Sunteți pe pagina 1din 15

TEHNICA MASAJULUI LA REGIUNEA DORSALA

Descrierea anatomica a regiunii dorsale


Delimitare
Regiunea dorsala se delimiteaza in partea superioara de regiunea cefei prin linia
imaginara care trece prin C7 (cervical 7), spina omoplatului cu marginea superioara
a acestuia pana la Acromion.In partea inferioara, se delimiteaza de regiunea
lombara prin linia imaginara care trece prin T12 (toracala 12) sau D12 (dorsala 12)
si coastele false. Iar in partile laterale, se delimiteaza de toracele anterior prin linia
imaginara care trece de la axila (linia subaxilara laterala pana la creasta
iliaca).Regiunea dorsala este formata din coloana vertebrala dorsala, ce numara 12
vertebre, care se articuleaza cu cele 12 coaste, formand articulatiile
costovertebrale.Musculatura cea mai importanta a regiunii spatelui (dorsala) pe
care mascurul o prinde in mana in momentul executarii manevrelor este
urmatoarea:
- cei mai mari si cei mai lati muschi ai corpului omenesc - latisimus (marii dorsali
pereche)
- trapezii inferiori
t muschii dintati care vin din partea anterioara a toracelui (superiori si inferiori)
muschii romboizi, care sunt mai profunzimuschii intercostali
- muschii iliocostali
Si mai profunzi decat acesti muschi sunt muschii proprii ai coloanei vertebrale:
- muschii intervertebrali
- muschii interspinosi
- muschii transversospinosi
- muschii paravertebrali care sunt muschi scurti, avand rol de sustinere a coloanei
vertebrale si de a permite miscarea acesteia in diferite pozitii ca:
- flexie
- extensie
- rotatie.
Tehnica masajului

Pentru executia masajului regiunii dorsale, pacientul este ajutat de maseur sa se aseze pe o
bancheta sau pat special de masaj culcat cu fata in jos (pozitie ventrala), dupa ce in prealabil s-a
dezbracat pentru a-i executa regiunea spatelui.Se aseaza un cearsaf pe partea inferioara a
corpului l si ramane descoperita numai regiunea dorsala (spatele). Mainile pacientului trebuie sa
fie lejere pe langa corp, pentru ca musculatura sa fie cat mai relaxata. Mascurul se aseaza pe
partea banchetei in care pacientul ii este pe partea dreapta sau invers daca acesta lucreaza numai
cu mana stanga.Cu piciorul stang usor intins in fata, pentru ca si el sa aiba o pozitie cat mai
relaxanta, incepe masajul cu manevra netezire cu toate formele ei, avand ca scop acomodarea
mainii mascurului cu tegumentul pacientului, de pregatire a tegumentului si musculaturii regiunii
pentru manevrele care vor urma, fiind mult mai dure si mai puternice decat netezirea (efleurajul).
1. Prima forma de netezire se executa cu ambele palme, incepand masajul de la partea inferioara
a regiunii dorsale (toracal anterior, posterior al spatelui) pe directia
muschilor paravertebrali, tinand policele de o parte si de alta a spinei vertebrale, iar celelalte
patru degete care sunt apropiate merg pe musculatura paravertebrala cu o oarecare apasare care
trebuie sa fie in functie de stadiul si evolutia bolii, ajungand pana la C7 (sau marginea superioara
a omoplatilor), dupa care indreptam mainile catre umeri inconjurandu-i si facem terminatia in aer
catre muschii

deltoizi.
2. Aceeasi forma de netezire, cu ambele palme, se efectueaza si pe partile laterale ale regiunii
dorsale pe directia muschilor dintati, marilor dorsali, supra si sub spinos, ajungand la vertebra
C7, unde pozitionam mainile una peste alta, facand terminatia in aer (5 - 6 ori la netezirea de
introducere), intotdeauna masajul se executa in directia circulatiei venoase (catre inima).
3.0 alta forma de netezire se executa, cu doua degete departate la nivelul coloanei cu spina
vertebrala intre degete (aratatorul si mediusul), pornind tot de la partea inferioara a regiunii
dorsale, de la T12 pana la C7.
4.0 alta forma de netezire este netezirea intercostala care se executa tot cu doua degete departate
de la mana stanga, individual pe fiecare coasta in parte. Pozitia coastelor la regiunea dorsala este
oblica in jos. La toracele anterior se executa cu mana dreapta. Pornind de la coastele de langa
omoplat, executam netezirea mai intai pe partea opusa noua, apoi pe partea noastra (stanga a
pacientului).
5. Ultima forma de netezire se executa cu pumnul. Aceasta este ceva mai profunda decat celelalte
4 forme de netezire si se executa pe muschii bine dezvoltati (marii dorsali) deruland pumnul de
la radacina catre varful degetelor, pornind tot de jos in sus, de la partea inferioara a marilor
dorsali pana la partea superioara a acestora.

