele de vaca, lipseste
in laptele uman.

Lactoferina

glicoproteina ce poate fixa


2 atomi de fier pe fiecare molecula cu
rol de a fixa fierul la nivelul colonului
impiedica
multiplicarea
germenilor
(E.Coli). Este bine reprezentata in laptele
uman si scazuta in laptele de vaca.
Imunoglobulinele
in special IgA
secretorie (1g/l) se interpune ca o
bariera la nivelul mucoasei intestinale in
calea patrunderii bacteriilor si virusurilor.

Aminoacizii

liberi reprezinta cea


mai mare parte a azotului neproteic
din lapte, cu o concentratie de 5 ori
mai mare in laptele uman fata de
laptele de vaca.
- dintre aminoacizii cu rol esential in
cresterea sugarului, prezenti in
laptele uman sunt:
- cisteina, metionina, triptofanul,
taurina (rol in dezvoltarea creierului).

Glucidele laptelui uman:


Continutul in glucide este net superior in
laptele uman (70gr/l) fata de laptele de vaca
(48g/l). Acestea sunt constituite din:
- lactoza 60-62g/l
- oligozaharide 8-10g/l
Oligozaharidele prezente in concentratie de
8-10g/l, fata de laptele de vaca 0,1g/l.
au rol nutritiv, participand alturi de lactoza la
proliferarea forei bifidigene (lactobifidus 1)

Lactoza

zaharul specific laptelui,


este hidrolizata de lactoza prezenta
la nivelul marginii in perie a
enterocitului in glucoza si galactoza.
O parte din lactoza (lactoza)
ajunge
nehidrolizata
la
nivelul
intestinului
gros-reprezentand
substratul
dezvoltarii
forei
bifidigene, inhiband cresterea E.colila sugarul la san

Lipidele laptelui uman:

Prezente in medie in cantitate de 36g/l au o rata


de absorbtie de 95% la sugar;
Lipidele din lapte prezinta variatii: de la femeie la
femeie
In functie de regimul alimentar
In raport cu momentul suptului si al zilei.
Concentratia de lipide din lapte este maxima intre
orele 10-14;
cea mai mica dimineata.
Este in concentratie mai mica la inceputul suptului
si maxima la sfarsitul suptului (senzatia de
satietate).

Compozitie calitativa
lipidele laptelui uman sunt diferite fata de laptele
de vaca
- ac. grasi mono sau polinesaturati reprezinta 50%
din ac. grasi ai laptelui uman ( raport 1/1), iar in
laptele de vaca(1/3)
- acizi grasi nesaturati/acizi grasi saturati = 1 in
laptele uman si 1/3 in laptele de vaca
- ac. linoleic este de 5 ori crescut in laptel e de
femeie decat in cel de vaca reprezentand ac.
grasi cu cea mai buna utilizare calorica
- rol in sinteza ac.orahidonic, prostaglandinelor
- rol in maturarea sitemului nervos
- favorizeaza absorbtia intestinala a lipidelor si a
Ca+

absorbtia lipidelor din laptele uman in


proportie
de
90%
este
legata
de
pozitionarea ac. palmitic in molecule de
glicerol-in pozitia centrala 2, si in externa 13
lipoza laptelui uman , cea gastrica ca si cea
pancreatica, lizeaza preferential legaturile 1
si 3 din triglicerid, astfel ramane un
monoglicerid in pozitia 2 (monopalmitat) usor solubilizat de s. biliose fata de ac.
palmitic liber desprins din pozitiile 1 si 3
- continutul mai scazut in ac.steoric si palmitic
impiedica formarea sapunurilor de calciu
favorizand deci absorbtia calciului
- laptele de femeie are un continut mai mare
de fosfolipide (lecitina, sfingomielina) si
colesterol, fata de laptele de vaca.

Sarurile minerale si
oligoelemntele:
S. minerale se gasesc in proportie mai
scazuta in laptele uman (2-3g/l) fata de
laptele de vaca(8g/l).
Sodiul: - laptele uman = 100-200 mg/l
- laptele de vaca = 500 mg/lincarcatura
osmotica mare
Calciul: - laptele uman = 210-340 mg/l
- laptele de vaca = 1000-1170 mg/l
Fosforul: - laptele uman = 120-150 mg/l
- laptele de vaca = 920 mg/l

Raport Ca/P:
- laptele uman = 2/1biodisponibilitate crescuta
- laptele de vaca = 1/2exces de calciu-aparitia
sapunurilor
de
calciurisc
de
tetanie
neonatala
risc de rahitism
Fierul: - desi in cantitate foarte mica 0,5 mg/l,
are o biodisponibilitate foarte mare.
Cuprul: - in cantitate aproape dubla fata de
laptele de vaca (0,4 mg.l) acopera in intregime
nevoile in primele 4-6 luni.

Vitaminele laptelui uman:

Cantitatea de vitamine din laptele uman


variaza in functie de aportul alimentelor si
starea de sanatate a mamei.
Vitamina A 1000 u.i. (0,5mg/l) acopera
nevoile sugarului
Vitamina D 22 u.i./l este inferior nevoilor
fiziologice (400-1000 u.i./zi)
Vitaminele hidrosolubile in general
vitaminele hidrosolubile din laptele uman
sunt infuentate de dieta curenta a mamei
( vit.C, grupul B).

Alti constituienti ai laptelui


uman:

Enzime: - contine peste 20 enzime dintre care


mai importante sunt lizozomul, lactoperoxilaza,
lipoza, antitripsina.
Alti constituienti:
hormoni: nu se cunoaste rolul lor in dezvoltarea
sugarului;
Medicamente ignorate de mama: opiacee,
somnifere;
Sulfamide, antibiotice;
Alcool, nicotina;
Substante progestative ce pot determina un
icter neonatal prelungit (pregnon-3-alfa-betadiol).

Avantajele alimentatiei la
san:

Laptele uman aliment perfect adaptat


nevoilor de crestere si dezvoltare ale
sugarului in primele 6 luni prin componente
nutritive adaptate cantitativ si calitativ
nevoilor si posibilitatilor de digestie ale
acestuia.
Laptele uman asigura o protectie
antiinfectioasa si antialergica sugarul fiind
mai rezistent la infectii
Laptele uman practic steril, este un aliment
viu furnizand toate vitaminele, enzimele, Ig
si alti factori de aparare care-i contine

Alimentatia naturala- este mult mai comoda


pentru mama (nu necesita echipament
special, sterilizare, timp de preparare)
Rol psihoemotional consolideaza legatura
afectiva dintre mama si copil.
Alimentatia la san confera mamei o
protectie impotriva cancerului de san si are
actiune
contraceptiva
(amenoree
de
lactatie)
Cantitatea de lapte creste paralel cu nevoile
sugarului, adptandu-se nevoilor acestuia.

