Sunteți pe pagina 1din 196
DA ats “3 Te lier PROLOG fn camera era cald ca intr-un cuptor. Simtea sudoarea prelingindu-i-se pe fata si si-o sterse cu un gest neglijent. Ar fi-vrut si ploua, ar fi vrut ca furtuna sa izbucneasca, si totul si se termine odata. Acest gind aduse un zimbet pe chipul atragator al lui Nick Leary. a Era agitat — obosit, dar nu somnoros. Nu putea dormi. Avea prea multe ginduri in cap. Sotia lui dormea adinc alaturi, sforadind incet. Zacea ghemuita ca de obicei, cu fata lipsita de cutele pe care le aducea intotdeauna lumina zilei. Parul ei blond era incd imaculat, chiar si in somn. Tammy nu arata niciodata neingrijita, asta facea parte din personalitatea ei. Nick banuia ci daca ar fi intrat intr-o coliziune frontala cu masina ei cu dubla tractiune, at fi murit cu fiecare fir de par la locul lui si machiajul intact, ca stelele de cinema in filme. Tammy scapa un vint usor, facindu-l si zimbeasa. Avea si-i crape obrazul de rusine, cind urma sa-i spuna. Sofia lui detesta orice referire la functiile fiziologice si ar fi facut cele mai mari eforturi ca si ascunda faptul ca si ea rigiia, se basea si se caca la fel ca toaté lumea. 6 SACRIFICIUL MARTINA COLE ¥ Nick zicea pe spate, cu un antebrat peste ochi. Era un om masiy, inalt de statura, si cu o personalitate pe potriva. ‘Avea reputatia unui afacerist abil si a unui prieten loial. isi cultiva aceasta imagine cu grija, fiinded era foarte important pentru el. Rareori faicea vreun lucru de pe urma cdruia si nu aiba de cistigat, motiv pentru care avea o casi cu opt dor- mitoare, destui bani ca si faci tot ce voia, si un stil de viafi invidiat de majoritatea cunoscusilor. Dar Nick ficuse sacrificii pentru asta, strinsese cureaua ani de zile — cit de mult posibil. Auzi un tunet in depirtare si simsi c& in sfirgit ince- pea si se relaxeze. Peste citeva secunde, ripaitul ploii in ferestre il facu aproape si strige de bucurie. Se rugase s& ploua. fl durea capul din cauza tensiunii. fntotdeauna avea dureri de cap cind se anunfa furtun’, dar de data asta il frimintau si multe ginduri. Se foi in pat, nelinistit. = Stai locului, Nick, pentru Dumnezeu. Vocea lui Tammy era infundat’, dar in ea se recunostea nervozitatea. — Iarta-ma, Tam. Facu un efort si nu se mai miste. Asta-i mai lipsea, sa se trezeasca si ea si si-l cicdilceasca iar. inchise ochii din nou, desi stia ci n-avea si adoarma. Si atunci, auzi. Deschizind iar ochii, :imase nemiscat. Avea inca trupul acoperit de transpirasie, cind simsi primul fior rece. Isi incordi auzul, cu toate fibrele in alert’ maxima. Tunetul bubui puternic deasupra, si un fulger lumind camera. Cobori incet din pat si porni tiptil pe podelele dormitorului, strecurindu-se pe palier. Ploua tot mai tare; auzea sunetul apei inconjurind toatad casa. Se opri la auzul miscarilor infundate de Ja parter. Cineva umbla prin camere. Recunoscu sunetul sertarelor. Inima incepu s&-i bat mai tare. Trecind pe ling’ dormi- toarele copiilor, fu usurat si vadi c& aveau usile bine ‘inchise. fn capul scafrii, se opri ascultind din nou un moment, inainte de a cobori cit putea de incet. Ajuns jos, c&uta in suportul de umbrele si gisi bita de baseball pe care 0 lisase acolo tocmai pentru 0 asemenea ocazie. Casa era mare, pe 0 proprietate de sapte acri de teren, greu accesibila. Se intra prin porfi electrice, si nimeni nu Venea vreodaté neanunfat la familia Leary. Nick arunca o privire in antreu. Trei usi duble dideau in camera mare din fat’, in incdperea cu televizorul gi in sufragerie. O alti scari cobora in pivnif’, dupa care urmau usa bucatiriei si cea a cabinetului. Linga cabinet se afla si 0 biblioteca bine garnisita. Zgomotul, insd, se auzea din cabinet. in cabinet, Nick isi finea seiful. Se strecura prin hol. Inima i se ridicase in gura inghigi cu dificultate. Furtuna se mai linistise pentru un 8 SACRIFICIUL moment, dar acum se intefea din nou. Vintul suiera in jurul casei, cu un sunet lugubru, inspaimintitor, iar Nick nu mai putea sd nege ci-i era team. O teama ciim nici- cind nu mai simtise. Se gindi la Tammy si la baiefi, pentru ca nu cumva spaima si-l faci s-o ia la fuga. Usa cabinetului era intredeschisa. Nick se uit& indun- tru, apoi o impinse si mai mult. Cineva stitea in picioare ling’ semineu, cu spatele spre usi. Purta 0 masca de ski si era imbracat complet in negru. fn mina tinea o arma, un pistol mare, cu feava in jos, pe ling’ trup. Se intoarse cind Nick nivali in camer’, ridicind mina cu pistolul. Nick il nimeri cu bita de baseball in brat gi auzi trosnetul osului. Individul se pribusi la podea, iar Nick il lovi iar si iar, peste cap si trup, din risputeri. Bulangiul n-avea si se mai ridice, de-asta era el sigur. Cind se opri in sfirsit, giffia de efort. fn penumbra, vazu ca intrusul nu se mai misca, $i risufli ugurat. Se risuci si aprind o lamp’, si o vizu pe Tammy in us, muti si infricosati, cu cei doi biieti de-o parte side alta, albi la fata de spaimd si soc. Nick lisa bita insingerati si cada si alerga si-i imbritiseze pe tofi trei. —E-n regula. Totul o si fie bine. Continua s-o repete ca pe o mantra, cu glasul tremurindu-i dup ceea ce fiicuse. Apoi fi scoase din camera si-i conduse spre bucatirie, aprinzind din mers toate luminile. MARTINA COLE 9 ~ E-n ordine, baiefi. Taticul e aici. Scum sintefi in regula. Strinse la piept cele doua capete blonde, simtind cum Je tremurau umerii ingusti. ~ Acum ce s-a mai intimplat, Nick? Ce mama ma-sii s-a-ntimplat? Tammy smulse copiii de lingi el, privind tot timpul spre usa. Din cauza socului, dinfii ii clinfineau. ~ Un hof, iubito. L-am prin: Nick lisa fraza in aer, luind receptorul telefonului de pe perete. —Ce faci? ~ Sun la politie, draga. Tammy privi din nou spre usa. ~ $i daca se scoala... Baietii izbucnira in plins. Nick clitind din cap, striduindu-se si-i calmeze pe tofi trei. = N-o si se mai scoale. fti dau cuvintul meu, nu pleaca nicaieri, iubito. Ridicd o mini, facindu-le semn si tacd, in timp ce auzea vocea operatoarei de la serviciile de urgenti. ~ Politia, va rog, am avut o spargere. L-am prins pe labagiu... Vorbea cam fara sir, agitat, asa ci-i didu receptorul sofiei sale. — Spune-le tu, eu ma duc si vad ce face. —Nu! 10 SACRIFICIUL Cu un fipit, Tammy lisa receptorul sa cada, incepind si strige, ingrozita: — Avea pistol, Nick, am vazut un pistol... O sd ne impuste pe toti! Se isterizase. Cind Nick reusi s-o calmeze, din depirtare se auzeau deja sirenele politiei. ~ O, slava Domnului, slavi Domnului! ‘Tammy iesi in fuga pe aleea din fata casei, impreund cu fiii ei, in intimpinarea polisiei si a ambulangei. ~ Are pistol... are pistol...! striga ea la nesfirsit. Poliistii ii didura repede la o parte din drum, incercind si-i calmeze. Voiau si stie daca intrusul mai era inarmat, daca exista riscul de a incerca sa ias cu forja din casa. intrebari si unde era soul ei, daca nu pafise nimic, sau era finut ostatic. Dar Tammy nu mai era in stare si comunice rational, asa-ci o lisar’ in seama infirmierilor de la ambulanya. Baiatul cel mare, Nick junior, fu cel care le spuse toate detaliile necesare. fntre timp, Nick senior revenise in cabinet, unde privea trupul prabusit la podea. in jurul capului i se formase © baltoacd de singe. fi simjea mirosul dulceag gretos. Ficu un pas inapoi, iesind din camera, si se isi s& cada pe canapeaua mica din antreu. Acolo il gasir§ polisistii, cu capul in miini, mormaind Ia nesfirsit: — Ce-am facut? Doamne sfinte, ce-am facut in noaptea asta...? CARTEA InTi - Nue fiari asa de cruda incit sA nu cunoasca mila. ~ William Shakespeare, , Richard al ULea, Actul I, scena 2 CAPITOLUL 1 Tammy adormise in sfirsit, prin grija infirmierilor, iar baietii erau cu guvernanta, in camera de joacd. Nick simjea cum plutea ticerea peste casa, si o detesta. Se facuse dimineati, si cum necum, noaptea trecuse. Polifistii vorbiserd cu el, la nesfirsit, pind cind medicul le spusese ci Nick mai avea nevoie si sd respire putin. La urma urmei, suferise un soc. Nu ca polifia ar fi finut seama de asta, desigur, Dar, o dati ce aflasera identitatea intrusului, parusera , s-1 mai slbeasca oarecum pe Nick. Erau mai injelegitori, mai dispusi si creadi in teama lui pentru familie. Un timp, Nick se temuse si nu-l considere pe el vinovat, in _ locul tindrului care-i sparsese casa. In ultima. vreme, lumea innebunea tot mai mult in direcgia asta. Mama lui, Angela, care urmara expresiile ce se succedau pe chipul fiului ei, spuse cu severitate: — Ai sa-fi revii, Nick. Nici un om cu mintea intreagd _ nu te-ar aresta pentru asta, fiule. Ai aprat ceea ce-i al tau. Vocea mamei lui era aspra, cu un accent cockney ce | pirea deplasat in casa aceea aristocratic’. Dormise in tot timpul incidentelor, grafie obiceiului ei de a bea un MARTINA COLE 13 whisky inainte de culcare. ~ Mai lasi-ma si tu, mami, bine? Fa un ceai bun. Angela viri ibricul in prizd, dar Nick fi distinse furia in pozitia bajoasa a spatelui, cu umerii rigizi. Zimbi cu blindete. Mama lui era ca o zvirlugi de jaratic. O adora din tot sufletul. Dar gura ei neferecat’ fi pricinuise destule necazuri, nu numai cu familia ci si cu alfii care intrau pe orbita ei. Angela Leary nu stia niciodati cind era mai bine si tac’. ~ Bulangiul dla mic tot avea s-o-ncaseze pini la urma. Vocea fi tremura de furie. Sa intre in casa fiului ei, inarmat! Pistolul o spetiase cel mai tare, si faptul ci infractorul era un toxicoman cunoscut si hof notoriu. Cind infirmierul ii inlaturase masca, ofiferii il identificasera imediat. De fapt, toate sectiile de polifie ii aveau semnal- _ mentele. Pe. scurt, era un c&cafis — ba chiar un cAcafis foarte periculos. Neluind in seama nevoia de liniste a fiului ei, Angela Leary continua si vorbeasca: — Cine se cred oamenii astia? Sa intre-n casele altora sii jefuiascd, si-i impuste! Si umble pe furis cind oamenii civilizati dorm in paturile lor... paturi plitite cu multe sacrificii, nu din furtisaguri. $i mai avea si pistol! Tisuse Christoase, cind stau si ma gindesc ce s-ar fi putut intimpla, mi se face si rau de frict. SA vi-mpuste in paturi, ar fi putut... Nick avea senzafia ca din clipa-n clip& putea si-i 14 SACRIFICIUL MARTINA COLE 15 explodeze capul. ~ Bine, mami, in regula, am ingeles idea! Incepuse s& strige la ea. Numaidecit, Angela veni spre el, ingrijorati. Arita batrind si firava, iar lui Nick fi paru imediat rau ca stri- gase la ea ~ dar nu mai putea s-o asculte. ~Tarti-ma, mama, dar mi-e asa de greu... Lasé fraza neterminat’. —Nu, tu si ma ierfi pe mine, fiule. Ar trebui s& stiu cind e cazul si-mi fin fleanca. Da’ nu-mi vine s& cred c-ar fi in stare cineva sd-mi facd una ca asta — mie, sau alor mei. Daca puneam eu mina pe el... Ridicd din umeri. — Oricum, sa sperm cA n-o si moard. Mai bine si trliascd si si se ducd la-nchisoare. Desi, acuma n-au si-1 mai bage-n puscarie, nu? Probabil o s-ajungi-ntr-o _ vacanfa-n afurisita aia de Africa, sau cine stie unde. fi stii cum sint, inimosii dracului! Nick ar fi ris, dac-ar mai fi avut putere. Angela ficu ceaiul, continuind si indruge verzi si uscate la adresa lumii, dar Nick n-o mai asculta. Bajiatul era viu. Numai la asta se putea gindi. Bajatul era ined viu. ~ Fiul dumneavoastri e intr-o stare foarte grava, doamna Hatcher. Glasul medicului era sc&zut. Femeia il privi drept in faa. - Nici nu m& mir, nu? Doar i-a ficut capu’ chisdlig’ cu bita de baseball. Rise nervos, ascufit, iar doctorului i se frinse inima. ~ Ar trebui si vA gindifi serios la ce v-am spus. Donarea de organe poate fi foarte linistitoare pentru unele ude. E ca si cum o parte din acea persoand ined ar mai trai Doamna Hatcher se intoarse spre medic, cu ochi strilucitori, spunind cu o voce inaspriti de emojie. - Nu dau nimic! O sa se faci bine. I-un luptitor, Sonny al meu, un biiat puternic. Lacrimile i se revarsara pe obraji: ~ O si fie bine, iubeasci-l Dumnezeu. Are nevoie doar si doarma nifel, atita tot. Medicul clatind din cap spre sora care stitea ling& femeia distrusa, oftind. {inca o data, doamna Hatcher apuca strins mina fiului ei, spunind vesela: ~ Sonny al meu o sa se trezeascd-n curind. N-are decit saptispe ani. Niciodata nu se scoala-nainte de cinci dup-amiaza, nu-i aga, tinereii Zstia? Dadu din cap spre sora, in asteptarea unei confirmari. Deznidejdea din ochii ei 0 ficea pe sori si simti ci-i yenea s pling’. Va mai adue un ceai, 16 SACRIFICIUL MARTINA COLE 7 esi din rezerva, impreuna cu medicul. Amindoi stiau c& Sonny Hatcher n-avea si mai deschida ochii. Era in moarte cerebrala. Judy Hatcher inchise ochii, incercind si-si stipineasca lacrimile. Avea fafa hdituiti, dar in ultima vreme nici nu mai arita altfel. Bautura si drogurile isi spuneau cuvintul. Parul ei blond era slinos si strins inapoi din jurul fetei. in ochii albastri i se citea nelinistea, in rest fiind aproape 1a fel de morfi ca ai fiului ei, iar trupul ei, zvelt de constitutie, era emaciat de la excesul de vodcd si plicerea unor weekenduri dedicate cocainei si amfetaminelor, desi drogul ei preferat era heroina. Ar fi trebuit s incerce si se lase, insi metadona nu avea acelasi efect, acgeasi putere de a-i sterge din minte toate necazurile si gindurile. Se apleca si-si deschise geanta, scofind din nou fotografie. ~ Ia, uiti-te la asta, Sonny, tu si cu mine la Yarmouth. Aveai doar doi anisori, mai fii minte? {n voce i se simfea speranta, dar la drept vorbind abia dacd-si mai amintea ea insisi; fusese beati si drogatd aproape toata vacanja. Pe-atunci, inci mai era cu Tyrell, tatal lui Sonny. Fusese un birbat atit de chipes — si ined mai era. Privi cu tristefe fotografia. Sonny era leit tatal lui, doar ci n-avea pielea la fel de inchis& la culoare. Lasase un mesaj la mama lui Tyrell si spera ca acesta si vind s&-] vada pe Sonny inainte de... Mai bine sé nu se gindeasca. Nu inchidea nici un aparat, orice-ar fi zis dia. © fn adincul sufletului, voia ca Tyrell si vind si si ia el hotarirea in locul ei. Dar Tyrell era in Jamaica, impreund cu a doua nevasti si cei doi copii ai lor, asa ci avea un drum lung de facut. Mama lui Tyrell o ducea bine, binecuvintata si fie. isi iubea nepotul, dar acum stitea inchisi in casa, prea speriat a si mai plece. Judy avea s-o sune din nou, curind, ca s-o ‘anunfe cum se mai simfea Sonny. Era o femeie de treaba, bitrina Verbena, o adevarata stea. fi era Ini Judy aproape ca o mami, si-si adora cel mai mare nepot. Dar nici nu era de mirare. Practic, ea il crescuse. Verbena fusese buna si cu ea. Mereu luase masuri ca Judy si aib& ce minca si incercase s-o ajute si-si poarte de griji. De fapt, de-a lungul anilor, Judy nici nu stia ce sear fi facut fara ajutorul ei. {si rezema capul pe pern’, linga al lui Sonny, si incepu sa plinga. Altceva, nu stia ce si faci. wae ~E un nemernic prapadit, trebuia s-o pijeasci, mai devreme sau mai tirziu. Glasul Detectivului Inspector Rudde suna plictisit. O data ce-si déduseri seama cA tindrul ce zacea stileit in Bitaie pe podeaua cabinetului era Sonny Hatcher, politistilor le cam pierise interesul. Era un spargitor cunoscut cu antecedente penale, avea un cazier lung cit brajul, si mai era si un edcdcios prost-crescut si cu gura mare care comisese practic toate infractiunile cu excepfia omuciderii. $i dupa cite se vedea, daci Nick Leary nu |-ar fi troznit, acum ar fi avut-o si pe aia la activ. ~Tot om ¢ si el, si nimic nu spune cd avea de gind si fac intr-adevar rau cuiva... Peter Rudde isi dadu ochii peste cap, privind iritat spre tavan. ~Un cicat de pistol incarcat, o casi cu curte, plind de mai multe antichitati decit la Sotheby’s, si tu crezi cA venise acolo ca si faci misto? Foloseste-ti naibii dolveacu’! Nu, eu recomand la procuraturé si nu s deschida nici 0 acfiune. Sonny Hatcher a ciutat-o cu luminarea. Ametitu’ ala de Leary tocmai a redus rata criminalititii cu patruzeci Ja sut&. Ar trebui si-i dea o medalie, in pana.mea! D.C. Ibbotson ofté. Degeaba incerca sa discute rational cu un sef care habar n-avea ce-i aia rafiune. ~ Zi si mie, ce stia Sonny Hatcher despre antichitati? intreba el, schimbind tactica. —Nimic, cred. Din cite-1 cunose, ar fi manglit si scru- mierele. Da’ nu asta-i chestia. Se-astepta si giseascd acolo milai, atita i-ar fi fost de-ajuns. Ibbotson nu se lasa. — Poate ca altcineva I-a trimis acolo... cineva care stia ce-i in casa? Rudde ridica din umerii sai enormi. ~ MA doare fix in pix, eu cazu’ asta mai departe nu-] duc. in ce ma priveste, amicu’ ne-a facut un mare serviciu. Daca — si-i un daca uite-asa de mare — I-a trimis careva, oricum n-o si-i dam niciodata de capt, desi tare-ag mai vrea si stiu de unde-avea pistolul, pe-asta ar merita s-o stim oricum. Da’ cind am sa prezint cazul asta la procuror, am sa-i si zic clar c-am consuma resursele politiei de pomana daci mergem mai departe. Putem doar seasteptim si vedem daca-s de-acord.cu mine, desi cred au si fie. Sonny Boy Hatcher o luase pe calea pierzanici, nu mai avea cum sa scape. Intimplitor, azi- hoapte s-a luat de cine nu trebuia. isi indreptd un deget spre chipul detectivului mai tina. ~ imi spui si mie de ce s pliteascd un cetifean cinstit _ pentru pacatele cretinului aluia mic? Dacd Hatcher nu intra-n casa cu gind si fure, acum era la crisma ca de-obicei, in loc s& zaca-n spital cu capu’ fiicut piftie. Nu astepta raspunsul. ~Asta-i legea junglei, colega. Supravietuieste al mai tare. Daci Leary era o babufi amariti care locuia singura? Atunci fu fi-ar fi parut rau? Nu conta? Nu era naspa si-i intre-n casi? Rise sarcastic. ~Atunei ai ricni si tu dupa singele lui Hatcher, intr-un fglas cu tofi Ailalfii. Ia mai d-I in mi-sa, si pe tofi cdc’narii cu care-avem de-a face... Personal, mi s-a facut pin-aici de ei! Se lansase intr-o adevarata tirada, si o stia, dar nu putea si se opreasc’. Apira cauza tuturor celor jefuiti, tacati sau maltratagi de un criminal bun de nimic. Vorbea 20 SACRIFICIUL MARTINA COLE 21 cao moari neferecaté, si-i plicea. ~ Sonny Hatcher a tilharit un batrin care-si lua pensia. ‘A mai compérut in instanja si pentru cd amenintase un vecin virstnic. Monumentul asta de virtute a batut o femeie gravida, asa cd spune-mi, de ce s-mi fie-acum mili de el? Ibbotson nu-i putea rispunde; nu stia ce si spun’. — Cunostea legile. Nimeni nu le cunostea mai bine ca Sonny, continu’ Rudde, dezlinjuit. $tia, cind”a intrat in casa aia inarmat, c era ca si terminat. Ca dacd puneam mina pe el, il asteptau optispe, pe pufin. Asa ci, di-l in mé-sa. A nimerit peste cineva cu mai multa minte ca el, $i cra si timpu, da-mi voie si-fi spun! Si-acuma, pune-n ordine declaragiile alea si nu ma mai bate la cap, da? Ibbotson incuviinf’, apoi iesi din birou spasit, stiind ci toti din sectie il considerau cel mai mare guguman si, pentru prima oar, intrebindu-se daci nu cumva aveau dreptate. ieee xi Tammy il privea cu ochii dilatati-de soc. ~ ffi rizi de mine? Nick clatina din cap. — Sincer, vor si ma duc la G.M.T.V. dimineata, ca si consemneze si varianta mea. Oricit era de zguduit2, Tammy igi aranja inconstient pirul. —O, Doamne! $i infeleg ci ai si te duci, nu? Tonul ei nu lisa loc de nici un refi, iar Nick oft din nou. Putea sa te omoare, Nick. Daca vor si te acuze, mai bine ‘ai griji ca toati lumea si auda si ce ai tu de spus. Nu stiu, Tams... Eu nu-s genul ala de om... Nu-mi Place si ies in fasa. Ei, nu-ti mai face griji, voi fi si eu linga tine. Chiar si in toiul ororii celor petrecute, Tammy se gindea leja cu ce s& se imbrace, intrebindu-se daci mai avea {imp si se intind’ putin sub lampa cu ultraviolete, ca sd-si Mnai acopere din paloarea pielii Una peste alta, o Ricea pentru soful ei. Voia si aparti amindoi ca niste oameni respectabili — bogati, dar cu un Wil de viata civilizat. In felul ei, facea ceea ce considera ca era mai bine. ‘Tyrell Hatcher statea tacut in avion. Era un barbat aniitos si o stia, vedea privirile pe care le atragea, si le \gnora. Aspectul si personalitatea lui fuseseri intotdeauna in contradictie. A doua sa sotie, Sally, accepta faptul cd femeile il pliceau, dar avea o incredere impliciti in el. ‘Tyrell n-avea nimic impotriva cite unei mici aventuri, dar © flicea rar, side obicei numai dupa ce se certau sau aveau ulte probleme. Sally era o regina ciocolatie pe care o adora, ins uneori ‘Tyrell simfea nevoia anonimatului unui trup strain. Acum 22 SACRIFICIUL MARTINA COLE 23 \ubea cel mai mult, era ca si mort, si fusese un hof. Stia 4 Judy il astepta doar si dea aprobarea pentru oprirea aparatelor. Trebuia si-si agume si aceast povara, si urma ro fac’, n-avea incotro. ‘Tyrell scutura din cap furios, revenind in prezent. |-a fi dat lui Sonny orice-i stitea in putere, nu trebuia decit 84 cearé. Dar, in fond, Tyrell ii spusese asta toatd Vinja, iar baiatul o apucase totusi pe calea crimei. Sonny i avea nimic sfint. Injura din doud-n doua vorbe, se certa Incontinuu far motiy, si aproape mereu era in lupta cu Jumea pentru tot ce i se parea cA actiona impotriva lui — foal sau imaginar. $i totusi, pe tot parcursul, in timpul intilnirilor de la _ weoalii si al sedintelor de judecata, Tyrell nu incetase nici {i moment s4-] jubeasca pe baiatul acela debusolat care- | purta numele. $i, cu toate defectele lui, nu l-ar fi renegat “pentru cea ce ficuse, nici intr-un milion de ani. Jaf cu Mind armat4? Pentru ci asa se numea. Intrase in casa uiva, inarmat. {In casa lor. isi imagind cum ar fi fost si-1 vada acolo cu un pis- “{ol, si se cutremurd din nou. Dar de ce-o facuse? Asta voia Tyrell sa stie. De ce? Sonny fusese cam derbedeu in trecut, insi acum ‘comisese o infactiune in stil mare, iar Tyrell ar fi fost gata si parieze c& fiul lui nu se degradase atit de mult incit sa cugeta la acest lucru, intrebindu-se daca si fiul lui cel mare ii mostenise apucdturile. Tyrell fusese la un pas de a-si distruge viata pentru un futai scurt. Sally nu stia, dar el inca o mai facea, ii plicea teama de a fi prins, savura pericolul. Oare acest gust al riscului i se transmisese si lui Sonny? Ceilalti doi copii ai lui erau stabili, sirguinciosi si muncitori, si-atunci, care era situatia cu Sonny Boy? De ce fusese desfigurat in bataie, in casa cuiva, in timp ce incerca, pare-se, si dea o spargere? Tyrell tsi trecu o mind peste fati. Era frint de oboseala, dar stia c& somnul avea si-l ocoleasca incd multa vreme. Nu voia sa dea vina pe fosta lui sotie, Judy, pentru stilul de viagi al fiului lor, insa i-ar fi fost greu si n-o faca. [si amintea toate ocaziile cind fusese chemat la orice ord din zi si din noapte ca s&-i scoati pe cautiune din arestul local, pe Sonny sau pe mama lui. Uneori, o salvase pe Judy si din situafii proaste, nu numai din sectii de politic. Dar, orice-ar fi ficut, Judy era demna de mila, Trebuia sa tind minte asta acum, si n-o condamne pentru « cele intimplate. Sonny fusese intotdeauna un baiat dificil, care umbla cu nasul pe sus. $i totusi, isi iubise fratii dupa tata. Le purtase de grija, intotdeauna intrebase de ei sise bucura si-i vada. Tar acum, Tyrell trebuia si le dea si lor vestea, s4 declare in fata tuturor c4 primul lui niscut, fiul pe care-1 24 SACRIFICIUL MARTINA COLE 25 facd una ca asta. Se prea ci se inselase. Tar daca in privinfa asta se insela, in care altele mai gresise? Cum putea si mai aibi increderé in instinctele lui? Cum sa opreasc3 aparatele, pentru ca apoi si-si ingroape fiul cel mare? Cum sa le fac fafa tuturor, dupa ce avionul ateriza, iar el pisea din nou cu picioarele pe pamint? Isi punea la indoiali intreaga’ viata, 0 cintarea si-i gisea numai lipsuri. Lipsuri mari. ed Verbena Hatcher era obosita, dar stia ci n-avea si doarma. {si lua Biblia si, stringind-o cu putere in miini, se Tuga pentru nepotul ei. Camera era plind cu fotografi ale celor dragi. Copiii ei, parinfi, chiar si bunicii. Fiecare palma de loc era acoperiti cu chipuri zimbitoare si evenimente importante din viafa ei sia familiei. Botezuri, nunti—a ei si ale copiilor ei ~ fotografi de absolvire... copii rizind si adulti zimbitori. Toate insemnau o viata bine trait. $i, printre toate acele fete zimbitoare, stitea o fotografie mica, in rama de argint. Le reprezenta pe Verbena si Judy, cu micul Sonny Boy dormind in poala maica-sii. Cel mai mult ii plicea Verbenei in acea fotografie expresia lui Judy. Ca prin minune, arata fericit’, complet si total fericitd, iar Verbena stia ca se simfea astfel flindea in sfirsit avea o familie proprie, in acel baiat. Buzele i se miscau mut in timp ce murmura Tatil Nostru, dupa care fl rug’ si-i vegheze nepotul. [I ruga sa \uyureze durerea lui Judy, si-i oferi viata ei in schimbul ¢elei a baiatului pe care-] iubea mai mult decit pe oricine pe lume. Fiica ei, Maureen, intra cu un pahar mic de rom hegru. Bea-I, 0 si ai nevoie. Verbena clitinedin cap. Rareori se atingea de alcool. Te rog, mamico. Stia ci nu era o veste buna si, ascultitoare, lua pabarul si-l goli. Arsura fu surprinzitor de plicuta, iar gustul era asa cum si-l amintea. fi reamintea mirosul de jarbii proaspat cosité, aroma de soare pe ferestrele lustruite si aparatele de radio care se auzeau de pe strada. fi readucea jp minte sunetele veri, rezultatele la cricket si momentele vind il asculta pe Barrington Levy. Tiriitul greierilor si tisetele, amintirile fericite, furd inlocuite de disperare. Fusese placut sa-si aminteasci, dar acum totul era " distrus, inlocuit de vestea proasté pe care nu se indoia c-avea seo audi, Altfel, de ce s-o anestezieze? ~ Maureen, a sunat Jude? ‘Tindira ckitina din cap. ~ Nici o vorbi. Ma duc imediat la spital, mamico. Verbena didu din cap, absent. 