Elevul: obiect, subiect sau

partener in educatie?

Elevul-obiect, subiect sau partener in educatie?

Terminologie
specifica

Istoric

Perceptie
actuala

Nivelul de studii
Oferta scolara

Abordare
comparativa

Dupa
Pedagogia
abordata

Dupa sistemul
de invatamint

Terminologie specifica
Educatia este un ansamblu de influente care se
exercita de catre un subiect (educatorul) asupra
unui obiect (elev) n scopul dezvoltarii capacitatii
n perspectiva integrarii lui n societate.

Prin educatie se urmaresc doua scopuri:

-asimilare de cunostinte genereale, de care la
nevoie se va servi elevul: instructia
-pregatirea in elevul de azi pe omul de miine:
esenta educatiei

Terminologie specifica
Educatia formala, nonformala si informala
Educatia formala (nivelul cel mai inalt de educatie)
totalitatea influentelor intentionate si sistematice,
elaborate in cadrul unor institutii specializate (scoala,
universitate)
Educatia nonformala: cuprinde totalitatea influentelor
educative ce se deruleaza in afara clasei activitati
extrascolare, activitati optionale, facultative. Activitatile au
mare flxibilitate si vin in intimpinarea intereselor variate,
individuale ale elevilor. Specialistii joaca rol mai discret,
asumindu-si misiunea de moderatori, animatori
Educatia informala: totalitatea informatiilor neintentionate,
difuze, eterogene, voluminoase; cele mai semnificative
mesaje informale sint cele din massmedia

Terminologie specifica

Conceptul de partener al educatiei se refera la

raporturile elevului cu alti factori educativi, si la
conceptia dupa care profesorii si elevii formeaza
mpreuna o comunitate scolara

Scoala este a doua instanta de socializare, dupa

familie, iar elevul trebuie sa colaboreze cu toti
factorii educativi, sa fie beneficiarul direct al
armonizarii educatiei formale cu cea nonformala si
informala.

Profesorul poate juca rolul de consultant al

parintilor, el mparte raspunderea formarii copiilor
cu familia.

Terminologie specifica

Elevul este partener al profesorului, in propriul

proces de formare.
Scoala pregateste elevul acum, pentru o realitate
care nu stim cum arata si care apare mai tirziu.
Scoala trebuie sa pregateasca elevul pentru situatii
polivalente, valori multiple, astfel incit sa se puna
accent nu numai pe continuturi ci si pe capacitati
si atitudini de raportare la valori.

Prioritatile elevilor de azi sunt altele si modul lor de raportare la

scoala este altul.

Analfabetul de mine nu va fi cel care nu

tie s citeasc, ci cel care nu a nvat
cum s nvee
Alvin Toffler

Istoric
Prin educaie omenirea dureaz i dinuie...
Umanitatea se proiecteaz spre venicie datorit educaiei

In antichitate, grija pentru educatia tinerilor era prioritara:

pedagogia era extrem de rudimentar i se baza pe ndoctrinarea
pasiv, contnd pe docilitatea elevului, fcnd apel cu naturalee,
ca i pedagogia clasic mai trziu, la pedepsele corporale aspre.

CHINA antic a avut o contributie importanta n constituirea unui

sistem educaional ce a depit n anumite privine sistemul
educational european:

-exista documente scrise conform carora in mileniul III I.H. in societatea

chinez erau coli
-sistemul de educaie chinez era mai complex dect cel egiptean,
informaiile mai bogate, ns se baza pe tehnici didactice rudimentare, de
nvare mecanica, repetndu-se n cor ceea ce spunea nvtorul.

Erasmus (umanist din perioada Renasterii) a criticat aspru

nvmntul epocii: scolile erau considerate de el locuri de tristee,
pucrii, odi de tortur. El afirma ca trebuie sa facem copilul
ca o albina- sa culeaga nectarul plantelor pentru a-l transorma apoi
intr-un produs cu totul altul, avand aroma sa proprie.