Cresterea concentratiei de grasimi la sfarsitul


suptului determina senzatia de satietate preveninduse supraalimentatia.
Intarcarea precoce poate determina un traumatism
psihoafectiv la copil si poate fi responsabila de unele
tulburari de comportament ulterior
Alimentatia naturala a dus la scaderea mortii subite
care poate apare la sugarul alimentat artificial.
Sub aspect economic alimentatia naturala este de 23 ori mai ieftina decat alimentatia artificiala.
Alaptarea la san inseamna un consum de
aproximativ 600 Kcal/zi ceea ce determina folosirea
grasimilor acumulate de mama in timpul sarciniimentinand astfel silueta mamei.
Otita medie si diaree.

Contraindicatiile alimentatiei
naturale:

De cauza materna Permanente:


infectii severe (septicemie, nefrita, TBC, febra tifoida)
insuficienta cardiaca, insuficienta renala
boli sistemice: - neoplazice
- scleroza in placi
boli endocrine:- tireotoxicoza
casexie
diabet neechilibrat
boli psihice:- psihoza de lactatie
nevroze
mame cu AgHB si HIV (din prudenta)
tratamente cronice:-anticanceroase
anticonceptionale orale
antiepileptice

Contraindicatiile alimentatiei
naturale:
Temporare:

- infectii acute tratate cu


Antibiotice (tetraciclina,
cloramfenicol, sulfamide,
metronidazol)
mastita, mamelon ombilicat, ragade
sangerande ale mamelonului

Contraindicatiile alimentatiei
naturale:
De cauza infantila:
Permanente: - intoleranta
congenitala la lactoza
galactozemie
fenilcetonurie
Temporare: - icterul neonatal prin
inhibitori ai conjugarii in laptele
matern (pregnandiol)

Sfaturi practice pentru initierea


si mentinerea secretiei lactate:

Mama trebuie sa considere acest fapt


natural simplu si perfect realizabil
Informarea prenatala a mamei asupra
importantei tehnicii alimentatiei naturale si
asupra unor menevre de ingrijire a sanilor:
masarea mameloanelor;
exprimarea periodic a mameloanelor
expunerea sanilor la aer.
Precocitatea initierii alimentatiei la san din
primele ore dupa nastere

Evitarea

unor traumatisme fizice si


psihice ale mamei in maternitate
Alimentatia echilibrata si ritmica: 4-5
mese/zi, cu un usor surplus de lichide.
Realizarea unui climat de odihna si
somn al mamei la domiciliu, climat
psihoafectiv-emotional in familie.
Evacuarea ritmica a laptelui prin supt
dupa metoda la cerere sunt cele mai
bune stimulente ale mentinerii secretiei
lactate.

Cand este necesar se poate ajuta refexul


de ejectie si secretie lactata cu
medicamente: - oxitocin spray - 1 spray
nazal=4 unit., cu 2-3 minute inainte de
supt
actioneaza asupra celulelor
mioepitelialeejectia laptelui.
- clorpromazina- stimuleaza producerea de
lapte si reduce
anxietatea mamei.
10-15 mg/zi 2-3 ori/zi timp de 3-4 zile.

Tehnica alaptarii:
Pentru o alaptare corecta trebuie respectate cateva
reguli:
Inainte de supt copilul va fi schimbat de scutece,
pentru a cereste gradul de confort al sugarului si a
preveni
riscul
varsaturii
prin
mobilizare
postprandiala.
Spalarea sanilor si a mainilor cu apa calduta urmata
de stergerea lor cu un prosop uscat - inainte de supt.
In timpul suptului mama va alege o pozitie comoda
fiind preocupata numai de acest lucru (evitarea
vizitelor si discutiilor in timpul alaptarii).
- in primele zile pozitia mamei va fi culcata pe partea
sanului din care alapteaza.
- ulterior- pozitia sezanda pe un scaun cu spatar inalt
cu un suport pentru piciorul de partea sanului din
care alapteaza

Tehnica alternantei sanilor cate 5 minute la


fiecare san in raport cu pranzurile (copilul
creste mai bine de la al 2-lea san).
Sugarul trebuie ajutat in timpul suptului:
sustinerea sanului cu degetele
stoarcerea usoara a sanului
Durata suptului: este in medie 20 minute
(in primele 5 minute suge 2/3 din ratie)
in primele zile durata este 5-10 minute
dupa stabilirea lactatiei (2saptamani) nu
exista nici o limita de timp pentru supt,
fiecare sugar are personalitatera lui.

Ritmul suptului: - un orar elastic este la 3-4


ore cu o pauza de 6-7 ore in timpul noptii.
Acest ritm se autoregleaza de la sine la
majoritatea sugarilor- daca se aplica o
tehnica corecta.
- este contraidicat: - un regim rigid la ora fixa
- pusul la san ori de cate ori sugarul plange
Dupa supt:- sugarul va fi tinut in brate in
pozitie verticala cateva minute pentru
eructatie
Mama va stoarce manual sau cu pompa
laptele care a ramas in al doilea san

Cantitatea de lapte pe 24 de ore: nevoile


cantitative de lapte cresc proportional cu
varsta: - < 2 saptamani:60-90 ml/supt
- 3 saptamani-2 luni: 120-150 ml/masa
- 2-3 luni: 150-17- ml/masa
>3-4 luni: 180-200 ml/masa
Modalitati
de
apreciere
suficientei
suptului:
- comportamentul sugarului dupa supt
- aspectul curbei ponderale-criteriul obiectiv cel
mai valoros
- mentinerea starii de sanatate si eutrifie
proba suptului de evitat efectuarea
acesteia de rutina

Scaunul copilului alimentat


natural:
Sugarul poate avea 3-4 scaune sau chiar
mai multe (mai rar 1 scaun/zi sau la 2-3 zile)
Aspect: - culoare galbena, aspect pastos ca
jumara de ou, cu un miros usor acrisor,
sau fara miros
- culoare galben-verzuie-ca urmare a unui
tranzit intestinal ceva mai alert.
- culoare verzuie- datorita biliverdinei care nu
s-a transformat in stercobilina

Alimentatia mamei in timpul


alaptarii:

Aport alimentar echilibrat in principii


nutritive, cat mai variata pentru aportul
tuturor factorilor nutritivi.
Pregatirea alimentelor sa fie cat mai simpla :
carne si legume fierte;
salate, fructe
Se evita excesul de dulciuri, alimente
picante, grasimi, prajeluri, excesul de sare,
ciocolata, cafeaua, fumatul.
Nu se vor consuma alimente ce modifica
gustul laptelui: mustar, usturoi

Nu se poate alapta in conditiile unei diete de


slabire!
Excesul de proteine nu creste secretia lactata!
Excesul de grasimi pot reduce secretia lactata!
Excesul de lichide poate scadea secretia
lactata prin interventia hormonului antidiuretic
cantitatea de lichide la mama care alapteaza
este autoreglata prin senzatia proprie de sete.
Berea si ceaiul nu stimuleaza secretia lactata!

