Sinteze

Drept civil - Partea generala Capitolul I - Definitia,

rolul , principiile si delimitarea dreptului civil
1. Definitia si obiectul dreptului civil.
Definitie : Dreptul civil este acea ramura a dreptului privat care reglementeaza
raporturile patrimoniale i nepatrimoniale stabilite intre persoanele fizice i
persoanele juridice situate pe pozitie de egalitate juridica.
Obiectul dreptului civil : raporturi patrimoniale i raporturi nepatrimoniale ce se
stabilesc intre persoane fizice i persoane juridice.
Raporturile patrimoniale: Sunt acele raporturi sociale care au un continut
economic. Dreptul civil reglementand raporturile reale i raporturile obligationale.
> Raporturile reale au in continutul lor drepturi reale, care se compun din dreptul de
proprietate - inscris ca atare in Constitutia Romaniei - i din celelalte drepturi reale
principale. care sunt dezmembramintele dreptului de proprietate i drepturile reale
accesorii.
> Raporturile obligationale au in continutul lor dreptul de creanta - drept subiectiv in
virtutea caruia subiectul activ (creditor) poate cere subiectului pasiv (debitor) sa
dea, sa faca, sa nu faca ceva indiferent daca dreptul ii are originea intr-un act sau
intr-un fapt juridic.
Raporturile nepatrimoniale: Sunt acele raporturi sociale care nu au continut
economic. Ele cuprind:
> raporturi care privesc existenta i integritatea subiectelor de drept civil,
> raporturi de identificare,
> raporturi izvorate din creatia intelectuala.
Subiectele dreptului civil : sunt persoanele fizice i persoanele juridice
Principiile fundamentale ale dreptului civil:
> Principiul proprietatii : dreptul civil reglementeaza continutul dreptului de propritate
cu cele trei atribute: posesia folosinta i dispozitia. Apararea dreptului de proprietate
se face prin actiunea in revedendicare iar posesia este aparata prin intermediul
actiunilor posesorii.
> Principiul egalitatii in fata legii civile
> Principiul imbinarii intereselor individuale cu cele generale
> Principiul ocrotirii drepturilor subiective civile
Delimitarea dreptului civil de alte ramuri de drept :doctrina i jurisprudenta au
stabilit ca dreptul civil, ca ramura de drept, are pozitia de "drept comun". Delimitarea
sa de alte ramuri de drept este ceruta de considerente practice i teoretice
Criterii de delimitare: delimitarea dreptului civil fata de celelalte ramuri de drept se
face folosind urmatoarele criterii :
> obiect de reglementare;
> metoda de reglementare;

> calitatea subiectelor;

> caracterul normelor;
> caracterul sanctiunilor;
> principiile de ramura.
Ramurile de drept de care se delimiteaza dreptul civil sunt :dreptul constitutional, dreptul
administrativ , dreptul financiar, dreptul comercial, dreptul familiei, dreptul muncii, dreptul
procesual civil, dreptul international privat

Capitolul II- Izvoarele dreptului civil

>

Notiunea de izvor al dreptului civil este privita sub aspectul a doua intelesuri:
in sens material prin izvor al dreptului civil se desemneza conditiile concrete de
existenta ale societatii, care stau la baza normelor civile.
> in sens formal prin aceasta expresie se inteleg formele speciale de exprimare
a normelor de drept prin care se consacra vointa statala.
In sistemul de drept romanesc, principala forma de exprimare a dreptului o constituie actele
normative, acte emise sau adoptate de organe de stat anume investite cu prerogativa
legiferarii.
Principalele izvoare ale dreptului civil sunt :
> Legea este actul normativ adoptat de Parlament, unica autoritate legiuitoare a
tarii. Constitutia stabilete trei categorii de legi : legi constitutionale, legi
organice i legi ordinare.
> Decrete $i Decretele -legi - constituie izvoare de drept civil in masura in care contin
norme referitoare la obiectul de reglementare al acestei ramuri de drept.
> Hotararile $i ordonantele Guvernului Romaniei sunt acte normative emise in baza
i in executarea legilor. Ordonantele sunt acte normative adoptate de Guvern in
temeiul unei legi speciale de abilitare in limitele i conditiile previizute de aceasta.
> Actele normative emise conducatorii organelor centrale ale administratiei
publice centrale $i acte normative emise de autoritatile administratiei
publice locale Aceste acte, indiferent de denumire - ordine, instructiuni,
regulamente, statute, contracte-cadru, contracte tip, standarde sau norme - sunt
izvoare de drept civil daca reglementeaza raporturi juridice civile.In exercitarea
atributiilor lor, consiliile locale i judetene adopta hotarari, primarii emit
dispozilii. iar prefectii ordine.
Aplicarea legii civile legea civila ii produce efectele intr-o anume perioada de
timp, pe un anumit teritoriu i asupra unor subiecte determinate.
> Aplicarea legii civile in timp este carmuita de doua principii ale dreptului civil:
principiul neretroactivitatii legii noi (adica, o lege civila se aplica numai cazurilor ce
apar in practica dupa adoptarea ei) i principiul aplicarii imediate a legii civile noi
(din momentul in care a fost adoptata, legea noua se aplica tuturor cazurilor ce apar
in practica dupa intrarea sa in vigoare).
> Aplicarea legii civile in spatiu. In plan intern aplicarea legii civile in spatiu se face
dupa urmatoarea regula: actele adoptate de organele centrale