Istoric
n

perioada comunista, n interiorul

cmpului educativ scolar, profesorul era
unicul pol de autoritate iar posibilitatea ca
pozitia lui sa fie pusa la ndoiala, si mai
mult sa fie respinsa de catre elevi, parea o
pura speculatie, lucru care poate fi afirmat
si n ceea ce priveste posibilitatea existentei
a unui alt pol de autoritate: elevul.
Invatamind centrat pe predare, un pe
invatare
Lacune: limbi straine, info-anticipare??

Abordare actuala

Bochenski (filosof polonez, 1992) descrie autoritatea

ca o relatie cu trei termeni care se instituie ntre un
purtator, un subiect si un domeniu:
-Purtatorul este cel care detine autoritatea,
-subiectul este omul pentru care purtatorul are
autoritatea mentionata,
-demeniul constituie pur si simplu aria de
probleme n interiorul careia purtatorul detine
autoritatea n raport cu subiectul.

Particulariznd, putem identifica profesorul ca

purtatorul autoritatii, elevul cu subiectul acesteia,
iar domeniul este constituit din obiectul de studiu pe
care l preda profesorul respectiv.

Abordare actuala

La nceputul secolului al XXI-lea: societatea democratic manifest un

interes deosebit pentru cunoaterea profund a personalitii copilului i
ndrumarea acestuia n funcie de aspiraiile interioare i potenialul lui.

Realizarea finalitatilor educative ale sistemului de nvatamnt presupune

colaborarea a numerosi actori, cu roluri bine definite.

n acest sens se ncearc un raport echilibrat ntre formativ i

informativ, educaie i informaie , convini fiind c responsabilitatea
dasclilor crete cu att mai mult cu ct realizm c este nevoie de a
anticipa pregtirea elevilor notri , ncadrai ntr-un sistem educativ ce va
rspunde cerinelor sociale de peste 10-15 ani.

G. Videanu spunea c : scump nu este persoana bine educat, ci

cea insuficient educat care prsete coala de baz sau
universitatea cu o formaie ubred sub raport intelectual , moral sau
estetic. Reciclarea unei astfel de persoane, predispus la tot felul de
compromisuri, la impostur sau delicven , va costa mult i va fi
anevoioas .

Abordare actuala

Organiznd i desfurnd procesul educaional, din perspectiva elevului ca

subiect al nvrii, cautam rspunsuri la un set de ntrebri:

Care

ar fi rolul elevului i cel al profesorului n

organizarea i desfurarea procesului educaional?

ce mod profesorul ajuta elevii s-i formeze

convingerile i motivaiile, fr a le impune pe ale sale?

Ct

de interesant i util este experiena celor maturi

pentru elev i cum ar trebui ea s fie transmis?

ce circumstane profesorul este nevoit s hotrasc

cum va organiza i va desfura procesul educaional?
Cnd i cum trebuie nvat s fac acest lucru elevul?

Abordare actuala
n acest moment didactica propune:
Din obiect al educaiei, elevul trebuie s devin subiect
Elevul nu este numai obiect ci si subiect al invatarii, este implicat si
cointeresat in a cunoaste si a face, a intreprinde
Procesul de nvare trebuie individualizat
Capul elevului nu este un vas ce n care se toarn cu plnia
cunotine: mintea elevului trebuie s fie o fclie ce trebuie
aprins si focul acesta trebuie ntreinut

Abordare actuala
-strategiile didatice abordate:
converastia euristica, problematizarea
-responsabilitati: membru in comisii
-implicarea in proiecte
-resurse educaionale deschise: de la
Wikipedia la enciclopedia liber

Resurse educaionale deschise

De la Wikipedia, enciclopedia liber
Resursele educaionale deschise (Open Educational
Resources) se refer la accesul deschis la resurse
educaionale, facilitat de tehnologiile informaiei i
comunicaiilor, pentru consultare, utilizare i adaptare
de ctre comunitatea utilizatorilor, n scopuri
necomerciale.