Dificultati si incidente in
alimentatia naturala care
intereseraza sugarul:

Diminuarea refexului de supt si


eficientei suptului:
la prematuri, encefalopat
malformatii ale gurii si cavitatii bucale
malformatii viscerale grave
Se recomanda:- alimentatia prin
gavaj sau cu lingurita cu lapte de
mama muls.

Obstructia nazala: rinite, adenoidite


Se recomanda: - aspiratia secretiilor
nazale cu o para de cauciuc, urmata de
instilarea de ser fiziologic - cateva picaturi
Regurgitatiile si varsaturile:
- eructatie eliminarea aerului din stomac
datorat aerofagiei
- regurgitatie eliminarea aerului insotit de
mici cantitati de lapte
- varsatura eliminarea de lapte modificat
in cantitate mai mare la un interval de
timp dupa supt.
Se recomanda: respectarea unei tehnici
de alaptare corecte

Colicile abdominale:
- Atentie!: colici + varsaturi
invaginatie intestinala
- Nu se cunosc cu certitudine
cauzele aparitiei colicilor
- Debutul este in primele 15 zile de
viata si dureaza 2-3 luni
-Clinic: agitatie paroxistica care-si
freaca picioarele, aparute dupa supt
si dureaza 5-20 minute dupa care
dispar brusc

Cauze

posibile:
supraalimentatia,
suablimentatia
sugarului
- aerofagia, aerocolia
- factori constitutionali - caracterul mai
dramatic al colicilor la unii sugari
hipertonie vagala?
- factori materni: mama cu un grad
superior de inteligenta
- mame optimiste, stabile, feminine
- consumul de lapte de vaca

Tratament:

tehnica alimentara
corecta cu favorizarea eliminarii
aerului inghitit;
- masarea abdomenului;
- comprese calde pe abdomen uscate
- administrarea unor medicamente
anticolinergice si mai rar medicatie
sedativa
- aerisirea camerei copilului

Diareea postprandiala:
- survine la sugarul alimentat
natural in primele 3-4 luni de viata
- scaunele sunt semilichide, verzi,
explozive, uneori cu mucus, insotite
de colici.
Recomandari: - respectarea ritmului si
cantitatii de lapte necesar;
- supravegherea starii generale si
aspectului curbei ponderale-care
este normala.

Costipatia: - apare mai rar la


sugarul alimentat natural;

- administrarea unui supozitor de


glicerina daca sugarul nu a avut
scaun 1-2 zile;

- atentie la constipatie prin


subalimentare-curba ponderala
nesatisfacatoare!

Ablactarea si intarcarea
Ablactarea presupune inlocuirea treptata a
cate unui supt cu alimente de diversificare.
Pana la 4-6 luni copilul alimentat natural
primeste prin laptele de mama toate
substantele nutritive necesare unei cresteri
normale.
Inlocuirea unei mese la san cu un alt preparat
se va face treptat cu un preparat ales pentru
diversificare.
Intarcarea presupune inlocuirea completa a
laptelui de mama cu un alt preparat lactat sau
nelactat acesta recomandandu-se in jurul
varstei de 8-9 luni.

Regulile intarcarii

principiul progresivitatii, selectivitatii si


adaptabilitatii
- se incepe in perioadele de deplina
santate a copilului
- intarcarea nu se recomanda in plina
vara in lunile caniculare
- inainte de 3-4 luni intarcarea fortuitapresupune inlocuirea sanului de preferat cu
un preparat de lapte adaptat sau cand nu
exista cu un preparat semiecremat si
partial delactozat, care respecta principiu
selectivitatii.

Alimentatia mixta:

Prin alimentatia mixta se intelege alimentatia


sugarului in primele 4 luni de viata pe langa
laptle de mama primeste si un preparat de
lapte de vaca.
Alimentatia mixta este superioara
alimentatiei artificiale si este indicata in:
- hipogalactie materna-refectata prin
aspectul nesatisfacator al curbei ponderale a
sugarului;
- indicatie relativa-cand mama este foarte
ocupata si nu poate acoperi toate mesele cu
alimentatie la san;
- in cazul unor sugari distrofici - la care
nevoile de proteine sunt crescute

Tehnica alimentatiei mixte:

Metoda complementara: se completeaza fiecare


supt la san cu un preparat de lapte
- are avantajul mentinerii unei ritmicitati a
secretiei lactate materne
- se prefera administrarea preparatului de lapte
cu lingurita pentru ca sugarul sa nu-si piarda
refexul de supt.
Metoda alternativa: inlocuirea unuia sau mai
multor supturi cu un alt preparat de lapte;
- indicata cand mama lipseste de acasa mai
mult de 3-4 ore;
- se va respecta tehnica progresivitatii si
adaptabilitatii ca si in delactare.

Alimentatia sugarului prematur


la domiciliu:

La prematuri alimentatia ridica unele probleme


concordante cu gradul prematuritatii;
Se recomanda continuarea alimentatiei la domiciliu
cu acelasi preparat din maternitate-sub directa
supraveghere a medicului si asistentei de ocrotire.
Alimentul ideal recomandat este laptele de mamainitial muls. Se va administra imediat si nu se
fierbe. Ulterior se va incerca punerea la san pentru
cateva minute.
Dupa 1-3 saptamani majoritatea prematurilor se
obisnuiesc cu alimentatia la san (>250gr.)
Numarul de mese poate fi de 8-10/zi, iar cantitatea
de lapte poate ajunge la 180-200 ml/kg/zi.

