Anexa 1 Exemplu de poveste terapeutica

Ridica-te si razi !

Recent, la mine acas s-a ntmplat ceva interesant. Acolo unde locuiesc eu, ntr-o suburbie
deluroas, am norocul de a fi nconjurat de muli copaci, care, din fericire, adpostesc o varietate
de psri. Una din aceste psri se numete kookaburra- e un pescru verde care nu se
hrnete doar cu pete i care scoate sunete asemntoare cu rsul unui btrn. De fapt, cred c
nu mnnc pete deloc. Sigur e c i place sa prind erpi i oprle cu ciocul lui puternic.
Capul i pieptul acestui soi de pescru sunt albe, iar aripile i spatele sunt maro-ruginiu cu
nuane albastre pe marginile aripilor. Dac pun buci de carne pe o tav, pescruii acetia vin n
zbor s le mnnce i, din cnd n cnd, aterizeaz pe braul meu pentru a-mi mnca din palm.
Totui, cred c lucrul care mi place cel mai mult la pasrile kookaburra e felul n care rd la
apusul soarelui. Cartea mea de ornitologie le descrie sunetele ca pe un rs puternic i sacadat.
Deseori ele rd n cor astfel nct bucuria lor susur n jur prin copacii profilai n amurg cam ca
valul pe care l fac fanii la un eveniment sportiv. Cred c fac asta pentru a- i delimita teritoriul
noaptea. Ct de minunat ar fi s rzi pn adormi n fiecare sear.
Amintesc aici de aceste psri kookaburra datorit unui lucru interesant care s-a ntmplat la
mine acas, nu cu mult timp n urm. Eram n cas cnd s-a auzit o izbitur puternic n geam.
Am ieit pe u i am ocolit veranda s vd ce se ntmplase. Un pescru sttea pe podeaua de
lemn a verandei, artnd extrem de ameit dup ce zburase direct n fereastr. Trebuie s fi vzut
reflecia copacilor i a crezut c zbura n continuare prin pdure atunci cnd a lovit geamul i s-a
oprit brusc. Ce oc ngrozitor s zbori liber prin aer i apoi s fii oprit din drum de ceva ce nici
mcar nu ai vzut c vine spre tine. n timp ce eu stteam la mic distan , ntrebndu-m ce s
fac, pasrea a cltinat din cap, a ridicat ciocul n aer, a deschis gura i a izbucnit ntr-un rs
puternic, din toat inima. M-am gndit ce minunat ar fi s nv cum s-mi ridic capul i s rd
dup o ntmplare aa ngrozitoare.

Anexa 2 Povestea Fericirii

A fost o data ca niciodata o printesa care avea totul... sau aproape totul. Locuia intr-un palat
urias, iar dupa rege si regina, ea era cea mai importanta persoana din regat. De asemenea, avea
tot ce isi dorea, pentru ca era printesa. Daca voia ceva, tot ce trebuia sa faca era sa ceara si i se
dadea. Avea toate jucariile care erau la moda, chiar si un palat de jucarie pe care il umplea cu
papusi si cu toate accesoriile lor. Avea cele mai noi jocuri pe calculator pe care le juca pe un
ecran care acopera un intreg perete din camera de joaca. Si numai acea camera era la fel de mare
cat unele dintre casele in care locuiau alte familii din regat. Si totusi, in ciuda atator minunatii, isi
pierdea adesea interesul si se simtea singura.
Uneori, ii vedea pe copiii de pe strazi jucandu-se sotron sau sarind coarda, razand, vorbind si
cantand.
- De ce scot copiii toate aceste sunete? a intrebat-o pe doica regala intr-o buna zi.
- Cred ca datorita faptului ca sunt fericiti, a raspuns doica.
Privind din nou copiii de jos, printesa a spus:
- Vreau si eu sa fiu fericita. Ce ma va face fericita?
Doica regala nu mai fusese de mult intr-o pozitie atat de dificila. De-ar fi putut sa o lase pe
printesa sa iasa pe strada si sa se joace cu ceilalti copii, printesa ar fi putut invata sa rada si sa se
bucure. Macar daca printesa ar fi avut cativa prieteni cu care sa imparta povestile sau cu care sa
faca unele din lucrurile pe care e placut sa le faci cu amicii!
Se intreba daca printesei nu i-ar placea oare sa se bulgareasca cu pustii de pe ulita sau daca nu ar
rade atunci cand ar merge in picioarele goale prin noroi murdarindu-si poate una din rochitele
sale frumoase. Dar doica stia ca nu i s-ar fi permis niciodata printesei sa faca acest lucru.
Tot cautand un raspuns pe care sa-l dea printesei la intrebarea sa, privind in jos, si-a vazut
pantofii. Poate ca acesta era raspunsul.
In cele din urma, a spus:
- Daca am putea sa gasim cel mai fericit copil din regat, ai putea sa te incalti cu pantofii lui,
poate chiar sa mergi pe unde a mers el si ai afla cum e sa fii fericita.
Printesa a cerut regelui sa caute cel mai fericit copil si sa i se aduca pantofii lui. Asteptand sa
primeasca pantofii celui mai fericit copil, printesa se intreba cum or fi aratand acestia. Ce
culoare au oare? Pantofii veseli trebuia cu siguranta sa fie colorati. Or fi fost decorati cu flori,
curcurbee sau clopotei?
Dupa o vreme, doica regala a venit in camera printesei cu stirea:
- Inaltimea-Voastra, am vesti bune si vesti proaste.
- Spune-mi-le intai pe cele bune, a tipat printesa.
- Ei bine, a spus doica regala, sunt bucuroasa sa va spun ca am gasit cel mai fericit copil din tot
regatul.
- Atunci, unde sunt pantofii mei? a cerut printesa, nerabdaroare.
- Asta este vestea proasta, a raspuns doica regala. Cel mai fericit copil din tot regatul nu avea
pantofi deloc.