>

>
>
>

ale puterii de stat se aplica pe tot teritoriul Romaniei in timp ce actele

normative emise de organele locale ale puterii de stat se aplica pe raza
teritoriala de competenta.In plan internalional aplicarea legii civile in
spatiu este rezolvata de dreptul international privat prin normele sale
conflictuale.
Aplicarea legii civile asupra persoanelor Exista legi civile de aplicare general a,
legi civile care se aplica numal persoanelor fizice i legi civile care se aplica numai
persoanelor juridice.
Interpretarea legii civile -este acea operatiune logico-rationala de lamurire a
continutului i sensului normelor de drept civil in scopul justei lor aplicari.
Clasificarea interpretarii legii civile. Clasificarea interpretarii legii civile se face
dupa rezultatul interpretarii, i dupa metoda de interpretare.
dupa forta obligatorie sau neobligatorie a interpretarii: interpretarea oficiala i
interpretarea neoficiala
dupa rezultatul interpretarii : interpretarea literala (declarativa),
interpretarea extensiva, interpretarea restrictiva
dupa metoda de interpretare: interpretarea gramaticala, interpretarea
sistematica, interpretarea istorico-teleologica, interpretarea logica

Capitolul III - Raportul juridic civil

1. Notiunea

de raport juridic civil Caractere. Structura.

Definitie Raportul juridic civil este o relatie sociala patrimoniala sau nepatrimoniala,
reglementata de norma de drept civil .
Caracterele raportului juridic civil : caracterul social, caracterul dublu volitional i
egalitatea juridica a partilor.
Structura raportului juridic civil se refera la trei elemente : subiecte (parti),
continut i obiect
2. Partile raportului juridic civil

Definitie , subiectul de drept civil este acea specie de subiecte de drept care cuprinde
persoana fizica i persoana juridica, in calitatea lor de titulari de drepturi subiective
i obligatii civile.
Subiectul raportului juridic civil care dobandete drepturi este subiect activ, cel care se obliga
este subiect pasiv.
Pluralitatea subiectelor, ca regula, un raport juridic se stabilete intre un singur
subiect activ i un singur subiect pasiv. Sunt situatii cand aceste raporturi se pot
realiza intre mai multe persoane fie ca subiecte active, fie ca subiecte pasive, fie in
ambele calitati.Aceste cazuri le numim pluralitate de subiecte.
Determinarea (individualizarea) subiectelor - in raporturile obligationale
subiectele sunt determinate (individualizate) din momentul incheierii actului juridic
sau consumarii faptului care sta la baza acestor raporturi. Exista insa cazuri in care
subiectul pasiv sau cel activ nu sunt determinate la data stabilirii raportului

juridic (in raporturile juridice de proprietate, persoanele care au obligatia de a

respecta drepturile proprietarului sunt nedeterminate).
Schimbarea subiectelor - intre care s-au nascut este posibila in cadrul
raporturilor juridice civile patrimoniale (cesiunea de creanta, subrogatia
personala, novatia etc.
Capacitatea subiectelor - capacitatea de drept civil a subiectelor se exprima prin
capacitatea civila a acestora, capacitate compusa din: capacitatea de folosinta aptitudinea general a i abstracta a omului de a avea drepturi i obligatii civile;
capacitatea de exercitiu - aptitudinea general a a persoanei (fizice sau juridice) a a-i
exercita drepturile civile i a-i indeplini obligatiile civile prin incheierea de acte
juridice civile.

3. Continutul raportului juridic civil

Definitie - continutul raportului juridic civil il constituie drepturile subiective civile ale
subiectului activ i obligatiile civile ale subiectului pasiv.
Dreptul subiectiv civil - este posibilitatea recunoscuta de legea civila, subiectului
activ - persoana fizica sau persoana juridica, in virtutea careia aceasta poate, in limitele
dreptului i moralei, sa aiba o anumita conduita in virtutea careia sa pretinda o
conduita corespunzatoare - sa dea, sa faca , sa nu faca ceva - de la subiectul pasiv i sa
ceara concursul fortei coercitive a statului, in caz de nevoie.
Clasificarea drepturilor subiective civile Drepturile subiective civile se clasifica:
dupa continut (drepturi patrimoniale i drepturi nepatrimoniale), dupa opozabilitatea
lor (drepturi absolute i drepturi relative), dupa corelatia dintre ele (drepturi principale
i drepturi accesorii) i in functie de gradul de certitudine pe care ll confera titularilor
lor (drepturi pure i simple i drepturi afectate de modalitati).
Obligatia civila - este indatorirea subiectului pasiv de a avea o anume conduita
corespunzatoare dreptului subiectiv corelativ.
Clasificarea obligatiilor civile . Obligatiile se clasifica dupa criteriul obiectului, al
opozabilitatii i dupa criteriul sanctiunii aplicabile in cazul nerespectarii lor.

