TEMA 4

1. Funciile i proprietile sngelui. Constantele fiziologice de baz a sngelui.

Sngele constituie circa 7% din greutatea corporal, const din plasm 52-58% i elemente figurate. Serul este
plasma defibrinat.
FUNCIILE SNGELUI:
1.

2.

transport:
gaze, transport CO2 i O2(funcia respiratorie);
substane nutritive (funcia trofic);
hormoni (funcia reglatoare);
energie termic (termoreglare);
vitamine
enzime
reziduuri
meninerea homeostazei celulelor organismului prin meninerea constant a substanelor dizolvate, pHul, temperatura
3. Protecie celulele sanguine care au proprietatea de fagocitoz i celulele care pot produce anticorpi.
4. Hemostatic capacitatea de a se coagula i de a nchide lumenul vaselor lezate, n rezultat are loc
oprirea hemoragiei.
CONSTANTELE SNGELUI:
1. Hematocritul raportul elementelor figurate la volumul total de snge, la femei este 44-46%, la brbai
este 41-43%. La noi nscui hematocritul este cu 10% mai mare iar la copii mici cu 7% mai mic.
2. Vscozitatea la plasm este 1,7-2,2, la snge este 5,0 fa de a apei care este 1,0. Vscozitatea mrit se
datorete prezenei proteinelor i elementelor figurate. Vscozitatea crete n caz de diaree, transpiraii
abundente, etc.
3. Greutatea specific a sngelui este 1,050-1,060, a plasmei este 1,025-1,35, iar a eritrocitelor este de
1,090.
4. pH-ul este 7.34 la captul venos al vaselor i 7,4 la captul arterial al vaselor. pH-ul se menine datorit
sistemelor tampon:
- sistemul bicarbonat / acid carbonic H2CO3 / NaHCO3
- sistemul monofosfat / difosfat
- sistemul tampon al proteinelor
- sistemul tampon al hemoglobinei
Dereglarea pH-ului mai jos de 7,3 se numete acidoz, iar mai sus de 7,4 se numete alcaloz.
Plasma sngelui, componena ei. Proteinele plasmei sanguine, caracteristica i nsemntatea. Rolul
presiunii oncotice a sngelui.
Plasma sngelui const din:
-

ap 90-91%
proteine 6,5-8%
substane azotate

substane neazotate 1g% (glucide, lipide)

glucoza 80 120 mg% (3,3 5,5 mmol/l)

proteice (albumine, globuline, fibrinogen)

neproteice (uree, acid uric, creatinina, amoniac)

Proteinele:

Albuminele

Globulinele

se despart prin metoda electroforezei

Fibrinogenul
Funciile proteinelor:
- trofic
- de transport
- de tampon
- determin presiunea oncotic
- hemostatic
- protecie (prin intermediul anticorpilor)
- reglare
Albuminele 40-45 g/l, ele determin presiunea oncotic, au funcie de transport (pot transporta Ca 2+, Na+, acizi
grai, pigmeni biliari), sunt ca rezerv proteic.
Globulinele 17-35 g/l
1 globulinele au funcie de transport (lipide, fosfolipide, fixeaz glucoza, hormonul tiroidian, vit B12)
2 macroglobulina inhib plasmina i proteinazele, fixeaz hemoglobina
2 ceruloplasmina transport Mg+
- transferina transport ferul
- lipoproteinele transport lipidele (75% din totalul lipidelor)
globuline - anticorpi
Fibrinogenul 2-4 g/l are rol n hemostaz
Presiunea oncotic se datorete proteinelor (albuminelor). La omul adult n decurs de o zi se formeaz circa 17
g albumine i 5 g globuline. Perioada de semidezintegrare a albuminelor la om este de 10 15 zile, iar a
globulinelor de circa 5 zile, aceasta nseamn c n acest rstimp se schimb n snge circa 50% din proteine.