Anexa 3 : O poveste pentru copii

Anexa 4: Prietenia

Anexa 5 : Emotiile

Anexa 6 : Cum s domolim mnia

Matei era un biat destul de simpatic. Se bucura de familia i prietenii si i, n general, si acetia
se bucurau de el. Am spus "n general" pentru c uneori Matei se enerva foarte tare. Dac
lucrurile nu ieeau aa cum vroia el, putea s strige i s ipe la ce din jur. Trntea ui, mpingea
ali copii, sau arunca cu lucrurile care se ntmplau s fie lng el. Tatl i mama sa i spuneau de
mult timp cam aa: "Ar fi bine s invei s te controlezi, tinere, altfel vei avea mari probleme".
Matei a observat ca unii dintre prietenii si de la coal l evitau din ce n ce mai mult. Cu ct se
enerva mai tare, cu att vroiau s petreac mai puin timp cu el. Asta l-a ngrijorat pe Matei. i
plceau prietenii si. Nu vroia s i piard dar nu tia ce s faca n legtur cu asta. Fusese
ntotdeauna aa. Orict ar fi ncercat problemele se adunau ca ntr-un vulcan care pn la urma
erupea. Matei simea ca nu are nici un control. Ce putea face? ntr-o smbt dimineaa tatl su
a venit de la magazinul de unelte i a zis: "Matei, am un cadou pentru tine". Din punga de

cumprturi a sccos un ciocan nou - nou i o pung de cuie strlucitoare. A luat o cuite veche de
conserve i a pus cuiele acolo. Dnd lui Matei ciocanul i cuiele, i-a spus: "De fiecare data cnd
te enervezi du-te afar i bate un cui n gardul din spatele casei". La nceput Matei s-a gndit c
tatl sau a luat-o razna sau ceva. Poate c fusese foarte stresat la serviciu ns Matei s-a gndit s
ncerce totui. ncercase orice altceva, de ce s nu ncerce i ceea ce zisese tatl su? De fiecare
cnd se enerva i era acas mergea i btea un cui n gard. Dac se enerva la coal tinea
socoteala i mergea i btea numrul corespunztor de cuie n gard cd ajungea acasa. Curnd lui
Matei a nceput s i se par plictisitor s bat cuie n gard. Nu-i plcea s in socoteala tuturor
dilor cnd se enerva i apoi s mearga n magazie s ia ciocanul, s mearg la gard i sa bat
cteva cuie mai ales dac ploua i era frig afar. Suprinztor, Matei i-a dat seama c se enerva
din ce n ce mai puin. Era mai uor s se controleze dect s in socoteala i apoi s mearga i
sa bat cuie n gard. Dup ce a trecut o sptmn i nu a trebuit s bat nici un cui s-a dus cu
mndrie i a spus tatlui su. "Bine" a spus acesta. "M bucur sa aud asta. Acum. n fiecare zi n
care nu trebuie sa bai nici un cui poi s mergi i s scoi unul din gard". Zilele au trecut, i
cuiele eu ieit unul cte unul, dar scondu-le Matei a vzut ca las urme. Lemnul se strngea
lng unele guri, nchizndu-le un pic, n vreme ce altele rmneau la mrimea iniial chiar
dupa ce scotea cuiele. Cnd i-a spus tatlui su acesta a zis: "Seamn un pic cu ceea ce se
ntmpl cnd ne enervm Mnia poate rni i lsa urme care se pstreaz mult timp dup ce
mnia a trecut." Matei s-a gndit la cele spuse de tatl su urmtoarele cteva zile. Nu-i plcea c
lsase guri n gard. De fiecare dat cnd trecea pe acolo i amintea de rnile lsate de aciunile
sale. n week-endul urmtor a cerut tatlui su nite chit i a acoperit gurile dar tot se vedeau
unde fuseser. Matei vroia s ndrepte ceea ce fcuse si i-a ntrebat tatl dac putea s vopseasc
gardul n week-endul urmtor. "Ce culoare i-ar plcea sa foloseti?" a ntrebat tatl su. Matei
avea mai multe idei. Putea s vopseasca tot gardul ntr-o culoare, putea s vopseasc fiecare
scndur ntr-o culoare diferit, sau sa fac o pictura mural peste tot gardul. Putea organiza o
petrecere de vopsire a gardului, putea s-i invite prietenii sa deseneze gardul cu grafitti. Pe
msur ce se gndea, a descoperit c erau foarte multe lucruri pe care le putea face pentru a
schimba ceea ce fcuse gardului. Asta, s-a gdit Matei, este mult mai distractiv dect sa bai cuie
n gard.