3. Obiectul raportului juridic civil

Definitie - obiectul raportului juridic civil este conduita subiectelor acestuia

determinata de actiunea la care este indrituit subiectul activ i de cea de care este tinut
subiectul pasiv.Actiunea sau inactiunea subiectelor se raporteaza la un anumit bun
(obiect derivat al raportului juridic civil).
Bunurile
> Bunul este o valoare economic a utila pentru satisfacerea nevoilor materiale i
spirituale ale omului i care este susceptibila de apropriere sub forma dreptului
patrimonial.
> Clasificarea bunurilor se face dupa diferite criterii, printre care: natura i calificarea
data de lege; regimul circulatiei lor juridice; dupa cum este

posibila sau nu inlocuirea lor in executarea unei obligatii civile; dupa cum
produc sau nu fructe, etc.
4. Izvoarele si proba raporturilor iuridice civile concrete

>
>
>
>
>

>

Definitie- izvoarele raporturilor juridice concrete sunt acele acte i fapte care,
potrivit normei de drept civil, dau natere unor raporturi juridice civile concrete.
Clasificarea izvoarelor raporturilor juridice civile concrete. Izvoarele raporturi
juridice civile concrete se clasifica dupa legatura lor cu vointa umana (actiuni
omeneti i faptele naturale) i in functie de sfera lor (fapte juridice in sens larg i
fapte juridice in sens res trans ).
Proba raporturilor juridice civile concrete.
intr-un prin sens al termenului, este prezentarea in fata instantei de judecata a
mijloacelor legale de convingere a acesteia asupra existentei unor anumite drepturi i
obligatii civile.
intr-un al doilea sens, proba este mijlocul juridic de stabilire a existentei drepturilor
subiective i obligatiilor civile.
Materia probelor este reglementata in art. 1l69 -l206 din Codul civil i art.l67 - 225,
235-24l din Codul de procedura civila.
Obiectul probei este elementul de dovada - toate imprejurarile, acte sau fapte juridice
care sunt izvoare ale raporturilor juridice civile concrete - menit a demonstra
existenta unui drept subiectiv civil i a obligatiei corelative.S
Sarcina probei revine in primul rand reclamantului, apoi paratului, judecatorul putand
dispune din oficiu administrarea probelor pe care Ie considera necesare.
Mijloacele de proba sunt: proba prin incrisuri, marturia, marturisirea
(recunoaterea) i prezumtiile.
Proba prin inscrisuri. Notiune i clasificare lnscrisurile reprezinta consemnarea de
date despre acte i fapte juridice, cu un mijloc adecvat pe un suport material.
Inscrisul autentic - potrivit art. ll7l din Codul civil, actul autentic "este acela ce s-a
facut, cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public care are dreptul de a
functiona in locul unde actul s-a recut".
Inscrisul sub semnatura privata -poate fi scris de mana, in totalitate, de una sau alta
dintre parti, ori partial de una dintre parti i partial de cealalta parte, sau de catre un
tert. Acest inscris ii are puterea probanta in semnatura partilor care ii exprima
astfel vointa.
Alte inscrisuri- sunt cele care, pentru a fi considerate probe, nu necesita a fi semnate,
fiind denumite i inscrisuri nesemnate. Exemple de astfel de incrisuri sunt : registrele
comerciale, registrele, cartile i hartiile domestice mentiunile recute de creditor pe
titlul de creanta, scrisorile i telegramele.

>

>

>

Marturia (proba testimoniala) - Marturia este relatarea orala facuta de o persoana in

fata instantei de judecata, cu privire la acte sau fapte litigioase savarite in trecut,
despre care are cunotinta personala
Marturisirea (recunoaterea) - Interogatoriul, marturisirea este recunoaterea de
catre o persoana a unui act sau fapt pe care o alta persoana ii intemeiaza o pretentie
sau o aparare i care este de natura sa produca consecinte juridice impotriva
autorului ei. Ea este admisa in toate materiile cu exceptia situatiilor in care este
interzisa de lege, sau cand prin admiterea marturisirii s-ar eluda dispozitiile legii sau
s-ar pierde un drept la care nu se poate renunta sau care nu poate face obiectul unei
tranzactii.
Prezumtiile - sunt "consecintele pe care legea sau magistratul le trage dintr-un fapt
cunoscut la un fapt necunoscut".Exista mai multe tipuri de prezumtii:
prezumtii legale - limitate numeric, determinate special prin de lege
prezumtii simple (ale omului), care sunt opera judecatorului i care sunt nenumarate.