Daca circumstantele impun alimentatia


artificiala a prematurului se va folosi un
preparat de lapte adaptat sau semiadaptat
cum ar fi: Milumil, Preaptamil, Humana,
Materna, Robolact sau Lacto.
In cazuri extreme cand nu exista
posibilitatea procurarii unuia din
preparatele mentionate se poate folosi
laptele de vaca bine fiert in dilutie sau
2/3 cu decoct de orez 3%+5% zahar.
Se va acorda o atentie deosebita pentru
suplimentare cu fier, vit. C, calciu, Vit.D

Alimentatia artificiala

Prin alimentatia artificiala se intelege alimentatia


sugarului in primele 6 luni de viata cu un alt lapte
decat laptele uman
Cu toate importantele progrese facute in alimentatia
artificiala, aceasta trebuie sa ramana o exceptie si sa
se administreze numai in cazuri de contraindicatii
absolute provenite fie de la mama, fie de la nounascut.
In ultimii 15 ani exista tendinta moderna,
fundamentata stiintific, de revenire progresiva la
alimentatia naturala.
Industria alimentara a reusit prin tehnologii avansate
sa realizeze formule de lapte dupa standarde care le
apropie de compozitia laptelui uman, facand posibila
cresterea si dezvoltarea sugarului in conditii normale

Compozitia laptelui de vaca:


Analizata prin prisma digestibilitatii si
principiilor nutritive, compozitia
laptelui de vaca nemodificat este
nesatisfacatoare sugarului in primele 4
luni de viata.
Desi asupra compozitiei laptelui de
vaca s-au prezentat date comparative
in raport cu laptele uman totusi sunt
necesare unele precizari.

Proteinele Laptelui de vaca:

Cantitatea de proteine de 34 g/l este mult mai mare


decat in laptele uman suprasolicitand functia renala
si hepatica
Calitatea proteinelor este inferioara prin continutul
redus de albumine 6g/l si crescut de cazeina 28g/l
(raport albumina/cazeina:2/8)
Cazeina laptelui de vaca: - determina precipitarea
in cheaguri mari, sub actiunea fermentilor gastrici
ceea ce detrmina un effort de digestie de 3-4 ori
mai mare si intarzie tranzitul gastric.
Albuminele Laptelui de vaca:- alfalactalbumina este
in concentratie mult mai mica decat lactoglobulina
si anume 1,5g/l fat de 3,7g/l, aceasta din urma
avand un efect dergizant mergand pana la
intoleranta la proteinele laptelui de vaca.

Aminoacizii laptelui de vaca: - au o valoare biologica


mult mai scazuta decat cei din laptele uman.
Raportul cistina/metionina=1/3 fat de 2/1 in laptele
uman.
- indicele de utilizare proteica este de 78 in laptele de
vaca fat de 100% in laptele uman
Laptele de vaca nu confera proprietati
antiinfectioase.
Efectele adverse ale proteinelor:
Laptele de vaca: - efect sensibilizant degizant
asupra mucoasei intestinale
- biodisponibilitate redusa-suprasolicitand functia
digestiva
- proprietati antiifectioase - nule
- incarcare azotata suprasolicitare renala

Lipidele laptelui de vaca:


Cantitativ similar laptelui uman 35g/l, au
din punct de vedere calitativ deosebiri
esentiale: - ac. grasi nesaturati numai 20%
(fata de 50% in laptele uman)
- ac. linoleic acopera doar 1% din ratia
calorica fata de 5% in laptel uman
- cantitate mare de ac. stearic si palmatic
esterificat in pozitia 1 si 3 determina
scaderea ratei lor de absorbtie eliminanduse in scaun sub forma de sapunuri de calciu.
- favorizeaza riscul hipocalcemiei
neonatale si a rahitismului.

Glucidele laptelui de vaca:


- sunt reduse cantitativ (48g/l), iar calitativ
oligozaharidele sunt absente.
- Lactoza laptelui de vaca are o rata
crescuta de absorbtie prin predominanta
izomerului alfa. Rezulta proliferarea forei
intestinale califorme.
Sarurile minerale:
- sunt in cantitate de 4 ori mai mare (7-8g/l)
fata de laptele uman (2g/l)
- efect osmotic crescut prin continutul mare
de Na+, K+, Cl
- Calciul 1170 mg/l si fosforul 920 mg/l cu
raport Ca/P=1,2-limiteaza absorbtia la calciu

Preparate de lapte de vaca


folosite in alimentatia sugarului
sanatos

Conform reglementarilor oficiale


preparatele de lapte de vaca
destinate sugarilor sunt clasificate in
doua grupe:

Preparate de inceput destinate


sugarilor 0-4 luni

Preparate de continuare destinate


sugarilor dupa varsta de 4-6 luni
(lapturi de varsta a 2-a).

Preparatele de inceput

In functie de formula chimica mai mult


sau mai putin apropiata de cea a laptelui
uman acestea pot fi:

Preparate adaptate cu o formula


chimica apropiata de cea a laptelui uman.

Exemple: Similac, Humana 1, PreAptomil,


SMA1, SNOW P-7, Guigo1.
Preparate partial adaptate cu o formula
chimica intermediara intre laptele uman
si laptele de vaca.

Exemple: Aptomil, Milumil, Humana 2,


Humana Baby Fit, Robeby A si B, Guigo 2,
SMA2, etc.

Se obtin prin: - scaderea cantitatii de prot si


electroliti
Adaos de lactoza
Inlocuirea partiala sau totala a grasimilor cu uleiuri
vegetale
Adaos de vitamine ( D, C, A si B )
Adaos de oligoelemente
Preparatele partial adaptate sunt partial
degresate, contin predominant cazeina, au adaos
de uleiuri vegetale, vitamine si oligoelemente.
Unele fabrici ( care se respecta ex. Humana 0 au
montat produsele de lapte pe 3 categorii de
varsta: nou-nascut Humana )
- 5-6 saptamani Humana 1
- > 4 luni Humana 2

Compozitie chimica
Valoare calorica 640-720 Kcal/l (lapte uman 650-680)
Proteine 16g/l-19g/l
Glucide: - preparate adaptate contin in exclusivitate
lactoza 54-82g/l
- in preparatele partial adaptate lactoza trebuie sa
reprezinte cel putin 60% din totalul glucidelor (contin
in plus dextrinmaltoza si glucoza)
Lipidele reprezinta 27-41g/l
- sunt inlocuite in proportie de 20-30% cu uleiuri
vegetale in formulule europene si in proportie de
100% in formulele SUA
- ac. linoleic asigura 3-6% din aportul caloric total.
Sarurile minerale: - Na 3,5g/l

- raportul Calciu/Fosfor=1,2/2

- Preparatele adoptate contin 450mg Ca/l si


200mg/l-fosfor

- Fier=12 mg/l
Vitamine: - supliment de vit D, C, B6

Preparatele de continuare pentru varsta a 2-a

Au o compozitie chimica intermediara intre


laptele de vaca si laptele adaptat

Sunt destinate sugarilor dupa varsta de 6 luni


pana la 12 luni

Se folosesc ca parte a unei alimentatii


diversificate.