2. Acizii sunt substante compuse in a caror compozitie intra, pe langa atomi ai nemetalelor, unul sau mai multi
atomi de hidrogen, care pot fi substituiti cu atomi de metal, dand nastere la saruri.
Bazele sunt substante compuse in a caror compozitie intra un atom de metal si un nr. De grupari hidroxil, egal
cu valenta metalului.
Concentratia ionilor de hidrogen in lichidul extracelular este reglata in mod normal la o valoare constanta de 4x
10-8 . aceasta valoare poate sa varieze intre 1x 10-8 si 1,6 x 10-8 fara sa determine moartea . Din aceste valori
se poate vedea foarte clar ca exprimarea concentratiei ionilor de hidrogen in unitati de masura a concentratiei
este o metoda greoaie. De aceea pentru exprimarea concentratiei se foloseste notiunea de PH. Concetratie mare
acidoza, concentratie mica- alcaloza
Valoarea ph normal a singelul arterial este de 7,4 in timpce ph normal in singe venos si al lichidului interstitial
este de 7,35 datorita unui exces de dioxid de carbon.

Daca ph normal in singele arterial este de 7,4 atunci consideram ca o persoana are acidoza daca ph-ul este sub
aceasta valoare si alcaloza cind creste peste 7,4 .Limita inferioaraeste de 6.8 iar superioara este 8.0.
Exista trei mecanisme de control care previn instalarea acidozei sau alcalozei., 1 sisteme tampon care combina
imediat cu acizii sau bazele prevenind modificarile de concetratie a ionilorde H. 2. Daca concentratia ionilor de
H se modifica mult este stimulat centrul respirator care modifica frecventa respiratorie. 3. Rinichiul excreta
urina acida sau alcalina , ajutind la revenirea la normal in lichidele organismului.

3. Fiziologia eritrocitelor.
Eritrocitele (globulele roii) celule anucleare, forma de disc biconcav, culoarea roie, mrimea 7-8mcm. Ele
constituie 90% din reziduul uscat. Datorit hemoglobinei ndeplinesc funcia de transport a O 2 i CO2, pe
membrana lor se pot fixa medicamente, hormoni, toxine etc. Deformarea membranei eritrocitului la trecerea
prin capilar este reversibil i doar n caz de patologie sau la eritrocitele btrne poate duce la distrucia lor.
Anizocitoz difer dimensiunile eritrocitelor (forme mari i mici)
Poichilocitoz apar forme patologice.
Pe membrana eritrocitului se gsesc aglutinogenele, iar n plasma sanguin sunt aglutininele.
Durata vieii eritrocitelor de 120 de zile, dintre care doar 30 zile sunt n circulaie.
La brbai sunt n mln/mm3 , iar la femei 4,5 mln/mm3.
Micorarea numrului de eritrocite se numete eritropenie, fiziologic se poate ntlni n hiperbarie, iar mrirea
numrului de eritrocite se numete eritrocitoz, fiziologic poate aprea la altitudine sau la eforturi fizice. n caz
de patologie micorarea numrului de eritrocite se numete anemie.
Numrarea eritrocitelor se face:
-

la microscop
numrarea automat a eritrocitelor, aceasta se bazeaz pe dispersia luminii la trecerea acesteia
prin soluie, sau pe baza conductibilitii electrice ntr-un tub ngust la trecerea prin el a
eritrocitelor.
Hemoliza distrugerea eritrocitelor
1.
2.
3.
4.
5.
6.

1.
2.
3.

osmotic (n soluie hipoton celulele se umfl iar n soluie hiperton celulele se zbrcesc)
chimic unele substane chimice pot duce la distrugerea membranei eritrocitare (ex: alcoolul)
biologic aciunea unor bacterii sau toxine de origine bacterian
mecanic la trecerea eritrocitelor prin spaii nguste
termic la temperaturi mari sau mici
imun la transfuzie de snge incompatibil dup grup sau rezus
Funciile eritrocitelor:
De transport a O2 i CO2 (hemoglobina),
Pe membrana lor se pot fixa i transporta medicamente, hormoni, toxine, colesterol etc.
Funcia reglatoare sistemul tampon al Hb menine pH, particip n metabolismul hidro-salin i
menin compoziia ionic a plasmei
4. Funcia hemostatic particip n coagularea sngelui
5. Funcia anticoagulant fixeaz i transport heparina
Membrana eritrocitului se caracterizeaz printr-o plasticitate deosebit - deformarea reversibil la
trecerea prin capilare nguste