Capitolul IV- Actul juridic civil

1 Notiunea i clasificarea actelor juridice civile

>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>

Definitie. Actul juridic este acea manifestare de vointa a subiectelor de drept civil
exprimand intentia de a produce efecte juridice civile, in sensul de a nate, modifica
sau stinge un raport juridic civil concret.
Clasificarea actelor juridice civile Actele juridice se clasifica respectand mai multe
criterii in:
Acte juridice civile unilaterale, bilaterale i multilaterale
Acte juridice civile cu titlu oneros i acte cu titlu gratuit
Acte juridice civile constitutive, translative i declarative
Acte juridice civile de administrare i de dispozitie
Acte juridice civile patrimoniale i nepatrimoniale
Acte juridice civile consensuale, solemne i reale
Acte juridice civile intre vii i pentru cauza de moarte
Acte juridice civile subiective i acte conditie
Acte juri dice civile pure si simple i acte afectate de modalitati
Acte juridice civile principale i accesorii
Acte juridice civile cauzale i acte abstracte
Acte juridice civile personale i acte prin reprezentare
Acte juridice civile numite i acte nenumite
Acte juridice civile cu executare dintr-o data i acte cu executare succesiva

2. Conditiile actului iuridic civil

prin conditii de valabilitatea a actului juridic civi se inteleg componentele structurale, adica
elementele constitutive ale acestuia. Acestea sunt: capacitatea de a incheia actul juridic,
consimtamantul, obiectul i cauza.
2.1. Capacitatea de a incheia actul juridic civil
Definitie- Este aptitudinea subiectului de drept civil - persoana fizicii sau juridica - de
a deveni titular de drepturi i obligatii civile prin incheierea de acte juridice civile
Principiul capacitatii - capacitatea de a incheia actul juridic civil constituie regula,
incapacitate a fiind exceptia (expres prevazuta de lege, de stricta interpretare i
aplicare).
2.2. Consimtamantul
Definitie - Este hotararea subiectului de drept civil manifestata in exterior de a incheia
un act juridic civil.
Conditiile de valabilitate a consinitamantului - Pentru a fi valabil actul juridic civil:
> consimtamantul trebuie exteriorizat,
> consimtamantul trebuie sa emane de la o persoana cu discernamant,
> consimtamantul trebuie sa se fi exprimat cu intentia de a produce efecte
juridice
> sa nu fie afectat de vreun viciu de consimtamant.
Viciile de consimtamant sunt
9

>
>
>
>

>
>
>
>
>

>
>

Eroarea - falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic civil.

Dolul (viclenia) - inducerea in eroare a unei persoane folosind mijloace viclene in
vederea determinarii sale sa incheie un act juridic civil.
Violenta - amenintun rau de natura sa-i provoace o temere ce o determina sa incheie
un act juridic civil pe care altfel nu l-ar incheia.
Leziunea - disproportia de valoare evidenta intre doua prestatii.
3. Obiectul actului iuridic
Definitie. Obiectul actului juridic este conduita partilor,stabilita prin actul juridic,
respectiv actiunile sau inactiunile la care partile sunt indreptatite, sau la care sunt
obligate.
Conditii de valabilitate- obiectul actului juridic civil trebuie :
sa existe
sa fie in circuitul civil
sa fie determinat sau determinabil
sa fie posibil
sa fie licit i moral
4. Cauza actului iuridic civil
Definitie- este obiectivul avut in vedere la incheierea actului juridic civil.In structura
cauzei intra doua elemente :
scopul imediat (numit scopul obligatiei)
scopul mediat (ca element abstract i invariabil).
Conditii de valabilitate - cauza, pentru a fi valabila, trebuie sa existe, sa fie reala, sa
fie licita i morala.