Laptele de vaca nemodificat nu se foloseste in


alimentatia sugarului.

Daca din anumite ratiuni se foloseste laptele de


vaca, acesta trebuie modificat prin diluare: 2/3
pana la 3 luni; intre 4-5 luni.
De asemenea trebuie zaharat 5%.
Cantitatea pe 24 de ore nu trebuie sa depaseasca
750-800 ml/zi

Compozitia chimica
Valoare calorica: 680 Kcal/l
Proteine: 24-33g/l
Lipide: 20-40g/l (maxim 35% din
aportul caloric)
Glucide: 54-80g/l (50% lactoza)
Saruri minerale: 5-6g/

Tehnica alimentatiei artificiale:


Administrare cu biberonul sau lingurita
sterilizate prin fierbere
Sunt necesare: - 8-10 biberoane
- 10 tetine ( cauciuc, material plastic,
silicon )
- un vas emailat
- 3 cani emailate pentru pastrarea
linguritelor si prepararea dilutiilor
- o palnie
- o perie pentru spalarea biberoanelor
- 2-3 lingurite
- tifon steril

Tetinele noi sunt frecate cu sare si fierte


pentru disparitia mirosului de cauciuc.
Sunt perforate cu un ac inrosit in 2-3
puncte asigurandu-se un debit de 20
pic/min (picatura cu picatura).
Laptele trebuie administrat caldut la
temperatura de 38 grade.
Biberonul se va tine in pozitie inclinata ca
tetina sa fie plina tot timpul.
Pozitia in timpul suptului a sugarului sa fie
oblica.
Durata mesei 10-15 minute

Dezavantajele laptelui adaptat fat de laptele


uman:
Efecte de lunga durata asupra dezvoltarii
(obezitate, b. cardiovasculoare,
sensibilizare alergica la PLV)
Are o compozitie constanta standardizata
in timpul suptului.
Folosirea proteinelor din zer efect
alergizant datorita lactoglobulinei
Este lipsit de factori antiinfectiosi risc de
infectii (intestinale)
Adaosul de fier in preparat (7-10mg%)
anuleaza activitatea lactoferinei

Alergia la proteinele laptelui de vaca:


Sunt incriminate: lactoglobulina, cazeina,
alfalactalbumina si serumglobulina bovina.
Imunologic: Permeabilitatea crescuta a
intestinului pentru macromolecule
heterologe induce formarea de tip IgG si IgE.
Diagnostic (criteriile lui Goldman):
Simptomele dispar dupa excluderea laptelui
de vaca
Simptomele reapar la 48 ore de la un pranz
de proba cu lapte de vaca.
Trei probe de provocare pozitive cu
manifestari similare.

DIVERSIFICAREA
ALIMENTATIEI SUGARULUI

Diversificarea inseamna introducerea treptat in


alimentatia sugarului a altor alimente decat
laptele, concomitent cu maturarea enzimelor
digestive si cresterea nevoilor nutritionale ale
sugarului.
Introducerea de alimente noi (diversificarea)
incepe dupa 5-6 luni (mai precoce 4 luni pentru cei alimentati artificial si mai tarziu-5-6
luni- pentru cei alimentati natural)
Aparitia etapei de semidiversificare introducerea
intre 3 si 4 luni a unui fainos fara gluten-ca
supliment in alimentatia artificiala.
Se prefera fainurile instant cu adaos de vitamine
si fier si amidon predigerat.

Reguli (recomandari) in diversificarea alimentatiei:


Orice aliment nou se va introduce cand sugarul
este sanatos
Introducerea alimentului nou se va face progresiv
Administrarea alimentului nou inaintea celui care
era obisnuit
Administrarea alimentului de diversificare se va
face cu lingurita (de preferinta)
Nu se introduc doua alimente noi simultan de
preferat introducerea unui singur aliment pe
saptamana.
La primele semne de intoleranta varsaturi sau
diaree se intrerupe temporar alimentul nou
introdus si se reia administrarea lui la cateva zile
de la normalizarea tolerantei digestive.

Nu trebuie fortat copilul sa primeasca


intreaga ratie oferita pentru a nu detrmina
instalarea anorexiei psihogene.
ALIMENTUL NOU TREBUIE PROPUS SI NU
IMPUS!
Alimentul preferat ne trebuie generalizat la
ami multe mese.
Sucul de fructe administrat in cantiate de
30-60 ml dupa 6-8 saptamani de viata nu
reprezinta un aliment de diversificare l ocul
lui fiind luat de suc de fructe dupa 4 luni.

Alimente folosite in alimentatia diversificata


a sugarului-ordinea introducerii lor:
Dupa 5-6 luni alimentatia sugarului se
compune in afara de lapte partial adaptat
sau alimentatie la san si din alimente de
diversificare care fac trecerea spre
alimentatia adultului, preparate dietetic.
Ordinea introducerii alimentelor de
diversificare in alimentatia sugarilor
eutrofici este urmatoarea:
Supa de legume
Carne
Fructe
Fainos cu lapte

Supa de legume: - se introduce in jurul varstei de 4


- 5 luni;
- initial se va introduce morcov pasat diluat in
parti egale cu apa fierbinte, iar ulterior se vor pasa
si alte zarzavaturi (cartofi, pastarnac, patrunjel,
telina)
- ulterior supa va fi imbogatita cu ulei de foarea
soarelui sau porumb, sau unt (5g) de buna calitate
valoarea calorica se va imbogati cu fainoase sub
forma de
zeamil (3%), faina de orez sau fainuri industriale
imbogatite in vitamine si fier.
Carnea (pasare, vita) fiarta separat si tocata se va
asocia cu supa sau pireu.