26 SACRIFICIUL MARTINA COLE 27 $tia cd ea o minciund — din bunatate, dar tot minciuna. Se uit prin camera, imaginindu-si-l pe Sonny Boy cum stitea culcat pe canapea, ascultind Bennie Man sau Bob Marley, fredonind in ritmul muzicii. Baiatul ei, Sonny Boy al ei, murea, iar Verbena nu putea face nimic. Se incordi si primeasca vestea despre care nu se indoia ca sosise. slmjea nevoia si-l protejeze. De obicei, Nick era cel protector ui ca. Dar, cind fi vedea albeaja chipului si tremurul Wnlinilor, ti venea s& pling’. In douazeci si patru de ore, \Viojile lor fuseser’ intoarse cu susul in jos, si numai fiindca {if} pusti pusese ochii pe ceea ce le apartinea. Pentru care Wunciser’ toata viaja. Era nedrept, strigitor la cer, cd putea fi nevoie si le ca si se apere in instangi. Avocatul fi avertizase deja fcest sens. Nick nu era un sfint, Tammy stia. Dar nu merita una ‘Oh asta. Mai escrocase si el pe ici, pe colo, insi o fuicuse tru familia lui, pentru soyie, pentru copii In timp ce Tammy turna apa in ceainic, polisistul intra bucitirie, impreun& cu soful ei. Detectivul Inspector ide cra un om cinstit. Tammy stia cd se afla de partea lor. ~ Domnule Leary... saluti el, inclinind din cap cu pect. Doamna Leary... Zimbindu-i, Tammy isi inalpa sprincenele pensate ipecabil. ~ Sit va servesc cu un ceai? Un scotch? ~ Ambele, dacd nu va suparati. Zimbira toti trei; gheata se spirsese, dar teama incd i era tangibila; statea intre ei ca un geam. __~ Am in cabinet un malt bun, vechi de douazeci de an ee Judy Hatcher se finea de brajuk lui Tyrell. Simjea mirosul distinctiv de sigiri, iarba si deodorant, Arita la fell de bine pe cit mirosea. Judy tremura, iar Tyrell o tinea blind cu bragul, in timp ce-si priveau fiul care zicea in coma. — E-n regulé, Jude, totul o si fie-n regula. Trebuia si spund ceva, vorbe goale, cici amindoi stiau cd niciodaté n-avea si mai fie nimic in regula, nici pentru el si nici pentru ea. 7 tee Nick Leary privi chipul de pe monitor si apis pe buton, deschizindu-i poarta politistului. Paru s& treacd 0 vesnicie pind cind masina strabatu aleea, ajungind la usa din fay. Tammy puse ibricul pe foc, zimbindu-i sofulti ei fara tragere de inima. Pentru prima oara de cine stie cind, Nick iesi-din bucatarie cit il sineau picioarele. Isi simjea batdile inimii, o auzea bubuindu-i in urechi. Spera 28 SACRIFICIUL MARTINA COLE 29 ca totul si se clarifice. Ajunsese chiar si-si doreasca, daca tot aveau si-l aresteze, s-o facd mai repede. Orice era de preferat in locul acelei asteptiri care nu se mai termina. tn bucatarie, Tammy il privi pe Rudde in ochi. — Ce-o sii se intimple lui Nick? Detectivul zimbi cu blindefe. ~ Dac-ar fi dupa mine, e nevinovat, dar e clar ci nu pot vorbi in numele procuraturii. Am recomandat ca tot cazul sé fie inchis, dat uitirii ~ $i baiatul? ~ i vor opri aparatele. Tammy dadu din cap. Dupa ce inghifi un nod cit pumnul, intreba: ~Deeci, ar putea fi acuzat de crima? Rudde confirma. + Totugi, ma indoiesc. De omor din culpa, poate. Tammy isi faicu de lucru cu ceaiul, coplesita din nou de teama pentru Nick. — Ce viata irosita... Detectivul nu-i raspunse; nu stia ce si spun’. in meseria lui, vedea multe vieti irosite si incetase s&-si mai fac griji pentru ele. ~ Nick si cu mine, venim de jos de tot, noi doi. Am crescut in case cu chirie. Dar am facut sacrificii. Am muncit. $i incd mai muncim. Ne-am féurit viata pe care-o avem, si uneori a fost o munca al dracului de grea. Ins ne achitim datoriile si ne trim viata. De ce si atime ameninfarea asta deasupra capetelor noastre, doar fiindead golanului aluia i-a venit si ne intre-n casi si si ne prade? Tammy Leary fl privea cu ochi mari, in asteptarea rispunsului. ne — De ce am senzafia c’ am facut ceva riu? Ca noi sintem vinovafii in toat& povestea asta? Nu sintem! Noi sintem niste oameni cinstifi, care respect legea, iar acum vietile noastre sint distruse de nenorocitul ala de nimic!, ‘incepu sa pling’. : — Nici n-avea ce s caute aici. Nu noi |-am invitat, a venit singur! Asta-i casa noastra, am platit pentru ea cinstit, de ce s ne simfim vinovasi pentru cd el a intrat cu forta? Sopyl meu avea grijé de noi, de mine si de copii. E un om de treaba, decent. intrebafi pe oricine care ne cunoaste. Plingea de-a binelea, suspinind de spaima. Rudde o privi lung, fara a sti ce s-i spuni. isi bau ceaiul si scotch-ul, incercind sa le transmit’ far cuvinte solidaritatea lui. Dar ceaiul avea un gust de pisat, iar scotch-ul i se ured direct la cap. Pe linga toate celelalte, isi dadu seama cd mai si imbatrinea. Nu stia ce anume il deprima mai mult. CAPITOLUL 2 Interviul de la G.M.T.V. mersese mai bine decit se asteptaseri cu totii. fn studio, Tammy se simtea in elementul ei. Acum, ca socul trecuse, iar pericolul imi- nent al punerii sub acuzare era mai indepartat, gisea foarte plicut noul lor statut de celebritati. in plus, dreptatea era de partea lor. Cu cit se gindea ‘mai mult, cu atit vedea mai clar ci dreptatea era de partea lor, Baiatul ala voise si-i jefuiasc’, era inarmat si periculos. Nick al ei nu ficuse decit si apere ceea ce-i aparfinea. Se parea ca postul G.M.T.V. nu primise niciodati atitea telefoane si email-uri cu privire la un invitat, si toti pireau in consens ci Nick nu ficuse decit cea ce-ar fi ficut oricine intr-o asemeneg situatie. Era mindra de el, mindri ci Iuase acea pozitie, si bucuroasa ca reusise. Pentru cd hoful I-ar fi putut impusca pe Nick. I-ar fi putut ucide pe tofi. {in timp ce-si aplica meticulos machiajul, isi imagina reactia de la clubul country unde avea intilnire cu citeva prietene, mai tirziu, la prinz. Fu cit pe se si se imbritiseze singura. In patruzeci si opt de ore, vietile lor se intorsesera MARTINA COLE 31 pe dos, si surescitarea era acum Ia ordinea zilei. Stia, in adincul inimii, cd un baat tragea si moard, iar entuziasmul ei era cam deplasat, Dar Tammy era genul de persoana care profita la maximum de orice, mu lisa si-i scape nici o ocazie si putin ii plisa pe cine clea in picioare. Nu era crudi sau rea, ci se considera mai degraba o realist — o femeie care-si purta singuri de grid. ar notorietatea era distractivi, nu incdpea nici o indoiala. see ‘Tyrell privea chipul fiului sdu. Sonny incd mai era un biiat arditos, dar acum, cu toate tuburile atagate si aparatul de respiratie artificial care giffia zgomoios in locul lui, arita atit de vulnerabil... Judy intra pe furis in rezerva. Parea si umble numai pe furis, peste tot. Tyrell fi privi fata haituitd si i se strinse inima. $tia cd se dusese si bea ceva, sau si se drogheze — probabil si una si alta, dupa cum 0 cunostea. Dar Sonny era tot ce avea. Tot ce avusese vreodata. Si Sonny o adorase. De aceea nu incercase niciodata sa i-l ia: Sonny incercase tot timpul, in felul lui, si-i poarte de grija, de vreme ce Judy n-o putuse face niciodata singura. — Stai jos, Jude. Mai linisteste-te, mm? Judy ii zimbi, bucuroasi ca de obicei ci auzea o 32 SACRIFICIUL, vorba buni de la omul acela care 0 parasise pentru c& nu putea trii de la o od la alta faird nici un fel de stimulent chimic. De fapt, nici nu mai stia care era senzatia adevarata a Viefii; de ani de zile nu mai triise ca oamenii normali. Deodati, intoarse capul spre el, cu ochii bintuifi. Cindva, fusesera de un albastru orbitor, inst acum erau atit de'stersi, incit nu mai aveau aproape nici o culoare. ~ Vrei si inchizi aparatele, nu? $& scapi de el o data pentru totdeauna. Tyrell nu-i rispunse. Daca odinioara il atrisese, acum il speria, pentru ci n-avea idee ce drog luase — si, in cea mai mare parte a timpului, nici ea nu mai stia. Aproape cd-i simfea mirosul fricii. Se intreba daca si ea il simfea pe al spaimei lui. see Tammy intra in clubul country ca si cum ar fi fost 0 stea de cinema. Purta pind si ochelari de soare. Stitu citeva secunde in usa, ca si se asigure cd o vedea toati lumea, inainte de a si-i scoate, pornind spre restaurant. Arita bine si o stia. Entotdeauna imaculata, in dimineata aceea se aranjase cu si mai mult grija. Le faicu cu mina prietenilor, in timp ce mergea spre masa unde se adunase gasca amicelor. Asa le numea MARTINA COLE 33 mereu soful ei, iar Tammy protesta, dar stia ca ar fi fost prea mult si le considere prietene adevarate. ~E totu-n regula, Tam? O intrebase Melanie Darby. Aceasta era vioara a doua pe ling’ Tammy si chiar era o femeie cumsecade. Soful ei, Ray, se ocupa de tot felul de afaceri dubioase, dar nimeni n-o lua vreodata la intrebari. Tammy se asezi, cu un oftat dramatic. —A fost un cosmar, fetelor. Fiona Thomson fi puse in min un pahar de sampanie. ‘Tammy observa ca sticla avea o eticheti foarte scumpa si-si didu seama cd ea plitea prinzul acela. Nick avea si-si iasi din mingi, dar de asta avea si se ocupe la momentul potrivit. Unele dintre prinzurile ei cu fetele costau aproape o mie de lire sterline, iar Nick avea si el meschinariile lui, oricit de bine stiteau cu banii. Tocmai isi termina relatarea, cind Fiona o intreba cu blindefe: ~ Deci, n-au si-I salte pe Nick? Tammy isi puse paharul de sampanie pe masa, aruncindu-i o privire care pe alti femeie ar fi ficut-o s& intre in pamint. Fiona, ins, era pkimadita dintr-un aluat mai dur decit majoritatea. — Ma scuzi? —Asculta, Tams, nu spun decit ce-a zis batrinu’ meu, ca Nick ar putea fi acuzat de omor din culpa... Tammy insi mai avea un pahar de sampanie pina si 34 SACRIFICIUL MARTINA COLE 35 sari la har, si se vedea. Celelalte femei incepura sé: arunce Fionei priviri semnificative, incercind s-o faci sd tac’ ~ Iar batrinu’ tau se pricepe la de-astea, nu? Un hi de binci ca el... Fiona rise. ~ Nu-i nici un secret, Tams. $i-a ispisit pedeaps iubito, asa ca, mda, stie el ce vorbeste. Sia spus ca da Nick are un dram de minte, ar face bine s&-si ia un avocat bun. ~ Nick al meu are minte, scumpo, stie cum sti treaba. Asa ca zi-i batrinului tiu si nu-si faci griji pentru ely bine? Dac-ar avea cap, pentru el insusi si-ar face griji, sau cel putin asa zice Nick al meu. Era o afirmatie cu dublu sens, iar Fiona ofta. — Cum spui tu, Tams. Eu n-am facut decit si-fi zic, atita tot. — Mda, bine, nu-mi mai zi. Nick al meu n-a facut decit sa-si apere familia. Ai s& sii minte asta, nu, cind ai sd te-ntinzi la birf? Nu dadea o spargere la sucursala locala Tesco, ca alfii al c&ror nume-mi scapa. Toate femeile t4curd. Tammy mersese prea departe, si 0 Stia. fi faicu semn ospatarului si mai comanda inca doua sticle de sampanic. La aproape patru sute de lire sterline bucata, era unul dintre cele mai scumpe prinzuri ale ei. Dar Tammy, care fusese gata si plece inaintea acelei ciocniri, avea de gind acum sa stea pina la capat. Soful ei avea defectele lui, nenumarate, dara dracului sa fie daci se lisa pusa la punct de Fiona. Cu un zimbet plin de riutate, adiug’: Mai bine du-te la telefon, Fiona. Vezi daci maici-ta poate si ia copii. in fond, guvernanté n-aveti, nu-i asa, si {rece timpul. Fiona zimbi incintati. Nimic n-o descuraja — incd un Jucru care 0 irita pe Tammy ingrozitor. ~E vacant, nu? Sint in Spania, cu soacrd-mea. Cufitele iesisera din teci, iar celelalte femei se rezemardi de spaitare, s& savureze spectacolul. Nu furd dezamagite. eee Nick se afla la secfia de poligie, cu partenerul su de golf, Detectivul Inspector Rudde. Se cunosteau de ani de zile. Acum erau aproape intimi, desi nimeni nu stia asta — alta lege nescrisi. —Deci, care-i scoru!, Peter? Rudde oft. ‘ — Esti curat, mai mult sau mai pufin. Am zis c nu consider ca exist nici un motiv rezonabil ca s& te dea in urmarire penal. Sonny Boy era un derbedeu cunoscut cu antecedente penale, si avea un pistol incdrcat. Am spus c& nu mi indoiesc ci Lar fi folosit, la nevoie. Acu’ citeva luni, a fost suspect intr-un caz de injunghiere. Nu vid cum ar putea procurorul si deschida un dosar impotriva ta. Nick se relaxa vizibil. 36 SACRIFICIUL —Tot nasol ma simt, Pete. — $tiu, colega, da’ asta fiindcd esti un om cinstit ceea ce nu se poate spune si despre micul bulangiu. N-< avut nici o sansa, este? Maica-sa se drogheaza, toata vial lui a fost doar o serie de necazuri si probleme. Er: inevitabil $4 i se intimple intr-o zi, atita doar cd s-a intim. plat acum. —Nu |-am dezarmat doar, |-am schilodit! O si moar, nu? Peter Rudde nu-i raspunse. ~ Nu? insista Nick, incepind sa strige. Trebuie sa stiu, Peter. O sa-i opreascd aparatele? Detectivul il bitu pe brat. ~ Din cite stiu, taicd-su s-a-ntors din Jamaica si a luat problema-n primire. Maicd-sa nu se poate hotiri nici cu ce si-se-nealfe, fara o doza de ceva. isi privi prietenul cum se destindea din nou, pe scaun. ~ Haide, sd mergem la o bere, mm? Nick didu din cap cu tristete. ~ Ai si mi anunti imediat ce... — Sigur ca da. Si-acum, hai, un scotch mare si n-o s& mai ai nici o problema. Era o prostie, si o stiau amindoi. see — Mami, miine putem si mergem iar la scoala?” MARTINA COLE 37 ‘Tammy isi privi fiul cel mare fairi si-1 vada. Incd mai retriia insultele pe care le primise in aceeasi zi de la una dintre asa-zisele ei prietene. ~Ce zici, fiule? Nicholas Leary junior ofté adine. ~ Ziceam, putem mine si mergem la scoala? Absent’, Tammy dadu din cap. — Asteptati si vind acasé tatal vostru, si-o si va spun el Ne plictisim, mami, avem si noi nevoie de-un pro- gram, — Lasafi-1 pe tatal vostru si hotirasca, da? Nicholas o privi ined o data si spuse scurt: = Mai devreme sau mai tirziu, tot trebuie si revenim la normal. ~ Da’ nu erafi in vacanti? Ca prin ceafi, in creierul toropit de bauturd, Tammy isi amintea ce spusese Fiona. = $colile particulare nu, mami. Am avut vacanta siptimina trecut, mai stii? fi vorbise pe un ton sarcastic, iritind-o — asa cum si intentionase. La asta, Tammy ificepu sa strige: = Si tu cine esti, Nicky? Domnu’ $tie-Tot? Baiatul ofta din nou. = Of, mai las-o balta! Nepisarea cu care 0 expediase o aduse pe Tammy in 38 SACRIFICIUL, MARTINA COLE 39 culmea furiei. — Taic’-tu ar putea sd fie arestat pentr-un fleac crima, bai labagiu mic si egoist ce esti! La doisprezece ani, Nicholas Leary junior era deja forta redutabila in casa. Avea spiritul acerb al mamei salc si deplina desconsideratie a bunicului dup’ tati fat d sentimentele celorlalfi. Mama lui Tammy il adora. Propri lui mama gravita intre dorinja de a-l séruta si pofta d al fine toatd ziua numai in suturi. Acum era supirati, dup’ ce aflase ci inci se mai putea ca soful ei sa fie acuzat de omor din culpa. Asta speria, mai ales cd stia cd nu s-ar fi putut descurca Nick in preajma, desi isi petrecuse toat casnicial imaginindu-si c el nu era decit 0 podoabi la gitul ei. minte era sumbra. Nicholas junior iesi din camer, intorcindu-se la fratele séu, James. Guvernanta plecase deja acasi. Nick senior nu era de acord s-o find intern’, spunea ci atunci le-ar fi fost prea usor si neglijeze baiefii, si se dovedise cli avea dreptate. — Dei, vrefi si spunefi cd in esenta casa unui englez e-castelul lui? Nick dadu din cap cu tristefe. Cred c& da. Faptul ca baiatul era negru n-avea nici © legitura. N-am stiut nimic despre el, pind dupa consumarea faptului. Cind infirmierii i-au seos masca... Se temea la un nivel de-a dreptul paranoid ca nimic Dar prietenele sale vorbisera ca si cum ar fi stiut ce spuneau si, dintr-o dati, pe Tammy o treceau toate! spaimele la gindul de a-si pierde soful. Facuse cea ce considera el ci era just; chiar puteau s&-I inchid’ pentru cé-si apirase familia? Conform asa- da. Puteau s-o faca foarte ugor. din relatarea lui si nu para suspect. Fata didu din cap cu infelegere. Ceea ce spuneai era una, iar ce aparea in presi era de multe ori cu totul altceva. ‘lor ei prietene, — Ce pirere aveti acum despre baiat? Cel mai tare jl irita tonul pe care pronunfa cuvintul baat, Dadea senzatia ci Sonny Hatcher ar fi fost un copil de zece ani. Nick ofta. — {mi pare riu din toata inima pentru starea in care a ajuns — dar, una peste alta, el era inarmat, iar eu, nu... Fata fi zimbi enigmatic, indreptind spre el un deget cu Pentru prima oara in ani de zile, Tammy igi vedea cu adevirat casa asa cum era: o casi frumoasi. Nick al ei le daruise tot ce era mai bun, iar ea iticiodati nu apreciase just asta, pind acum. Nick 0 scotea din minfi. Era afemeiat, fustangiu, biutor — dar ficea si sacrificii, si fiicuse destule, pentru ea si copii. Pentru prima oar, igi inchipuia viata fara el, iar imaginea pe care i-o inspira in 40 SACRIFICIUL unghia bine manichiurizata, in timp ce spunea cu vocea ultra-cultivata: ~— Dar de fapt erati inarmat, nu-i asa? Vocea ii devenise mai aspra. Provocatoare. — Aveati o biti de baseball. Nick ii privi ochii albastri si frumosi. Pacat c& era femeie cit malu’, altfel ar fi fost driguta la fafa. Dar i impuse si se calmeze, inghitindu-si réspunsul ca venise pe buze. ~ Pai, drag, tot ce pot spune, ¢ c bita mea de basebal nu era incarcata cu gloanfe, ca pistolul lui. Se ridica brusc. ~ $i acum, dac& mi scuzi O iritase si o stia, dar n hiene, numai c& pind acum inca nu-si diduse seama. fn timp ce stitea in salon, privind inregistrare: originala a interviului, se intreba ce Dumnezeu i mai pisa. Tofi erau nist determinase si dea acele declaraii presei. [si citea propriul chip vinovatia — si totugi, cind vazuse la televizor interviurile, totul prea altfel. Montasera si aranjaser’ materialul astfel incit acum ardta ca un cetifean cinstit care nu facuse decit ceea ce-ar fi facut oricare altul i aceleasi imprejurari. Se parea cd pina si presa de scandal era de partea lui Avocatul il sfatuise si-si inregistreze fiecare intervi iar acum Nick se bucura cA o facuse. Era mulfumit ca s asigurase, in caz ci intrebirile si raspunsurile erau p MARTINA COLE 41 rma combinate altfel. ; Sofia lui intra in camera, iar Nick ii zimbi. —Te simi bine, fata? Asezindu-se pe canapea, Tammy se ghemui in bratele Iu ~Mi-e fried, Nick. — Si nui fie. © sfruti pe crestet, simfind mirosul de sampon scump si parfum. Dar Fiona a zis c& s-ar putea si te aresteze. — Di-o-n mi-sa pe Fiona, Tams. N-au si-mi faci nimic. Am vorbit cu Peter Rudde, a zis cd nu se asteapti a procurorii si dea curs cazului Chiar atunci, sun mobilul. Nick nu raspunse, preferind sii respinga apelul. ~ Cine era? —Nimeni, iubito. : Tammy ofti adine, iar el o mai siruti o dati. 0 pisirica? La asta, rise — desi suna mai mult ca un geamat. — Hai, mi Tammy, ai si tu putin incredere-n mine, vrei? Nu-i rispunse, dar momentul de comuniune diritre ei se pierduse, si o stiau amindoi CAPITOLUL3 . —Jude, asculti-mé, vrei? {i privea fix, cu ochi mari, iar Tyrell stia c& era drogati.. Stia ca-i dideau metadona pe refeta, dar avea senzatia ci de data asta luase McCoy adevarat. Din felul cum se uita la el, cu ochii dia goi. Din expresia vida de pe fata ei. in timp ce o privea, tinindu-si fiul de mind, fi trecu pentru prima oara prin minte cit de mult semnau. ~— Nu oprese nimic. Tyrell oft “— Lasa-l si se duc, Jude, te rog. E ingrozitor, si-1 vedem asa... : in sfirgit, se uit& la el. Aproape cd-i simtea durerea, si din nou fu biruit de regret pentru femeia aceea care-i ndiscuse fiul, dup’ care il distrusese, pe el ca si pe ea insisi. Sonny se miiscuse intoxicat. Jude incercase si nu se drogheze inainte de nastere, dar ii era imposibil si stea 0 singura zi fara un stimulent chimic. Exista 0 teorie despre heroinomani, care spunea c& majoritatea erau oameni cu tulburari profunde, dar citiva, ca Judy, pareau sé devind tot mai dependenti de heroin’ pe masura ce viata li se imbunatajea. Un medic ii explicase lui Tyrel] ca 0 ficea MARTINA COLE 43 de teama c& va pierde totul si pe tofi cei apropiasi. Intotdeauna erau prea speriati de fericire, fiindca in trecut aceasta nu durase niciodatA prea mult. fn consecintd, distrugeau pe toati lumea din jurul lor. Ea, cu siguranta, pe el incercase si-l distruga: in cele din urma, Tyrell batuse in retragere numai fiinded se siiturase s& mai tot adune cioburile. — Daca