>
>
>

>

>

>

>

>

Rolul i proba cauzei. Rolul cauzei consta in importanta practica a acestei conditii
de fond a actului juridic civil. "Cauza este prezumata pana la dovada contrarie"
(art.967 alin.2 din Codul civil).
5. Forma actului iuridic civil
Definitie - Este acea conditie care reprezinta modalitatea de exteriorizare a
manifestarii de vointa facuta cu intentia de a crea, modifica sau stinge un raport
juridic civil.
Principiul consensualismului - Potrivit principiului consensualismului, simpla
manifestare de vointa este necesara i suficienta pentru ca actul sa se nasca valabil din
punct de vedere al formei.Exceptiile de la acest principiu sunt :
forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil (forma ad validitatem);
forma ceruta pentru probarea actului juridic civil (forma ad probationem);
forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti
Clasificarea conditiilor de forma ale actului juridic civil - se face dupa consecintele
juridice ale nerespectarii lor (forma ad validitatem, forma ad probationem i forma
ceruta pentru opozabilitatea fata de terti) i dupa izvorul care cere o anumita forma
(forma legala i forma conventionala).
6. Modalitatileactului iuridic civil
Termenul - este un eveniment viitor i sigur ca se va realiza, pana la care este
amanata inceperea, sau incetarea, dupa caz, a exercitiului drepturilor subiective sau
a executarii obligatiilor civile.
Clasificare - dupa diferite criterii distingem intre:
termen suspensiv i extinctiv;
termen voluntar, legal i judiciar;
termen cert i incert.
Efecte juridice -termenul afecteaza doar executarea actului, nu i existenta sa.
Conditia - este un eveniment viitor i nesigur ca realizare de care depinde naterea
sau desfiintarea actului juridic civil.
Clasificare - dupa criteriile stabilite in literatura juridica de specialitate, conditia este:
suspensiva i rezolutorie;
cauzala, mixta i protestativa;
pozitiva i negativa.
Efecte juridice - conditia afecteaza insai existenta actului juridic civil i ii produce
efectele retroactiv.
Sarcina - este o obligatie de a da, a face, sau nu face ceva, impusa de cel care dispune,
gratificatului prin liberalitati.
Clasificare putem intalni:
sarcina in favoarea dispunatorului,
sarcina in favoarea gratificatului
sarcina in favoarea unei terte persoane.

>

Efecte juridice -sarcina neexecutata afecteaza doar eficacitatea i nu valabilitatea

actului juridic civil.

Capitolul V- Efectele actului juridic civil

>

>

>

Definitie- efectele actului juridic civil sunt drepturile subiective i obligatiile civile la
care da natere, pe care le modifica sau stinge un asemenea act.
Principiile efectelor actului juridic civil - sunt reguli de drept care arata cum i fata
de cine se produc aceste efecte.
Principiul fortei obligatorii a actului juridic civil(pacta sunt servanda)- este regula
potrivit careia actul juridic civil incheiat in conditiile legii se impune autorilor sai,
asemenea legii. Exceptiile de la acest principiu sunt cazurile in care efectele nu se
produc aa cum au dorit partile, aceste efecte fiind mai intinse sau mai restranse,
independent de vointa lor sau
a uneia dintre ele.
Principiul irevocabilitatii actului juridic civil Potrivit acestui principiu, actele
juridice civile nu pot fi revocate, prin vointa uneia dintre parti - in cazul actelor
bilaterale -, i nici prin manifestarea contrara de vointa din partea autorului actului
unilateral. Exceptiile de la acest principiu sunt:
revocarea "din cauze autorizate de lege" - in cazul conventiilor :
revocarea donatie intre soti
revocarea mandatului
incetarea contractului de societate
cele expres prevazute de lege, pentru actele unilaterale.
testamentul
oferta poate fi revocata inainte de a ajunge la destinatar
revocarea marturisirii pentru eroare de fapt
Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil -este principiul potrivit caruia
actul juridic civil produce efecte numai fata de autorii, sau de autorul acestuia.
Exceptiile de la acest principiu sunt cazurile in care actul juridic civil ar produce
efecte i fata de alte persoane decat partile, pentru ca aceasta este vointa partilor
actului.

Capitolul VI -Nulitatea actului iuridic civil

>
>
>
>

Definitie- este sanctiunea de drept civil care inlatura efectele actului juridic contrare
scopului urmarit de dispozitiile legale ce reglementeaza conditiile pentru incheierea
sa valabila.
Clasificarea, nulitatii pote fi facuta dupa mai multe criterii:
Dupa natura interesului - general sau individual - ocrotit prin norma juridica
incalcata, distingem intre nulitate absoluta i nulitate relativa.
In functie de intinderea efectelor sale, nulitatea este totala sau partiala.
Dupa modul de consacrare legislativa, nulitatea se clasifica in nulitate expresa i
nulitate virtuala.
Dupa felul conditiei de valabilitate nerespectate, nulitatea poate fi de fond i de
forma.
Cauzele de nulitate -

>

>

>

>

>

>

>

sunt considerate cauze de nulitate absoluta a actului juridic civil:

incalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor;
lipsa totala a consimtamantului;
nevalabilitatea obiectului;
incalcarea ordinii publice;
frauda legii;
lipsa cauzei;
cauza ilicita sau imorala etc.
constituie cauze de nulitate relativa:
viciile de consimtamant,
lipsa discemamantului in momentul incheierii actului juridic civil,
nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu a persoanelor
nerespectarea dreptului de preemtiune.
Regimul juridic al nulitatii :
Regimul juridic al nulitatii absolute este exprimat in urmatoarele reguli:
nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes;
actiunea in nulitate absoluta este imprescriptibila;
nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare;
Regimul juridic al nulitatii relative este carmuit de trei reguli:
nulitatea relativa poate fi invocata numai de persoana al carui interes a fost nesocotit
la incheierea actului juridic;
actiunea in anulabilitate este prescriptibila;
nulitatea relativa poate fi confirmata, expres sau tacit.
Efectele nulitatii - sunt consecintele juridice care intervin ca urmare a anularii
actului juridic civil, in intregime sau partial, care au fost incheiate cu incalcarea
dispozitiilor privitoare la conditiile sale de valabilitate.
Principiile efectelor nulitatii actului juridic civil
Principiul retroactivitatii - este regula potrivit careia nulitatea nu produce efecte
numai pentru viitor, ci i pentru trecut, adica aceste efecte urca pana la momentul
incheierii actului juridic civil.
Exceptiile de la principiu retroactivitatii- sunt situatiile in care efectele produse intre
momentul incheierii actului i acela al anularii sale sunt mentinute.
Principiul repunerii in situatia anterioara - este regula de drept potrivit careia tot
ceea ce s-a executat in baza unui act anulat se restituie, astfel incat partile raportului
juridic sa ajunga in situatia in care acel act nu s-ar fi incheiat.
Sunt exceptii de la principiu cazurile in care prestatiile efectuate in temeiul actului
anulat nu se supun restituirii, mentinandu-se.
Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial. este regula de drept potrivit careia anularea actului principal atrage anularea i a
actului subsecvent.
Constituie exceptii cazurile in care, dei se anuleaza i actul initial, actul subsecvent
este mentinut datorita:principiului ocrotirii bunei

>

credinte a subdobanditorului unui bun cu titlu oneros; principiului

asigurarii stabilitatii circuitului civil.
Principiul conversiunii actului juridic civil, al validitatii aparentei in drept i al
raspunderii civile delictuale -este un principiu care inlatura regula: ceea ce este nul
de la inceput nu-i produce nici un efect (quod nullum est, nullum producit effectum).
Conversiunea este inlocuirea actului nul cu un act juridic valabil. Ea are ca temei
regula de interpretare stabilita in art. 978 din Codul civil: actul se interpreteaza in
sensul in care ar putea produce un efect, nu in acela in care nu ar produce nici unul
(actus interpretandus estpotius ut valeat quam utpereat).Pentru a opera conversiunea,
trebuie indeplinite conditiile:
sa existe un element de diferenta intre actul nul i actul valabil; unul dintre acte sa
fie anulat efectiv i total;
actul socotit valabil sa intruneasca toate conditiile de valabilitate i aceste conditii sa
se regaseasca in chiar cuprinsul actului anulat;
in manifestarea de vointa a partilor sa nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii.

CAPITOLUL VII- Prescritia extinctiva

1. Notiunea si efectul prescriptiei extinctive

Definitie- prescriptia extinctiva in dreptul civil este stingerea dreptului la actiune in
sens material prin neexercitarea sa in termenul stabilit de lege.
Efectul prescriptiei extinctive - conform prevederilor art. l09l din Codul civil
prescriptia este unul din modurile de stingere a obligatiilor civile. Intr-o parere
majoritara a autorilor de literatura juridica, prin prescriptie se stinge doar dreptul la
actiune in sens material, iar nu insui dreptul subiectiv. Consecintele acestui efect al
prescriptiei extinctive sunt: supravietuirea dreptului subiectiv civil, ca i a obligatiei
civile corelative i imprescriptibilitatea dreptului la actiune in sens procesual.

2. Domeniul de aplicare a prescriptiei extinctive

Definitie - domeniul de aplicare al prescriptie extinctive il constituie sfera
drepturile subiective civile prescriptibile extinctiv.
Criterii de determinare: un prim criteriu de determinare a drepturilor subiective
civile prescriptibile extinctiv il reprezinta natura drepturilor subiective
civile(patrimoniale i nepatrimoniale). Al doilea criteriu este cel al actului normativ
care reglementeaza prescriptia (Decretul nr.l67/l958, Codul civil sau alte acte
normative).
Domeniul de aplicare a prescriptiei extinctive in categoria drepturilor
patrimoniale
> prescriptia extinctiva i drepturile de creanta - conform primului criteriu, in
categoria drepturilor patrimoniale, principalul domeniu al prescriptiei extinctive il
formeaza drepturile de creanta. Astfel, actiunile personale care insotesc drepturile de
creanta sunt prescriptibile. Prin exceptie, actiunea in restituirea drepturilor la Casa de
Economii i Consemnatiuni i