Fructele sub forma de mere (marul sa aiba


semintele negre), pireu de piersici sau banane se
poate introduce la 4-5 luni la masa de la ora 10. Se
indulceste (neobligator) cu zahar 5% sau miere.
Dupa 5 luni pireul de fructe se poate asocia cu
branza de vaci si biscuiti.
Fainosul cu lapte (orez, zeamil, gris, biscuiti) se
poate introduce dupa 4 luni la masa de la ora
18.00.
Se va zahara 5%.
Galbenusul de ou fiert tare se poate introduce la
supa sau la pireul de
legume de la varsta de 6 luni. - - 1
galbenus Se pot da 3-4 galbenusuri pe saptamana
respectiv 1 la 2 zile introdus progresiv.
Branza de vaca se poate folosi ca aliment de
diversificare de la 5 - 6 luni. Se poate asocia cu
pireul de legume sau cu fainos (orez pasat cu branza
de vaci)

Supa de carne de pasare sau vita si de oase se poate


folosi prin alternanta cu supa de zarzavat de la 6
luni.
Iaurtul proaspat se poate folosi dupa 6 luni.
Dupa varsta de 8-9 luni se pot introduce

- perisoare de carne, papanasi;

- paine alba, mamaliguta cu branza si smantana

- prajituri de casa, budinci de fainoase cu lapte,


crme, dulceata.
In afara alimentelor pregatite in casa se pot folosi si
unele preparate cu o compozitie similara, obtinute
prin procedee industriale sub forma de fulgi sau
fainuri de cereale in amestec cu lapte, proteine,
fructe sau legume.
Fructele si legumele se pot gasi conservate sub
forma de pireuri, gemuri, sau in amestec cu carne,
lapte, faina, ulei, zahar

Exista preparate: - omogenizate destinate


sugarilor pana la varsta de 8-9 luni care se
numesc produse baby-food
- grosiere (bucatele) destinate sugarului
peste 9 luni care a invatat sa mestece si se
numesc produse junior food
forme instant dizolvate in lapte sau cu apa
cum ar fi fainurile de cereale (Remedia)
imbogatite cu vitamine, calciu si fier.
Se folosesc in 2-3 pranzuri, asociate la
mesele de lapte praf sau lapte uman

Exemple de meniuri folosite in


alimentatia sugarilor intre 4-12
luni:

Luna a 4-a (5 mese a 160-180 ml)


Ora 6.00 lapte uman sau lapte partial adaptat
sau integral
Ora 10.00 ca la ora 6.00, plus 50-60 ml suc de
fructe
Ora 13.00 supa de legume cu pireu de legume la
care se adauga 3%
faina de orez sau zeamil
Ora 18.00 lapte de mama sau lapte praf
Ora 22.00 ca la ora 6.00 si 18.00 in cazul
alimentatiei cu lapte praf integral se poate asocia
cu 3-5% faina de orez sau zeamil

Luna a 5-a (5 mese a 170 180 ml):


Ora 6.00 lapte uman, lapte praf sau lapte
de vaca
Ora 10.00 masa de fructe (150gt mere
rase + 50g orez pasat + 5% zahar
Ora 13.00(14.00) supa de legume: - 150
ml supa
50-100 g pireu de legume
20g carne
3-5% ulei de porumb sau foarea soarelui
Ora 18.00 ca la ora 6.00
Ora 22.00 lapte uman sau lapte praf
(eventual asociat cu fainuri fara gluten)

Luna a 6-a (5 mese a 180 200 ml):


Ora 6.00: - masa de lapte (ca la 4 luni)
Ora 10.00:- masa de fructe ca la 5 luni
Ora 14.00: - supa de legume cu carne,
galbenus de ou, branza de vaci
Ora 18.00: - orez cu lapte si 5% zahar sau orez
pasat 10% cu branza de vaci si 5% zahar.
Iaurt cu 1-2 biscuiti
Ora 22.00: - masa de lapte sau lapte praf cu
5% fainos

Luna a 7-a si a 8-a (5 mese a 180-200 ml):


Ora 6.00-7.00: - lapte praf (semiadaptat
sau integral 12,5%)
Ora 9.00-10.00:- piure de mere cu
biscuiti sau orez + 5% zahar
Ora 13.00-14.00: - ca la 6 luni
Ora 17.00-18.00: - ca la 6 luni
Ora 21.00-22.00:- ca la ora 6.00

Luna a 8-a si a 9-a (5 mese a 200g sau 4


mese a 250g):
Ora 7.00: - lapte praf + 5% zahar
Ora 9 - 10.00: mere rase cu biscuiti sau
orez zaharate 5%
Ora 12.30-13.00: masa de supa de
legume, pireu de legume, faina de orez ,35% ulei vegetal 2-3% si carne (sau alte
proteine animale)
Ora 17.00-18.00: orez pasat cu branza de
vaci zaharat 5%
iaurt cu biscuiti
sau masa de fructe
(daca nu se administreaza la ora 10.00)
Ora 21.00: - ca la ora 7.00

Luna a 10-a a 12-a (4 mese a 250g):


Ora 7.00: - lapte cu 5% zahar
- sau lapte cu cafea de malt cu paine
Ora 13.00: - supa sau bors cu zarzavat, carne, orez,
galuste, taitei, paine
- pireu de legume (100g cu 3% unt sau ulei vegetal
- galbenus de ou ( 3/saptamana ) sau carne tocata
- zilnic un mar crud ras.
Ora 17.00: - 150g mere rase cu 2 biscuiti si 1-2
lingurite zahar
- sau rosii cu branza de vaci, budinci cu branza,
papanasi
sau cozonac cu lapte
sau iaurt cu biscuiti.
Ora 21.00: - lapte cu 5% fainos si 5% zahar.

Recomandari
Vor fi evitate: - mazarea; fasolea uscata
- visinile, ciresele, prunele
Apa fiarta si racita poate fi folosita dupa
mesele bogate in proteine si sare.
Trebuie incurajata autoalimentarea care
incepe cu prehensiunea unei bucati de
biscuit sau paine.
Se recomanda ca mama sa dea dovada de
rabdare, intelegere si permite in
confruntarea ei cu personalitateasugarului

Reguli de igiena alimentara


Mama trebuie sa cunoasca si sa respecte
urmatoarele reguli de igiena alimentara:
Locul de pregatire (bucataria) - tinut in conditii de
perfecta curatenie:
alimentele murdare (zarzavaturile) sa nu fie puse
alaturi de cele deja pregatite
sa nu existe gandaci sau muste.
Toate alimentele preparate se vor tine acoperite
sau in pungi de plastic la frigider
Vasele necesare pregatirii alimentelor pentru
sugar vor fi folosite numai in acest scop.
Se vor folosi, pe cat posibil, numai alimentele
proaspete. Pentru alimentele peambalate se va
verifica aspectul, mirosul, gustul si eticheta cu
data valabilitatii si modul de folosire

Curatirea-spalarea legumelor si fructelor se va


face cu putin timp inainte de folosire.
Spalarea se va face sub jet de apa rece de mai
multe ori pentru indepartarea substantelor
organice, oua de paraziti, substante
insectofungicide.
Respectarea cantitatilor necesare pentru
pregatirea mesei.
Aprecierea dupa ochi poate duce la greseli de
subdozare sau supradozare. Se vor folosi
obiecte speciale de masurat (cantar, pahar
gradat, masuri pentru lapte, biberon).
In lipsa acestora se pot face masurari
aproximative folosind obiecte de masurat:
lingurita, lingura, ceasca de cafea (vezi tabelul):

Masura

L.praf
(gr.)