FRAMANTATUL
Se trece la a doua manevra importanta: framantatul.Framantatul sau petrisajul este o manevra
mai dura, mai puternica, adresandu-se musculaturii, se face sub mai multe forme, pe mai multe
directii. 1.
Prima forma
Framantarea cu o mana consta in compresiuni si relaxari ale tesutului muscular, intre police si
cele patru degete executandu-se mai intai pe partea opusa noua, prima directie fiind pe muschii
paravertebrali pana la C7, a doua directie fiind pe muschii mari dorsali si trapezii inferiori,
muschii supra si subspinosi si a treia directie pe partea laterala a corpului pe muschii dintati
ajungand catre umar, muschiul micul si marele rotund pana la acromion, dupa care trecem pe
partea noastra, de 2 - 3 ori

Se face netezirea de intercalare (intrerupere), apoi se trece la a doua forma de framantare si


anume framantarea cu doua maini care se executa pe aceleasi directii; framantarea in contratimp
si geluirea care este tot o forma a framantarii care se face la nivelul coloanei cu doua degete
departate, intercostal cu mana stanga si pe muschii paravertebrali cu 2 - 3 degete apropiate.

FRICTIUNEA
Se trece la a treia manevra importanta de masaj, frictiunea. Manevra se adreseaza elementelor
anatomice dintr-o articulatie precum: tendoane, ligamente, cartilaje, burse seroase. Prin frictiune
activam circulatia la distanta, incalzim usor articulatiile; se mai adreseaza originii si insertiei
tesutului muscular si santurilor intramusculare.
Lichidele de staza se produc la nivelul musculaturii obosite.Frictiunea la regiunea dorsala se
executa la nivelul coloanei vertebrale cu doua degete departate, cu miscari de sus-jos (de 2-3
ori), stanga-dreapta (de 2-3 ori), circular dreapta, circular stanga (de 2-3 ori), fara sa se faca o
pauza intre aceste miscari.Procedam astfel deoarece avem atat santurile intervertebrale, cat si
articulatiile intervertebrale care sunt orizontale. Mai avem cele doua santuri verticale, de o parte
si de alta a spinei vertebrale, precum si articulatiile interspinoase.Frictiunea intercostala se
efectueaza tot cu doua degete departate, dar cu miscari circulare de la dreapta la stanga. Forma se
efectueaza mai intai pe partea dreapta a pacientului.

Se mai fac frictiuni cu doua-trei degete apropiate pe | muschii paravertebrali pana


la marginea superioara a| omoplatului. Urmeaza apoi netezirea de intrerupere a
masajului.
VIBRATIA
La regiunea dorsala, vibratia se executa cu toata palma, din articulatiile
metacarpofalangiene.
NETEZIREA DE INCHEIERE
Masajul se sfarseste cu netezirea de incheiere cu toate formele ei, si orice masaj al
regiunilor care contin articulatii se termina cu Kinetoterapia (mobilizarea
articulatiilor).
KINETOTERAPIE
Mobilizarea articulatiilor costovertebrale se executa pozitionand cele doua palme
perpendicular pe coloana vertebrala, unde rugam pacientul sa inspire si apoi sa
elimine aerul treptat pe gura, iar noi apasam pe torace cu vibratii

pana la eliminarea aproape completa a aerului din plamani. Aceasta se face cu


scopul de a mobiliza articulatiile costovertebrale si pentru marirea capacitatii
pulmonare.
BOLILE PENTRU CARE ESTE INDICAT
MASAJUL IN REGIUNEA DORSALA
- spondiloze dorsale
- nevralgii intercostale
- boli posttraumatice (sechele dupa un traumatism):
- fractura de coaste
- vertebre tasate (Dl - D12)
- marirea spatiului dintre vertebre
- fractura a unei vertebre.
- deformari de coloana - cifoza
- scolioza
- cifoscolioza