 Durata vieii 120 zile (30 zile n circulaie)

2.1. Anemiile
Definiie: Anemia se definete drept un defect al eritrocitelor,care const n scaderea produciei acestor elemente
figurate sau distrugerea lor exagerata. Tulburrile care apar (dispnee, tahicardie, astenie) se datoreaz scderii
capacitii de transport a oxigenului (hipoxie). Anemia se caracterizeaz prin triada definit de scderea sub
limita normal, a celor trei parametri
sanguini: numrul de eritrocite circulante, hemoglobin i hematocrit.
Valorile normale ai parametrilor seriei eritrocitare
Numar de eritrocite 5,4 0,9 milioane/mm3
la brbai 4,8 0,6 milioane/mm3 la femei
Hemoglobina 16 2 g/dl la brbai 14 2 g/dl la femei
Hematocrit 47 5% la brbai 42 5% la femei
Algoritmul de diagnostic pozitiv al anemiilor:
stabilirea diagnosticului de anemie pe seama scderii celortrei parametri;
stabilirea tipului de anemie pe baza indicilor eritrocitari,constantelor directe i a celor indirecte pentru
stabilirea
gradului de ncrcare cu hemoglobin a eritrocitelor;
stabilirea cauzei anemiei.
Clasificarea anemiilor:
Clasificarea morfologic are la baz criterii structurale(mrimea eritrocitelor) i funcionale (gradul de ncrcare
cu Hb).
Clasificarea morfologic a anemiilor
Clasa de anemie(indicii eritrocitari)
Tipul anemiei
Cauza anemiei
Anemia aplastic
Eritropoiez insuficient
Anemia Posthemoragic
Hemoragii acute sau cronice
Anemia hemolitic
autoimun
Distrugerea prematur a eritrocitelor prin anticorpi
antieritrocitari
Anemie normocitar,normocrom
(indici eritrocitari normali)
Anemia din inflamaiile cronice
Infecii cronice, inflamaii, etc.
Anemii prin deficit al eritropoezei
Anemii prin alterarea metabolismului fierului
Sunt anemii microcitare, hipocrome, caracterizate prin volumul eritrocitar mediu (VEM) sczut i un grad
redus de ncrcare cu hemoglobin.
Metabolismul fierului Aportul de fier (Fe) este de 10-20 mg/zi, din care 10% seabsoarbe sub form de fier
bivalent n duoden i poriunea superioar a jejunului. Absorbia Fe este sczut n condiiile 138
alimentaiei bogate n cereale (finoase) i vegetale prin formarea de complexe insolubile ale Fe.
Fierul se leag de transferin pentru a fi transportat n plasm. La nivel medular, transferina elibereaz Fe pentru
a fi utilizat n
eritropoez.
Viteza de sedimentare a hematiilor. Importana clinic.
Densitatea eritrocitelor (1.09 1.1) este mai mare ca densitatea plasmei (1.027) de aceia ntr-un capilar sau o
eprubet cu snge, la care se adaug un anticoagulant, eritrocitele ncet se sedimenteaz. Viteza de sedimentare
a hematiilor constituie n mediu:
- la brbai 3-6 mm/or (limitele 1-10)
- la femei 8-10 mm/or (limitele 2-14)
- la femeile gravide pn la 40 mm/or
Procesul de sedimentare a hematiilor decurge n trei faze:

1. Faza iniial n care viteza crete treptat pe msur ce hematiile se adun n agregate mari.
2. Faza de decantare viteza de sedimentare este maximal i este practic constant.
3. Faza de coborre lent n decursul acestei faze viteza de sedimentare treptat scade ajungnd la zero.
Sedimentarea eritrocitelor este determinat de urmtorii factori:
1. Factorii plasmatici. Datorit proteinelor plasmatice ca fibrinogenul i globulinele favorizeaz agregarea
eritrocitelor, ca rezultat se mrete viteza de sedimentare. Astfel se explic creterea vitezei de sedimentare n
infecii, n maladiile hepatice, nefroze cnd sunt crescute globulinele i n sarcin cnd este crescut fibrinogenul.
Pe de lat parte albuminele inhib formarea agregatelor eritrocitare. S-a constatat c albuminele mresc sarcina
electric negativ mrind i forele de respingere ntre ele. Globulinele neutralizeaz ncrcarea eritrocitelor
favoriznd sedimentarea.
2. Factorii eritrocitari. Viteza de sedimentare a hematiilor este influenat de numrul, morfologia i coninutul de
hemoglobin n eritrocit.
VSH-ul este invers proporional cu hematocritul. Agregarea hematiilor este inhibat n poichilocitoz.

4.

Hemoglobina. Structura. Cantitatea de hemoglobin. Hemoglobina A si F, mioglobina.

Compusii hemoglobinei, rolul lor.
Hemoglobina (Hb) const din 4 molecule de hem fiecare se combin cu un lan polipeptidic globina,
astfel formnd 4 lanuri de Hb. Aceste lanuri se leag ntre ele formnd molecula de Hb Fiecare hem
conine Fe2+ care fixeaz O2.
(1 molecul Hb poate fixa 4 molecule de O2 sau 8 atomi de oxigen).
Tipurile de Hb
Hb P - primar (embrional) n viaa intrauterin, conine 2 lanuri polipeptidice i 2 (epsilon)
Hb F - fetala i se caracterizeaz prin afinitatea mrit fa de O2, conine 2 lanuri polipeptidice i 2
Hb A -adult, conine 2 lanuri i 2 lanuri .
Hb M mioglobina se afl n muchi are o mas molecular mic, fixeaz i depoziteaz O2 n muchi.
Coninutul Hb: 16 g/% la brbai
14 g/% la femei
Pentru determinarea cantitii de hemoglobin de folosete metoda Sahli
Compuii hemoglobinei sunt:
Hb + O2 - oxihemoglobina HbO2
Hb + CO2 - carbhemoglobina HbCO2
Hb + CO - carboxihemoglobina HbCO
Methemoglobina Hb n combinaie cu metalele grele, oxidani puternici care Fe 2+ Fe 3+ compus
stabil cu O2

hipoxie.

5. Leucocitele:
Se formeaz la nivelul MOH din celula stem pluripotent. Suntcelule nucleate, lipsite de pigment.
Sunt mprite n leucocite polimorfonucleare (cu nucleupolilobat) i mononucleare (cu nucleu monolobat)
n funcie de coloraia granulaiilor citoplasmatice, leucocitele sempart n:
Granulocite: neutrofile, eozinofile, bazofile
Agranulocite: monocite, limfocite (B i T)
Au rol major n:
Aprarea nespecific, prin procesul de fagocitoz
Neutrofilele se mai numesc i microfage i intervin n
aprarea antibacteran
Eozinofilele intervin n aprarea anti-parazitar i n