Faina
(gr.)

Orez
(gr.)

Gris
(gr.)

Zahar
(gr.)

Sare
(gr.)

Ceai
(gr.)

1 lingurita

2,5-3

3-4

1 lingura

10

10

15

15

15-20

20

1 ceasca de cafea

150

200

200

200

200

250

Prepararea culinara a alimentelor se va face prin


tratare termica:

fierbere in apa la 100 grade C sau inabusit in


vapori

coacere la cuptor sau in baie de apa pentru


budinci, biscuiti

Nu se va folosi ca mod de preparare pentru


sugari prajirea , intru-cat descompunerea
grasimilor are efect hepatotoxic si iritant gastric.

Pentru ca alimentele sa fie bine digerate este


necesara maruntirea lor prin: mixare, tocare,
date prin razatoare, pasate.

Este bine sa se pastreze gustul natural al


alimentelor, indulcireasau sararea excesiva
creaza deprinderi nesanatoas

Alimentatia copilului dupa varsta de 1 an


Dupa varsta de 1 an copilul poate consuma si
digera cea mai mare parte a alimentelor
toleranta sa digestiva fiind apropiata de cea a
adultilor.
Este necesara asigurarea unei alimentatii
echilibrate caloric si nutritiv, diferentiate in
functie de varsta (vezi tabelele).
Ratiile propuse au un caracter orientativ si
trebuie sa refecte traditiile si posibilitatile de
procurare a limentelor din regiunile
respective.
Medicul pediatru trebuie sa cunoasca
continutul in factori nutritivi si aport energetic
a diferitelor alimente in dieta copilului

Participarea factorilor nutritivi de baza la


asigurarea aportului energetic total intr-o
dieta echilibrata la copilul peste 1 an este
urmatoarea:
- proteine: 13-16% din aportul caloric total din care 60-80% proteine naturale;
- grasimi: 30-35% din aportul caloric total - din
care 25% de origine animala si 75% de
origine vegetala;
- glucide: 50-55% din aportul caloric total - din
care 25% zahar rafinat si 75% zaharuri
naturale.

Nevoi nutritive:
Copil 1-3 ani: - 100 Kcal/kg/zi

- lichide 125 ml/kg/zi

- glucide 12g/kg/zi

- lipide 4-5g/kg/zi

- proteine: 2,5-3g/kg/zi

- saruri minerale si vitamine ca la


varsta de 1 an.
Copil 3-6 ani: - 80 Kcal/kg/zi

- lichide 70-90 ml/kg/zi

- glucide 10g/kg/zi

- lipide 3g/kg/zi

- proteine: 2g/kg/zi ( vezi tabelul ).

Pentru

a se face o recomandare
dietetica corecta, trebuie facut mai
intai istoricul alimentar al copilului
ancheta alimentara pentru a putea
evalua in ce masura aceasta a fost
corecta sau nu atat din punct de
vedre cantitativ cat si calitativ

Nevoile de proteine (RDR pentru aportul proteic)


raportate la varsta, greutate si inaltime
Varsta ( ani )

Sugar

Copil

Baiat

Fata

Greutate (kg)

Inaltime (mm)

Aport proteic necesar (gr)

0-0,5

60

2,2/kg/zi

0,5-1

71

2/kg/zi

1-3

13

90

23/zi

4-6

20

112

30/zi

7-10

28

132

34/zi

11-14

45

157

45/zi

15-18

66

176

56/zi

11-14

46

157

46/zi

15-18

53

163

46/zi

Varsta ( ani )

Sugar

Copil

Greuta Inalti Nevoi energetice


te
me Kcal
Medii

Limite
95-

Megajo
uli

0-0,5

60

115/kg
/zi

0,48/kg
145/k
/zi
g/zi

0,5-1

71

105/kg 800,44/kg
/zi
135/k
/zi
g/zi

1-3

13

90

1300/z
i

9005,5/zi
1800/
zi

4-6

20

112

1700/z
i

13007,1/zi
2300/
zi

7-10

28

132

2400/z
i

165010,1/zi
3300/
zi

Alimentatia copilului mic (1-3 ani)


Dupa varsta
de 1 an se dezvolta
predominant apetitul selectiv paralel cu
dezvoltarea psihomotorie si a dentitiei
Se
va insista asupra realizarii unor
deprinderi alimentare sanatoase cum ar fi:
Un program regulat al meselor care se vor
servi cat mai estetic si in conditii de igiena;
Intreruperea alimentatiei cu biberonul
Dulciurile vor fi servite de 2 ori pe zi la
sfarsitul meselor si nu inainte de masa;
Evitarea fortarii copilului sa manance risc
de anorexie psihogena

Evitarea stimularii copilului sa manance prin


diferite
distractii
pentru
a
aceepta
alimentele;
Se va permite copilului sa-si selecteze
alimentele avand grija sa fie asigurata o
alimentatie echilibrata;
Daca copilul refuza sistematic un aliment se
va incerca administrarea lui sub o alta forma;
Copilul va fi invatat sa manance singur la
masa.
Copilul va consuma zilnic 400-500 ml lapte, 1
ou la 2-3 zile, 40g carne de pasare, de vita
sau peste zilnic sau cel putin de 4
ori/saptamana

Se vor da grasimi sub forma de unt, ulei


vegetal, smantana; Sunt interzise untura,
slanina si seul.
Legumele
recomandate:
cartofi,
radacinoase, fasole verde;
- conopida, dovlecei, spanac;
- tomate, ardei gras.
Fainoasele: - paine, gris, mamaliga, zeamil,
orez, paste fainoase, prajituri de casa

- fainuri industriale imbogatite caloric, cu


adaos de oligoelemente si vitamine.
Fructele se vor administra zilnic
Apa sau alte lichide se vor administra de
preferinta dupa mese