>

>
>

>
>
>
>
>
>
>

actiunea avand ca obiect partea cuvenita din rezerva de prime in

asigurarile facultative de persoane nu sunt prescriptibile.
prescriptia extinctiva i drepturile reale principale
in materia drepturilor reale principale sunt imprescriptibile:
actiunea in revendicare imobiliara,
actiunea in partaj,
actiunea negatorie, confesorie
actiunea in revendicare imobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate publica.
sunt actiuni reale prescriptibile extinctiv:
actiunea in revendicare imobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate privata,
actiunea confesorie i actiunea in revendicare imobiliara in caz de avulsiune (art.
498 din Codul civil)
in cazul prevazut de art. 56l alin.l din Codul de procedura civila.
Domeniul de aplicare a prescriptiei extinctive in categoria drepturilor nepatrimoniale :
principiul imprescriptibilitatii drepturilor nepatrimoniale este regula de drept
conform careia protectia acestora, prin actiunea in justitie, nu este limitata in timp.
ca exceptie, actiuni nepatrimoniale prescriptibile sunt :
actiunea in anulabilitate (in nulitate relativa),
actiunea in tagada patemitatii,
actiunea in stabilirea patemitatii, actiunea in nulitatea relativa a casatoriei.
Prescriptia extinctiva in situatii juridice speciale -practica jurisdictionala, in unele
situatii a dat solutii neuniforme sau care necesita explicatii teoretice speciale pentru
intelegerea modului de rezolvare a problemei prescriptibilitatii. Aceste situatii sunt :
apararea dreptului subiectiv pe calea exceptiei,
actiunea in constatare,
actiunile mixte,
dualitatea de actiuni,
actiunea in repararea unei daune morale,
actiunea in restituire ca urmare a anularii unui act juridic civil,
unele actiuni in materie succesorala etc.

3. Termenele de prescriptie extinctiva

Definitie- termenul de prescriptie extinctiva este perioada de timp stabilita de lege in
care se poate exercita dreptul la actiune in sens material.
Clasificare - Dupa criteriul sferei de aplicare, exista termene generale i termene
speciale de prescriptie extinctiva. Dupa izvorul normativ allor, exista termene instituite
de Decretul nr. l67/l958 i termene instituite de alte izvoare de drept civil.

>

Termenele generale ale prescriptiei extinctive

Termenul general de prescriptie de 3 ani - aplicabil actiunilor personale care insotesc
drepturile civile de creanta este consacrat de art. 3 alin.l din Decretul nr. l67/l958
privind prescriptia extinctiva. Este un termen care ii gasete aplicatie practica ori de
cate ori nu-i gasete aplicatie un termen special
Termenul general de prescriptie de 30 de ani -este aplicabil actiunilor reale care
insotesc drepturile reale principale prescriptibile extinctiv i este reglementat de art.
l890 din Codul civil.
> Termenele speciale de prescriptie extinctiva
Termene speciale privind actiunile personale nepatrimoniale Aceste termene sunt
prevazute in Codul familiei :
- termenul de 6luni (aplicabil actiunii in anulabilitatea casatoriei),
- termenul de 6 luni ( aplicabil actiunii in tagada patemitatii),
- termenul de un an (aplicabil actiunii in stabilirea patemitatii copilului din afara
casatoriei).
Termenele speciale privind actiunile personale ce au la baza drepturi de creanta
Decretul nr.l67 /l958 stabilete urmatoarele termene speciale de prescriptie:
- termenul de 2 ani, aplicabil raporturilor de asigurare;
- termenul de 3 ani, aplicabil sumelor aflate in depozit;
- termenul de 6 luni, aplicabil actiunii in raspundere pentru vicii ascunse lara viclenie;
- termenul de 60 de zile in care se prescrie dreptul la actiune privind sumele de bani
incasate din vanzarea biletelor pentru spectacole.Codul civil prevede urmatoarele
termene: termenul de 6 luni (pentru dreptul de optiune succesorala);
- termenul de l an prevazut de art. l334; termenul de 6 luni stabilit de art. l903 i
termenul de l an prevazut de art. l904.
4. Inceputul prescriptiei extinctive
Reguli privind inceputul prescriptiei extinctive :
> Regula generala privind inceputul prescriptiei extinctive avand ca obiect dreptul la
actiune este: prescriptia incepe sa curga de la data naterii dreptului la actiune. Ea
este reglementata de art. 7 al Decretului nr. l67/l958 i de art. l886 din Codul civil.
> Reguli speciale- Decretul nr. l67/l958 instituie urmatoarele reguli speciale privind
inceputul prescriptiei extinctive :
pentru dreptul pur i simplu prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data
naterii raportuluijuridic (art. 7 alin.2);

>

>
>

pentru dreptul afectat de un termen suspensiv sau de 0 conditie suspensiva, prescriptia