mi-| iau, n-o si mai am nimic, Tyrell. Tie ti-e usor, ai alfi copii, o nevasta, familie... — Nici acum n-ai nimi, nu-i asa? Haide, Jude, ce ai tu de fapt? Un baiat care nu mai poate si-fi vorbeasca, si te imbriiseze, sd te-ajute cind nu mai esti in stare de nimic. L-am iubit, Jude, a fost primul meu fiu si niciodata nu i-am intors spatele — si nici tie, daca stai si te gindesti. ‘Asa ci nu-mi veni acum cu gogosi din-astea, te rog. Judy stia cd Tyrell avea dreptate, dar ji era atit de greu si accepte totul... fi pierduse pe oamenii din viata ei la fel cum alsii isi pierduser slujbele ~ tofi se siturasera de ea. Numai Sonny Boy nu. La fel ca majoritatea toxicomanilor, Judy fura, mintea si insela ca s-si obfin’ dozele, iar el era singurul care o ierta intotdeauna, orice-ar fi facut. Era singurul element constant din toata viata ei nenorocita. — Le-am spus c-i pot prelua organele. Poate va iesi ceva bun din toate astea, hmm? — Crezi cd el a fost de vind, Tyrell, nu? Crezi ca era un bajiat rau... ‘Tyrell clatind din cap. SACRIFICIUL — Era bun, Jude, cel mai blind baiat pe care 1+ cunoscut vreodata. Avea o inima mare cit lumea. Dar act Sonny Boy nu mai e. A murit. Las’-| sa se odihneasca in — $i cu mine cum rimine? Daca el se duce, ce se alege de mine? ‘Tyrell ofta din nou. Egoismul dependenei ei era intotdeauna factor precumpanitor care o impingea pe Jude inainte. Nici m era de mirare ci Sonny ajunsese unde ajunsese. — Dar nue vorba despre tine aici, nu-i asa? Macar d data asta, numai de tine nu e vorba. Acum conteaza Sonny Boy si nevoile lui. O si am eu grija de tine. Intotdeaun: am avut, nu? Jude il privi, pe ginduri. O pardsise, dar era adevarat cA-i purtase tot timpul de grjd. Tyrell avusese intotdeaun: ‘o.unda de slabiciune, probabil ci de la el o mostenise si Sonny. ~Bine... mormai ea. Atunci, fi-o. Dar s& nu te-astepti si mai stau pe-aici. E copilul meu, mi-e prea greu sii ma uit. Si prea mult de cind isi luase ultima doz — se vedea in ochii ei nelinistisi. Dar cel putin isi diduse acordul. Sonny Boy putea s& plece in liniste. ae Tammy isi auzi soful inainte de a-l vedea. Culcata in pat, sorbindu-si cafeaua si rasfoind ,,The Daily Mail, ii auzi pasii sonori pe scara si glasul ricnind. Nu ingelese altoeva MARTINA COLE 45 cit c& avea de gind s-o omoare cind punea mina pe ea. Nick navali pe usa dormitorului, cu nota de plati de Ja clubul country in mina. — Ce-i asta?! intreba el rastit, impingindu-i in fata hirtia. ‘Tammy se retrase tcut, punind cu grija cafeaua pe noptiera, ca nu cumva sa pateze asternutul Jacquard care 0 costase o adevarata avere. —Nu glumese, Tammy, si sd stii c-o s-avem un scandal ingrozitor pe chestia asta! Nick fierbea de furie. Era atit de nervos, incit tremura, jar aceasti imagine o afecta mai mult decit ar fi crezut c& era posibil. Pentru prima oara in viata ei, Tammy se temea de el. De multe ori o certase pentru ci era cheltuitoare, devenise aproape o glumi de familie, dar acum era altceva. Pind si ea isi didea seama ci de data asta intrecuse masura. Faptul cd in sinea ei se simfea vinovati o faicea si fie si mai furioasa decit el. Doar era sofia lui, avea tot dreptul si-i cheltuiasca banii! ~ ffi poti permite, ce te-a apucat? =O mie opt sute de lire sterline pe pileald pentru adunatura aia de lipitori imputite? racni si el, apropiindu-se atit de mult incit Tammy ii simti mirosul respiratiei. ~ Trei sute ca sa aiba ce bea tirfele alea anorexice? Nici una din ele n-a luat 0 mas& ca lumea de la ultima sarcina. ffi rizi de mine, sau ce? In culmea furiei, Tammy fipa si ea: : ~ $i tu cine te crezi si vorbesti, mm? Sint nevasti-ta! 46 SACRIFICIUL Nick 0 privi de sus in jos, nevenindu-i si creada. —N-am destule pe cap fara si m-aduci si tu-n sapa di lemn cu orice ocazie? Asta-i o boala la tine, nevoia asi nebuni de-a folosi credit cardurile, c& nici o-mputita de zi m esti in stare s& rezisti! Dou miare pe-o mas! Asta- ‘o masind pentru unii, sau o vacanfi-n strainatate, Chiar n mai stii pe ce lume traiesti? Lui Tammy fi era rusine, dar nu voia si arate. Nici micar nu fusese un prinz reusit. De fapt, regreta ci dusese — dar pe-asta n-avea de gind sd i-o spun. Si-i det munifie pentru viitor, cind ii venea iar cheful sa cheltuiasca? ~ Of, mai scuteste-ma. Ne putem permite, stii bine ci da. Cu cine m-am trezit maritat, cu fratele Marx de mult pierdut, scirfanu’ de Zgirco? Am dat si eu citeva lire. Ei, si? Mare scofala ma- Se ridicd de pe pat, dindu-l la o parte din drum. — Dupa cum o fii, Nick, oricine-ar crede ci ne sufla vintul prin buzunare. Banii-s facufi ca s& se cheltuiasca... Coborind tonul, Nick mit — $tii ce-o si iasi daca afla dia de la ziare de nota asta de plata, mm? I-o impinse in fata, cu un gest agresiy. — Baiatul ala moare-n spital, si maici-sa, siraca, se-ntoarce in apartamentul ei cu chirie, si tu toci pe-o masa mai mult decit or putea ei plati pe-nmormintare? Aceste cuvinte o fiicura si se opreascd brusc. Pentru ‘Tammy, ceea ce vorbeau oamenii despre ea era intotdeauna MARTINA COLE 47 senfial. Nick privi cu satisfactie cum o cuprindea treptat teama. ~ Chestia asta trebuie si-nceteze, Tammy. Trebuie si termini cu cheltuielile. Nu da bine. Vreau sa zic, pina fi-ai ficut tu parul si unghiile, fi-ai luat haine noi si toate cclelalte... Teri am gasit si chitangele de la Lakeside, ‘propo... Peste trei miare ai tocat, numai ieri. in citeva ore, cheltuiesti mai mult decit cistiga alti intr-o luna. in sfirsit, incepea s-o convinga, si o stia. ~ Imi pare rau, Nick, da’ stii cum sint... nu ma pot ‘stipini. Nick oft. — Am sé retrag credit cardul dla si pe cale chirurgical’, daci altfel nu se poate. Asta-i ultima ta sansi. O data si mai cheltuiesti asa, Tams, si l-am anulat. M-auzi ce-{i spun? Tammy dadu din cap, spasit ~Azi ii duc eu pe baiefi la scoala. Am aranjat si doarma acolo citeva siptimini, pind se termina toati povestea asta, O.K.? Cind iesi din camera, mai intoarse o dati capul spre a, zimbind. ~ {mi pare rau c-am strigat la tine. ~ $i mie. Nick! O privi din now ~ E totul 0.K.? Tammy ridic& din umeri. — O sa supravietuiesc, ca-ntotdeauna. Nick plecd, iar Tammy se viri la Joc in pat si, pentru prima oara-de ani in sir, plinse dup’ mama ei Mama ei nu era moarti, locuia in Spania, cu un gigolo, 48 SACRIFICIUL MARTINA COLE. 49 dar era totuna — ca mult ii mai fusese de folos lui Tat Verbena era suparata. {si faicuse un ceai si ascult radioul. in casi mirosea a parfum. Nevasta lui Tyrell isi didea mereu cu prea mult parfum. Acum iesise cu baiefii la cumparaturi, si-n casi ined mai mirosea. Verbena simpatiza, si de ce nu? Era driguy’i, bund, isi iubea fii si-1 adora pe birbatul ei. Dar 0 irita vocea ei. Apuciturile ei. Tot ce fiicea fata aia 0 clea pe nervi. $i stia cd nu era vina lui Sally — ci a faptului ca, ori de cite ori se uita la ea, Verbena o vedea pe Jude. fl acuza pe fiul ei pentru cum .ajunsese Jude. Considera cd ar fi trebuit sa-si salveze prima cisnicie. Numai Dumnezeu stia cit luptase ca si se marite cu ea. Tatal lui Tyrell ii aruncase o singura privire si hotdirise ci nu era in nici un caz femeia potrivita pentru fiul lui. I-o si spusese. Ceea ce nu le cdzuse bine nici Verbenei, nici lui Tyrell. Dar de Jude se atasase, nici ea nu stia de ce. Cind 0 cunoscuse pe mama ei, infelesese totul. Femeia — sau fata aia, in fond avusese doar saisprezece ani cind 0 niscuse pe Jude ~ era cea mai egoisti individa pe care o vazuse Verbena vreodatd. lar Jude fi mostenise egoismul. Cind ii telefonase ca s-o anunfe despre nepotul ci, mama Verbenei replicase ci primise ceea ce merita. Sonny Boy stricase totul in viaja lui, iat Verbena nu putuse face nimic. Fura inci de mic, chiar si de la ea. Minfea, insela, lua tot ce i se naizirea. Soful ei, Solomon, spunea c& Verbena fusese cuceriti de ochii mari si aerele de victima ale lui Sonny, dar ea stia c’ intre ei era o legitura special. Si-1 afectase si stilul de viata al lui Jude. Mereu fuma iarba, pacostea tinerilor din ziua de azi. O vizuse la mama lui de cind se stia. Ai o problema? Ia o sigari, inghite o pastili, injecteaza-i o fiold de fericire-n brat, si du-te...! Verbena ura drogurile, dar intelegea dependenta lui Jude de ele. Le folosea ca pe niste proptele, iar Verbena considerase intotdeauna ca, daca Jude si-ar fi dat voie si fic ea insdsi, lumea n-ar mai fi speriat-o asa — nici pe ea, nici pe fiul ei. % Dar toate astea fusesera in trecut, iar trecutul era mai bine si fie lsat in pace. Sorbi din -ceai, asteptind telefonul care urma si-i spund cd, in sfirsit, Sonny Boy nu mai era, N-avea si pling — decit cind rminea complet singura.- Verbena se mindrea cu puterea ei. Numai de-ar fi putut si toti ceilalfi si-si traiascd vietile aga cum se cuvine, cit de diferiti ar fi fost lumea! tee 50 SACRIFICIUL MARTINA COLE aL. James si Nicholas junior se stabilisera in internatul scolii, iar Nick se intorsese in Essex. Coti de pe soseaua de tari din Dunton, hurducindu-se pe un drum desfundat pind ajunse la un santier de construcfii. Coborind din masina, privi un timp activitatea frenetic ~ din jur. Nick se afla la baza acelei antreprize, sase proprietiti detasate, continind totul, de la cizi cu apa fierbinte pind la sili de sport. Aveau si se afle pe un lot privat, imprejmuit, si toate fusesera vindute in avans. Mai aveau cel putin un an pind si le termine, dar casele ariitau deja binte. Seful santierului, Joey Mills, veni spre el. —Nu te asteptam. Nick zimbi. ~Ei bine, am venit. A trebuit si scap pentru un timp... Doi zidari ii ficurd cu mina. Unul strig’: — Bravo, dom’ Leary! Bulangiul ala mic a primit ce-a meritat! © Nick nu-i raspunse. Joey vizu expresia sefului sau si se infurie pe baiatul care 0 cauzase. — Tofi sint alaturi de tine, Nick. Vreau s zic, nu tu i-ai cerut si te prade, nu? Daca eu ma trezeam in toiul nopfii si gaseam in casi un nenorocit venit la furat, la fel as fi facut. Si eu, si oricine. Nick cobori privirea spre omul indesat si chel care lucra pentru el de ani de zile si rispunse: — Dar nu tu ai ficut-o, nu-i asa? Ci eu. Joey il batu pe spate. — Ascultd, asa i-a fost scris. Tot trebuia si-i facd de petrecanie cineva intr-o zi, era un gunoi. Un spargator si-un pungas, ined de mic. Poa’ si zicd familia lui despre el ce-o vrea, c& doar nu pe ei ii fura-n ma-sa, nu? Ca dac-o ficea, altfel stiteau lucrurile, pe pariu. Hofoman mic... Nick inchise ochi. — Las-o moarti, Joey, da? Spune-mi doar cum merge cu casele, si pe urma plec. Joey il insoti pind la masina, dindu-i toate stirile importante. Cind Nick se urca in Mercedes, adauga: — Vorbesc serios, Nick, n-ai de ce s4 te consideri responsabil. Ai facut ceea ce-ar fi ficut orice om normal. Ai apiirat ceea ce era al tiu. Revino-i. Nick dadu din cap. _ {In timp ce se indepairta, Joey privi in urma lui cu tristefe. Nick Leary era un tip de treaba. Iar acum, din cauza prostiei baiatului aluia, plitea un pret cumplit fiinded-si ocrotise propria familie. Lumea igi iesise din mingi. tee Jude Hatcher intr in apartament si se asezi pe canapeaua din living. Era asa de liniste, fara fiul ei... Inchise ochii si si-1 imagina pe Sonny Boy cum ziicea murind in brafe ei. L-ar fi finut aa toati ziua si toat noaptea, SACRIFICIUL daca n-o invingea nevoia. fsi deschise poseta si scoase trusa. Si-o puse in poali si privi cutia micd de metal continea tot ceea ce-i aducea uitarea. fl auzi pe Tyrell intrind imediat ce-si fierse doza intr-o lingura. Din usa, Tyrell privi ticut cum si-o injecta incet in bratul sting. Avea venele ciuruite pline de vinatai. ~ Ca pe vremuri, hmm, Jude? ~ Sarcasmul lui trecu pe ling ea, asa cum Tyrell se si asteptase. eae Tammy umbla prin casi fri nici o finti, Vedea draperiile scumpe, covoarele fesute manual si antichitétile alese cu grija. si amintea de casa ei din copilirie. Un apartament din fondul primariei cu paltoane pe pat, miros permanent de prajeli si un tata care ricnea la toat’ lumea cind se intorcea de la circiuma. © mai ficea si acum, numai ci era proprietarul circiumii, gratie lui Nick, si bea incet pind nu mai stia de el. Mama ei fugise mereu cu cite unul, asa era ea, dar tata © voise intotdeauna inapoi. Daduse turul terenului de mai multe ori decit o campioand olimpica, iar el inci o mai voia. Nick ii cumpérase-circiuma. Fusese asa de bun cu el, tofi! Si el batuse acelasi drum, invajase la aceeasi scoala cu Tammy, incepuse s-o curteze de cind avea treisprezece MARTINA COLE 53 ani, iar ea, doisprezece. Toatai viata muncise ca un demon. fned de mic ducea ziarele, laptele, lucra in piafa... Din piafd cistigasera primi bani care s& fie cu adevarat ai lor. Nick al ei ar fi putut vinde pind si un frigider unui eschimos. Iar acum incerea si-si imagineze cum ar fi fost viata ci fara tot ceea ce avea de la Nick, intrebindu-se pentru prima dati daci nu cumva biiatul acela incercase si-i jefuiascd din invidie, fiinded ei aveau totul, iar el, nu. Dar nu stia cd nici ei nu avusesera nimic la inceput. Cit de greu fusese drumul, pin’ si dea lovitura in sfirsit. lar Nick al ci, cu toate cusururile lui, muncise zi si noapte ca s& aibi o iat mai bund. Ar fi trebuit si-i fie mai recunosciitoare, si 0 dorea, dar cumva, cind erau singuri, totul se strica, fiinde& nu mai stiau sa fie singuri. Vremurile acelea trecuserd, zilele cind se asteptaseri unul pe altul cu respirafia tdiat. Nu c& Nick ar fi fost prea grozav la pat. intotdeauna fuusese prea ocupat. Abia Ja prima aventura, Tammy isi daduse seama ce pierduse. O scosese din minti, tot ce-i ficuse acel prim amant. in sfirgit, infelegea cu ce se ldudau de-atitia ani amicele ei. Dintr-o data, faptul c& avea cea mai mare casi si cea mai noua masini nu mai insemna nimic, caci acum stia c& sexul era cel care-i finea pe oameni impreund chiar si cind se urau. Incercase si acasa noile trucuri pe care le invatase, iar Nick se urcase pe perefi, vrind sé afle de unde le stia. Ii spusese ca din reviste, dar binuia c& n-o credea. Asta o durea cel mai mult. Presupunea ca Nick aflase 54 SACRIFICIUL dar, in loc s-o pedepseasc, o ignora si mai mult. Poate fiindcd marele afemeiat stia ci nu era bun de nimic. Nu c& Tammy i-ar fi spus vreodati asta, desigur ~ nu era chiar atit de proasti. $i totusi, inca il mai iubea. fn felul ei, il adora. Nick stitea in sezlongul din salonul de ling dormitor. Se vedea clar ci bause. ~Te simfi bine, Nick? Nu te-am auzit intrind. ~ I-au oprit aparatele, Tams. Biiatul nu mai e. ingenunche lings el si-1 ua de mina. —Nimeni nu poate si te condamne, Nick, ai ficut ceea ce-ar fi facut orice om. Vazu cu surprindere cA plinsese. —Nu te poate acuza nimeni, iubitule. fi simpi in respiratie mirosul de bere si whisky si deduse oi incepuse la circiuma, inainte de a veni acasi pentru a termina treaba. fl cunostea atit de bine... ~ Nick o didu incet la o parte si se ridicd. Luindu-si capul in mini, gemu: ~ Ba pot si mi acuz eu singur, Tams. $i am s-o fac / cite zile oj avea. Acum suspina, cu umerii lui uriasi zbuciumindu-se, de emofie. Tammy il strinse la piept, pe omul acela mare, marele afemeiat, care plingea ca un copil. Din cine stie ce motiy, acest lucru o tulbura si mai tare decit moartea baiatului. CAPITOLUL 4 ~ Date fiind faptele din noaptea respectiva, noi cei de la Serviciul Procuraturii Coroanei am hotarit si nu deschidem nici 0 acfiune impotriva domnului Nicholas Leary. Nu este de interes public. Considerdm ca a fost 0 Victima a unor cireumstante aflate in afara controlului sau si prezentim condoleantele noastre famili Hatcher. Vi multumim. . Purtatoarea de cuvint pleca din fata camerei. Era evident i fusese nervoasi, vocea ii tremurase, si stringea hi lui Sonny le in miini de i se albisera degetele. Tammy, care urmarise declaratia in direct pe Sky News, risufla usurata. Asadar, totul se sfirgise. Deodata, pe ecran ae fata lui Judy Hatcher, tipind cu 0 voce ascuti — Criminalilor! Tofi sinteti niste criminali. Imi esti dator, Leary! {mi esti dator cu viata fiului meu! Tammy se ridica brusc in capul oaselor, facind apa si se reverse peste marginile cazii. Desi i se spusese in ajun care era concluzia, nu crezuse inainte de a o vedea cu ochii ei. lar acum, femeia aia strica totul. — Fiul meu a fost omorit, si-n-a facut riu la nimeni 56 SACRIFICIUL MARTINA COLE 57 Nici macar pistol n-a avut, in viaja lui! . Prin cine stie de minune, Jude parea lucida. Nur cei care o cunosteau bine stiau cit de capabila putea fi, cind voia. Pacat ca niciodata nu dura prea mult. Fu scoasi din incdpere de doi polifisti. Se vedea cl ce efect avusese moartea fiului ei, iar Tammy nu-si put stipini un junghi de compasiune. Sil alunga curind Repoterul de la Sky anunja ci Judy Hatcher era in. grija unui psihiatru si cd sustinea cu ardoare nevinovatia fiului ei. Din tonul lui reiesea ci Sonny Hatcher fusese un tindr periculos, si numai mama lui nu era constienta de acest lucru. ‘Tammy nu mai putea s& asculte nici o clip. Se rezemi la loc in cada enorma, si muta pe I.T.V. 2, pentru editia de prinz a lui Emmerdale“, Nu urmirea emisiunea, dar sunetul vocilor 0 calma. Trase 0 dusc& inimoasd din Chardonnay si un fam prelung din figar’. Dracu’ s-o ia pe femeia aia! Ce-i datorau? Era ° heroinomani, isi crescuse singura fiul si facuse din el un ho. Ochii lui Tammy alunecara spre mica pudriera plind cu cocaina de care nu se despartea niciodati. Propria ei ipocrizie n-o descumpanea cu nimic. Goli paharul de vin si-si mai tuna unul. Se terminase. Cel mai ciudat era ca tofi le fineau partea, si totusi Nick se comporta ca si cum ar fi conspirat impotriva lui. Sonny Hatcher n-avusese ce si caute in casa lor. ‘Tammy i-o reamintea sotului ei cu fiecare ocazie. Oricit de mult ar fi incercat, nu putea simti nici o farima de compasiune pentru baiat. Trebuia si stea acasi-n noaptea ‘ia, nu s& ristoarne lumea cu susu-n jos. eee Detectivul Inspector Peter Rudde bea un brandy mare in compania lui Frank Ibbotson. Ofiferul inferior ridicd paharul, apoi il goli dintr-o sorbitura. ~ Deci, s-a terminat, domnule, da? Rudde didu din cap. — in cel mai fericit mod. Leary n-a facut nimic rau. N-ai vazut dosarul bdiatului dluia? Tisuse, nimic nu-i scdpase, la viafa lui. impinse paharul spre Ibbotson, ca si i-] umple din nou, iar tindrul se duse cu el la bar. La televizor se transmitea din nou deznodamintul cazului Leary. Inca o data, in barul aglomerat izbucnira urale, iar Rudde isi spuse 4 probabil acelasi lucru se intimpla in circiumile din toatd fara. Ibbotson se intoarse cu brandy-ul, iar Rudde vazu mulfumit c& ii luase o portie dubla. Tindrul incepea sa invete, in sfirsit. — Bravo, baiete. Lua o sorbiturd, savurind gustul. — Acum, putem reveni la normal. Am pierdut prea 58 SACRIFICIUL MARTINA COLE 59 mult timp cu cazul asta. Ibbotson didu din cap. Sorbi delicat din pahar ~ si din cine stie ce moti atitudinea lui il iritd pe Rudde ingrozitor. La ,,Fox and Ferret" era plin, desi nu trecuse de ora trei dupdi-amiazi. Nick cumpirase localul cu cifiva ani in urma, printre alte mici investiii de-ale lui. Azi, glasurile raigusite al prietenilor care ovafionau aveau un efect deprimant asupra lui. Unul dintre muncitori, Danny Power, glumepul local, strig’: — $tii, Nick, am auzit ca Biserica Catolica a zis c-o si-l ingroape la treizeci de picioare adincime... fiindca in adine negroteii sint oameni de treaba! Izbueni un cor prelung de hohote, pind cind pumnul lui Nick pocni barbia lui Danny, facind sa se lase linistea in citeva secunde. ~ —Iesi afara. Ochii lui Nick Leary erau-plini de furie si durere. ~ Hai, ma Nick, glumeam doar... Apucindu-1 de cimasi, Nick incepu si-l tragd spre usd. Stia cd tofi se uitau, intrebindu-se ce-1 apucase, dar nu-i pasa. Situatia ajunsese prea departe. — Deschide usa aia, Jimmy, altfel il zbor prin ea pe bulachele asta. Era in, stare s-o facd, si o stiau tofi. Jimmy Barr, ‘olrciumarul, deschise repede usa, iar Nick isi azvirli yechiul prieten in parcare. ~ Esti concediat. O data si nu te mai vad pe-aici, ai priceput? mirii el, tremurind de nervi. Jimmy Barr il trase repede inapoi'si inchise usa la loc. Stia ca era mai bine ca Danny si nu mai aiba de-a face cu Nick, pentru o vreme. ~ Calmeazi-te, Nick, era beat, atita tot. Nick isi impinse mutra in fafa lui. — Ma doare-n cot! Baiatul ala a murit, s-a dus... $i "youd va arde de ris? Ei bine, mie nu-mi arde. Nu-mi pas "ce culoare avea, nici ce religie. Era un copil, un baiat de saptispe ani. — Un biiat de saptispe ani cu un pistol, Nick. Vorbise Anthony Sissons, unul dintre cei mai batrini. Fuseseri colegi de scoala, asa ci-si putea permite si spund ce-i trecea prin cap, Nick il privi lung citeva secunde, dupa care, in sfirsit, -zimbi. — fn regula, Ant, da’ bancurile de sojul asta nu-mi plac nici cind sint bine dispus. $tii si tu asta. Conversafiile reincepura, dar atmosfera se acrise, si 0 stiau cu tofii. Unul dintre oamenii de la bar, unul dintre noi muncitori ai lui Nick, il intreba pe cel de alaturi: — Ce |-a apucat? A fost doar o glum. 60 SACRIFICIUL Joey Mills rispunse cu blindefe: = Sora lui Nick, Hannah, e miritaté cu un tip di Indiile de Vest, pe nume Dixon. Iar Nick e foarte apropi: de ea. —Nu stiam. ‘Auzind surprinderea din glasul celuilalt, Joey rise. — Cei mai multi nu stiu, si dacd mu vrei si-fi pie piinea, fine-o pentru mine. Acuma, ca-s beat, vorbeste gura fri mine. E timpul si ma due acasa. Cobori cu greutate de pe taburetul de la bar, il batu pe Nick pe spate si iesi. i +ae Verbena era neconsolati. Fiica ei cea mai- mare, Hettie, venise tocmai de la Birmingham ca si-i stea alaturi. Verbena nu avea chef de ea; n-avea chef de nimeni. Nu voia decit si-si pling singuri amarul. Dar Hettie stia prea bine cum se simfea mama ei. — Mamico, pentru numele lui Dumnezeu, micar ménincd ceva, nu vrei? Toate fiicele ei fi spuneau ,.mimico*, dar din gura lui Hettie suna mai mult ca o porecli. Nu confinea nici un sentiment. Fiica mai mare igi pierduse orice respect pentru mama ei, si o durea. incerca si-i dea de mincare pui, dar Verbena n-avea pofta. — Cind te duci acasa, Hettie? MARTINA COLE y 61 Era 0 intrebare cu subinfeles si o stiau amindoua. Hettie oft. — Nu-ncepe, mamico. $tii bine ce gindeam despre Sonny. MA fura, pe tofi ne fura. Spre deosebire de tine, eu jam in suflet spiritul crestin al iertih Verbena ofti si ea. La infatisare, Hettie ii semina leit. Fira masiva, de o tipologie caraibjana, cu solduri late si sini mostenifi de la o lung’ succesiune'de femei jamaicane. Dar nu avea si bunatatea lor obisnuita. Se certa incontinuu, din orice. Totusi, Verbena o iubise mai mult decit pe oricine — pind la nasterea lui Sonny. Poate ca Hettie stia fasta. O simfise? Verbena prefera si nu se gindeasc’. ~ Voiam sa spun c& poate le-o fi copiilor dor de tine, ita tot. $tiu ce parere aveai despre Sonny. Nu e nevoie i fii la inmormintarea lui. $i, oricum, nici nu stiu cind Niel vor da in primire. Vorbea pe un ton atit de firese, incit 0 trecea fiorii Humai ascultindu-se singura, Dar voia ca la inmormintare i vind doar oameni care finusera la Sonny. Impinse mincarea la o parte si se uiti iar pe fereastra, vind copiii care se zbenguiau pe-afara, in timp ce ea lepta noi vesti. Orice vesti ar fi fost binevenite, in acel ment. Auzise deja tot ce putea fi mai riu. Nimic altceva ar fi putut-o rani la fel de dureros. wee 62 SACRIFICIUL MARTINA COLE 63 ‘Tyrell se afla intr-un club din Brixton Heights ~Railton Road“, pentru cei neinifiafi. Stia cd n-ar fi treb s& se ducd, dar nu mai suporta si stea ling’ mama lui s-auda cum fiul ii era terfelit ca un gunoi de toatd lumea, afara ei. In fond, bietul Sonny primise ceea ce meritase daca intr-adear merita cineva si moara pentru ca ince! sa sterpeleascd un video sau un DVD recorder. Pistolul cel care inc’-I mai tulbura pe Tyrell cel mai mult. De un¢ avusese fiul lui un pistol? Nimeni nu pirea si stie, ‘Tyrell era hotirit sa afle. Lucrase ani de zile in diverse firme de securitate, Londra; acum avea propria lui companie. Nu ducea lip: de amici si angajafi care sd stea cu el cind se imbata. Nu un bautor de rom din fire, dar romul mergea de mit cind voia sa se afume. Oricine-l incercase macar o dat spun. Odaté, am avut un incident la o usa, in [ford. Am dat afard niste batdusi, si s-au intors cu un pistol. Bulangiii! Asa de tare m-am infuriat cind am vazut, nici Nu sti... Asa cd, pricep ce-a simit tipul ala, infelegi? Paxton ddu din cap cu tristete. ~ fi pot ingelege spaima fiindcd si eu am simtit-o, Injelegi? Ins chiar daca stiu de ce a reactionat asa, nu pot i-l iert c& mi I-a luat pe Sonny, Daca I-ar fi cunoscut pe fiul meu, ar fi stiut cum era de fapt; nu era deloc un baiat ru : Tyrell se imbitase de-a binelea, iar Paxton se intreba daca nu era timpul si-1 duca acasa. ~ Acuma trebuie si-l ingropam, sa ingropam copilul, pic aiurea... E aiurea... Vorbea tot mai incoerent. Paxton didu din cap spre infelegea asta. barman, s mai aducd un rom. Spera ca prietenul lui s& Rise de propriile lui ginduri, apoi fi zimbi prietenuluiff§ hea pind nu mai stia de el. Tyrell isi gresise cariera — si séu, Paxton Regis. Viafa. Era un om prea bun, asta era problema cu el. ~ Stii, cind a citit autopsia, legistul a spus cd tipul a folosit forta excesiva asupra baiatului meu. Excesivi.., spune multe, cind o rostesti cu voce tare, nu? Tusi sonor, inainte de a continua: — A continuat si-l loveascd si dupa ce Sonny is pierduse cunostinta. Trase un git din pahar, — De frica, infelegi... fi era frica. Pistoalele au efec Asta asupra oamenilor, nu? $i pe mine ma sperie, pot si- Bau iar din pahar. Nu era cu adevarat un bautor, asa n-avusese nevoie de prea mult ca sa se imbete. Dar in ub era liniste, mai liniste decit de obicei, ca si cum toti fi simut doliu alaturi de el, desi fiecare dintre cei enti recunostea in sinea lui c& ar fi fficut acelasi lucru Nick Leary. Aperi ce-i al tau — mai ales copiii- si mei. Sonny trecuse peste aceasta linie. Dar nimeni n-o rostea cu voce tare, desigur. [I simptizau 64 SACRIFICIUL MARTINA COLE 65 si-l respectau pe Tyrell prea mult ca s-o spund jiccasta avea 4 confind heroin’. Uneori, prefera s-o fumeze. Numai s& plece Sally si putea pluti in voie. Sally 0 privi cu dezgust. Oricite fotografii de-ale ei Viizuse, din tinerefe, cind fusese mai draguja, nu putea Jecunoaste in ele epava din fafa ei. Sonny ar fi stiut ce avea de fiicut cu ea, cind era in tae — E-n reguli, Jude? ‘Auzi vocea si incerca si-si focalizeze ochii, dar nt prea putea. Sally Hatcher ti zimbi, desi incerca si nu strimbe dit nas simfind mirosul din jurul ei. fi promisese lui Tyrell ayea s& treaca pe la Jude ca si vada ce mai ficea. Duy slarca aia. Pentru el, Jude fusese ca o sarcina profesional’. Acum, trebuia si se obisnuiasca si-si poarte singura de griji. Usa din fata se deschise bruse si trei tineri intrara, Miri si bata, Tofi trei erau albi, cu parul tuns si aranjat. ‘Unul avea sigla West Ham Utd ras intr-o parte a capului: Wous ciocane inerucisate. Sally ii privi, nevenindu-i si creada. ~~ Cum afi intrat? NV _ Baiatul cel mai inalt o masura cu privirea. Se vedea ar cd nu-i inspira incredere. As putea si-ntreb si eu acelasi lucru. ~ Sint prieteni de-ai lui Sonny, raspunse nervoasi «le. Si-acum, du-te-acasa, Sally, ce mama mé-sii. Nu cum arta, nu facea bine deloc. Tyrell spusese ci trebuia si se ducd la lucru. Sally c4 in ziua aceea n-avea nici o treaba, dar nu suporta s- vada pe femeia aceea cum se distrugea singura. —Ia-ti haina si hai si te duci la Verbena, vrea s s cu ea, —Pleaca. Sally oft. Parul ei scurt stitea pieptinat impecabil capul cu o forma gratioas’, iar trupul zvelt si atletic fi plesnea de sinitate, ficind-o pe Jude sa arate si mé batrind, si mai haituita decit era de fapt. —Haide, Jude, Verbena are nevoie de tine. — Nimeni n-are nevoie de mine, Sonny. N-au si nici n-or si aiba vreodata. $i-acum, fa-mi hatirul cari-te-n aia ma-tii. Nu voise s-o insulte; pentru Jude, injuraturile erau fel de firesti ca respiratia. isi rasucea deja o tigara, d: i suport, si cu tine aici... Sally isi lua poseta, spunind cu blindefe: Daca esti sigura... Jude o privi lung, banuind ca cealalta femeie se bucura avea o scuzii ca sa plece. ~A, sint sigura > Sally plecd. Altceva nu-i mai rimisese de facut. SACRIFICIUL. MARTINA COLE 67 eee * Era ora zece, cind Nick ajunse in sfirsit casi. Tam se uita la un film, in camera cu televizorul. Avea ling un pahar mare de vin si o figaré in mind. Nick int impleticit si se trinti ling’ ea. Sofia lui ii zimbi s inainte de a reveni cu privirea spre televizor. Nick se uit in jur. Era 0 camera confortabila, plicut Multi oameni ar fi vrut sa fie a lor. $i totusi, pentru ei nu decit un loc oarecare, unde ticeau si se uitau la televizor. Se apropie si mai mult de Tammy. Avea nevoie de simfea nevoia si fie iubit. Dorit. Niciodata in viata lui se mai simtise atit de decdzut. Vinovatia il apasa ingrozit De fiecare dati cind inchidea ochii, vedea chipul aceh baiat. Apuca strins mina lui Tammy, iar ea i-o strinse la rind ei, afectuos. & ~ Tam... — S-a terminat, Nick. Nick didu din cap. — Dar, Tam... — Esti suparat. Vorbea fair si-si ia ochii de la televizor. ~ Trebuie si-ti vorbesc, Tam. Lavasta, il privi. — Imediat, stai numai sa se termine. Vocea ei era mai caldi acum, mai blinda. Nick pri geranul. Richard Burton si Genevieve se certau. ~ Ce film e? Tammy oft nemulfumita. ~,,Anna celor o mie de zile“. Despre Henrie al VITI- Jea si Anne Boleyn. Tocmai a inchis-o in Turnul Londrei gis oferd o anulare a cisitoriei dacd-si fine gura si nu-i ‘wai cere nimic altceva. Dar ea riposteazi, asa c-0 s-0 ilecapiteze. ~ Suna interesant. ‘Tammy rise, impotriva propriei voinfe. — Asculta, stai numai s& vid cum moare, si pe urma-fi n ceva de but si putem vorbi toata noaptea, daca vrei. Nick privi ecranul, uimit de pasiunea sofiei lui pentru orie. Cu toate cusururile ei, Tammy era fara indoiald o ni de informasii despre vietile regilor. Dup’ moartea maturi a Prinfesei Diana, plinsese trei zile. Tinea mai It la 0. femeie decapitata cu secole in urma, decit la piliatul ucis de miinile sofului ei. Dar asta era Tammy. Nick se uiti din nou spre ecran. Anne Boleyn mergea esafod, pared in transi. Un moment, Nick se intrebi m s-o fi simfit, lasindu-si fetiga in grija omului care wuncise sa fie executata. © auzi pe Tammy plingind incet si o strinse ling el. multe privinfe, Tammy era un cosmar, dar Nick era it si-i admire consecventa. O idolatriza pe Anne Jeyn=Stia tot ce era de stiut despre ea. Se cuibari in 68 SACRIFICIUL “MARTINA COLE 69 brafele lui Nick, lasindu-| s-o consoleze. Nu-itrecu prin minte ca si el avea nevoie de o consol: in ce-o privea pe ea, totul se terminase. Era si timpul. cirimida cizu pe masa de cafea. Zgomotul neasteptat le ficu pe ambele femei si tipe. Tyrell deschise ochii si sari de pe canapea, la fel de speriat si el. —Ce futui...? Parca toate s-ar fi derulat cu incetinitorul. Verbena isi vizu fiul cum alerga la fereastra sparti, injurind. Pesté tot ziceau cioburi. Abia peste citeva secunde isi didu seama cl-i ajunsesera si in poal%, si avea taieturi pe picioare si fata. La inceput crezuse ca erau lacrimi. Abia zbieretul Iui Sally o ficu si-si dea seama cd-i curgea singe. eae ‘Tyrell zdicea pe canapeaua mamei sale, mai beat deci oricind in viafa lui. Desi Verbena nu agrease niciodat alcoolul, ii infelegea nevoia de a-si sterge din memori ultimele citeva zile. Sally intr cu doua céni de ceai, preparat asa cum plicea Verbenei — cu mult zahar si lapte condensat Licoarea dulce si calda o ajutd si se destind’ pentru cit momente. + Ay Elsa plutea. in mintea ei, Sonny Boy era din nou ‘icasa, din nou mic — dar nu prea mic. Destul de mare ca ~—A fost chiar asa de rau? §-0 ajute. Fusese un copil atit de bun... fi adusese dozele Asezindu-se pe marginea canapelei, Sally ridicd dis de cind crescuse indeajuns ca si ceara un plic de cinci lire. umeri. Trase cu dingii de garou. Continua si-si oficieze ritualul ~ Ca de obicei. 6 intotdeauna. Flezarea muschiului f’icea parte din plicere. Verbena oft. Intregul proces contribuia la extazul de care avea parte. Nar trebui si-i porgi picd, Sally, si stii. E vrednic de mili. Nora ei nu-i raspunse, zimbind doar crispat. A\ Partea asta ji placea cel mai mult, cind efectul princi- pal era inlocuit de o stare totali de bine. ,,Perioada de gindire, cum fi plicea ei s-o numeascd. Perioada cind de-atitea ori aceste cuvinte, incit nu mai aveau nici onversa ore intregi cu Sonny Boy. El n-o judeca nicio- efect. data, niciodata nu se satura de ea, ca alfii. — Sa-i aduc ceva de mincare? schimbé ea subiectul. Din ochi i se prelinse o lacrima. Pentru prima oara, inainte ca Verbena si rispunda, geamul se sparse si Jude plinse in ticere. Numai cind era singura putea si-1 SACRIFICIUL ~ plinga cu adevarat. Se ridica de pe canapea, impleticindu-s prin haosul din jur, pind in camera fiului ei. Acolo s aseza pe pat, inspirind adine, si deschise sertarul mesei- toaleta. intr-o tabacherd se afla inelul lui cu sigiliu. Tat su i-l cumpirase, iar Jude avusese griji, la spital, si-l i inapoi. {i cintari in palma. Era destul de greu, cu un diamant mic in montura simpla de aur. Litera $ era scrisa intr- stil italic vechi, in colyul din stinga. Era tot ce-i mai rimisese de la el, aproape toate cel lalte le vinduse deja. Dar, in timp ce-i privea sclipit stiu cd Sonny Boy al ei avea sd infeleagi cea ce urma_ fac’. Daca se gribea, 0 mai gisea pe Big Ellie si-si h bani pentru doza de dimineapi. Jude se ridicd de pe p: cu dificultate, jinind inelul strins in mina. Una peste alta, Sonny o cunoscuse mai bine c oricine. Pint-si gisea o sursi regulati de bani, inelul tre: buia si se ducd. Sonny ar fi infeles-o. fi stia nevoile si injelegea si de ce le avea. Fusese un copil bun, Sonny Boy al ei, si nu murisi degeaba, Jude era hotiriti si se aleaga cu ceva de pe urm; morfii lui, indiferent cit 0 costa. CAPITOLUL 5 Pe Tyrell nu-l interesa ce avea de spus politia despre atacul de la domiciliul mamei lui, si plecd la lucru incruntat. Se saturase de moarte, de toate. Nu voia decit i-si plinga fiul in liniste. ¢ Nimeni nu fusese surprins de evenimentele din Noaptea trecutd. Politistii isi exprimaser regretul fat de mama baiatului, dar nu se prea preocupasera de fereastra §parti. Sonny fusese o legenda vie in cartier, si nimeni Nu-l prea simpatiza. fi pridase pe destui, de-a lungul Anilor, ca si fie antipatizat pe scard larg’. Mama lui Tyrell, insa, era o femeie respectabila si great, desi acum nu mai iesea din casa. Toi veneau la 0 si-i ceard sfaturi, iar la gindul ca cineva ar fi dusmanit-o, ‘Vyrell se simtea in stare s& faci moarte de om. Infirmierii fi cususera arcada sparti, in casa. Dindu-si jeama c& nu voia sd-i urmeze la urgent’, fusesera nevoiti 0 calmeze inainte de a-i ingriji rana. Verbena se temuse i mult s& plece de-acasa, decit de atac. Dar Tyrell 0 elegea. Ti infelegea teama mai bine chiar decit ea insagi. Mama lui nu mai iesise din cas& de peste douizeci de i, si stia c& nici de-acum incolo n-avea si mai iasi vreodata. 2 SACRIFICIUL MARTINA COLE B Johhny Marks le deschise usa. ~ E-n regula, Tyrell? imi pare rau pentru Sonny Boy, da’ si-a ficut-o cu mina lui. Johnny era singurul om de la care Tyrell inghifea asemenea afirmatii. Se imbolnivise de nervi cu mult timp inainte de moarts fratelui lui, ins acela fusese catalizatorul care le schimba: tuturor viefile atit de dramatic. isi alunga din minte gindul. fl durea capul de bautur, avea stomacul deranjat si se simfea gata si mo: de durere. Una peste alta, era complet secatuit de puteri. Ridicd din umeri. ~ Las-o moarta, hmm, Johnny? Celiilalt desfiicu larg brafele, cu un gest de neputinta. Oriunde se uita, vedea tineri cu zimbete luminoase toata viafa inainte. De jur imprejurul lui erau numai baiefi care se duceau la munca sau la scoala, fard-si stie ca fi lui era mort. Cind cobori din masina, Tyrell Hatcher s intreba cind aveau si-I poata ingropa. Dinny White, curierul si ajutorul lui, il astepta ct ribdare. Dinny avea pielea deschisa la culoare, un zimbel ca un fulger si un par lung, cu fir moale. Stia cit — Fi bine si te-obisnuieste si auzi comentarii de-astea, fiindca toi zic la fel, amice. Era o pacoste pe capul tuturor, cum stii si tu. ~ Tot baiatul meu era. La asta, Johnny zimbi, larg si infos, prind mult mai cumsecade decit era de fapt. arfitos era, n-avea nevoie si-i aminteascd nimeni. Fur — Judy ce face, siraca? drog incontinuu, era mereu bine-dispus si se pricepea d ~Tu ce crezi? minune si asculte. Intrard agale intr-o casi din apropiere, —E dusi? conversind nimicuri. - Ai zis-o. Dinny iubea viaja si-i era greu si-si vada prietenul 5 seful atit de nefericit. Dar pastra ticerea. Daca Tyrell voi i, si de infeles, nu? $i acum, ne-apucim de treaba? Cafea sau ceai? sii vorbeasci, avea s-o faci. in casa, Johhny Marks, un alb inalt cu pirul negru s1 Ficu cafeaua si aduse cinile in salon, pe o tava. Tyrell {il invidia pentru usurina cu care le lua pe toate. Nimic iu-l impresiona. Toate erau, fie albe, fie negre. isi incepura treburile pe ziua in curs. des si o vest imaculati, pregiitea ceaiul. Casa aceea e1 axa afacerilor lui Tyrell. Acolo-si chestiona oamenii si- plitea. Acolo isi tinea diversele telefoane celulare si tot d acolo isi coordona celelalte activititi — cele despre car sofia si mama lui habar n-aveau. 74 SACRIFICIUL MARTINA COLE 15 Angela Leary era obosit, nu prea dormise in noapte: dinainte. in timp ce ficea ordine in bucataria spatioa: din casa fiului ei, nu putea si nu-i invidieze nevasta pent Asa cd Angela avea griji si-i aducd aminte. Cit mai. des, Pentru asemenea maruntisuri merita sa fie trait’ viata. Parca atrasi de gindurile soacra-sii, Tammy nivali in bucatarie ca un vint de furtund. ~ Eu ies. Faci tu cina? S-ar putea si intirzii. Era un joc al lor, ca si cum le-ar fi facut cine stie ce favoare, gitindu-le. De parca n-o ficea in fiecare zi din siptimind. — Sigur. Angela privi spre zarzavaturile deja curdfate si carnea asezonata si batutd, gata si fie pusd la fript. Apoi se uiti |a Tammy, iar aceasta igi muti cea dintii ochii. ~ Atunci, la revedere. Vorbea pe un ton vesel, iar Angela zimbi incet, nispunzind cu voce scdzuti: — La revedere. Unu-zero pentru ea. Usa trintitt o anunfai cd avea dreptate, si zimbi din nou. luxul pe care si-l permitea. Nici nu se compara cu casa it care crescuse Nick. fsi fficuse cu adevarat un rost in viata, iar Angela era mindri de el — foarte mindra. L-ar fi aparat cu viaja ei, orice-ar fi spus lumea. Ni cd spunea cineva ceva, desigur, dar daci o ficeau... Bi bine, atita le-ar fi trebuit. Nordi-sa era pacostea viefii ei. Tammy avea tot ce si- fi putut dori o femeie, si nici asa nu era mulyumita. Er innebuniti dupa barbati, si pe urma se mai intreba de sopul ei n-avea timp pentru ea. Copiii fuseseri expediafi la scoala aia dichisita si nimeni nu-i vedea tot anul. Si chiar si cind veneau aca: Madam, cum o numea in sinea ei Angela pe Tammy, m era niciodati pe-aproape. Biata guvernantd, cea mai insipida boarfé din lume, ficea toate corvezile cu copiii. ‘Angela igi féicu 0 ceased de ceai si se asezi in fotoliul pe care i+] adusese fiul ei, impotriva doringei neveste-sii. tee Era vechi, iar Nick il luas¢ din apartamentul ei, cind mutase in casa lor, Spre marea nemulfumire a lui Tammy. Desi fusese recondifionat, aia ined mai credea c& era pli Nick era in biroul lui de pe santier. Observase cd toate “warele lipseau, in afara celor sportive. De obicei, isi incepeau ziua cu o discutie despre calitatile diverselor femei din labloide. Pe buna dreptate, Nick presupuse ca incd se mai foria despre el. Lynn Starkey intra, iar Nick ii zimbi. Era o fata inaltii de purici de la sérmana pisicd a Angelei, care murise. Chiar in fotoliul ala isi aléptase fiul, isi dezgolise: sinul si-] ospatase pe saturate. inci un lucru despre care Tui Madam nu-i plicea si i se aminteascd. 76 SACRIFICIUL MARTINA COLE _ 77 Se indoia. Nu stia decit ci avea nevoie de un pahar. si destul de amuzanti. Conducea santierul ca pe-o unitat militard, iar Nick nu stia ce s-ar fi facut fara ea. q fn jurul biroului ei se vedeau fotografi de bar tineri mai mult sau mai putin dezbracafi. Era modul ei a se razbuna pe colegii care tapetau tofi perefii cu po: sexy, iar Nick ridea cind se prefticea cd-i lisa gura aj dupa ei, ca sa-i enerveze pe ceilalfi. Nici unul nu arit eee Jude Hatcher sorbea dintr-o cafea neagri, ascultindu-i inc’ o dati pe baiefii care-i povesteau despre Sonny. Didea din cap, zimbind la auzul inventiilor si exagerarilor bine intenfionate. Pini la urma, ajungeau si ci si le creada, iar Sonny devenea deja o legend’ urbana. Usa din fata se deschise gi intra Gino, cel mai bun prieten al lui Sonny. fi intinse un pliculet, iar Jude ti zimbi in semn de mulfumire. Gino promisese s-o ajute in locul lui Sonny si era hotarit si se’ tina de cuvint. Era tot ce putea face in amintirea prietenului su. Si Sonny flicuse orice pentru ea, si totusi, Jude nu putuse face singurul lucru pe care i-1 ceruse el. SA se dezvete. incercase chiar s-o inchid’-in casa, dar rugimingile si {in cele din urma agresiunile ei il forfasera si-i aducd din hou droguri, si atunci tot ciclul o lua de la inceput. in timp ce se culca pe spate, cu ochii sticlosi, tinerii lesiri pe rind din apartament. Jude se retrisese in locul ei secret. Plecara fir a se osteni si-si ia rimas-bun. prea bine, iar femeile despre care vorbeau ca si cum le~ fi avut la degetul mic i-ar fi ocolit de fapt de departe. Di nu le plicea si li se aminteasca de cheliile lor si de burfil virstei mijlocii. Lynn ii numea pe cei din poze Humbos, expresie c: mereu il ficea pe Nick si zimbeasca. Atmosfera din bit era placut si, cind incepuser’ necazurile, tofi fusese! alituri de el. fi ficu lui Lynn o ceased de ceai si i-o aduse la birot ei. , ~ Ce mai faci, fat’? Lynn il privi in ochi. Nick stia e& avea o slibiciun pentru el, dar nu suferea din cauza asta. “OK. Tu? Ridiea din umeri. — Supraviefuiesc. Cum merge treaba? Schimba subiectul repede, cici fi auzea pe oameni intrind in birourile lor, vorbind galagios si grozivindu-se, si nu era sigur daca le putea face fafa.’ Oare avea si mai fie vreodata viata lui ca inainte? “ee 78 , SACRIFICIUL MARTINA COLE 79 Nick era in circiuma, dind peste cap piharelele intr- ritm alarmant, cind fi sun mobilul. Se uita pe display si respinse apelul, inainte de a inchide complet. Era Tammy, si n-avea nici un chef s& stea de vorba cu ea. Joey Mills igi privi prietenul cu tristefe. Nu suportas socul. Oricit de multi cameni fi spuneau ca procedase normal, pentru el nu conta. ~Haide, Nick, s4 luim ceva de mincare, mm? Nick clatina din cap. O blonda inalt’, cu sini proeminengi si zimbet perma: nent pe buze, veni spre ei. — Buna, Nick, nu te-am mai vazut de mult. Era prietena unui partener de afaceri, dar stat mereu cu antenele scoase dup’ o variant’ mai avant joasa. Nick nu-i raspunse, iar blonda incerea din nou: ~ Nick, nu mi mai fii minte? privi lung, inainte de a clitina din cap. — Seuze, nu. P&rea complet dezinteresat, lucru care rareori i se intimpla blondei cind o vedeau barbafii. Un moment rimase nedumerit4, iar Joey inchise ochii, disperat. I se citea pe fat cd era socatd. Toata lumea si-o amintea, era gagica lui Des Carter, insemna ci toati dandanaua fi luase_ lui Nick mintile. — Prietena lui Des? Continua si fac& pe cocheta, acordindu-i beneficiul indoielii. Joey o admira macar pentru perseverenfa. — $i Des asta cine-i? Nick arita ca un marinar care priveste in largul marii. Cu mina streasind la ochi, se uitd citeva secunde prin bar. Vazu pe fafa ei umilinta si-si spuse si renunje, dar nu putea. in schimb, fi intoarse spatele si-si mai comanda o bauturd. Nu-i era greu, de vreme ce barul era al lui. Joey incerea si detensioneze situatia. — Lasi-l, iubito. Cere un rind din partea mea, O.K.? — Lui Des n-o si-i placd... Des era un c&pos, dar nu atit de cipos incit si se ia de Nick. Se vedea insa clar ci blonda vorbea faird si gin- deasca. intoreindu-se, Nick spuse cu riutate: — Vai de mine, scumpo, tremur de fried. fi dadu mobilul. ~ Bagi-i o sirma si vorbese cu el acum, mm? Joey didu telefonul la o parte din faa blondei socate. ~ Gata, Nick. Vorbea incet, nemulfumit. Oamenii se uitau deja la ei. Prietenele fetei erau incintate de acea intorsiturd neastep- tata, iar blonda o stia. —E beat, iubito. impungind aerul cu un deget spre ea, Nick spuse cu glas sonor: : —Nu chiar atit de beat, mm? Nu m-as atinge de tine nici cu-o prajina, Femeia pleciumilit’, iar Joey astepti o secunda, 80 SACRIFICIUL MARTINA COLE 81 inainte de a spune: — Nu merita asta, Nick. Nick rise. — Nu merita? Nevasta lui Des ¢ o femeie de treal Ia facut cinei copii, si i-a stat aldturi in toate cacaturil prin care-a trecut. $i el, ce face? Se incurca cu asta. Pini si fitele alea imputite i le-a platit! Iar ea ma vede ca pe-ui alt sac de bani pe linga el, nici mai mult, nici mai putin. Ei bine, n-are decit si se care-n ma-sa. Mi-e destul di greu si nu ma las adus zilnic la faliment de Tammy, Numai de una ca ea n-am nevoie. isi trecu o mina peste fata. Iar transpira. De moartea baijatului, mereu il treceau naduselile. Tremuré fara nici un motiv si avea accese de panica. fi venea rau, nu putea si doarmi, si minine, s gindeasc normal. Ni se putea gindi decit la baiat. O privi pe barmanifa si racni: — $i pe tine de ce mi-ta te plitesc, Candice? Adu- odata mizeria aia de biuturd, da? Candice ofta. Luind sticla de brandy, o trinti pe bar it fata lui, impinse alaturi un pahar si spuse caustic: — Pofi sa fi-o torni si singur, nu? In ‘sfirsit, Nick rise. intotdeauna o plicuse pe Candice, era o gagicuti curajoasa. tae Femeia mergea incet spre masini. Sacosele cu cumpéaraturi erau grele, si se opri si le mute dintr-o mind in cealalti. Fetija i-o lua razna in toate direcfiile, chemind-o cu glas afectuos. Gino o privea. Era subfire, cu par lung si negru. Arata exact aga cum era, cao femeie cumsecade si respectabila. © pindea de-o ord, desi fird stirea ei, ea fiind prea preocupati de copil si de cumpardturi. © astepti si deschida portbagajul si si-si pun’ sacosele induntru, inainte de a face prima miscare. Cind femeia deschise portiera din spate a Renault-ului Clio ca si-si aseze fiica in sciunelul de pe bancheti, Gino se furs in spatele ei si-i apis lama cutitului in coase, ciupindu-i pielea doar atit cit s-o facd si simta, fri a o rani cu adevarat. — Lasi poseta si cada si nu intoarce capul, ii sopti el Daci vad cd te uiti, ma intorc si va rad si pe tine si copilul, O.K.? Dind din cap, femeia lisa imediat si-i cadi geanta de pe umiar. Fetita zimbea derutati, incepind sa infeleagi ci nu era vorba de un joc. — Drdguti pustoaica, doamna, si faci bine si ai griji de ea. : Gino ridicd incet poseta, apoi o lovi pe femeie in cap, ca sa fie sigur. Victima cazu in masina, iar Gino o lua la fuga, disparind in labirintul in care era ca pe mosia lui. 82 SACRIFICIUL MARTINA COLE 83 Nu se opri pina intr-un loc viran, unde cauti neribdator prin geanta. Intotdeauna era uimit si vada ce purtau la ei oamenii, Obisnuitele Tampax-uri si pastile contraceptive, tablete contra durerilor de cap, rujuri, servefele, aldturi de scrisori si facturi la gaze — toate pe numele ei, desigur. Chiar si un plic de la banc, induntru cu declarasia ei si un carnet de cecuri. Oare oamenii dia nu se-nvatau niciodaté minte? Avea acolo destul ca sa plateascd inca o dati ratele casei, sau si deschid’ un cont fantom pe numele ei. Gino zimbi, in timp ce lua cele trei sute de lire ster- line cash si cardurile. Apoi cduti prin buzunarele genfii. Gasi 0 pereche de cercei de aur si o brifari cu diamante. O prada buna. Gino nu-si mai incdpea in piele. Dupi ce se gindi un moment, lua si scrisorile. Adresa ei fi putea fi utild celui cdruia avea si-i vinda recolta. Fluierind, Gino pirdsi terenul viran. {si atinsese scopul si era in culmea fericirii. eee ~ E-n regula? Big Ellie zimbi. Era o femeie mare, mare si puternicd, cu niste brae ca doua barosuri. Dar avea o fat frumoasi, care-i ascundea riutatea de sub machiaj. Provenea dintr-o familie numeroasi, cunoscuti mai ales pentru agresivitate si talentele beligerante. Vindea droguri, fri si se considere niciodata dealer, iar ea insisi se atingea numai de alcool. Considera drogurile doar un joc bun de facut bani. Mai si ajuta oamenii cu diverse marunfisuri, cind putea. Tot pentru bani, desigur. ~ Ai luat? Gino ii intinse cele trei sute de lire sterline, pe care femeia le numara repede. Apoi isi deschise geanta imitajie de Burberry si-i d’idu 0 pungufi de plastic si o hirtie pe care era scris un numar de telefon. —Numirul asta nu de la mine-l ai, clar? Tindrul dadu din cap. — Sigur. Ce, ma crezi prost? — Frate-miu m-ar omori sa afle, asa ci-i dai seama ce-ai pafi tu, da? Ameninjarea era inconfundabili, iar Gino didu din _ cap a incuviinjare. Avusese 0 zi bund. Primise o sutd cincizeci pe carduri si cecuri, asa ca ined mai avea bani, Nu mai trebuia decit si plaseze bijuteriile. eee ~Deci ai adus? 5 Expresia lui Jude era atit de deschisi si increziitoare, incit Gino nu mai putu de fericire. Lua plicul din mina lui, zimbindu-i. SACRIFICIUL —Cica-m-as la semnal! Pare-ar fi Craciunul, Gino! Admirafia ei il faicea si se simt’ ca un urias. —Am eu grija de tine, Jude, nu te teme. Era o laudi aruncati-n gol, dar plicuti. Ave: sd-ncerce s-o aprovizioneze, macar atita putea face pent prietenul lui. ~Am gisit si numérul pe care-I voiai. ‘Vazu cum i se stergea lumina de pe fat. Ramase nici 0 expresie, si mai palida decit de obicei, daca posibil asa ceva. —Glumesti? Gino clitina din cap, dindu-i cu grija hirtiuta, Cin vazu numarul, Jude simfi c3-i crestea inima. Numerele d mobil se schimbau, dar cele fixe ratmineau aceleasi. —O, ce tare esti, Gino! Isi ridicd la gurd o mind nespalati, ca pentru a nu mai spune si altceva. Privind-o, Gino se simfea atotputernic. ~ Gino, fiule, nici nu stii ce mi-ai adus aici, continua ea intr-un tirziu. Gino stia prea bine ce-i adusese, dar n-o spuse, desigur, umflindu-se doar in pene. Cind scoase si sticla de voded, Jude amuti. Asta-i ardta lui Gino cit de bine se putea simsi ajutind 0 persoana si mai nenorocoasa decit el. CAPITOLUL 6 Era 0 dimineaté rdcoroasd. Desi in casi era cald, pe coperisurile de-afard inci se mai vedea bruma. Nick Leary se trezise dominat de un gind: in ziua aceea avea Joc inmormintarea lui Sonny Hatcher. {il ardea pe dinduntru. Oricit de mult bea sau dormea, hu-si putea alunga gindul. Avusese doar saptesprezece ‘ni, iar acum era ingropat. Un baat, doar un simplu biiat. Un hofoman prost, dar abia un copil, care ar fi trebuie si aiba toata viata in fata lui. Nick se uit afari pe fereastra dormitorului, privind pisirile care-si vedeau de treburile lor. Oricit era de lulburat, incd se mai minuna cA toati privelistea aceea mirificd era a lui: cimpii dup’ cimpii, pind la estuarul ~ care se zirea in departare. Nici o alt asezare omeneasca nu strica peisajul. Noaptea, privea luminile navelor in ze, dorindu-si si fi fost la bordul uneia dintre ele. Acum, cu promoroaca de la inceputul luni octombrie, totul arata ca o ilustrata de Craciun. Tammy intré in dormitor din baia alituratd, toati numai prosoape albe si parfum Versace. —‘Neafa! 86 SACRIFICIUL ~ MARTINA COLE 87 Avea chef de vorbi si, din cine stie ce motiy, acest lucru il irita pe Nick. Era inc o femeie ardtoasi, si inc’ il mai putea face si ridi — cea mai importanta calitate, ochii lui, desi ea nu stia, desigur. Credea ci-| atrigea conversafia ei fascinantd si trupul bine tonifiat. — Azi ¢ inmormintarea. Nick nu stia de ce 0 spusese. Nedumerit’, Tammy ridicd din umerii ei ingusti. — Asa. $i? Pentru ea, totul se terminase. + — Ascultd, Nick, trebuie si incetezi, dragi. Ce s-a intimplat, s-a intimplat, si nu mai putem schimba lucrurile. Ridica iar din umeri. ~ Ai apirat ce era al tiu. N-avea ce si caute in casa noastra: Nu trebuia si umble la furat. O repeta ca pe o mantra, incontinuu. Ar fi vrut si-1 linisteasca, dar stia c& nu putea. Nick purta acea lupti de unul singur, asa cum ficuse intotdeauna in viat’. Veni spre pat si se asezd ling’ el, scofindu-si prosopul. Sinii ei enormi erau probabil de ajuns ca si trimita singele oricdrui barbat intre picioare. Din pacate, asupra lui Nick nu aveau nici un efect. Tammy ii mingiie coapsa, prin cearsaf. Nick ii mulfumi pentru intentie. Stia c& era nedrept, dar nici in cele mai favorabile momente nu-i venea usor si se concentreze asupra sexu- lui cu ea. Mereu parea ca o c&fea in c&lduri. Pofticioasd.. prea pofticioasd. Nici un dram de finefe. Sex direct, fara sdrutari, fara nici un preludiu — asta era fermecatoarea lui Tams. Aproape ca incepea si-i vind cheful, cind Tammy, involuntar, stricd totul. = Vrei s sar pe tine, puiur? Acel ,,puiuf" risipise orice speranta. Cu cifi alfi »puiuti* mai avusese de-a face, pe parcursul anilor? Nick trase plapuma la o parte, spunindu-i cu un zim- bet afectat i rauticios: — Daca mi-o faci si se scoale, a tae toat, scumpo. Si hai sa fim cinstiti, Tams, ai exersat destul cu altii. Fata ei, care fusese atit de languroasa si deschisd, se inaspri. ~ Sate fut! fi — Ba-n dimineafa asta nu, scumpo. Nici macar si zimbese nu-mi arde, necum si de-altceva. Rise, desi ii parea enorm de rau ca o ranea. De ce-i ficea asta? Nu merita. O lua de braf, inainte ca Tammy sa plece de linga el. ~ Iarti-ma, Tams. Sincer, iubito, n-am nimic personal cu tine, stii asta? ‘Tammy ii auzi regretul in glas si se retrase incet, acoperindu-se din nou cu prosopul. ~Nimic personal? Ei bine, mie nu mi se pare. isi lua peria de pe masa de toalet si incepu sa se 88 SACRIFICIUL MARTINA COLE 89 pieptene furioas’. — Near strica si te vezi cu cineva, si cit mai curind. Privind in ochii ei tristi, pe Verbena o podidira lacrimile, Nu mergea la inmormintare, nu se putea indura si iasd din casa nici chiar pentru Sonny Boy al ei. Dar avea si fie alituri de ei cu sufletul. Sally ii vedea cum se uitau tofi la Jude si simfea cd iar apucau nervii. {si inghifi nemulfumirea, ca intotdeauna. Reverendul Williams finea mina tremuritoare a Verbenei intr-a lui. O respecta pentru fermitatea cu care-i sprijinea biserica’si pentru felul cum luptase.ca si-si creasca familia in legea lui Dumnezeu. Incepi si ma scofi din mingi, Nick. il privi in oglinda. ~Ai pe alta? Nick ii distinse teama in ochi si oft adine ~ fn nici un caz. N-am pe nimeni, Tams, iti jur. fi spunea adevarul, si o stiau amindoi. ~ Nici macar prostituate? — Nici mort nu m-as duce la niste cdcaturi de prostituate. Desi, in trecut, i se mai intimplase. Se duse la baie si incuie usa. Sunetul zivorului se Tofi fi fceau cinste — tofi, in afar de Sonny Boy, care fusese rusinea familiei de cind invatase s-o asculte pe maica-sa, in locul celorlalsi din jur. Reverendul Williams se rusina cd nutrea asemenea sentimente pentru Jude Hatcher, insi cind era vorba de ea pina si spiritul lui crestin ajungea la limit’. Dar isi finea gura ~ nu avea ce face. Cind mama indoliati ji adres un suris palid, ficu un efort si-i zimbeasca si el. auzi puternic in ticerea din camera. Tammy se privi cu un ochi critic in oglinda mesei de toaleta. Nu pentru prima oar’, se intrebai dacd merita ramina casitoriti cu Nick. Si totusi, cel mai ciudat lucru era ca il iubea. intotdeauna il iubise, si avea si-] iubeascd mereu. Pentru reverendul Williams, Jude Hatcher era o parazit’. Supsese singele fiului ei, Ia fel cum toat viata traise ca 0 lipitoare pe spinarea societatii. — Au venit masinile. Reverendul se ridic&d grabit, mulumit cd iesea din casi in sfirsit. Dupd ce ingropau baiatul, aveau si se Intoarcé, iar biata Verbena urma si aibé toati familia in eee Jude era gata de plecare. In taior negru, cu parul coafat anume de fiica unei vecine, era aproape frumoasa. Pind si machiajul fi era apliat corect. Tyrell stia cd n-o putuse face decit abjinindu-se de la droguri. Probabil fusese nevoie de un mare efort ca si nu se atinga de ele, into zi neagri ca jurul ei si sd-si jeleascd nepotul in liniste. $tia cd cei din jur nu aveau nici o farima de compasiune pentru Sonny 90 SACRIFICIUL MARTINA COLE 91 Boy, considerind c& moartea lui fusese oricum inevitabil Dar mai stia si ci oamenii fineau la biata Verbena, si bucura de acest lucru. Era o femeie de treabi. Singura greseald in viata fusese aceea de a fi crezut casi p reforma nepotul, desi acesta o dezamagise in repetate rindi Acum, n-avea s-o mai dezamageasca niciodata. Nick ridicd din umeri. Zimbind, Joey continua: ¥ — 0 sa se-nvirteascd pe-acolo multe prospaturi. S-ar putea s-arune gi eu o privire. Nick gemu. — Nici nu ma mir. Aici pare-am fi in Regulanda. — Wendy iar a ramas gravida. Luni de zile n-am si ma Tie mai aleg naibii cu nimic de la ea, o stii cum e. — Disi bitaie. $i altceva? Glasul lui Nick devenise plictisit. Joey isi rasfoi carnetul. Era de genul celor pe care le foloseau femeile pentru cumpérituri — lung, ingust si foarte usor de ascuns. — Chiriile merg bine. Toate apartamentele sint platite. $i cluburile. Nici un motiv de ingrijorare. Le rezolv eu pe Nick era iar la circiuma, numai cd de data asta stat in micul birou de linga pivnita. Acolo isi punea in ording afacerile mai mult sau mai pugin necurate. Joey Jones aduse un scotch mare, spunind vesel: ~E cam devreme, chiar $i pentru tine. Asta nu-l opri sé-si toarne si el unul. ~ Cum stim? Nick vorbea pe un ton neutru, de afaceri. Joey ii infelegea sentimentele si fara si-i fie dezvaluite. isi pe git scotch-ul dintr-o singura sorbitura. toate, fari probleme. isi privi prietenul. — De ce nu te duci acasi? Nick isi finea capul in miini, plingind incet. Joey nu jtia ce si faca. in toti anii de cind il cunostea pe Nick, hiciodati nu-I mai vazuse asa. ~Haide, bai Nick, vino-i in fire, da? {si auzea jena in propriul glas si se rusina. —Nu trebuia s-o fac, Joey. Era asa de tint... da’ n-am avut incotro, infelegi? N-am avut naibii incotro... — Sigur cd n-ai avut, oricine ar fi facut la el. Se apropie de prietenul lui, cu blindete. — Un bairam. Micul Bobby Spiers vrea si foloseasc: terenul din Bishops Stortford. E o investitie avantajoasa DJ. buni, multi publicitate, Kiss 100, sexcetera. A pu: totul la punct. O sa-si obsina singur licenga, asa cd noi nu’ vom face decit si luim caimacul. ~ Si ce i-ai zis? Joey isi mai turna un pahar. ~ Cie O.K,, normal. De ce? Iti faci vreo grija? 92 SACRIFICIUL MARTINA COLE 93 invijase lectia, de-a lungul anilor. Se ruga'ca ostilitatea si-i treact, dar fi era team’ 4 asa ceva ar fi fost peste putinsd. ~ Hai, du-te-acasa. Esti intr-un hal... Dar stia ca ultimul lucru pe care-1 voia Nick Le: era si se duca acasa. —Ia-fi haina, spuse el hotirit. Mergem in oras. Nick se sterse la ochi. —N-am chef, Joey, cinstit. — Nici eu, da’ o sd ni-l facem. La asta, Nick zimbi. ~ Spearmint Rhino? Joey rise sonor. © — Pind la urma, da. Hai si vedem ce-o si ne-ad ziua de azi, vrei? Nick dadu iar din cap. Orice era de preferat decit sa stea acolo, cu gindul ‘inmormintarea iminenta a lui Sonny Hatcher. Chiar si club de dans la bara. eee Spearmint Rhino era ticsit. fn barul V.I.P-urilor, Nick bea neintrerupt de citeva ore. Cocaina si whisky-ul isi ficeau efectul, si se simfea complet amorfit. incepea si-1 doar capul, si nu mai vedea bine de aproape o ord. il pierduse si pe Joey. Stitea pe o canapea, privind orbeste in jur. incerca fird succes si-si giseasc’ amicul, dar acesta nu se vedea pe nicdieri. Ridicindu-se, Nick se ciocni de un individ inalt, in costum elegant. Mormai o scuza, incercind si treacd pe alaturi. Omul insi, pe timp de zi un contabil civilizat, nu se lsd cu una, cu doua. fl urma pe Nick afara. in timp ce Nick ficea semn unui taxi, contabilul incepu si-I injure. Abia peste citeva momente, Nick isi du seama c& lui i se adresa. Chiar privise in jur, curios sii afle ce-I supirase pe individ. fl vazu venind spre el, cu chipul schimonosit de furie, ji-i veni sd rid’. Omul era flescait, un consopist tipic, fara rma de muschi pe trup —dar destul de masiv ca si-i faci probleme, daca nu era atent. Ridic& mina, cu un gest impiciuitor. ae Sally il vazuse pe Tyrell iesind din biseric4, iar ini ii cdizuse printre maruntaie. $tia cd se ducea si vada Jude, dar ficu un efort si nu-I urmeze. Le iubea pe amin: doua, dar in feluri diferite. Pe Jude, toi o iubeau intr-ur mod diferit. Biata Jude, asa-i spuneau intotdeauna. Ei bine, Sally nu-si gisea in inima resurse ca si- plinga de mila la fel ca Tyrell. O considera pe Jude 0 caf egoista si profitoare. Dar, desigur, rareori spunea asta. isi 94 SACRIFICIUL MARTINA COLE 95 ~ Ei, haide, doar nu vrei si ne ludm Ia hard. Paul Cross avea chef sa se ia la harta cu oricine — at lucru se vedea clar. — MA crezi un fraier?! Era o intrebare sincera, presupuse Nick. — Nu stiu, amice. Mai bine zi-mi tu. Parc-ar fi scos un strigat de lupta, cu destul dispret si-] provoace sau si-] descurajeze — in functie de pri rinfele celuilalt. ‘Spre marea amaraciune a lui Nick, Paul Cross voia lupte. Nick ofta, proptindu-si mai bine picioarele pe tuar. Putea sa se bat’, intotdeauna putuse sa se bata. As ajunsese unde se afla acum in viata. Celalalt observa schimbarea din atitudinea ad sarului su. I se citi mai intii in ochi. fl privi mai atent, § ceva din atitudinea lui Nick fi spuse c& voia intr-adevi si-I nenoroceasca. isi mai didu seama, si mai socat, si era efectiv capabil s-o faca. Era o revelatie. Paul Cross se mai bituse la viaga lui, dar niciodati fusese cu adevarat in pericol. ; intotdeauna avusese griji si-si aleagd oameni pe stia c&-i putea invinge, oameni care nu erau in stare lupte in acel mod pe care nici el nu-I stipinea cu adevii Nu era decit un batdus las, iar individul Asta piruse des de beat ca si cad de la primul pumn, Ar fi avut cu ce se laude, a doua zi. Acum, insi, Nick venea spre el, cu pumnii strinsi si ochii morti. fn acel moment, arata mai inspaimintitor decit dracul in persoana. —Ia hai, bai sulé, si vedem, de ce esti in stare? Paul Cross se dezmeticea mai repede decit un dealer, in timpul unei razii. Facu un pas inapoi, incercind si scape. Portarii clubului urmireau scena de la distant’ Acest Iucru era de ajuns pentru ca Paul Cross si stie ci individul nu era de nasul lui. Era incolfit. Ajunsese cu spatele la perete, si-l cuprindea panica. fsi simyea sudoarea siroind pe spate. Era pentru prima oar cind cineva il intimida atit de tare. Nick isi impinse mutra in fata lui, soptindu-i: —Ce-i cu tine, baiefas, ti-a pierit piuitu? Acum zimbea. —Vrei si mori? Rise incet, privindu-I in ochi. —Vezi tu, am mai omorit pe cineva odata, si as putea s-o mai fac ~usor. spunea pe un ton de conversafie, dar Paul il crezu. Omul din fata lui ii parea vag cunoscut, dar nu stia de unde. Ridicd bratele, cu un gest rugitor. —Hai dom'le, ce naiba, am gresit... fncerca si scape cu vorba, pe cit de inspdimintat, pe-atita si de umilit. Nick il privi cu scirba. 96 SACRIFICIUL MARTINA COLE 7 —Numai gura e de tine, asa-i? Gura de belea, na de colea, cum zicea maica-mea. Vorbise cu atita uri, incit portarii ficuri un pas Inapoi, de teama si nu-i cdsuneze gi pe ei. Paul Cross simfi urina curgindu-i pe picioare. Umilinja era prea mare pentru el. Se repezi pe ling’ Nick fi 0 lud la fuga mincind pamintul. Fara o vorba, Nick il privi cum se indeparta. Spaima celuilalt ficuse ca toata furia sd-i treacd ta fel de repede cum venise. Cobori privirea spre biiltoaca de urina aburinda de pe isi rezema o mind de perete, tdindu-i orice scap: Paul Cross ii simfi mirosul de cocaina in respiratie, gre! de greu si rinced. —Dé-mi un singur motiv sd mu te-arune de-aici pind- Kings Cross, si-am sa te las si te duci acasi, in regula’ Rise din nu, apoi spuse mai incet: ~ Fiindca, vezi tu, vreau sa te troznese. Sau, mai zis — vreau rau de tot sd troznesc pe cineva, si tu te- nimerit la-ndemina. lrotuar si, intorcindu-se spre portarii care inci-1 mai priveau cu team, ficu o plecdciune teatrala: ~ S-a speriat de ceva ce i-am zis, baieti? Reveni in club, dintr-o data treaz si gata inca o data sil-si petreacd noaptea in oras. Paul Cross stia c& portarii fi asteptau raspunsul fin’ du-si respirafia. Se apropiaserd, stiind ca iesisera din camerelor de monitorizare, si se bucurau ca orice s-ar intimplat, ei nu aveau nici un amestec. Paul isi trase eee nou respiratia, inainte de a spune rugitor, ingrozit vizil — Am copii, dom’le. Gata, am gresit, nu trebuia si. Nick zimbi din nou. Acum clatina din cap cu triste} Joey il vaizu pe Lance Walker de cealalti parte'a barului si simti cd i se oprea inima in loc. Lance avea o reputafie de scandalagiu, chiar daci dupa cum arata'n-ai fi zis. inalt, masiv si musculos, fusese blagoslovit cu un cap in forma de glont si un git ca de faur. Mai avea si niste ochi albastri imensi, care-I ficeau si pari bun si ingeleg’tor. Parul lui des si negru era virstat cu argintiu, ceea ce-i sporea infitisarea de om cumsecade. {in timp ce vorbea, il impunse cu putere in piept. Ceilalfi il credeau un baiat de treaba, prietenos. De fapt, ~ Fiinded, vezi tu, nu-mi esti prea simpatic. Dax Lance era unul dintre cei mai periculosi indivizi care fond, azi nimeni nu mi-e simpatic in ma-sa! umblasera vreodata pe fata Pamintului, si chiar daca altii ~ Stii, amice, tu esti cancerul care-mbolnaveste soci etatea. esi cu ai tai site iei 1a harfa, si pun pariu cd si invingi, pe cinstitelea. Al mai tare din parcare, mm? afli ca eu inca n-am pierdut niciodata, si m-am batut cei mai buni. $i-acum vrei sa te las in pace doar fiinde ai si tu niste plozi? SACRIFICIUL ‘nu erau constienfi de acest lucru, el unul, era. in plus, il detesta pe Nick Leary, iar Joey stia ca, di Nick il vedea, avea si izbucneasca Al Treilea Rizl Mondial. Nick si Lance se certaseri cu cifiva ani in si nimeni nu stia de ce. Nick nu daduse niciodata v explicatie, si nici Lance. Joey stia ins& c& Nick inca era pornit si-i faci ceva, si se simjea cuprins nervozitate. {si puse paharul pe bar, dupa care porni cautarea lui Nick. Zece minute mai tirziu, intrind a toaleti, fi vizw cei doi conversind de parca ar fi fost amici de-o via CAPITOLUL 7 Sally era treazi. fn loc si sari din pat si si pregiteascd micul dejun pentru ‘fiii ei, stitea acolo jingura, intrebindu-se unde era soful ei si ce rau fizic i-ar {\ putut face cind apirea in sfirsit. Umilinga total din ajun ined o mai ustura. Privirile pline de mild ale familiei lui, intrebarile baiefilor care voiau 4h stic pe unde umbla taticul. Tristefea din ochii Verbenei, tind isi diduse seama ce se intimplase. Biata Verbena, mereu incercind sa explice despre Jude si nevoile ei... Mai duca-se-n ma-sa Jude, cu nevoile ei cu tot. Zimbind, ca si-si ascunda teama, Joey salut scurt si ruga s& fi rezolvat ceea ce se intimplase intre ei. Totusi, simjea o anume tensiune in atmosferd, si intreba cind avea sa explodeze. Lance era un tip dificil, dar si Nick era surescitat, i Joey il vazuse cum devenea din ce in ce mai nervos ultimele siptimini. Cauta un jap ispasitor ca sa Se simtea bine injurind in minte. Sally o ficea uneori se mai calmeze, iar acum isi pierdea calmul cu o Yitez4 alarmanta. Daca Tyrell nu apdrea acasi intr-o ord, ivea s-| pardseasca. Avea sa plece o data pentru totdeauna descarce, iar Lance putea fi tocmai omul de’ care av one : Jucru pe care, cum sigur urma sa precizeze mama ei, ar {\ trebuit s&-1 facd de mult. Mama lui Sally nu infelesese si nu agrease niciodati nevoie. Joey decise ca, daca totul incepea atunci, putea parieze pe Nick. Cei doi nu-I luard in seam, asa c& Joey se strec afara. $tia cind nu era dorit. ptul ci Jude continua si fie rasfatata tuturor. ‘onsiderase o sc&pare din partea propriei sale fiice faptul {i 0 toxicomana avea intiietate fat de o femeie educata frumoasi, si mult prea buna pentru individul de culoare 100 SACRIFICIUL MARTINA COLE 101 care-i sucise mintile. Din momentul cind aflase des] Sonny Boy si reputafia lui, 0 avertizase pe Sally ci t avea sa se termine prost. La inceput, Sally il plcuse pe Sonny Boy, in felul chiar finuse la el, dar cu timpul ajunsese s nu-I mai poat ‘si mai mult voia si se rizbune pe Jude. Acum, ¢ Sonny nu ‘nai era, hotiirise cA daca soful ei se mai apropia o singurd Mati de femeia aia, si divorfeze si si-si ia si copiii. Tyrell \ mai avea nici un motiv si dea fuga acolo. Sonny se ese, partea aia din viata lui era moarti si-ngropatd. Sally incepuse si zimbeascd. Lacrimile i se uscau pe braji, in timp ce-si d’idea seama cd avea in sfirgit un bat cu re sd-1 bat pe soful ei — si era hotritd si-1 bat, nu gluma! Haideti, baiefi, si punem micul dejun, vrefi? —Unde-i titicul? Sally se uita in ochii fiului ei. — A mai avut de terminat niste treburi, scumpule. ‘red ci de-acum sint toate gata. Mobilul sund, si si-l lud de pe masa de toaleti. Era ell. Zimbindu-le in continuare fiilor ei, respinse apelul. N-avea decit si fiarbé in suc propriu. Ea, una, se jturase pind peste cap de toate. suferi — cu atit mai mult cu cit mama lui continua ocupe un loc atit de important in viata lor. De ce nu murise Jude in locul lui? Toti toxicomanii notorii mureau de tineri, si-atunci d ce Jude parea imuna? Se ciuruia, mereu era dusi, si to arata O:K. Daca murea, viata ar fi fost mult mai uso pentru toatd lumea. ‘Tyrell plecase si vadi de Jude, de biata Jude, minunata si oxigenata Jude. Jude, mama primului su Jude, femeia care inc& mai avea puterea de a-l atrage sj ea pe soful lui Sally, la cea mai mica toan’. Incepu sa pling’. Baietii navalird pe us. Vazind cit de amiriti e1 incepura s-o imbritiseze s-o sirute, iar Sally le va printre lacrimi, spaima pe fefe. Plingea pentru ed insisi pentru acei copii care orice-ar fi facut, niciodata puteau lua locul fratelui ingropat in ajun. eee ‘Tammy vedea clar pe chipul sofului ei urmele celor ‘ute in timpul nopfii. Tepii barbii, obrajii buhaigi si ii, ochii injectati — toate fi spuneau cd iar avusese un raton de bautura. in ultima vreme, se intimpla tot mai des. Spera ci acum, o dati ce trecuse inmormintarea jatului, toate aveau sa se termine in fine. Desi la inceput Sonny Boy murise, si nimeni nu ayea s& se mai poal ridica vreodati la inaltimea lui, Fusese destul de rau i de pe vremea cind t acum, cd era mort, nu mai aves nici o sansa. Simfi ined o dati nevoia de a-i face ceva lui Tyrell, fi 102 SACRIFICIUL MARTINA COLE 103 ii placuse celebritatea, aceasta incepuse si-i perturbe sexual, Oriunde se ducea, oamenii 0 recunosteau, daca voia si-si continue legatura cu micul ospatar care-I cultiva, atunci cu cit traigeau mai repede linie, cu mai bine. Baietii avuseserd gi ei probleme la scoali, dar la b: pe care-i plateau, directia putea si le rezolve. Apoi, se intorceau acasi, avea si afle de la ei nu nesimfiilor si s& le spund mamelor vreo doua. Numai de-ar fi fost si Nick in stare si lamut lucrurile la fel ca ea. El le rumega pe toate in minte, cind Tammy le lua din mers. Zimbi in sinea ei. Ce ins si fii femeie! Puterea din spatele tronului si adev: motiv pentru care barbafii reuseau in viafa. ,,.De la la nevasta,“‘ cum obisnuia s spund matusa ei. Nu ter zicala, care se sfirsea cu: ,,de la nevasta, la ibovnica.