Intre 1-3 ani sunt recomandate 3 mese


principale si 2 gustari:
Dimineata: - lapte simplu sau caco cu lapte
- paine cu unt si ceai
- branza, gem
Gustare la orele 10-11: - fructe cu biscuiti

- paine cu unt

- cascaval

- iaurt cu paine
- branza cu rosii si paine ( la alegere )

La pranz va primi
3 feluri de mancare: - o supa (ciorba) de pasare
cu galuste sau taitei de casa

- carne cu legume, paste


fainoase sau pilaf de orez

- spanac cu ochiuri

- sufe de legume cu branza si


salata

- ca desert: compot de fructe,


fructe crude, prajituri decasa
Gustare la orele 16-17: - o tartina cu unt si branza

- iaurt cu paine

- fructe

Seara: - lapte cu paine si unt

- orez cu lapte

- papanasi

- clatite

- mamaliguta cu branza si smantana

- budinci
Se va evita: - atmosfera stresanta in
timpul mesei
- excesul de dulciuri si fainoase

Alimentatia copilului prescolar


In general alimentatia copilului prescolar este
asemanatoare cu cea a adultului difera - prin
modul de preparare (mai dietetic).
- prin interdictia excesului de sare, al
condimentelor si a unor mezeluri
Consistenta alimentelor va fi mai mare iar
cantitatea pe masa poate fi sporita
Copilul prescolar este capricios in alegerea
alimentelor existand riscul instalarii unor
deficite nutritionale
Activitatea fizica in aer liber favorizeaza
apetitul
Prezenta altor copii in anturaj reprezinta un
stimulent pentru apetitul copilului

In ratia zilnica a copilului prescolar vor fi


incluse:
- 400-500 ml lapte, 20g branza de vaci
- 60-70g carne, un ou la 2-3 zile
- paine intermediara ( de preferat )
- grasimi: unt, ulei vegetal, frisca, slanina,
untura.
Copilul prescolar va primi 3 mese principale si
2 gustari:
Masa de pranz va reprezenta 35-40% din
aportul caloric zilnic, iar mesele de dimineata
si seara 15-20%; gustarile vor insemna 1015% din caloriile totale zilnice.

Dieta va fi cat mai variata echilibrata


in factori nutritivi.
Se vor crea unele deprinderi: spalatul pe maini
- spalatul pe dinti (obligatoriu)
Masa se va servi in comun cu parintii
sau ceilalati frati
Este interzisa distragerea atentiei in
timpul mesei (povestiri, joaca,
vizionarea concomitenta la TV).

Alimentatia scolarului
In perioada 6-12 ani se recomanda o
anumita independenta a copilului cu un stil
de sevire a mesei propriu
Complexitatea activitatilor sociale ale
copilului poate crea unele perturbari ce pot
dauna alimentatiei echilibrate:
- micul dejun sa fie luat in fuga sau chiar
sarit
- inlocuirea unor mese principale cu mici
gustari datorita programului scolar
- lipsa parintilor la ora pranzului detrmina
tendinta copilului de a-si potoli foamea cu
cea ce gaseste la indemana.

Ratia alimentara a scolarului este in stransa


legatura cu nevoile metabolice amplificate de
feortul fizic si scolar precum si de necesitatile
de crestere ale acestuia.
Proteinele: - cu scor ridicat trebuie sa
reprezinte 55-60% din de proteine.
- vor fi reprezentate de 100 150g carne pe zi

50 ml lapte zilnic

30-40g branzeturi

un ou la 2 zile
Grasimile de origine animala se recomanda in
proportie de 50% de cele de origine vegetala.

Glucidele vor proveni din paine, legume,


cartofi, paste fainoase, orez, dulciuri.
Se vor evita condimentele si prajelile.
Conduita igienica, civilizata in timpul
mesei
Alimentatia zilnica a copilului scolar va fi
reprezentata de 3 mese principale si 2
gustari.
Alimentele vor fi pregatite cat mai gustos
prin adaosul de patrunjel, leustean,
cimbru, suc de rosii, telina, usturoi, ceapa.

Patologia

nutritionala la varsta
scolara poate cuprinde deficite
nutritionale marginale:
- de vitamine;
- anemie feripriva;
- hipotrofie ponderala sau obe4zitate
- gastrita sau alte afectiuni digestive
prin nerespectarea orarului meselor

Alimentatia adolescentului
Ritmul accelerat de crestere din timpul
adolescentei determina cresterea nevoilor
nutritionale care sunt mai mari decat in
orice alta perioada a vietii
Perioada pubertatii este marcata de o
crestere rapida in inaltime si greutate.
Puseul cresterii lineare incepe la baieti intre
12 si 14 ani, iar la fete intre 10-12 ani.
Baietii cresc in greutate mai rapid decat
fetele dar in timp ce la baieti creste masa
musculara si scade grasimea subcutanata,
la fete creste atat tesutul muscular cat si
cel adipos.

Aceste deosebiri duc la diferentieri in


necesarul energetic si proteic intre baietii si
fetele de aceeasi varsta.
Necesarul energetic creste la baieti in mod
constant pana la varsta de 16-17 ani, in
timp ce la fete necesarul energetic creste
de la 12-14 ani pentru ca apoi sa scada.
La varsta pubertara si adolescenta
necesarul de proteine si elemente minerale
este mai mare
(calciu, fier, zinc)
Aportul zilnic - de calciu: - 300 400 mg
- de fier: 12-28 mg
Nevoile de vitamine sunt mai mari la varsta
adolescentei fiind necesar un surplus de
vitamine din grupul B si vitamina A

Nevoile nutritionale pentru aceasta perioada


de viata sunt:
- nevoi energetice: - 2700 2800 Kcal/zi la
baieti
- 2100 2200 Kcal/zi la fete
- nevoile de proteine cu scor biologic mare
trebuie sa reprezinte 55-60% din aportul
de proteine (30g/zi)
- lipidele de origine animala vor reprezenta
50% din lipidele totale
- glucidele vor fi furnizate din fainoase,
paine, dulciuri.
Adolescentul va primi 3 mese principale si
2 gustari. Mesele vor fi pe cat posibil luate
la ore regulate

Tulburarile nutritionale intalnite mai frecvent la


varsta pubertatii sunt:
- deficitul de calciu si fier;
- obezitatea
- subnutritia
- anorexia psihogena ( mai frecventa la fete )
Pentru evitarea acestor patologii, se va incerca
sa se obtina cointeresarea adolescentului
pentru o alimentatie rationala.