incepe sa curga de la data implinirii termenului ori realizarii conditiei (art.7 alin.3);
pentru actiunea in raspundere pentru paguba cauzata prin fapta ilicita i in cazurile
asimilate, prescriptia incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa
cunoasca paguba i pe cel care raspunde de ea, sau de la expirarea termenului prevazut
de lege (art. 8 din Decretul nr. l67/l958 i art. l2 din Legea nr. ll/l99l);
prescriptia actiunii in anulabilitate incepe sa curga in momente diferite in functie de
cauza de nulitate relativa (art. 9 din Decretul nr. l67/l958);
prescriptia dreptului la actiune privind viciile, ascunse ale unui lucru, ale unei lucrari sau
ale unei constructii incepe sa curga de la data descoperirii viciilor insa cel mai tarziu de
la implinirea termenului de garantie pentru aceste vicii (art. ll din Decretul nr. l67/l958).
5. Suspendarea prescriptiei extinctive
Definitie -suspendarea prescriptiei extinctive este acea modificare a cursului acesteia in
sensul opririi, de drept, a curgerii termenului de prescriptie, in perioada cat dureaza
situatiile, limitativ prevazute de lege, care il impiedica sa actioneze pe titularul dreptului
la actiune.
Cauzele de suspendare sunt prevazute de art. l3 i art. l4 din Decretul nr.l67/l958 : forta
majora; apartenenta la fortele armate ale Romaniei puse pe picior de razboi; reclamatia
administrativa; intre soti in timpul casatoriei. Prescriptia nu curge, de asemenea,
impotriva celui lipsit de capacitate de exercitiu cat timp nu are reprezentant legal i nici
impotriva celui cu capacitate restransa, cat timp nu are cine sa-i incuviinteze actele ; cat
timp socotelile nu au fost date i aprobate intre parinti sau tutori i cei ce se afla sub
ocrotirea lor.
6. Efectele suspendarii prescriptiei extinctive
Efectele generale ale suspendarii sunt urmatoarele:
pentru perioada anterioara cauzei, suspendarea nu produce nici un efect juridic,
deoarece timpul scurs intre inceputul prescriptiei i data suspendarii intra in calculul
termenului de prescriptie;
pe durata cauzei de suspendare efectul consta in oprirea curgerii prescriptiei;
ulterior cauzei de suspendare efectul consta in reluarea cursului prescriptiei
din momentul in care el a fost oprit.
Efectul special al suspendarii consta in prorogarea momentului implinirii termenului de
prescriptie existent, astfel intre momentul incetarii cauzei de suspendare i momentul
implinirii termenului de prescriptie sa se asigure 6 luni, ori l luna, dupa cum termenul de
prescriptie aplicabil este mai mare sau mai mic de 6 luni.

7. Intreruperea prescriptiei extinctive

Definitie- intreruperea prescriptiei extinctive este acea modificare a cursului

acesteia, in sensul inlaturarii prescriptiei scurse inainte de a se ivi cauza de
intrerupere i inceperea unei alte prescriptii extinctive.
Cauzele intreruperii sunt:
> recunoaterea dreptului a carui actiune se prescrie de cel in folosul caruia curge
prescriptia;
> introducerea unei cereri de chemare in judecata chiar daca cererea a fost introdusa la
o instanta necompetenta;
> printr-un act incepator de executare.
Efectele intreruperii prescriptiei extinctive.Potrivit art. l7 din Decretul
l67/l958, intreruperea prescriptiei produce doua efecte :
> anterior datei intreruperii, prescriptia este tearsa, inlaturata, ca i cum n-ar fi curs;
> posterior intreruperii, efectul consta in inceperea altei prescriptii, un nou termen de
prescriptie incepand sa curga.
Repunerea in termenul de prescriptie - este beneficiul prevazut de lege in favoarea
titularului dreptului la actiune, care, din motive bine intemeiate, nu a putut formula
actiunea in justitie in cadrul termenului de prescriptie, astfel ca instanta de judecata
este in drept sa solutioneze in fond pricina, dei cererea de chemare in judecata a
fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie.
> Cauzele repunerii in termenul de prescriptie extinctiva - jurisprudenta a considerat
cauze care justifica repunerea in termen :
existenta unor imprejuriiri speciale in care s-a gasit motenitorul, ce l-au impiedicat
sa afle despre deschiderea unei moteniri;
spitalizarea indelungata ori repetata;
parasirea minorului;
recunoaterea unor fapte, stabilite de organele de urmarire penala numai dupa
implinirea termenului de prescriptie.
> Termenul de repunere in termenul de prescriptie are durata de o luna i incepe sa
curga de la data incetarii cauzei care justifica depairea termenului de prescriptie.
> Efectul repunerii in termenul de prescriptie este ca, dei termenul de prescriptie a
expirat, prescriptia nu s-a implinit. Acest efect permite organului de jurisdictie sa
treaca la judecata in fond a cauzei.
Calculul prescriptiei extinctive
Definitie - prin calculul prescriptiei extinctive se intelege stabilirea momentului in care
expira termenul de prescriptie.
Regulile de calcul al termenelor de prescriptie
> Calculul termenului de prescriptie, stabilit pe ani i pe luni se face, potrivit Codului
de procedura civil a, astfel:
termenul se va implini in ziua corespunzatoare din ultimul an ori ultima luna ;
daca ultima luna nu are o zi corespunzatoare, termenul se socotete implinit in
ultima zi a acestei luni.

> Calculul termenului de prescriptie pe zile potrivit Codului civil se face astfel:ziua in cursul
caruia prescriptia incepe nu intra in calcul, iar prescriptia se considera implinita numai
dupa implinirea celei din urma zi a termenului definit prin lege.