Resursele educaionale deschise implic o schimbare

fundamental n procesul educaional, contribuind la
centrarea pe elev/student.
n ultimul timp, muli profesori snt de prerea c
organizeaz procesul educaional din perspectivele
cerinelor curriculare, axndu-l pe elev ca subiect al
nvrii:
-formuleaz cu precauie obiectivele operaionale ale activitii,
utiliznd verbe de aciune;
-proiecteaz lucrul la clas n perechi i n grupuri,
-realizeaz mpreun cu elevii postere;
-i ghideaz la elaborarea proiectelor, portofoliilor etc.

Educaia tradiional vs educaia alternativ

Educaia

static,

tradiional reprezint elementul

pe cnd
educaia alternativ reprezint elementul
dinamic.
n

invmntul tradiional se pregtete

elevul pentru via
in nvmntul alternativ coala face parte
din via, cunotinele sunt descoperite de
copil.

Educaia tradiional vs educaia alternativ

Pedagogia Waldorf (1990) -ine seama de necesitile i capacitile fiecrui individ.

Coninutul disciplinelor nu urmrete nsuirea acestora, ci s stimuleze interesul
copilului pentru cunoatere. Important este cunoaterea si socializarea, mai puin
competiia si izolarea.

Maria Montessori, afirma c ar trebui s nu-i educm pe copiii notri pentru lumea de
azi. Aceast lume nu va mai exista cnd ei vor fi mari i nimic nu ne permite s tim cum
va fi lumea lor. Atunci s-i nvm s se adapteze

PEDAGOGIA FREINET: se bazeaz pe o serie de principii, clar stabilite:

-coala centrat pe copil, activitate personalizat
-munca colar motivat,
-expresie liber i comunicare,
-cooperare,
-nvare prin tatonare experimental, globalitate a aciunii educative.
n pedagogia Freinet elevul devine o prezen activ, el nu mai este un simplu recipient n
care se toarn cunoatere

Step by Step promoveaz:

-educaia centrat pe copil,
-predarea orientat dup nevoile i interesele copilului,
-nvarea organizat n centre de activitate,
-implicarea familiei i comunitii n educaia copiilor,
-respectarea i aprecierea diversitii umane

Modele americane de reform n educaie

Principalele orientri care au fost promovate n domeniul educaiei in SUA
-

pragmatismul i coala progresivist: a stimulat nvarea prin descoperire,

oferind o motivaie intern i condiiile necesare unei activiti n care elevul
s se implice motivat de un interes spontan. A deschis drumul spre un
nvmnt activ, care a inut seama de particularitile individuale ale
elevilor, a stimulat creativitatea profesorilor i a dat colii o orientare practic

educaia umanist: ajuta elevii s se autodescopere fara a ncerca s-i

formeze dup modele prestabilite

meliorismul social: educaia are ca obiective creterea standardului social

i producerea schimbrilor sociale; astfel, sunt prevzute cursuri pentru
fiecare problem social nou aprut: elevilor li se preda despre:
-schimbrile economice i politice,
-convieuirea n societatea modern i democratic,
-combaterea srciei i despre probleme de interes social:
alcoolismul,
droguri, SIDA, educaia sexual, toleran

educaia pentru eficiena social (cu cea mai mare rspndire): educaia
poate influena creterea economic i promoveaz dezvoltarea tehnologiei

Modele americane de reform n educaie

Legea Educaiei Americane- Obiective 2000 i Legea No Child

Left Behind au lansat o reform bazat pe standarde, n vederea
mbuntirii performanelor colilor americane ( prin nfiinarea
Consiliului pentru mbuntirea nvmntului i Promovarea
Standardelor Naionale n Educaie)
-Creterea evalurii performanelor elevilor: statele, districtele i
colile care i mbuntesc rezultatele sunt premiate, iar
eecurile sancionate
Prinii sunt informai despre modul n care copiii lor nva, iar
colile sunt evaluate pentru a-i dovedi eficiena prin teste anuale,
susinute la nivel naional, la matematic i citire, de la clasele IIIVIII
-Cheltuirea fondurilor oferite de ctre Guvernul Federal pe programe
eficiente bazate pe cercetare i pe practic. Banii vor fi destinai
mbuntirii colilor i a calitii profesorilor
-Reducerea birocraiei i creterea flexibilitii n accesarea
fondurilor la nivel local
-Creterea rolului prinilor. Prinii au multe informaii despre
calitatea colilor n care nva copiii lor, iar elevilor aflai n coli
cu performane sczute li se va acorda posibilitatea de a alege o
coal mai bun