-lordoza
- spondilita anchilozanta
- spondilita anchilopoetica
In afara de coloana, mai prinde articulatia sacroihaca, articulatia bazinului, articulatia
coxofemurala, pacientul nemaiputand sa mearga normal, el se leagana ca rata cu bazinul dintr-o
parte intr-alta, apoi prinde articulatia centurii scapulare cu articulatia umarului, pacientul
nemaiputand sasi duca lingura la gura iar in ultimul stadiu prinde articulatiile costovertebrale,
pacientului nemaiputand sa respire si moare prin asfixie.
TEHNICA MASAJULUI LA REGIUNEA CEFEI
Delimitare si descriere anatomica
Regiunea cefei se delimiteaza in partea superioara de regiunea capului (calotei craniene) prin
linia imaginara

care trec prin apofizele mastoide, liniile articulare nucale si gaura occipitala.

La partea inferioara, regiunea cervicala se delimiteaza de regiunea dorsala prin linia imaginara
care trece prin C7, spina omoplatului cu marginea superioara a acestuia pana laAcromion.La
partile laterale se delimiteaza de regiunea gatului anterior prin linia imaginara care trece prin
apofiza
mastoida
(apofizele
mastoide),
santurile
posterioare
ale
muschilor
sternocleidomastoidieni, partea superioara a muschiului trapez pana la acromion.
Descrierea anatomica
Regiunea cervicala este formata din coloana vertebrala cervicala care are 7 vertebre: atlas, care
se articuleaza cu occiputul, axis (aceste doua vertebre fiind formate numai din arcuri vertebrale
iara corp vertebral), C3, C4, C5, C6, C7, compuse din aceleasi elemente cu deosebirea ca
vertebra C7 este mai voluminoasa si o putem distinge prin aplecarea capului in fata.Musculatura
care formeaza regiunea cefei este urmatoarea:

muschii paravertebrali;
muschii cervicali;
muschii frapezi;
muschii drepti si oblici ai capului care sunt subtrapezi;
muschii rotatori ai capului;
muschii supra si sus spinos care sunt asezati deasupra spinei omoplatului;
muschii propriu-zisi ai coloanei vertebrale cervicale:
muschii interspinosi;
muschii transversospinosi;
muschii fibrotransversali;
muschii paravertebrali, care fac parte din muschii . propriu-zisi ai cefei.

Tehnica masajului Pentru a efectua masajul cefei, pacientul este invitat sa ia loc pe un scaun
rotativ, unde il ridicam la inaltimea dorita de noi acoperindu-1 apoi cu un cearsaf in jurul
toracelui, cu mainile asezate pe coapse, pentru ca musculatura cefei sa-i fie cat mai relaxata.
Maseurul se aseaza in spatele pacientului in picioare, incepand masajul cu netezirea (efleurajul)
cu ambele maini fixand cele doua police in gaura occipitala, iar celelalte patru degete ale
mainilor pe apofizele mastoide, de unde coboram in jos, catre inima pe muschii paravertebrali,
unde facem un unghi de 90 de grade la nivelul vertebrei C7, supra si sub spinosi, inconjurand
bine umerii, cuprinzand chiar muschii deltoizi de 2 - 3 ori.

Aceeasi forma de netezire se executa cu ambele maini plecand din aceleasi puncte unde coboram
pe muschii paravertebrali, muschii supra si sub spinosi, o parte din marii dorsali, pana la nivelul
axilelor.A doua forma de netezire se executa pozitionand o mana priza pe vertex iar cu cealalta
incepem netezirea cu o mana fixand policele in gaura occipitala iar cele patra degete pe apofizele
mastoide, coboram pe paravertebrali, partea superioara a trapezului, acromion si deltoid de 2 - 3
ori, apoi schimbam mainile si lucram pe partea opusa. O alta forma, este netezirea cu doua
degete departate, la nivelul coloanei care se face tinand o mana priza pe vertex, iar cu cealalta
mana coboram de la occiput pana la nivelul vertebrei C7. Ultima forma de netezire se executa cu
pumnul derulandu-1 de la varful degetelor catre radacina pe muschi paravertebrali si trapezii
superiori, pe cele doua directii.
Toate formele de netezire se fac de 2 - 3 ori.Netezirea de introducere se poate executa de 5 - 6 ori
pentru acomodarea mainilor cu tegumentul pacientului.