“ in timp ce-si sorbea ceaiul, Tammy simfea nevoia pocneascd soful drept in mutri. Uneori, era atit de gurd... Chiar si acum, in timp ce-si luau micul dejun im und, nu-i adresa nici o vorba. Pind si o cearta ar fi fost preferat in locul acelei taceri totale. Nick arata atit de pierdut, atit de trist, incit 0 din mingi. Ajunsese un erou national, avea toatd h picioare, si nu era-n stare decit si-si pling’ singur de — Of, pentru Dumnezeu, Nick, mai vino-fi in fire! Chipul nefericit al sofului ei o omora. Pentru nimic lume nu putea pricepe cum de nu sirbatorea. N-o lua umd, rasfoindu-si doar ziarul. Descoperise, de-a lungul jor, c& dac& nu-i didea atentie, pind la urma Tammy se olea de la sine. in privinga asta, era ca un copil. Cind 0 vazu luindu-si mobilul, zimbi in sinea lui. ea si-gi reverse veninul pe vreo prietend. Dup ce Tammy iesi din bucdtarie, Nick nu se mai ficu absorbit de ziar, sorbindu-si cafeaua riciti. Se yminase, totul se terminase in sfirsit, iar el rimésese iber, liber sa-si vada de treburi si si-si tréiasc& viata. int-un fel, acest lucru il surescita. Trecutul il ficea si cd poliia, asa c&, intr-un fel, se bucura cle facuse figura. , in alt sens, detesta faptul ci scipase nepedepsit dupa ce rise un om. Pentru cd, in ultima instanga, asta ficuse. Oricit yuiau nevasti-sa si prietenii despre circumstante, Nick se viata acelui baiat. Acum trebuia sd-l aibi pe Nnstiinta — o senzatie mai grea decit orice condamnare. Vedea chipul lui Sonny Boy Hatcher dimineata de cum trezea, si seara pind cind adormea. Se intreba ce-ar fi wut dac& riminea in viafi; se intreba daca ar fi putut ni un membru normal al societiii. Nick se indoia foarte tare de acet lucru, dar in viati {ntimplay altele si mai ciudate. Ar fi vrut si aibi pe wa ciruia sa i se confeseze, cineva cu care si poati bi despre sentimentele adunate in sufletul lui. isi inti de noaptea trecuta, de luptele pe care incercase Je poarte si de cea pe care reusise s-o orechestreze. 104 SACRIFICIUL MARTINA COLE 105 cocina aia. Avea respiratia viciat’ de romul alb din seara trecuti, dar nimic nu L-ar fi putut convinge si foloseascd vreuna dintre periujele de dinfi din baie. Se spalase pe dingi cu apa si cu degetul. Nu voia decit si fuga, era prea deprimant s& vada resturile sordide ale viefii fiului siu, acum, dup ce murise. in unele momente, se simfea la doi pasi de un col nervos. Inima-i galopa nebuneste, si-l durea intruna macul. Avea senzaia ci urma sa moara si el. plinsetele... Plingea ca un copil, neputindu-si sti lacrimile, de teama gi repulsie pentru ceea ce ficuse. Era ingrozitor ca toate sa-l apese aga. Parcd Sor Hatcher nici n-ar fi murit, ci continua si triiascé Privind in jus prin acea asa-zisi locuinfi omeneasca, ‘Tyrell incepea sa intre in panica la gindul de a mai sta acolo doar 0 secunda. O yedea pe Jude pregitindu-se de la o clip | alta si-i speculeze in stil mare mustrarile de constiinta. ~— Nu ma pofi parasi, Tyrell, nu asa, cind copilul meu inca nu s-a récit in pamint. incepuse sa plinga. Se pricepea la plins, desi numai de vreo dou ori reusise si lacrimeze sincer. Nu si acum. ~ Hai, Jude, inceteaza... mintea Iui Nick, 0 prezenfa constanti care-i_ ump) gindurile si-i zgindarea constiinja incarcata. ~ ~Nu pleca, Tyrell, te rog. Jude vorbea incet si, prin cine stie ce minune, pirea regrete sincer. Tyrell fi vedea in ochi frica dea rimine guri, cu adevarat singur’, pentru prima oard in ani de zi ~ inc nu pot si fac fata. fn ochii albastri ai lui Jude se citea o emotie reali, ~ Tie-ti convine. Pofi si pleci de-aici gi si te intorci la Viata ta normal, cu Sally si baiefii. $i eu cu ce ramin? isi aprinse o figara. Dupa ce tusi din rarunchi, zbier’: — Lasi-ma-n pace! Cari-te de-aici, ce mai stai? Oricum n-am contat niciodata pentru tine... ~ Trebuie si plec, Jude. imi pare ru, dar Sally foarte furioasi pe mine. Jude ii privi chipul atrigator si simi cum degetel se incovoiau ca niste gheare. N-avea si se lase cu una, dou’. Avea si-l find ling ea, cu orice pref. _ Clatinind din cap, Tyrell repeti, mai tare: — Ma duc, Jude. Am si mai trecu eu pe la tine, data, si vid cum te mai descurci, da? Voia si ajunga acasi si si se spele de mirosul —Nu spune asta, Jude. Stii bine cite necazuri am avut tu Sal din cauza ta... ~ A, da, Sal, minunata Sal! $i cu familia asta cum mine, Tyrell? Cu mine si cu Sonny, cu noi cum a rimas? intreba, impungindu-si brutal pieptul cu degetele patate le nicotina. : ~ Cu tine, Jude? Am stat cu tine azi-noapte. Nu pot si 106 SACRIFICIUL MARTINA COLE 107 stau toatd ziua, iji dai seama ce-ar iesi... Incerca si discute rational cu ea, desi stia c& pierdea vremea. Profitind de ocazie, Jude schimbia tactica. ~ Cred c-ar fi mai bine si ma obisnuiese si triie singur’, fara baiatul meu. Tie fi-e usor, nu? Tu mai ai Se asezi pe marginea canapelei, iar Tyrell ii varicele de pe glezne si punctele vinete dintre degetele la picioare, unde obisnuia uneori si-si facd injec Picioarele ei ardtau jalnic. Aveau unghiile murdare pielea intariti si galben’, parc’ in descompune Picioarele acelea se rezemaseri de pulpele lui, in noapt trecuti, iar la acest gind Tyrell simfi cd-i venea si ve Parea atunci ar fi vazut-o pe Jude pentru prima o; Parc-o vedea pentru prima oari cu adevarat, pe ea si vial pe care 0 ducea. ~ Plee, Jude, si orice-ai spune, nu ma poti fine ai Am si mai tree, in timpul siptiminii. Lud un ghemotoc de bancnote din buzunar si i I impinse in fad. Printre hirtiile de cinci lire sterline vedeau si citeva de cincizeci, iar Tyrell se astepti ca Ju si-i smulgi banii din mind ca de obicei — dar, printr exceptie, n-o ficu. Era un gest calculat, si o stiau amin ~—N-am nevoie de bani, am nevoie si stea cineva cu min Tyrell cliting din cap cu tristete. — Ai nevoie de cineva care si se drogheze cu tin iubito, si n-am sd fiu eu ala. in ochi i se citea hotarirea. Oftind, Jude intoarse capul, strivindu-si tigara in farfuria pe care.o folosea drept scrumiera. — Dac& pleci acum de-aici, am terminat cu tine, ‘Tyrell. Vorbese serios. : Vocea-i era scduti, iar cind ridica iar privirea spre el, pe fafd i se citea hotirirea. Avea acea expresie care apairea intotdeauna cind avea nevoie de bani sau de altceva, expresia care spunea c& nu se lisa pind nu-si implinea dorinta. Ca intotdeauna. fn asemenea momente, nimeni nu-si didea seama cit de puternica era, nici chiar ea insasi. —Nu glumese, Tyrell. Dac mi lasi singuri acum, ai si regreti. —De ce? Ce-ai de gind sa faci, Jude, si te omori? Stia cA la fel il manipulase si pe fiul lor, stia c& de multe ori il adusese la ordine cu ameninfarea asta, mai ales de Craciun si la aniversari, cind el ar fi trebuit si fie ou tatil si fratii lui. Doar dack nu cumva avea cite un amant de ocazie sau un nou dealer care-i didea pe datorie. Atunci, abia astepta si-] dea pe usa afard. Didu din cap. ~Mi-a mai rimas altceva? Vorbea incet, pe un ton lezat. Parea absolut serioasd. Oftind, Tyrell spuse sarcastic: — Poti si ridici bani aia de jos si si-fi iei ceva. Asta faci de obicei, nu? La fel ai fi facut si daca Sonny mai era in viata. MARTINA COLE 109 108 SACRIFICIUL naibii-n pace. Nu pot s& stau tot timpul la cheremul tau, cum faicea bietul Sonny. Trebuie si mA duc acasi, nu infelegi? $i familia mea are nevoie de mine. Auzira surprinsi cum se deschidea usa din fata si se intoarsera amindoi intr-acolo. in living intrara trei tineri. ‘Tyrell ti recunoseu de la inmormintarea din ajun. Erau prieteni de-ai lui Sonny. — Cum dracu’ afi intrat aici? ii intreba el, dur. Nu era sigur cd-i convenea ca biietii dia s& vind si si plece de-acolo cum li se nizirea. Oare Jude chiar pierduse complet contactul cu realitatea? O dadu usurel la © parte, iar ea se pribusi pe canapea, aplecindu-se cu stingacie ca si adune banii impristiafi pe jos. — Ce mama voastra, sintefi surzi? Cum afi intrat? ~ Pe usa, fi rispunse fara pic de respect cel mai inalt dintre baiesi. — Vrei s&-fi pocese mutra, biiete? Iritarea din glasul uriasului Rasta il ficu pe tinar sa se Albeasca Ia fata. Stia cd tatal Iui Sonny putea fi foarte dificil si regreta c&-1 luase gura pe dinainte. Dar nevoia de ‘1 se grozvi in fata prietenilor fusese irezistibila, iar acum plitea pretul. Lasi-i in pace. Tyrell. Oricum, credeam ca plecai, Jude vorbea cu o voce nepisitoare, iar lui Tyrell ii Veni si-i dea o palma, dar se calma indeajuns pentru a ‘Spune pe un ton aproape normal: ~ Sigur ed plec. Tocmai te pregiteai si mi conduci, Nu-i veni si creada ce spusese, si nici lui Jude. D atitia ani in care o tot impiedicase si se sinucidd drogurile, acum chiar o sfituia si-si cumpere? —Nenorocitule! ‘Tyrell ridicd din umeri. Nu mai pot, Jude. Tu nu-fi dai seama ca si eu pierdut un copil? Primul meu nascut a fost inmormint ieri, si nu ma poate obliga nimeni si mai ascult toat astea. Cum bine ziceai, mai am doi biieti, care, intimp! tor chiar si-au iubit fratele, si o sa le lipseasc’. Mai ci si c s-ar putea sd aibi nevoie de mine azi. MA crezi s nu, Jude, dar lumea nu se invirteste numai in jurul tu. Intr-o parte a minfii ei, Jude stia ca avea dreptate, n-avea stare si-si asculte vocea constiinfei. Jude £% numai ce voia ea, si injelegea numai ce-si putea permit si infeleaga. ‘Tyrell o vizu venind spre el si ridic& miinile ca si apere, dar unghiile ei apucari Si-i ating’ oricum inainte de a o apuca de incheieturi. Se lupti cu ea ci secunde, inainte ca Jude si cada in genunchi. Continua fina de incheieturile miinilor si in timp ce se lasa pe pode Plingea din nou. —Nu pot rezista fara el, nu azi, Tyrell. Fara el, nu mé pot trai, nu mai pot... O ridica incet si o strinse la piept. Aproape plingi _ la rindul lui, o implori: — Te rog, Jude, termini. Mai lasi-ma si pe mi 110 SACRIFICIUL nu-i asa, cind am fost intrerupti atit de mitocanegte. Tonul lui aproape cd 0 fiicu si zimbeascd. Masurindu-i pe baieti cu privirea, Tyrell oftd in si lui. Aceia erau prietenii fiului sau si nu-I interesau nimic. Putea si vada ce era de capul lor doar privin¢ Cel scund si blond era deja drogat pulbere. —Afi fost prieteni buni cu Sonny Boy? il intreba el baiatul cel mai inalt, care avea prul tuns scurt si un. morocanos. CAPITOLUL 8 ~Ce pana mea, Nick, ai luat-o de dimineata chiar si pentru tine! Nick isi inghiti vodca $i rigii sonor. = Si tu cine esti, maicd-mea? Gino ddu din cap. i ,one : , ~ Stiayi totul despre el, cred, nu? Secs Hees Done Gee aeee tt ~ Sigur. sef’, il privea cu prudent. fi simtea furia si oft adine. Iar se Mai multe decit stiai tu,“ i deal doit nunta 0 zi proasta. Hoainabiel s ee Fuseserdi destule, in ultima vreme. Parca Nick s-ar fi mutat la circiuma. fl lésa acolo cind pleca acasé, iar dimineafa cind venea, tot acolo il gisea. Incepea si devina obositor. ~ Exact asa mi si simt, cind trebuie sa-ti tot amintesc ci bei-prea mult si nu maninci, si te tot iei la hart cu ~Atunci, de unde-avea pistolul, desteptule? intoreindu-se spre Jude, care se albise la fata, Ty1 adaugis: ~ Pune ibricul pe foc, cred ca s-ar putea totusi si stau. : cliensi {i privi chipul reflectat in oglinda barului. Nick isi diidu ochii peste cap, iar Candice simfi cd iar se infuria. — Mai scuteste-ma, Candice, in mama mi-sii. M-am Sliturat sd-ti tot aud vocea asta acri. Parc-as fi acasi, cu ‘Tammy. Zimbindu-i, Candice spuse cu seriozitate: ~ Bi, haide, Nick, nu-s chiar asa de rea. 112 SACRIFICIUL MARTINA COLE 113 Nick raspunse, chicotind la rindul lui. — Daca te-ar auzi, o siptimina fi-ai tot scuipa dinfii, — Uifi, am impresia, ci Tammy si cu mine cunoastem de mult. Nu mi-ar face nimic. Stia casera adevarat. Nimeni cu mintea intreaga n- fi provocat-o pe Candice. Era ca un barbat. De fapt, si di acest motiv sinea barul atit de bine. Prea mulfi incercase s se ia de ea, de-a lungul anilor. Nick o plicuse dint deauna. Era prietenoasa, firi obisnuitele cochetirii femi- nine. Ce vedeai, aia capatai, iar Candice arata bine. gratie noului sistem de sunet al barului. Cinta ,,Careless Whisper", iar lui Nick ji veni dintr-o data sa pling’. in ultima vreme, i se intimpla tot mai des. Clitinind din cap, Candice se intoarse dupa bar, isi scoase poseta si tiie cu miscari experte doua linii drepte de cocaina calitatea inti. ~ Haide, Nick, ia si prizeaz de aici. O si-fi limpezeasca mingile si-ai sa fii mai lucid. Dupi ce le prizi pe amindoua, Nick spuse tare, cu accent american: — Am un optar in buzunar. I-al tau, scumpo, fiindea esti salariata lunii. — Haide, bea cafea cu mine, vrei? Nick clatina din cap. ~Mai bine bea tu 0 vodea, cu mine. Candice oft din nou, tragindu-si in jos trico decoltat si siltindu-si blugii strinsi pe coapse. Cis sonor, in timp ce spunea: ~ Hai sictir. Spre deosebire de tine, Nick, eu mai side muncit aicea. —Atunci, hai in spate, si ne-o tragem. Femeia zimbi. Stergindu-i urmele de pudr din jurul nirilor, Candice rise: “ — Du-te-acasi, du-te la munca, numai du-te undeva, naibii! in timp ce Nick igi punea sacoul il striga, tocmai cind deschidea usa ca sa iasi: ~— N-ai uitat nimic? intrebator, Nick ridicd o sprinceana. ~ Salariata lunii? intinse mina, iar el ii puse in palma un mic packet. Candice zimbi. Era un optar greu — exact lucrul de care avea nevoie, pentru 0 zi de muncé la bar. Se simise ciudat vazindu-l pe Nick cum priza. De obicei, el detesta cocaina, dar Candice ghicise cd inca mai era afectat, si-i parea rau pentru el. Trecuse prin multe in — Dac-as zice da, ai avea un soc, este? ~ Pe bune ca da. Dup citam turnat in mine, nici bani n-ar mai putea si mi se scoale, iubito. Candice il atinse usor pe brat. — Hai, bea o cafea cu mine, si pe tirma du-te p santier. in timp ce vorbea, incepu sa cinte George Michael, 114 SACRIFICIUL MARTINA COLE 1S ultima vreme, dar mai era si bogat, si respectat. Nimeni nu putea sa le aib pe toate, dupa cum avea sa afle si Ni Leary, in cele din urma. Cind ii auzi masina plecind, isi lu’ mobilul si for un numa. —E pe drum, si iar e pe jumate tdiat, inchise telefonul fara a astepta rispunsul, isi taie linie si o prizd repede. Dup’ ce incepeau sa vind client regulafi, avea si se dezlanjuie balamucul. Chiar cind i stergea nasul si-si stringea buzele pentru a-si egala ruj sosi primul client. Candice ii zimbi si-i turna in pahar bautura obisnuit Avea o slujba buna acolo si o stia, dar daca era adevi ce se vorbea pe strizi, Nick parea hotirit ca totul si duca pe coped, si cit mai curind. Spera si-si revind cit mai repede. incepea s-o calce nervi. cd polifia-1 suspecta pe fiul nostru si pentru aia. E unul dintre motivele pentru care procurorul n-a vrut si deschida cazul. Asa ci nu-mi vorbi tu mine de pistoale care costa prefuri de nimic. Jude se saturase de toata conversatia. — $i la ce fi-ar folosi si afli de unde-avea pistolul? Daca vrei sa scarmeni pe careva, du-te si-ncepe cu Leary. Bl 1-a omorit pe Sonny. — Nu-neepe iar cu placa asta-mputiti, Jude. Nu-I poti acuza cd si-a apirat casa! Era un pistol de mare vitezi. Dac Sonny trigea, ar fi-mprastiat prin jur destule gloante ca sa spulbere tot.cartierul! Jude igi diidu ochii peste cap. Tocmai. $i atunci, de ce n-a tras? ‘Tyrell scutura din cap atit de tare, incit codifele impletite ii plesnira obrajii. : - Vrei sa zici ci Sonny ar fi trebuit si omul ala? Asta vrei sa zici? Jude se aseza, invinsa. impuste pe eae ~ Sigur c& nu... Nici nu stiu ce vreau s& zic, Tyrell Lasi-ma dracului in pace, da? Tot ce faci ma deprimi. Tyrell trase adine aer in piept, pentru a-si calma bitdile repezi ale inimii. ~ Deci, nici unul dintre voi nu are idee de unde Iuase pistolul? Baiatul cel inalt iesi din camer’. Tyrell il auzi usutin- lu-se in baie, in rafale scurte, sacadate, si se intrebi de — Vreau sa zic, cine si-i fi dat lui Sonny al meu pistol? ~ Of, mai las-o baltd, Tyrell! $i te mai dai mare scul de Rasta? Pind si-n crisma local pofi si cumperi pistol, la un pret de nimic. — Ba un pistol ca ala, nu, Jude. Era marfai de pri calitate, si fusese folosit int-un jaf cu mina armata. C 116 SACRIFICIUL, MARTINA COLE 7 unde avea bani pentru cocaina cristalizaté pe care evident ci o consuma. fl astepti si se intoarcd. In schimb, biiatul iesi apartament, tropdind zgomotos pe scara. — Asta unde s-a dus? Gary Proctor se uita cu interes prin magazie. Avea si mmerite banii si munca necesari pentru a o transforma. ‘Aveau nevoie de un loc unde sa find toate echipamentele pe care le foloseau pentru dezmaturi si petreceri private, jar depozitul acela era ideal — bine echipat, cu un sistem de alarma bun, si aflat intr-o pozitie central, la indemina tuturor celor care in cele din urma aveau si-] foloseasca. Nu-i rispunse nimeni. ~ Vous va arde naibii de gluma, Jude, da’ o si aflu et cum sti treaba i, crede-ma, cind va veni clipa aia, fa bi si pregateste-te. = Of, mai du-te-n mi-ta, ‘Tyrell era tot mai nervos. ~ $tii mai multe decit spui, Jude, dar tot voi afla c adevarul. — Du-te acasi, la familia ta, Tyrell. N-am nevoie astea acum. Nu mai suport, vreau s& respir si eu pusin. Vocea-i era rigusiti, iar Tyrell injelese of spun adevéirul — sau, cel pufin, asa credea ea. Cei doi tineri c: rimdseseri aveau si-i find companie. Un moment, intrebi care dintre cei trei baiefi ii procura drogurile presupuse, pe bund dreptate, c& probabil cel care to isi luase talpasifa. ‘Atita despre circul dinainte. {il sun pe Nick ca si-si dea avizul de cumparare si nu se mira cind auzi cd telefonul acestuia era inchis, ca de obicei. fi lsd un mesaj si-I sune, apoi isi rasuci o figard, in timp ce privea din nou in jur prin hala enorma, imagi- nindu-si toate posibilititile. in ultima vreme, Nick devenise foarte dificil, dar tofi sperau si-si revina in curind, ca si se apuce din nou de treaba. Un tinar sistit, cu parul vopsit blond, il intreb& dac& terminase..Gary zimbi alene, spunindu-i si intre si sa inchid& usa. Baiatul era nervos — cum ayea toate motivele si fie, Gary Proctor isi cunostea propria reputatie si stia ci-| servea de minune. Baiatul acela il transporta cu masina pe ziua in curs, deci considera c& avea dreptul si-i ceara 0 favoare. in fond, urma si-i pliteascd o suma grasa si erau singuri, asa ci de ce si nu profite? —Vrei un fum? —Cee, neagra? — Nu, maro. Mi-o aduce un partener, de la lesi grabit din apartament. Abia cind ajunse afara i dadu seama ca nu-i mai rimaseseri destui bani pentru taxi, si nu tinea minte unde-si lasase masina. 118 SACRIFICIUL MARTINA COLE 119 Amsterdam. mai pasa. Oricum, biiatul avea si fie prea speriat ca si Baiatul scutura viguros din cap. vorbeasca, urma s& se ocupe el de asta. Se numea Jerome —Nu pun eu mina... ~ Serios? $i pe ce pui mina? Tinirul ridicd din umeri, in tricoul si blugii stri care-i evidenfiau trupul zvelt si atletic. ~ Skunk, E-uri, un pie de coca din cind in cind... ci perc... Se grozivea in stilul tembel al tuturor adolescentil de saptesprezece ani cind vorbeau cu cineva trecut treizeci. Gary cocheti cu ideea de a-i spune ca-si culti singur ciupercile cu ani in urma, si c& era raspunzator cea mai mare parte a E-urilor care se giseau pri cluburilé din sud-est. Mai ales in propriile lui cluburi. refinea partea de la fiecare dealer de-acolo, pe linga ca insusi le vindea marfa. {in schimb, ii zimbi baiatului. ~Crezi ci mi-ai putea aranja un set bun pentru dis Baiatul dadu din cap cu insufletire. —Normal, dom’le! Adica, sigur cd pot. — Atunci, vino-ai Tinarul se apropie nesigur, distingindu-i trept schimbarea din ton. si voia si ajungi D.J. Gary tocmai ii oferise un post intr- unul dintre cluburile pe care le conducea. Se purta ca si cum ar fi fost ale lui — uneori chiar isi inchipuia ci erau cluburile lui, dupa cit timp isi consuma ca sa se ocupe de toate — dar de fapt ii apartineau lui Nick Leary. Prefera si uite asta, pentru moment. Jerome nti era poponar, Gary ar fi fost gata si parieze. Tocmai asta il atrigea cel mai mult — spre ghi- nionul baiatului. incepu si-si descheie incet pantalonii, ‘privindu-i ochii, Vizu cum i se dilatau pupilele, cind Jerome isi didu seama ce astepta de la el. Rise, neribdator. Asta era partea care-i plicea cel mai mult, care-I excita. ~Ta adu-fi aici scula de ris. Acum biiatul bitea in retragere, clitinind din cap si filfiindu-si brafele, ca si cum Gary i-ar fi oferit un sandvis si incerca si-i spund cd avea burta plina. — Lasi-mi-n pace, dom’le, nu le am eu pe-astea cu poponarii... re Gary rinji din nou. Avea doi dinti de aur. Luceau in Jumina soarelui care intra prin ferestrele din tavan. Era un ‘om solid, cu pieptul ca un butoi si picioare scurte, pe care — Haide, fiule, doar nu esti prost, nu? Te-ai prins ot vreau. Gary stia ci daci Nick afla, |-ar fi omorit, dar nu- gi le tinea acum bine proptite pe dugumea. - Treci imediat aici, baiete. N-am chef de aere de mironosifa. Ia-o-n gurd, scurt! 