Figura 1.Rezultate inregistrate la conversatia dirijata

Conversatia dirijata

atitudine pozitiva

valorizarea prieteniei

identificarea emotiilor

comportamente dezirabile

incredere in sine

Anexa 7 . Grila de observatie (aplicata in data de 14.XI.2015- pre-test)

Subiect/Comportament
(pre-test :14.XI.2015)
Gradul de cooperare cu colegii

S1

S2

S3

S4

S5

S6

Capacitatea de a solicita ajutor

Capacitatea de a oferii sprijin colegilor

Capacitatea de exprimare a emotiilor

Intelegerea emotiilor

S1

S2

S3

S4

S5

S6

Subiect/comp
ortament
(post-test :
18.XII.2015)
Gradul de cooperare cu colegii

Capacitatea de a solicita ajutor

Capacitatea de a oferii sprijin colegilor

Capacitatea de exprimare a emotiilor

Intelegerea emotiilor

Anexa 8 Interviul structurat

1. Care sunt activitatile tale preferate ?
2. Cum te simti cand participi la acestea?
3. Ce inseamna sa fii fericit ?
4. Cum esti tu cand esti fericit?
5. Dar trist? Imi poti arata ?
6. Cum se comporta un copil furios ?
7. Tu cum te comporti cand esti furios ?
8. Care este cel mai bun/a prieten/a a ta ? Ce crezi tu ca inseamna prietenia ?
9. Ce inseamna sa fii egoist ?
10. Daca prietena/ul tau plange ,tu ce faci?
12. Este bine sa-ti ajuti colegii? Pe tine te ajuta cineva ?

Anexa 9 .
Ce spun parintii la inceputul programului
E.( 35 ani,tutore fetita 6 ani): Cred ca are probleme cu socializarea, nu vorbeste niciodata de
copiii de la gradi si inainte de a consulta un specialist vreau sa incerc si asta
C.(36 ani,tutore baiat 5 ani) :Cateodata nu-l recunosc tipa la noi toti
M.(33 ani,tutore baiat 7 ani) : Nu se dezlipeste de calculator in timpul liber,daca nu il lasam la
calculator nu mananca si nu vorbeste cu nimeni
C.(29 ani,tutore fetita 6 ani) : La gradinita are doua fetite de etnie roma ,care sunt cojmarul
existentei ei
S.(38 ani,tutore baiat ): Crede ca totul i se cuvine,daca nu-i oferim cele mai scumpe lucruri
spune ca nu-l iubim
A.(33 ani,tutore fetita 6 ani) : Vreau sa creasca si sa se dezvolte sanatos din toate
perspectivele,nu am avut probleme cu ea dar cred ca e spre binele ei sa aiba un program
diversificat in materie de educatie

Anexa 10
Ce spun parintii la finalul programului
E.(35 ani) :surprinzator mi-am luat gandul de la specialisti, cred ca faceti o treaba buna ,o sa
venim in continuare
C(36 ani): aseaza toate cartile si revistele din casa dupa dimensiuni, dar nu mai tipa ,face tot
felul de lucruri bune cand nu-i facem pe plac dar nu tipa
M.(33 ani) : el vrea sa fie puternic ca un leu si bun ca un soricel ,noi nu stim ce vrea sa spuna
dar cred ca stiti dvs
C.(29 ani):nu ne mai vorbeste de fetitele de etnie roma ,in schimb spune ca va stange cele mai
multe coronite si intr-o zi va fii Printesa Prieteniei
S.(38 ani) : este amuzat de orice lucru, nici macar faptul ca nu i-am cumparat tableta care si-a
dorit-o nu l-a suparat ,amuzat ne spune : << daca Croco s-a lovit de un geam, a cazut si a ras si
eu pot rade de tableta asta >>

A.(33 ani) : cred ca a fost una dintre cele mai bune decizii sa o aduc aici, in fiecare sambata
vine acasa cu subiecte noi de discutie, ne intreaba noi ce stim despre fericire ,prietenie ,despre
oamenii fericiti,ne vorbeste despre cum arata un om fericit, si imi spune o poveste despre o
pasare daca ma vede trista .De fiecare data o astept cu sufletul la gura curioasa de ce va urma sami spuna .Va multumesc