FRAMANTATUL
Dupa netezire urmeaza framantarea sau petrisajul, care se executa pe doua directii.
Formele framantarii
Framantarea cu o mana

Framantarea cu o mana consta in compresiuni si relaxari ale muschiului; forma se executa tot de
sus in jos pe muschii paravertebrali, partea superioara a trapezului, se coboara pe muschiul
deltoid, dupa ce in prealabil am tinut o mana priza pe vertex dupa care cu mana dreapta lucram
pe partea stanga a pacientului.Executam forma apoi pe a doua directie, plecand tot de sus in jos,
tot pe paravertebrali, muschii supra si sub spinos si partea superioara a marelui dorsal pana la
nivelul axilei. Dupa aceea lucram pe partea opusa a regiunii cefei.Pe aceleasi directii se executa
framantarea cu doua maini si in contratimp.Dupa fiecare forma de framantare se face netezirea
de intrerupere, care calmeaza regiunea respectiva, pregatind-o pentru manevra (manevrele)
urmatoare.
Tot o forma a framantarii este geluirea, care se executa tinand o mana priza pe vertex, iar cu
cealalta mana se coboara de sus in jos pe coloana cu doua degete departate pana la C7 (prima
directie).A doua directie; cu o mana priza pe vertex, iar cu cealalta cu doua degete apropiate
coboram pe paravertebrali de sus in jos pana la marginea superioara a omoplatului, unde se ia
intre degete spina acestuia pana la acromion-Geluirea se executa pas cu pas tragand musculatura
in jos.
FRICTIUNEA
Urmeaza cea mai importanta manevra a regiunii cefei frictiunea care se executa pe trei directii:
Prima directie - se pune mana stanga priza pe vertex, iar cu cealalta mana (dreapta) deget peste
deget (aratator si mediu), executam frictiunea pe partea dreapta a regiunii cefei, cu directia:
apofiza mastoida, linia articulara nucala, unde facem aceste miscari circular, chiar cu partea
cubitala a pulpei degetelor, pana in gaura occipitala, unde ii flectam putin capul pacientului pe
spate pentru a patrunde mai profund, dupa care se coboara pe coloana cu doua degete departate
pana la C7, cu miscari de sus jos, stanga-dreapta, circular dreapta, circular stanga de 2-3 ori,
pentru a frictiona articulatiile transversale dintre vertebre, articulatiile longitudinale care sunt
situate de o parte si de alta a spinei vertebrale si articulatiile arcurilor vertebrale (la fel facem si
pe partea opusa noua), in cazul nevralgiilor de Arnold, insistam cu aceste frictiuni in gaura
occipitala, cu capul pacientului usor flectat pe spate.
A doua directie este identica cu prima, singura deosebire fiind aceea ca de la nivelul gaurii
occipitale se coboara cu doua degete apropiate pe muschii paravertebrali pana in dreptul partii
superioare a omoplatului. Apoi facem un unghi de 90 si luam spina omoplatului intre degete cu
miscari circulare pana la

acromion.
A treia directie - pozitionam mana stanga priza pe vertex, iar cu cealalta deget peste deget
executam frictiunea circular pe apofiza mastoida - santul posterior al muschiului
sternocleidomstoidian.
Pe partile laterale ale gatului si mai precis pe saiituj posterior al muschiului
sternocleidomastoidia^ frictiunile se fac foarte usor, pentru ca aici exista pachetul vasculo-nervos
si ganglionar care nu trebuie traumatizat (carotida, vena jugulara, etc.). Executam apoi formele
pe partea opusa noua.

rmeaza cea mai importanta manevra a regiunii cefei:


fictiunea care se executa pe trei directii:
Prima directie - se pune mana stanga priza pe vertex, iar cu cealalta mana (dreapta) deget peste
deget (aratator si mediu), executam frictiunea pe partea dreapta a regiunii cefei, cu directia:
apofiza mastoida, linia articulara nucala, unde facem aceste miscari circular, chiar cu partea
cubitala a pulpei degetelor, pana in gaura occipitala, unde ii flectam putin capul pacientului pe
spate pentru a patrunde mai profund, dupa care se coboara pe coloana cu doua degete departate
pana la C7, cu miscari de sus jos, stanga-dreapta, circular dreapta, circular stanga de 2-3 ori,
pentru a frictiona articulatiile transversale dintre vertebre, articulatiile longitudinale care sunt
situate de o parte si de alta a spinei vertebrale si articulatiile arcurilor vertebrale (la fel facem si
pe partea opusa noua). In cazul nevralgiilor de Arnold, insistam cu aceste frictiuni in gaura
occipitala, cu capul pacientului usor flectat pe spate.
A doua directie este identica cu prima, singura deosebire fiind aceea ca de la nivelul gaurii
occipitale se coboara cu doua degete apropiate pe muschii paravertebrali pana in dreptul partii
superioare a omoplatului. Apoi facem un unghi de 90 si luam spina omoplatului intre degete cu
miscari circulare pana la acromion.
A treia directie - pozitionam mana stanga priza pe vertex, iar cu cealalta deget peste deget
executam frictiunea circular pe apofiza mastoida - santul posterior al muschiului
sternocleidomastoidian.Urmeaza tapotamentul sau baterea care este o manevra specifica
musculaturii si care la regiunea cefei se executa pe muschii bine dezvoltati si anume pe partea
superioara a trapezilor.
Formele tapotamentului
-