120 SACRIFICIUL MARTINA COLE 121 ~ N-ai decit sa fi-o iei singur, Gary, eu nu m-aproy Baiatul se intoarse sa plece, iar Gary ii aplica o | turd amefitoare intr-o latura a capului. {1 mai pocni de ori, tot mai tare, iar cind Jerome cazu la podea, il lua par si-l ridicd in genunchi. — Una din doua, fiule. Sau faci treaba cu dintii: gura, sau cu ei imprastiati pe jos — da’ de facut, tot ai s- faci. Ai priceput aluzia? jas de-acolo pe picioarele lui. Cumva, se cam indoia. Nu cunostea prea des teama, dar acum era nelinistit la gindul ca se afla la discretia altcuiva. De obicei, oamenii rau la cheremul lui, iar Lance stia cd ironia acelei situafii i-ar fi incintat pe multi. $ — Deci, te-ai trezit in sfirsit? . Glasul il ficu si tresara, si se intoarse cu greutate, pentru a-1 vedea pe Nick iesind din umbri, cu o figard in mind si cu zimbetul pe buze. — Mare scula de cicat mai esti, Leary. Lasi-ma si ma ridic si lupt-te cu mine ca un barbat. Da’ ce, tu esti bir- bat...? Rostise cuvintele cu destula ura ca si declanseze un rizboi de proportii moderate. Nick rise; era nevoit sé- admire. Desi legat si neputincios, individul ined mai avea curaj s&-| sfideze. — Nu te-nveti minte niciodata, asa-i, Lance? Oricare , altul ar fi incercat si-1 imbuneze pe cel care I-a drogat si |-a legat burduf. Greu de cap ai fost inca din scoala, si tot un tolomac ai ramas. Ia zi, unde mi-s bani? Lance il privi cu ochi arzitori de urd. ~ Tofi si-au pierdut banii, Nick, sti foarte bine. Am pierdut totul, marfa a fost livrat& si aruncat in mare. Ai fost de fata, sti ce s-a intimplat. Nick isi arunca jigara linga capul lui, privind cum se fidica fumul, O stinse incet cu pantoful, dup care isi aprinse inc una. Apoi spuse incet: ‘Acum baiatul plingea, suspinind. in schimb, Gary ridea de se pripidea. Asa-i plic si-i sperie — asa se excita si mai tare. Din nefericire tru Jerome, se hotiri pe loc si nu-i ofere nimic in schi Prin urmare, trebuia si fie mai convingator decit obicei. tee Lance Walker zicea pe dusumeaua rece, leg fedeles. Capul ii bubuia de durere, si avea gura uscat Stia cd fusese prins in cursa, iar acest lucru il irita ingrozitor Brafele il ardeau, legate strins la spate, si stia cd da ar fi fost dezlegat nu si le-ar fi putut folosi. Privi in jur si ca prin ceata, distinse niste masinarii. Nu-si putea seama ce anume erau. Mirosea a mucegai, si deduse cd se afla intr-o pivnisd, Linistea care domnea in jur ii didea de infeles ci propri etatea era pustie. Un moment, se intreba daca avea si m: 122 SACRIFICIUL MARTINA COLE 123 ~ Tot ce stiu, Lance, e ca fi-am platit cu toyii un ay gras si pe urma am asteptat pe malul mari, sub o pl de tot cdcatu’, si cind am vazut baloturile aruncate bord, am iesit din masini unde era cald si bine ca s& adundm, si ce si vezi, in clipa urmatoare sticletii misu peste tot. Lance ridica din umeri cu dificultate. ~ MA cac $i pe tine, si pe banii tii, Te crezi cel mai tare, nu, da’ stiu totu’ despre tine, Leary, totu’. N-ar stri- ca sd fii minte asta. Auzindu-l, Nick rise — sonor, apisat. Lance intelese ci, oricit ar fi urlat, nu-1 putea auzi nimeni. Se intreb din nou unde era, desi stia c& Nick n-avea si-i spund. Ridicindu-se, acesta il lovi din risputeri cu ‘piciorul in fat, apoi fi strivi cu cletiul nasul plin de singe. ~Pe bune ci ma scofi din fifini, Lance. $i-acum, pen- tru ultima oara — unde ma-ta mi-i malaiu’? — Se mai intimpla. $tii si tu cum e, am mai trecut pri asa ceva si-i clar c-o si mai trecem»Asa merge traficul droguri, picat ci-i ilegal, si gaborii tot incearcd opreasca operatiunile mai mari. Enervant, stiu, da’ n-ai si-i faci. Nu poti s& cistigi de fiecare data, Nick. ingenunchind, Nick raspunse mai tare: ~ $tiu din surse sigure ci-n baloturile aruncate pe: bord erau de fapt paie, iar gaborii fusesera anuntati citeva zile inainte. Cind au incetat s se mai find dupa n si s-au uitat in saci, si-au dat seama ca toti fuseserim tr: in piept. $i acum, stau si mé-ntreb: cine-o fi putut pi toate astea la cale? Nu cumva tu, intimplator? — De unde-ai auzit balivernele astea? sip’ Lance indignat, dar si cu o unda de teama. Nick zimbi din nou, iar Lance stiu cX se terminase. nee Tammy isi ficea cumpératurile, in Brentwood. Hainele de pe ea costau destul cit si finanteze munca pe-un an a unui misionar intr-o tara din Lumea a Treia, iar ea era lihniti. Dar nu numai de foame. Hrana ei favorita provenea de la barbatii tineri. Forma numarul lui Costas’ si, cind nu-i raspunse, se opri in ultimul moment inainte de a-i lisa un mesaj. Nu era proasti. Niciodat nu lisa mesaje sau S.M.S.-uri, care si poata fi folosite impotriva ei daca se certa cu actualul amant. : Prima oard, cind fusese la un pas de a fi santajati, 0 lovise dureros. Crezuse cd-l atrigea personalitatea ei scin- teictoare si sinii cnormi. Nici o clip’ nu-i trecuse prin ~ Ti-ar conveni sa afli, nu? Si-acum, pentru ulti oard: unde sint banii mei? Cea mai mare problema a lui Lance era aceea oricind s-ar fi bagat singur la apa, doar din ambitie. Inchise ochii si spuse cu glas gutural: 124 SACRIFICIUL MARTINA COLE 125 Fata era si mai jenati decit ea — si, din cine stie ce motiv, acest ucru o facea pe Tammy sa se simt& cu atit mai rau. {si facea cu regularitate cumpiraturile de-acolo, dar stia deja ca aceasta avea sa fie ultima ei vizit’. —Trebuie si fie o greseala, scumpo, mai incearca. — Am incercat de doua ori, doamna Leary, si tot n-a mers. Poate alt card? Vinzitoarea continua sa zimbeasca, dar forfat. Dupa incd cinci credit carduri, Tammy iesi din magazin cu miinile goale. Obrajii inca-i mai ardeau de \umilint&, in timp ¢e se aseza la volanul Mercedes-ului ei Sport. ‘Avea si-] omoare pe Nick. Fie si dacd era ultimul jucru pe care-l ficea in viaja ci, avea si-i ia zilele minte ci la fel de importante erau credit cardurile ei fund. Asa c& acum nu le mai cumpira prea multe cadot amorezilor, facind-o numai daca ji foloseau mai mult decit lor. Se invajase minte, iar Tammy era intotdeauna tiva la nou. Facea parte din farmecul ei — sau, cel asa credea. ‘Numai de si |-ar fi putut alunga din minte pe soyul pentru mai mult decit cinci minute in sir, totul ar fi fost regula. Intri intr-un mic magazin, atrasi de o poseti Fe neagra. fn timp ce o examina, mingiind pielea luxoasa, hotari si-si facd hatirul. La doar sase sute de lire sterli era un adevarat chilipir. 1-0 inmina vinzatoarei, zimbind. — O iau, scumpo. Vinzitoarea, 0 blond’ inalti si drigus’, de doudzeci si ceva de ani, ii zimbi si ea, incintata, si ine: si impacheteze poseta, iar Tammy ii didu bucuroasé um dintre cardurile ei Gold. Se asezi pe scaunul de sued, gindul la imbricdmintea care si-i evidengieze cit mai bi poseta. j — Imi pare rau, doamna Leary, dar cardul a fo respins. ‘Tammy 0 privi lung, inainte de a intreba incet: — Poftim? —Cardul. A fost respins. nemernicului. wee Sally se uita la video cu baiefii, cind ajunse Tyrell casi. Nu-l Jud in seama, si nici baietii nu ficura mai mult lecit si-i zimbeasci scurt. Simjeau intotdeauna cind mosfera era incdrcati, iar Sally, scumpa de ea, era in slare s& creeze atmosfera pind si pe Luna. Era o camera fermecatoare si, dupa noaptea petrecuta Jude, Tyrell se bucura mai mult ca oricind sa revind ‘olo. Numai in ambianja aceea calma putea si se inisteasca total. Avea si se toldneascd pe canapea, cu 126 SACRIFICIUL MARTINA COLE 127 baiefii, uitindu-se la televizor, glumind si rizind cu privindu-le nazdravaniile si savurind sentimentul intimitate familiala. Pe cine ducea de nas? ‘Tyrell ined mai stitea in usa, incercind sa se convil singur, cind cuvintele lui Sally ii izbiri auzul. — Intri sau nu? Vocea-i suna ca un latrat. Vorbea cu el de parcd fost unul dintre copii. Tyrell, care considerase intotd c& apirarea cea mai bund e atacul, musca im momeala. — Cu mine vorbesti, Sal? La auzul vocii lui, baietii isi luata privirile dinsp ecran. Nu-si mai auziseri niciodata tatal vorbind asa mama lor, si erau socati. ~Stii ceva, Sal, mai scuteste-ma, fati, cd incepi si calei pe nervi. Sally abia reusi si nu rimind cu gura ciscata. —Ce-ai zis? 2 isi auzi propria voce sunind ascutit, ceea ce nemulfumi si mai mult. Dar Tyrell nu.se mai putea opri. Rizind, continua: — Ce-ai auzit. Acum vorbesti cu mine, nu cu coy sau cu prietenii lor. Sint eu, Tyrell, soful tau, omul c: ieri si-a ingropat fiul si a trebuit si stea toati noay incercind sa liniseasca o femeie cdreia nu i-a mai ri nimic pe lume. M-auzi ce spun? Nimic. Stia c& o ficea intentionat s& se simt prost, dar nu-i mai pasa. N-avea chef de asa ceva. Era obosit, voia si sninince si si facd o baie. $i mai voia si si-si arunce costumul Jn gunoi, fiindcd n-avea si-1 mai poarte niciodata. in plus, ii venea tot mai mult si plesneascd fata isprefuitoare a sofiei lui. Nu era sigur de ce, dar nevoia levenea tot mai puternica. — Sus. , Baietii sirird de pe canapea, iar Tyrell fi privi cum \geau din camera. Uneori, vocea sofiei lui putea fi foarte ¢ — niciodati nu observase cu adevarat acest lucru. cum sttea cu miinile in solduri, privindu-1 ameninjator. — Intri aici, in casa mea, si-ncerci si ma pui pe mine punct in fafa copiilor mei, dupa ce tu fi-ai petrecut ie? fi simt mirosul, Tyrell. Simt jegul duhoarea femeii aleia si ale viefii ei, inci se mai agasa tine, dupa atitia ani. [ar acum, n-ai decit si te duci sus sili faci bagajele, ca si te cari de-aici inapoi de unde-ai nit. N-am nevoie de tine. Nu avem nevoie de tine. Nu stia cine era mai socat de cuvintele ei — Tyrell sau insasi. Dar 0 cdutase cu luminarea. Ani de zile 0 ciu- we cu luminarea. Bi bine, de data asta se terminase cu levarat. Jude Hatcher cistigase ceea ce-si dorise. Sally intreba numai daca era acelasi lucru pe care-I dorea si ul din fata ei. — Nu-ti pasa de Sonny al meu, nu-i asa? Niciodat& nu a pasat. : 128 SACRIFICIUL MARTINA COLE 129 isteric. — Ei, nu mai spune! Tarti-ma, Sally, aveam impresia gresit{ cA sint un om in toati firea. Nu-mi didusem seama cd am schimbat o mimicd cu alta. — Of, nu fi prost, Tyrell. Sigur ci mi-a pasat, De ce § nu-mi pese? in felul lui, era un copil bun. Dar acum terminat, si n-am de gind si mai traiese cu Jude in vi noastre. Nu mai pot. Daci moartea Iui inseamna de-acum incolo trebuie si-i fii aldturi, atunci n-ai de Eu m-am saturat. ‘Tyrell stia, in adincul sufletului, cd era just ce s} — imi pare ru, Sally, dar in ultima vreme s-au inti plat atitea, iar Jude e distrusi... ~ Nici nu mi mir. ~ Nu fi sarcasti Sally oft. ~ Stiu cd fiul ei a murit, dar ea € intotdeauna dist din cite-un motiy, Tyrell. Te joacd pe degete, iar tu nici dai seama. Daca ieri nu era inmormintarea lui Sonny, fi fost altceva. Stai mai mult timp acolo decit aici, si cauza ei, nua bietului Sonny, Daca o ficeai pentru Sor as fi injeles. Vorbea printre dinti, si ficu un efort si se relaxez Tyrell se Lisi si cada intr-un fotoliu. Era atit confortabil, incit ar fi putut foarte usor si se lase furat un somn adine, fara vise. — Toati povestea asta trebuie sa inceteze. in clipa urmatoare, siri din fotoliu si avu satisfactia de a-si vedea sofia trestirind de frica. —O, am ridicat tonul la tine, Sal? Iarti-ma. Si ma pun in genunchi si sd séirut farina pe care-o calei? Sau, $i mai bine, ce-ar fi sa seriu de cincizeci de ori ,.N-am si mai fiu obraznic cu nevasti-mea? Nu te mai purta ca un copil. Oricine ar crede ca n- ai mai suferit niciodati. Sonny a murit, dar cu noi cum rimine? Noi inc’ mai triim, daci n-ai observat pind . Fiul ei... acum. ‘Tyrell o privi dezgustat, si toate sentimentele lui feale, reprimate, didura pe din afara. ~N-ai putea niciodata sa te ridici la nivelul lui Sonny, 9a c& nici macar si nu-ncerci. Misiunea ta in viafi a fost ‘i+ mentii strain de familie. Ma tot uitam la el cum incerca l-fi intre-n grafii, sA-fi placa. Era un copil si tu-l faceai wi fie mereu nelinistit punind mereu ordine dupa el si rectindu-l tot timpul, cum vorbea, cum stiitea pe scaun, ‘um minca... $i totusi, avea mai multa viati-n degetul lui ic decit ai tu-n tot trupul! Sally suferea de-acum, suferea cu adevarat. Numai la ceva nu se asteptase. $i totusi, stia cd Tyrell avea drep- ite — il dusmanise pe biiat. Stitea in natura umana, dar de-acum incolo rimii aici, cu mine si cu baiefii, sau terminat, Tyrell — si vorbesc foarte serios. Nu trebuie s mai apropii de Jude. Nu mai raspunzi de ea. La asta, Tyrell izbucni ris —un ris adevarat, apro: 130 SACRIFICIUL MARTINA COLE 131 se simtea totusi vinovata. ~Daci-s atit de rea, de ce nu pleci, Tyrell? Am imp c& nu faci decit s& caugi un pretext. Ei bine, du-te, baie te retin, aruncd ea, izgonindu-I cu un gest. Am facut ce-am putut pentru fiul tau, tot ce-am putut, si nu mi-a usor, pot si-fi spun, A avut Jude grija si nu se simta printre oameni civilizafi. Fura de la tine, fura de la famili si de la mine fura. $i totusi, il pui mai presus de mine si ai mei? De nu stiu cite ori a luat banii bai spus nimic, Asa ca, du-te, Tyrell, du-te si trlieste cu z aia care |-a fitat pe scumpul tu Sonny Boy, iar pe mine si fili mei lasi-ne si ne vedem in liniste de viefile noastre, Tyrell stia cA Sally avea tot dreptul si spun’ lueruri, dar nu-i convenea. Ar fi trebuit si respecte m: faptul ci Sonny murise. Nu era momeéntul si-l injos {si repezi degetul aratitor in faa ei. ~ Ascult aici, Sal, si asculti-ma bine. Mai am atita... ii arta el, cu degetele apropiate, pind si-mi capat zilelor de durere dup’ baiatul meu. fl visez. gindesc Ia el tot timpul. Asa de vinovat ma simt, uneori nici nu mai pot respira, cind stiu ce s-a ales viata lui. Asa ca sd nu-ndriznesti si ma faci pe mine la mine-n curte! Fiindca n-o sa tind. De data asta, n-o mai sina! {si cduta figarile prin buzunare. in timp ce-si aprinc una, Sally sip’ la el: ~ A, nu, nici vorba! N-ai si-mi impusi mie aerul fumul tau de figari! Asta-i altul din naravurile scirboase ile lui Jude de care iar te-ai luat! Tyrell iesi din camera, trigind adine din figara pentru 4 face cit mai mult fum. fn timp ce urca zgomotos yeptele, puffi sonor, numai ca s-o enerveze. Apoi, in baie, didu drumul la apa, se asez pe capacul toaletei si Incepu sa plinga ca un copil. — De unde-a luat pistolul, Doamne? Numai atita ui-mi spui! striga el, peste zgomotul apei care curgea, in limp ce-si aprindea inca o tigara si se culca in cada. Nu se opri din plins decit cind apa ajunse rece ca gheata. Un moment, se intreba daca nu cumya suferise un aps nervos. Apoi iesi din baie si, ud leoarca, isi facu bagajul. inmarit de ochiul de vultur al sofiei lui, se imbraca si iesi lin casi fri 0 vorba. Nu stia unde se ducea, dar de un icru era sigur: nu mai putea sta sub acel acoperis. in B.M.W,, igi aprinse inca o. tigara si, in timp ce figea fumul in plimi didu seama ca pentru prima ira in ani de zile se simtea liber. ee Angela Leary alergi in antreu imediat ce cheia fiului clinfani in broascd. fi auzise masina venind pe alee si asteptd, cind Nick se privali pe usé. ~A-nnebunit, Nick! Prafa ficut dormitorul si... MARTINA COLE 133 Nick didu din cap, obosit. ~Bine, Imi dai si mie un ceai, mama? Nu pirea deloc tulburat. ~ Sigur cé-ti dau, fiule, da’ nu crezi ¢4 mai in trebui si vorbesti cu Tammy? credit cardurile lui Tammy, avea si iasi cu paruiald — iar ‘ea, una, isi dorea un loc chiar ling’ ring. Alese bucatiria, in ideea cA acolo nu erau prea multe obiecte casabile, stiind ca Tammy avea sa arunce cu tot e-i cidea sub mini. Dar, prin cine stie ce minune, Nick clatina di : nee nd din ca ‘Tammy rimase pe loc, privindu-si soful ca si cum nu l-ar AS nai fi vazut niciodata inainte. Apoi rise. Nick observa cit de drigut’ arta cind nu era tencuita cu farduri, fi vizu curbele siluetei si expresia infrinta din ochii inrosigi de plins, dar la fel de albastri ca-n urmi cu ani de zile, in scoala. —Chiar ai fost in stare si-mi faci asta, Nick? Dadu din cap, insa chiar si prin aburii alcoolului isi dlidu seama cd facuse un lucru ingrozitor. Poate nu si dup’ pirerile altora, dar in ochii lui Tammy, cea ce fiicuse era de neiertat. Si cel mai rau era cd nu voise decit si-i faca in ciuda. Desfticu larg bratele, iar Tammy se arunca la pieptul Jui. in timp ce plingea, Nick o mas pe spate, sarutindu-i pirul si murmurind vorbe drigastoase. — {mi pare rau, puisor, dar n-am vrut decit si-ti dau o lectie. Trebuie sd incetezi cu toate cheltuielile astea, nu? Tammy dadu din cap. Cu lacrimile ined siroindu-i pe fajd, facu un efort si zimbeasca. —Te iubesc, Nick. $tiu ci tu nu ma iubesti, dar eu totusi te iubesc, serios! — $tiu, Tams. Dumnezeu si mi te find, dintotdeauna ~De ce si vorbesc cu ea? Oricum, o s-g vedem dest de curind. in timp ce vorbea, Tammy apiru valvirtej pe si Nick igi privi mama ca si cum ar fi spus: ,,Uite, vezi? = Buni, iubito. Ce-i cu tine? — Esti beat! — Las-c i tu esti uriti, da’ eu pind dimineaja trezesc. Ca un bun irlandez ce era, tatdl lui susfinea mereu sta era singurul lucru cu cap pe care-I spusese Churchill — si nu gresea. Nick 0 didu pe Tammy la o parte din drum. — FA ceaiul ala, mami, mi-e o sete... = Ce canalie esti, Nick! M-ai umilit, mi-ai_ am cardurile... Nick rise din nou. ~ Ce vorbesti, s-a si rezolvat? Credeam c-o si mai mult... Angela {i privea satisficuti. Daci Nick anula 134 SACRIFICIUL am stiut asta. Angela se intoarse in bucitirie, dezamagit, si ibricul pe aragaz. CAPITOLUL 9 ‘Verbena nu era surprins ca fiul ei stitea atit de mult plecat de-acasa. Se asteptase. Dar se mira cd nora ei parea fro acuze. ‘Tyrell plecase de la Sally de o sptimina, stind pe la ricteni, si nu parea sd-si facd planuri de a reveni acasa. ici prea nemulfumit nu ardita, cum i se intimplase cu alte cazii. Dar Sal era una dintre acele femei care pretindeau entice totala, iar Verbena stia cd oricine ar fi gisit in cele lin urma obositor acest lucru. ‘Acum, in timp ce Tyrell (rebarea care o arsese toata saptimina. ~Te duci acasa, fiule? Tyrell oft. —Tare ma indoiesc, mama. ~ Nu-fi pofi abandona asa casnicia. Viaja inseamna si ompromisuri, Iucruri pe care uneori nu vrei sa le faci... Nervos, Tyrell scutur din cap. — $tiu ce vrei si spui, asa ci nu te mai obosi de bea cafeaua cu ea, ii puse mana. - Ce s-a intimplat? — Mami, te rog, pot fie sa fac tot ce vrea ea 136 SACRIFICIUL MARTINA COLE 137 Cuvintele lui rimaserd suspendate in aer. Ochii Verbenei pareau sd spuni: ,,Si ite ce i s-a itimplat.* ‘Tyrell gresise, acum isi didea seama, Dar, cel pufin, ul lui cunoscuse citeva interludii de normalitate, jomente fericite, in compania tatilui su. Trebuia si fie onvins de asta, altfel ar fi innebunit. — Muljumesc mult, mama. Acum ma simt mult mai ne. douaspatru de ore din doospatru si si-nnebunese, i arat ca pot trai si fara ea. —Usor fi-e fie si vorbesti, dar cu baiefii cum ra Vocea Verbenei devenise mai rispicata, v1 nemultumita. ~ Au si supraviefuiasca. Voi avea grija intotdeat copiii mei. Ce credeai, c-am sa-i abandonez? Verbena isi boti buzele, incrucisindu-si bratele piept — semn clar ca era iritata. ~ Chiar ifi inchipui asta despre mine? In glasul lui, chiar si in pozitie, se simyea Pentru prima oard-n viata lui, fi venea si-i traga o pal Nu ca s-o loveascé, ci pentru ao trezi la realitate. Si inchisi-n casa aia de prea mult timp. ¢ Observindu-i starea de spirit, Verbena spuse incet: ~ Daca le-neurci pe toate, si nu dai vina pe mine. data asta, numai tu esti vinovat. Baiefii Astia doi au nes de tine acum mai mult decit oricind. Ar trebui si te acasi si si ai grija de ei. Si-au pierdut fratele, sa stii. ~ lar eu mi-am pierdut fiul cel mare. ~ Au nevoie si te ocupi de ei. —Am si mi ocup eu de ei. fntotdeauna m-am ocuy Mama lui clatina din cap cu tristete. ~ Ai grija ce faci, baiatule. Privind-o in ochi, Tyrell spuse cu tristeje: ~ Iti arde de glum’, mama? De Sonny n-am ay grija? S-a inhaitat cu cine nu trebuia, n-avea nici o sansi, 41 maica-sa si stilul ei de viata. De-asta au baietii nevoie lc tafii lor. $i ai tai au de-acum incolo nevoie de tine, mai \ult decit oricind, nu-ti dai seama? incheie ea, pe cel mai \witor ton. — Asta n-a fost o farsi de pusti care-a luat-o razna, ama. Pistolul lui Sonny era un model scump. Trebuie si fi bigat intr-o treaba destul de grea. Poate ca lucra pen- {ru vreunul dintre dealerii lui Jude, nu stiu — dar stiu cd jrebuie si aflu, daca yreau sd-mi gasesc vreodati linistea. sa c& nu-neerca sii ma pui intr-o lumina proasta, fiinded ficut tot ce-am putut pentru Sonny. — Nu incere nimic, fiule; cred numai cd parasesti prea or oamenii. ‘Tyrell isi lua haina si geanta sport, prea obosit ca s-o i contrazica. Plecase de la Sal doar de o saptimina, dar sja se simea alt om. ~ Ai grij s& nu-fi creezi mai multe probleme decit ai 138 SACRIFICIUL MARTINA COLE 139 deja, il preveni Verbena. Fard voie, Tyrell rise. = Cind voi afla ce s-a intimplat, poate-am si reus s4 dorm din nou noaptea. ~ Unde te duci? in vocea ei se simjea teama. Tyrell zimbi, siréiduindi si-si stipineascd sentimentele. — MA duc sa aflu de unde avea Sonny al meu pistol si cine sau ce I-a facut sa-l ia la el, incarcat. Angela dadu din cap incintati. isi amintea. = O, da! Mama lui era o femeie fermecatoare, Katherine Daly. A murit de cancer, acum cifiva ani, M-am dus la inmormintare. Steven Daly parcurse aleea impresionant, minunin- lu-se si vada cit de bine se ajunsese prietenul siu, de pe yremea cind fuseseri colegi de scoali. Desi, la drept vorbind,,cind fusese condamnat, Nick se ingrijise si aiba ceva bani de cheltuial dupa gratii, si-i ficuse rost si de o geluli rezervatd, printr-un prieten din administratia ao Inchisorii. Stevie n-ar fi vrut s se afle acolo in acea zi, cu mnisiunea pe care o primise. Dar Nick avea si-l infeleaga, asta nu se indoia. Cind pared masina, prietenul su ii iesi in intim- jinare, cu un zimbet cald. —E-n regula, fiule? De mult nu te-am vazut. Stevie ii didu mina, si se strinsera unul pe altul de itebraje. Apoi, Nick isi conduse vechiul prieten in casa, lepada actu- Nick e pe-aici? ‘ Glasul barbatului parea impersonal, risunind interfon, iar Angela intreba cu voce puternica: — Cine-1 cauta? » Stia bine regulile casei. Nu intra nici un necuno: ~ Spune-i ci-s Stevie D., ma cunoaste el, scumpo. Angela intra in camera cu televizorul. ~ Te cauti cineva, fiule. Unul, Stevie D. A zis icuros macar acum cd nevastd-sa tom: la armura. Angela se agiti la vederea lui Stevie, cu toate forma- lismele de rigoare, spunindu-i ce dor fi era de mama lui si ii plitise 0 pomenire chiar in acea duminica. Stevie ii wuljumi si el pentru ca venise la inmormintare si o com- imi c’-si pierduse atitea prietene. In sfirsit, Nick il salva si-I duse in bibliotecd. Oricit cunosti. Nick sari in picioare de pe canapea, zimbind. ~ Si intre! Nu ne-am maiVazut.de nu stiu cind. Continua, tot mai vesel: — Nu-l mai fii minte, mama? Steven Daly. A I cinspe pentru jaf cu mind armat&. Cind eram mai mé-nvirteam cu el, inainte sd intre-n pirnaie. 