Educaia latin i cea anglo-saxon

Primul pericol al acestei educaii ... tipic latin este de a se

baza pe o eroare psihologic fundamental: s-i nchipui c
recitarea manualelor dezvolt inteligena. Din acest moment toi
caut s nvee ct mai mult posibil; i, de la coala primar pn
la doctorat ..., tnrul nu face dect s ngurgiteze coninutul
crilor, fr s i exerseze niciodat judecata i iniiativa..
Dac aceast educaie nu ar fi dect inutil, .... Dar ea prezint
pericolul mult mai serios de a insufla celui care a primit-o un
puternic dezgust pentru condiia social creia i aparine .....

Educaia latin, deci coala de acest tip este orientat spre teorie
i pune accentul pe memorie.

La polul opus se situeaz educaia i coala anglo-saxon:

La ei nvtura nu provine din cri, ci din lucrul nsui. Un
tip de coal pune accentul pe pregtirea teoretic, cellalt pe
cea practic.

Concluzii
Elevul se transforma din obiect n subiect al nvrii;
Elevul este coparticipant la propria formare
Elevii sunt mai ncreztori n forele proprii
Cadrele didactice au realizat/contientizat faptul c
trebuie sa intervina mereu cu tehnici si metode noi,
pentru a contribui la formarea personalitii elevului
Prinii devin din ce n ce mai contieni c coala le este
ntr-adevr un partener loial n efortul de a avea copii
educai, pregtii, instruii

Scr
isoarea liceanului
necunoscut
Scrisoarea
elevului necunoscut

Acum sint elev dar peste ani voi fi absolvent in Europa. Pe piata europeana,
institutia la care voi lucra/studia va fi in competitie directa cu alte institutii din
lume. Asteptarile fata de mine sint si vor fi din ce in ce mai mari si, de aceea am si
eu la rindul meu asteptari...

Ma astept:
-sa fiti mai deschis decit pina acum si sa ma ascultati, nu doar sa ma auziti.
-ca obiectivele lectiilor sa fie formulate sub forma de rezultate ale invatarii, adica
sa stiu ce voi intelege si voi putea face la sfirsitul cursului. Aceste rezultate
trebuie sa aiba sens pentru formarea noastra profesionala, tinind cont de faptul
ca avem nevoie sa intelegem informatii si sa le putem utiliza, mai mult decit sa le
inmagazinam.
-ca metodele si tehnicile folosite sa depaseasca tiparul clasic, sa fie atractive si
relevante. La eficienta activitatilor de invatare contribuie, fara indoiala, si
tehnologiile informatice si de comunicare.
-pentru ca majoritatea liceelor se ancoreaza la sistemul international, imi doresc
ca si dvs sa fiti membru in aceste comunitati si poate ma veti indruma apoi si pe
mine...
-sa fiti adeptul unei culturi a calitatii prin care sa imbunatatiti mereu
experientele noastre de invatare.
Gindindu-ne la cercul vicios in care educatia sufera din cauza societatii si societatea
din cauza educatiei, consideram ca profesorul nu trebuie sa fie parte din problema
ci parte a solutiei.

Bibliografie

INTRODUCERE N PEDAGOGIE- MANUAL PENTRU

EDUCAIE TEHNIC I PROFESIONAL, coordonator Maria
Ileana Carcea, EDITURA GH. ASACHI, IAI 2001

ISTORIA PEDAGOGIEI - Idei si doctrine pedagogice

fundamentale, Constantin Cucos, POLIROM 2001

Edcatia iubire, edificare, desavirsire, Constantin Cucos,

POLIROM 2008

Resurse internet