sub forma de caus

cu partea cubitala a degetelor cu pumnul (se executa cu ambele maini pe fiecare

parte a cefei) semiinchis.Este o manevra tonifianta si are aceeasi actiune precum manevra
framantare. stafa trenuri vibratorii executate din articulatia metacarpofalangiana, tinand o mana
priza pe vertex, iar cealalta opusa noua coboram de sus in jos pe muschii paravertebrali, partea
superioara a trapezilor pana la ac-romion.
Muschii paravertebrali, muschii supra si sub spmosi, o parte din marii dorsali pana la nivelul
axilei. Masajul regiunii cervicale se termina cu netezirea de incheiere cu toate formele
acesteia.La regiunea cefei, avand articulatiile intervertebrale a coloanei cervicale, intotdeauna
terminam masajul cu Kinetoterapia (mobilizarea articulatiilor). La regiunea cefei avem miscari
- pasive
- active
-

active cu rezistenta.

Miscarile pasive
Flexia capului in fata, unde maseurul tine contrapriza cu o mana pe stern, iar cu cealalta pe
vertex, face flexia capului in fata pana la unghiul de potenta al pacientului, dupa care, printr-o
vibratie depasim acest unghi (fara insa a trece peste pragul dureros).
Apoi se face flexia capului pe spate tinand contrapriza cu o mana pe C7, iar cealalta mana o
pozitionam pe osul frontal, facand miscarea in spate tot cu vibratie pana la gradul de potenta al
pacientului (de 2-3 ori).Urmeaza flexia laterala stanga sau dreapta, unde tinem o mana
contrapriza la radacina gatului, iar cu cealalta mana pe osul temporal facem flexia cu vibratie
pana la unghiul de potenta al pacientului depasindu-1 putin, dar niciodata nu trecem peste pragul
dureros.O alta miscare pasiva este rotatia capului spre stanga sau dreapta, tinand o mana priza pe
osul temporal, iar cu cealalta sub barbie, rasucim capul cu o usoara vibratie, pana la gradul de
potenta a pacientului.
Urmeaza circumductia, unde punem o mana contrapriza pe vertex iar cu cealalta la radacina
gatului, rotim capul de 2 - 3 ori spre stanga, apoi de 2 - 3 ori spre dreapta; executam miscarea
usor pentru ca pacientul sa nu ameteasca, trecand prin cele patru puncte, si anume:
I
- flexia capului in fata
- flexia laterala stanga
- flexia capului pe spate
- flexia laterala dreapta
II
- flexia capului in fata
- flexie laterala dreapta
- flexia capului pe spate
- flexia laterala stanga
ultima miscare pasiva este elongatia care se face in a
vertebrelor tasate si care
se executa tinand radacina celor doua maini sub mandibula fara a se apasa insa pe
chile pacientului, ridicam apoi capul cu vibratie de 2 - 3
Miscarile active
on.
Maseurul ii dicteaza pacientului sa faca aceleasi miscari ca la pasive.
Miscari active cu rezistenta

in acest caz, pacientul face miscarea si maseurul opune rezistenta. Pentru flexia capului in fata,
maseurul opune rezistenta pe osul frontal, cealalta mana facand priza pe vertebra C7.Pentru
flexia capului in spate, maseurul opune rezistenta in spate pe occiput, cealalta mana facand priza

pe stern.Pentru flexia laterala stanga si dreapta, maseurul opune rezistenta pe osul temporal, iar
cealalta mana face priza pe umar.
BOLI INDICATE SI INTALNITE LA REGIUNEA CEFE
- spondiloze (35-40 ani)
-nevralgii de Arnold
-nevralgii cervicobrahiale (pe brat)
-cefalee
-spondilita anchilozanta
- ceafa
-umar
-torticolis
- contractia muschiului
sternocleidomastoidian (se scurteaza unul dintre muschi).