140 SACRIFICIUL MARTINA COLE 141 Stevie se aseza intr-unul din fotoliile mari de pile, Jing semineu, privind in jur, la rafturile pline de carti, inainte de a rispunde. — Nu stiu cum sé-ti spun, Nick, da’ trebuie, incerca el si-l ia pe ocolite. $i mai am nevoie si eu de 0 compen- Satie... Nick isi privi citeva momente prietenul, inainte de a temarca pe un ton neutru: — Grele vorbe, Stevie. Te-am ofensat cu ceva, amice? ‘Ameningarea i se simfea clar in glas, pentru cine avea irechi s-o auda, —Nu, Nick. Stai linistit. E vorba de unul din oamenii tii — Gary Proctor. Nick ofta. —Ce-a mai facut? — Nu stiu cum sa spun, Nick. $i-a iesit din mingi si Irebuie si-1 troznese — adicd, vreau sa zic, si-I troznesc pe bune. Nick isi privi prietenul. Avea parul inca des si roscat, desi acum era inspicat cu argintiu. Arata ca un om recent jesit din inchisoare: ezitant, cu paloarea si reflexele ner- Yoase ce pareau sa dainuiasca o vreme. Dar dintotdeauna avusese reputatia unui om nervos, iar Nick stia c4 Stevie nu se temea de el nicidecum. Mai ingrijorat era de ceea ce avea si spund. + Se ridica din fotoliu si turna inca un rind. — Atunei, hai, da pe gurai. de nervos era, Stevie fu impresionat. Prietenul siu doua pahare mari de scofch. 4 — Sint cu masina, Nick. ~ Ta si tu un taxi, tintaliule. Mai tii minte, pe muri, cind beai de nu mai stiai de tine si tot aj intreg acasi? Stevie rise. ~Tin, jin. Da’, slavi Domnului, zilele alea au nu? Rizind si el, Nick didu din cap. —imi pare riu de necazurile prin care-ai trecut. Nick ridic& din umeri, preficindu-se indiferent. = Se mai intimpla. — Data viitoare, au si se gindeasci mai bine i si-fi faci figura, hmm? Desi didu din cap, Nick ocoli rispunsul. —Nevasta si copiii ce-fi mai fac, Stevie? — OK. I-a fost greu la inceput, cind m-am int acasi dup’ atijia ani de pirnaie, da’ revenim treptat la mal, injele; Nick stia cit de greu le era cuplurilor care stat desparfite atita vreme si revind la un stil firesc de vi Avusese tot timpul de griji ca Bernice s nu duca lipsi bani de-a lungul anilor, cum era si de asteptat. Sj numai ca asteptarea s4 fi meritat, pentru amindoi. — Si, ce mai faci, Stevie? N-ai facut tu atita drum. ca sa-mi dai buna-ziua. Care-i problema? 142 SACRIFICIUL MARTINA COLE 143 in spatele tu, nici intr-al altuia, asta am venit sa-ti spun. Nick era intrigat. ~ Cum, Gary I-a pocnit pe pusti? De ce? Furios, Stevie clatina din cap. — Nu La ,,pocnit*,-Nick, I-a stilcit in bataie. Baiatul fila o si zacd-n spital trei luni, pe putin. Nu-i doar o lrozneala. Proctor a incercat si- violeze. L-a pus sa stea Cu un oftat adinc, de parca I-ar fi apisat po intregii lumi, Stevie continua: —O stii pe sori-mea, Laetitia? Nick didu din cap, nedumerit. — Doar n-o fi luat-o careva-n ciomag, nu? Are putin patruzeci de ani. Prietenul sau rise forgat. — N-am fost eu. Stevie. E cam lunga-n dinti mine, fiule. Acum, Stevie ridea de-a binelea, cu un sunet plicut linistea din camera. ~ Nu, nimic de soiul asta. Cu fiul ei ¢ treaba. saptispe ani un baiat de treaba. Vreau sd ajunga D. cel putin, asa voia, pind a dat de Gary Proctor. Nick se incrunta. — Spune-mi ce-a facut Gary si ce vrei de la mi Daca sint sanse ca pustiul si-si arate talentele in vreu club de-ale lui, am si ma ocup personal. Dacd Gary dat cu sutu’, il limurese eu, nici o griji. Stevie clitina iar din cap. ~ Ar fi bine si fie asa de simplu, Da-i greu al Nick, mai greu decit termenu’ cit am stat la ricoare, Inghigi in sec, zgomotos. = Gary |-a molestat pe biiat. Jerome, Dumnezeu. sind, s-a impotrivit, da’ Proctor I-a facut piftie, Ni Baiatul a intrat in spital. lar eu am sé-i rup personal Proctor gitul ala, cu miinile goale! N-o sa se-ascunda in genunchi. Acum pricepi ce vreau sa zic? — Ce-a facut?! Stevie auzea neincrederea in glasul prietenului sau. ~ Pind la urma, am scos totul de la Jerome. Crezusem ei |-au croit amicii, sau asa ceva, infelegi. Da’ pina la (rma |-am facut sZ-mi spund ce s-a intimplat. Baiatu-i Intr-un hal fara de hal, cum iti ziceam. Se pare c& Proctor }-a dus intr-un antrepozit nou pe care-1 cumperi tu si i-a s c’-i aranjeaza o treaba, daca Jerome ji ia muie. —A facut Gary asta? Glasul lui Nick era tot mai neincrezitor. Stevie dadu din cap, cu o mutra dezgustata. — Jerome n-a vrut, si-atunci: Proctor |-a atacat. sncereat si-| forfeze. Jerome, nici si n-audi — si, la ltept vorbind, cine-ar fi vrut? $i-ti spun clar, Nick... punse Stevie aerul spre prietenul lui, cu un deget murator, incepind s4-si piard3 controlul: baiatul asta nu imbla cu vorbe. Daca el zice ci s-a-ntimplat, atunci asa a st. Cel mai ciudat e ca Jerome n-a spus ca era ruda cu ine, fiinded voia si se-ajunga pe cont propriu. Daca stia 144 SACRIFICIUL MARTINA COLE 145 cine era, cred ci Gary l-ar fi lasat in pace, da a trebuie sa accepti ca ai un pervers impufit in cercul tau asociati si e cazul s-o lmuresti. $i pe de alta parte, Ni amindoi vom vrea ca treaba asta si ramina discreta, motive clare. De-asta am venit aici, s4 vorbesc cu ti fatd-n fata. Nick clitina iar din cap. ~ Nu-mi vine si cred. Gary Proctor? Esti sigur c& bunghit bine? q Stevie incepea si-si piarda ribdarea. — Normal ca-s sigur, ce pastele ma-sii! Asta-io Prea serioasa ca si dau rasol, nu? El a fost, nici vor Imagineazi-ti cum m-am simfit cind am auzit. Ui dintre cei mai vechi amici aici 0 trage-n cur, si ca s& puna capac la toate, mai e si-un violator! isi goli paharul dintr-o miscare. Nick il simtind cum devenea tot mai amenintator. — Am putut si-i suport la buldu — si, crede-ma, dintre ei parc-ar fi fost in vacanta. Da’ dia erau adulti consimyimint. Nu dau voie ca nepotu-meu sa fie terfe de bulangiul dla. Si-l vezi cum arati. Praf La fa Proctor! $i vreau si zic, la citi le-a mai ficut-o, mm? baietasi a mai nenorocit si n-a patit nimic, asta vreau stiu! Fiindca treburile astea nu le spui la toaté lum este? Ai si tu doi baieti, nu, si cdcdnarul ala se-nvirt pe linga ei, si tu habar n-aveai cd-n secret o trage Ia cr Logica din cuvintele prietenului siu il ficu pe Ni si dea din cap. = Unde vrei si-l razi? Nick nu incerca sa-i ia apararea in nici un fel. Ceea ce ficuse Gary Proctor era de neiertat. — Oriunde, da 0 s-o pliteasca, Nick. Bietul baiat e-n ultimul hal, iar sora-mea, siraca, ea crede cA |-a caftit o gascd, la pileali. Doar nu puteam sa spun la nimeni ce i s-a-ntimplat, nu? ~— Sigur ca nu. fl sun pe Gary chiar acum. Are un Boxter mic in Bow. Nu i-I stie nimeni, si-i liniste acolo. fi chem sa vind si-l asteptim impreuna, O.K.? Stevie didu din cap. Mersi, Nick, stiam eu c-ai s4 intelegi, da’ singur nu pot sa-i fac felu’. Nick clitina din cap inca o data. Zarurile erau aruncate. — Nu, vreau si fiu ling’ tine, ca s-aud si eu ce-are de zis. Prietenul siu zimbi. — Ei, multe n-o s& prea zica, nu? Mai mult o sa zbiere, si pe urm-o si geama. $i scoase din buzunar un box de metal. Nick rise impreuna cu el — dar lumea care inainte de moartea lui Sonny Hatcher paruse atit de sigura ii didea acum senzafia ca se intorsese cu fundu-n sus. ee 146 SACRIFICIUL MARTINA COLE 147 ‘Tyrell era in noua lui locuind si-si risucea o figara ¢ wee marijuana. De fapt, apartamentul era proprietatea lui dar Sally nu stia nimic despre el. Cumpirase mul asemenea proprietati de-a lungul anilor, iar acum captusit bine pentru batrinefe. Trase din chistoc si-si seama ci-i lipsise — ii lipsise acea libertate de a trage fum si o dusca de bere cind avea el pofta. Acasa, Sally facea crize chiar i dacd-si aprindea un Marlboro Light, de teama si nu ducd la toate celelalt vieii care-i treceau prin cap. Numai de-ar fi stiut... Spera cd Sally era bine. Vorbise cu biiefii si m pireau s-o ducd prea riu. Uneori, avea impres infelegeau mai bine decit sofia lui. fn scoala, se izbis de lumea adevarata, spre deosebire de Sally, care se fin cit putea de departe de realitate. Semana cu Jude mai mt decit binuia, acum Tyrell infelegéa. Amindoud fugeau realitate, fiecare in felul ei — Jude cu drogurile, iar bial Sally, cu decoratiunile interioare, broderiile si gatitul. $i le alunga pe amindoua din minte, concentrindu-s asupra prezentului. Nu mai dormise ca lumea de zile i sir, si incepea si se cunoasca. Pind si cozile ii states pleostite. ‘Tyrell trecuse print-un soc cumplit,.o stia, dar mi stia si cd de fapt cea ce-l ardea nu era durerea. Il ardea doringa de razbunare. Gary Proctor zicea in pat, privind un film la video, cind sofia lui fi spuse c& sunase Nick si-] astepta la Bow. Era devreme, dar lui Gary ii plicea si se culce si si se uite un timp la televizor, dupa cite o zi stresanti. ‘Avea degetele invinefite de la bataia pe care i-o trisese acelui pusti, dar o meritase, pentru c& slabinogul avusese neobriizarea si se impotriveasca. Totusi, Gary ii diduse o lecfie de supraviefuire pe care n-avea s-o uite. Ridicindu-se, se admira in oglinda dormitorului, apoi striga in josul sc&rii: ~ Maureen, adu-mi de baut, scumpo! Gindul la baiat il ficuse si aiba o erectie partiald. Se trase de penis, savurind senzafia, si -inchise ochii, imaginindu-si ce s-ar fi putut intimpla. Maureen intri cu paharul. Punindu-l pe masa de toaleti, spuse pe un ton arfigos: ~ Esti asa de bun? Dacd intr copii, grozav tablou ar mai fi pentru ei, nu? — Mai du-te-n mi-ta, cafa batrind, intimidatd, rispunzindu-i ci Maureen ins nu se [ sarcastic: — {mi vine-n minte un ciob si-o oal spart, Gal. Apoi se strimbé la el. Cin-si te mai vrea, in zilele astea? Nu prea mai ari 0 visul unei nopti de vara, este? Mai degraba m-as regu- SACRIFICIUL la cu ciinele. La asta, Gary izbueni in ris. — Ori de cite ori ma vid in oglind’, mi se scoal Maureen. Femeia isi didu ochii peste cap, replicind cu rautat ~ Fiindca ai o fas ca 0 pizda, Gary. Tesi din camera, rizind veninos. Fu nevoit recunoasca si el ci era comic. Avea s-o refind, pent Vitor. Avea haz, Maureen a lui, si la drept vorbind, alt nici nu s-ar fi putut, finind seama de unele dintre figuril pe care i le flicuse de-a lungul anilor. Gary se pieptina pe indelete, ca intotdeauna. singura lui vanitate. Nu se intrébi de ce-I chemase Nicl avea si afle curind. Probabil mirosise 0 mica lovitura CAPITOLUL 10 Nick deschise garajul si intra. in colf se afla o soba cu gaze Calor, pe care o aprinse cu dificultate. Lumina era slabi, dar suficienti, pentru un om cu vederea bund. ‘Totusi era frig, si aveau nevoie de mai multa caldura decit cea de la foc, asa c& scoase din buzunr o mica ploscd si doud paharele metalice. Turnd pentru amindoi si sorbir’, in timp ce asteptau si soseasc masina lui Gary Proctor. Inciperea era goald, cu exceptia citorva pungi negre de gunoi. o —Aicie liniste si pace, Nick. Ai ales foarte bine locul. — Nu+ti face griji, n-o si ne deranjeze nimeni. Astia de pe-aici, chiar si dac-aud urlete, dau televizorul mai spera s&-i pice gi lui ceva. Viri capul in camera fiicei lui mai mici, care-i incintata cu mina. Avea opt ani si stitea tolinitd in uitindu-se la ,,Law and Order. — Pa, titicule. Ne vedem dimineafi. ~Fii sigura, prinfeso. Am si-fi fac micul dejun, mm’ Fata fi zimbi adorabil, cu gura ei stirba. Gary batu si in usa baiatului, care mormai, ca intotdeauna-n ulti vreme. Dup ce 0 pup pe Maureen pe obraz, iesi di casi, intrebindu-se ce-i rezerva noaptea aceea. in timp ce-si descuia masina, fluiera satisficut printre dinfi. tare Umplu din nou paharele. — Nici acum nu pot si cred, Stevie. Tin minte ci mereu fi lua cu masina pe baiefii tineri cu care lucra. Da’ pe-asta o fceam si eu, de la chefuri, de la una, alta... Sint ngajatii nostri. Pur si simplu nu-fi vine sa crezi, asa-i? Sorbi iar din pahar, inainte de a continua: — Crezi ca mai ficut asa ceva? Jerome n-a spus nimic, despre altul care s-ar putea s-o fi patit? 150 SACRIFICIUL MARTINA COLE 151 Stevie clatina din cap. — Nu prea avea chef de vorbi. Ce rahat de s pervers am incilzit la sinul nostru, Nick! ffi dai s daca se afl, ce efect ar avea pentru tine? Stii cum oamenii. Gary e mina ta dreapti, nu? Nick stia ci prietenul lui incerca si-l previna si acelasi timp s4-si justifice nevoia de a schilodi un om “care fusesera prieteni ani de zile. Clatina din cap. ~ Ba nu mai e de-acum. Citeva secunde, Stevie ticu, inainte de a remarca: — Daca se afla de chestia asta, oricine a fost amic el 0 si fie suspectat, inclusiv eu. Am biut 0 bere cu cind mi-au dat drumu’, si tocmai asta nu pot naibii si- leg. Cumde-a crezut c-o si-i mearga. Se uitara piezis unul Ia altul. ~ Are copii, e insurat... Se vede clar cit de putine nu? Crezi ci le-ai vazut pe toate, cA nu fi-a sc&pat nimi ci te pricepi la oameni, cd stii in cine pofi avea-ner mé-sa... $i pe urmé, se-ntimpla una de-asta si-ajungi te-ndoiesti de tofi din jurul tau. —Vrei si-1 bubui si eu, pe linga tine? Nick il intrebase pe cel mai firesc ton. Stevie ridic& din umeri. —Cum vrei, amice, da’ te previn de pe-acum, Nick, Si se lase cu bors si mage. Proctor va fi ca mort. isi regret cuvintele, dar stia cd Nick infelegea ce voia s& spund. — Asculti, Nick, daci vrei, poji si te duci. ffi nulfumese, da’ daca iese pe nasoale, n-am chef si fii si tu amestecat. incerca si-l fereasci de o situatie violent, iar Nick aprecia just acest lucru. Stiu, Stevie. O s& le spunem la tofi ca era turnator. Confirm si eu, bine? Asa, baiatul n-o si fie implicat, iar in Gary n-o sa mai aiba incredere nimeni, cite zile 0 avea. Clitina din cap ined o data. —Nu-mi vine sa cred cA discut toate astea cu tine. ‘Tie-ti vine s& crezi? S Stevie oftd teatral. — Cinspe ani am stat la pirnaie, fara altcineva decit mina mea dreapta si-mi ie de urit. O dati nu mi-a trecut prin minte si ma uit la unu’, la altu’, si te-ai mira s-auzi de ce erau in stare unii, doar pentru dou’ fumuri. Vreau si zic, un violator e'destul de naspa, da’ un tip care sa vio- \eze alt tip? Vreau s& zic, asa, unde o s-ajungem? Nick fu scutit dea rispunde, cind afari se auzi masina lui Gary Proctor. De un lucru era sigur: trebuia si stea pind la capat. Altfel, n-ar fi dat bine pentru afaceri. Era un scandal de care s-ar fi putut lipsi cu tofii. Gino intra in apartament trepidind de nervozitate 152 SACRIFICIUL MARTINA COLE 153 Nu-i plicea si se aprovizioneze de-acolo. Era un bl darapanat si, in urma tuturor spargerilor locale, toa apartamentele aveau capace metalice peste usi. Lé ideal pentru afacerile lui Lenny Bagshot Cel putin, fai economie de impuscaturi. Dupa ce intra, usa fu zvorit’ zgomotos in urma It siun bebelus de vreo noua luni apéiru in hol, mergind intr- scdunel cu rotile. Fetifa avea pe ea haine de firma si languri de aur. Urechile-i erau deja gaurite, purtind in tot trei seturi de cercei. Le zimbi larg lui Gino si Lenny, care o ciupi de st barbie, ficind-o si gingureasca incintaté. ~ Cine-i dulceata lw’ taticu’? Gino il urma pe tindrul cel inalt pind in salor Interiorul arata ca o reclama dintr-o revisti, iar ac lucru il nel ‘era decit 0 etapa spre o via} mai bund, si-si fficea aface- rile urmarind numai securitatea si profiturile maxime. Vorbea cu um accent cockney scrisnit si glumea jncontinuu. Din pacate, bancurile lui erau adeseori acide. Cu banii-n mind, ifi putea obfine orice voiai. Putea obtine si si mori, daca incercai si-l fepuiesti. Cel putin, asa se vorbea in cartier. — Ch? — Juma’ de uncie. — Lansezi vaporu’ la apa, deci? Ce faci, dai un bairam? Rise de propriul lui bane. ~E pentru tine, Gino? Zi pe bune. Celalalt clatina din cap. — Normal ca nu; o plasez. Lenny rise din nou. r M& bucur s-aud. Sa nu te-atingi de heroind. [ti fura sufletul, baiete, si niciodati nu fi-l mai iei inapoi. Deci, te-ai reprofilat? Gino scutura din cap cu tarie. — Nu... nici vorba. E pentru Jude Hatcher. Nervozitatea lui il mulfumea pe Lenny. fi plicea si-i sperie de tineri, ca si rimind asa toati viaja. Daca baiatul {ista n-o incurea, Lenny avea si-I angajeze permanent, dar era sigur cd cocheta cu ideea de a lua H, iar atunci nu voia si mai aibd nimic de-a face cu el. Putea si astepte, avea pibdare, trebuia si aiba. in jocul ala, pindeai si asteptai sa fea pe Gino, Mereu se speria si nu mi dareasca pe jos sau si nu scape un vint. Domnea o cura nie imposibili, ceea ce nu se potrivea'deloc cu lumea lui $i maici-sa era curati, dar aici era ca-ntr-un spital. Prietena lui Lenny era o blonda inaltd, pe num Harriet ~ sau, pe scurt, Harry — 0 fata tipicd de cla: mijlocie si foarte aritoas4. Arita ca o stea de cinema sau, cel pusin, asa i se prea lui Gino. Lenny era inalt, slab si blond, tuns numérul unu. S imbraca bine si fuma figari de la figard. Spre deosebire majoritatea dealerilor din zoni, nu se atingea niciodati marfi, Nu consuma droguri — punct. Pentru el, aceea nu 154 SACRIFICIUL MARTINA COLE 155 pice ocaziile. Nu umblai niciodata s& le cauti. Bai Asta, ins’, avea stofi de dealer, aga ca, dac& nu cidea plasi, Lenny era dispus si-i acorde o sansa. — Zi-i sa aiba grija, Gino. Asta-i marfa buna si, di tot rahatul prin care-a trecut, riscd s-o omoare. Rise din nou. q — Da-n fond, daca di-n primire, poa’ si-l viziteze fi-su dla al ei in iad, nu? Sonny avusese un conflict cu Lenny chiar inainte a muri. Gino habar n-avea ce se intimplase, dar stia Sonny fusese foarte ofensat. il privi cu team pe de Stia ci nu putea vinde decit cu acordul lui Lenny, voia si-si cultive clientii pentru el insusi. Nimeni nu pk in cartierul la fird aprobarea lui Lenny Bagshot, — Prudenja e mama intelepciunii, Gino, fiule. SA ~ Haide, Tyrell, doar nu pofi s& stai iar aici de unul singur. ~ Ba pot. Pot sa fac orice vreau, acum sint om in toata firea. Louis Clarke rise sonor. Era pe-atita de blond, pe cit de brunet era Tyrell, si erau prieteni din copilirie. Louis ‘era un tip chipes, afemeiat — si cel mai loial om pe care-I ‘cunoscuse Tyrell vreodati. Venise la inmormintarea lui Sonny Boy impreuni cu ii lui. Desi Sonny il furase in trecut, Louis adusese 1usi 0 coroand de flori. Tyrell stia c& 0 ficuse mai mult Mru el decit pentru fiul lui mort, dar ii era totusi unoscator pentru gest. i ~ Ai avut citeva luni grele, si se simte, nu? De ce nu duci acasa, sa stai de vorba cu Sally, hmm? Pun pariu -i distrusa. — Am senzafia cd s-a terminat scoala, ca sa-fi spun pt. Vreau $4 stau si eu un timp de capul meu, si ma imiresc. Da’ mai ducd-se-n ma-sa toate astea. Acum, ci ai venit aici, vreau sa-ti cer 0 favoare. ~ Orice, amice, zi-i pe nume. ‘Tyrell stia c& Louis fi era un prieten adevarat — cinstit, ilel, si-l iubea ca pe un frate. Era singurul om caruia fi cerut acel serviciu, si totusi se intreba daci nu va Louis va spune nu. ‘Trase adine aer in piept. Se juca prin cozi cu degetele, ‘mint asta, da? Gino didu din cap si-i intinse bani. Peste dou minute, era iar afara si trigea in piept pofté aerul noptii. Porni gribit inapoi spre casa lui Jude. fl astepta nerabdare, si-n noaptea aia voia si el si guste marfa. Sosise timpul si cunoascd viata. Cum spunea J nu stii niciodati cind iti sund ceasul, asa c& mai bine toate placerile cit apuci. $i oricum nu voia s-o inc decit 0 dati, ca si vada de ce ficeau tofi atita tamtam. eee is SACRIFICIUL | Ses Celalalt ticu din nou. Nu stia ce si-i spuna prietenu- Jui siu. Totusi, mai incered o dati si discute raional cu el. ~ Sonny a murit la o virsti tragic de prematuri. Trebuie si treci peste ast ‘Tyrell incepu sd strige. N-avea nevoie de platitudini — fivea nevoie de un om care si-| asculte. semn ci era agitat. ~O sa pari o nebunie... Louis rise. Luindu-i dintre degete chistocul de juana, trase cu sete. — Ai parut tu si mai nebun de-atit, de-a lungul anil ‘Tyrell zimbi, dar nu rise, cum ar fi facut in mod nt mal. Era o treaba serioasa, si dintr-o dati Louis intel acest lucru. — Vreau sa stiu ce s-a intimplt cu Sonny Boy al me Louis il privi intrebator. —Dar stii ce s-a intimplat cu Sonny Boy. Toata h stie, spuse el cu tristefe. Ascultd, Tyrell, a fost ingrozi ins chiar tu ai spus ca ai fi facut acelasi lucru ca Lé Ala... a ‘Tyrell il intrerupse: — Nu de Leary vorbesc. Vreau si zie, cine I-a pe baiatul meu acolo? Sonny, Dumnezeu si-| ierte, era hot marunt, un nimeni. N-ar fi incercat o loviturd calibrul ala. Si-nt-un apartament de la primirie ii destul de greu si intre. $i inca ceva ~ pistolul. De avea Sonny un imputit de pistol semi-automat? Louis prefera si nu precizeze c&, in ultima vret pistolul semi-automat era pentru multi tineri un acce: la moda. — Ascultd, omule, stiu ca te doare... — Sigur c& ma doar, da’ nu de asta vorbeam act Asculti-ma si gindeste-te logic la ce-fi spun. — N-ai auzit ce-am spus? Crezi c& Sonny al meu, care bia putea si-si lege sireturile, era-n stare si pund la cale 0 spargere de calibrul la? Nici o vorba din tot ce fi-am wis aici n-ai ascultat? Uiti-te la mine, Louis, ci nu-s febun, si stiu cd-n noaptea aia era-n miscare o treabi urati. Unde-ar fi plasat Sonny prada dintr-o casi ca ia? De unde i-a venit ideea s-o sparga, intii si-ntii? Nu, jatul meu a murit pentru licomia altuia. Acum infelegi inde bat? : Louis ingelegea, si tare-ar mai fi vrut s4 nu infeleaga, 4 stia c& prietenul lui nu-si ficuse niciodat iluzii in yiturd cu fiul sau. Jude purta toat vina. ~ Deci, ine crezi c-a tras sforile? Din aceste cuvinte, Tyrell infelese c& vechiul sau pri- en avea sd-i stea alaturi orice s-ar fi intimplat. Era nistient de consecinfele raspunsului. ~ Crezi ca Jude a fost si ea implicat&? intreba in con- juare Louis. ‘Tyrell rise afectat. ~ Nici intr-un milion de ani — da’ cineva stie cu cine de-a face Sonny. Trebuie si-i fi spus cuiva. Daca