procesele alergice
Bazofilele au rol n reaciile alergice
Aprarea specific
Limfocitele B sunt responsabile de imunitatea umoral
mediat de anticorpi
Limfocitele T sunt responsabile de imunitatea celular
Eozinofile
Numarul de eozinofile este in mod normal cuprins intre 0 si 450/mm3. Numarul lor creste in anumite boli, in
special in cazul parazitozelor, mai ales in cazul parazitilor mari. Granulele eozinofilelor contin substante
citotoxice, care sunt eliberate asupra parazitului. Printre substantele din granule se numara proteina bazica
majora (MBP - major basic protein), proteine cationice, peroxidaza, arilsulfataza B, fosfolipaza D si
histaminaza. Acest amestec este capabil sa distruga membranele parazitului.
Bazofile
Bazofilele sunt celule nefagocitare care, atunci cand sunt activate elibereaza numerosi compusi din granulele
bazofile din citoplasma lor. Joaca un rol major in raspunsurile alergice, in special in cazul reactiilor
hipersenzitive de tip I. Bazofilele sunt implicate in raspunsul anafilactic. Anafilaxia este o reactie de
hipersensibilitate specifica, care apare la a doua expunere la acelesi antigen. Forma cea mai grava este socul
anafilactic. O buna definitie clinica a reactiei anafilactice tine cont de prezenta a doua manifestari severe:
dificultatea respiratorie (prin edem laringian sau criza de astm) si hipotensiunea. Numarul bazofilelor creste si
in timpul infectiilor. Granulele contin o serie de mediatori: histamina, serotonina, prostaglandine si leukotriene,
cu rol de a creste fluxul sangvin in zona lezata.
Durata de viata a leucocitelor leucocitele se gasesc in singe numai pentru a fitransportate de la maduva
spinarii sau tesutul limgoid catre zonele din organism unde prezenta lor este necesara. O data eliberate din
maduva , granulocitele stau 4-8 ore in circulatie si alte 4-5 zile in tesuturi.
Functia de aparare a neutrofilelor si a sistemului monocito-macrofagic. Neutrofilele sunt principalele celule care
ataca si distrug bacteriile ,virusurile si alti agenti patogeni. Neutrofilele sint celule mature care ataca si distrug
bacteriile si virusurile chiar in singele circulant. Pe de alta parte monocitele sangvine sint inca celule imature
care au o capacitate foarte mica de a se lupta cu agentii infectiosi , Insa o data patrunse in tesuturi cresc mlt in
dimensiuni , chiar pina la 5 ori ajungind la un diametru de 80 micrometri, incit ot fi observate chiar si cu ochiul
liber. De asemenea in citiplasma monocitelor apre un numar mai mare de lizozomi care ii dau aspectul unui sac
plin cu granule. Aceste celule sint acum numite macrofage si au o capacitate foarte mare de a distruge agentii
patogeni.
Leucemia- 2 tipuri limfoide si mieloide.

6.

Grupele sangvine i transfuzia de snge. Aglutinogenele, aglutininele i rolul lor. Hemoliza

posttransfusionala. Factorul rezus. Caracteristica raspunsului imun Rh.
Rolul acestui factor n
hemotransfuzie. Eritroblastoza fetal. Substituenii sngelui.
Antigenele de pe suprafaa eritrocitelor aglutinogene A, B
Anticorpii din plasm aglutinine:
Anti-A denumit
Anti B denumit
Aglutininele sunt imunoglobuline IgM,
IgG se formeaz imediat dup natere.
I gr. - aglutinogene O, Anti-A, Anti-B
IIgr. - aglutinogen A, Anti-B

IIIgr. aglutinogene B, Anti-A

IVgr. - aglutinogene A, B; aglutinine lipsesc

Transfuzia sngelui
Persoana ce doneaz snge
donator (gr I donator universal)
Persoana ce primete snge
recipient (gr IV recipient universal)
Transfuzie de snge incompatibil aglutinarea eritrocitelor hemoliza hematiilor, deoarece
aglutininele posed 2 sau mai multe situsuri de legtur (o aglutinin poate atasa 2 sau mai multe
eritrocite) Cea mai grav reacie a ocului posttransfuzional este blocajul renal
Sistemul Rh
Antigenele Rh antigen tip D (6 tipuri)
Persoanele ce posed acest antigen Rh+ (85%);ce nu posed Rh- (15%) .Anticorpii anti-Rh se
formeaz dup transfuzie de snge Rh+ la Rh-, iar Anti-A,B se formeaz spontan dup natere Anti-Rh
trec bariera placentar, iar Anti-A,B nu; astfel apare rezus-conflict (mama Rh- i ftul Rh+ , la a 2asarcin). La ft apare eritroblastoza fetal - aglutinarea eritrocitelor ftului. esutul hematopoietic
al ftului compensator arunc n sngele circulant eritroblaste ce nu dispun de o capacitate normal de a
transporta O2. Produii lizei hemoglobinei (bilirubina) distrugeri neuronale.