Sunteți pe pagina 1din 8

$iruf acuzaliilor de plagiat ?

n literatura romand ratura romand gi este inexplicabir cum un istoric


se compfeteazd, in 1979, cu ,,cazul Incognito". Un literar atit de avizat ca Mircea Zaciu, sd considere
roman de Eugen Barbu, &juns la al treilea volum acuzalia de plagiat in 1g7g tipsit6 de precedente.
?n 1978, este pus sub acuzalia de plagiat. 0 su- Aceste precedente sint de o eviden{i'agresivii in
mard disculie de presi este urrnati de o discutie istoria noastrd litera16. Reconstituirba l[i Mircea
cu uqile inchise la Uniunea Scriitorifor, care pu- Zaclu incepe cu un articol din ,,Flarnuri',, 1979, al
blica, Tn ,,Romania literara" diR 23 februarie 'lg7g, '
fui Marin Sorescu, gi continui cu un interviu pe
o gtire prin care cititorul era invitat si afle ci or- care Eugen Barbu il de, tot in'78, revistei ,,Fia-
ganismul afes al acestei organiza{ii profesionafe a cara". Dar Eugen Barbu a mai fost supus o data
dezavuat ,,procedeul plagiatului" folosit in Incog- acuza{iei de plagiat.
nito, lNf . Dupd cum vedern aici, f ucrurile stau ih- Princepele (dil 1969) se deschide cu urmatorul
trucitva diferit de acuza{ia de plagiat adusd, sa zi- ,,Avertisment": ,,1 fl dorin{a autoru lu i de a reda cit
cenn, lui Cogbuc. Acesta a fost atacat de N. Lazu mai fidel epoca fanariota, el anunid pe cititor cd a
Si apdrat de D. Evoiceanu. Chestiunea s-a desfi- fofosit fragmente din texte veehi bisericegti, cro-
gurat in public. Nici un sinedriu nu s-a intrunit nici ale timpului, precurn si documente autentice,
pentru a decide daca G. Co*buc va ti sau nu incepTn'J^ de la scrieri particufare Si p?n6 la acte
dezavuat. $i, astfef , G. Co bue intra in mernoria oficiaie. in aceasti privinld nu are nici o preten{ie
posteritdl'i_ fdri etichete institui*onale" Acuza{ia de originalitate, dupa cum nu a dorit sa facd o re-
adi;"*a lui Caragiale a fost chematd ?n tata justif iei constituire istorici fidela a vreunei ciomnii. Roma-
d* rnarele comediograf. Dar procesui n-a stuiit ta nul acesta este o sintezio ur basm gi o operd li-
nimie. Acuzatorii lui Caragiale au scipat eu fa{a rica ln acelagi timp. cine vrea s-o ia in alt fel, nu
cu ratA. Noutatea in ,,cazuf Ineognito" nu std ?n o -face dec?t pe rispundere proprie".
faptul ci s-a adus o acuza{ie de plaSiat, care nu e intre personajele ierlii, citeva's?nt evident cu
nici prima, nici uftima ?n literatura romdni, ci mo- cheie {Cuful, Spandone, Buhug etc.), revan$a in
dul ?n care s-a urmarit etichetarea autonului lui scris a prozatdrului asupra cblegitb'r care-l-aLr
tncognito. Recapitularea acestui cae de istorie f i- scos de ia revista ,,Luceafirul" ?n 1969. La scurt
terard, ca!'e a pasionat pe arxatorii de f iteraturi gi timp dupi apari{ia cdrtii,,prin pana lui Finus
pe unii litera{i, este neces&r'a, cu at?t mai mult, cu Neagu, .,,Rqmdnia literara" a denunlat princepele
c?t pind acum n-au fost adunate la un foc toate ca operd. ptagiatS. Cum acuzaliile cie plag at:prr-
faptele legate de aeest caz, iar atunci cind s-a in- veau mai afes descrierea unor bijuterii de epoci
ce;"cat o reconstituire, ea a avut in vedere numai imprumutate dupd Odobescu, ch-estiunea s-a re-
anum'e elemente, l;is?nd, dupa cum vom vedea, sorbit de la sine.
aftele pe dinafard, formufind in pfus afirmafii fdrd Cu alte cuviltg, istoria,,cazului Incognito" are
aco.p.erire. Prima dintre ele este Ei cea mai pu{in o... preistorie. Princepele a fost acceptdt de citi-
justif icatd. ,,Ld sfirgitul anului 1g7g si inceputll tori sr critica cu aprecreri superlative gi a intrat in
anului 1979, opinia publica scriitoriceascd (Si nu rnanuale" Euge.n Barbu gi-a vdzut, astfel , confir-
numai eg) a fost confruntatd cu un caz t6ri pre- matd maniera de lucru pe care o va aplica'apoi si
cedent ?n intreaga noastrd istorie literarfr: cazul in Incognito.
romanului .fncognito" vol. lfl", de Eugen Barbu. Eugen Barbu n-a rimas ?nsd indiferent la cam-
ASa incepe articolul ,,Un manechin numit "lnceo- pania deschisd ?mpotriva lui ?n paginife,.R,oma-
nito"ft din volumu! ,,Lancea lui Achile" de Mircda niei literare". Din 1971 a inceput ba-Bublicb Caie-
Zaciu. Acuza{iile cje plagiat nu-s o raritate in rite- tele Prineepelui, ,jurnal de lectura si de rndrturir
de scriitor", care au ajuns fa opt vofume gi au, [n- Caielele Prinepelui, despre,Jstoria plagiatului".
tre alte teme, Si pe aceea a lstoriei plagiatului. Nimic nou aici fald de aceste Caiete, ln atara
Caietele Princepelui, S, din 1973 se ocupd, de ,,sintezei" pe care Eugen Barbu o face preventiv
exemplu, pe larg de ,,colajele" sau ,,plagiatele'l in fala cititorilor asupra chestiunii. lstoricul literar
din literatura anticd, spre exemplu, ori de colabo- Mircea Zaciu declarii,o ,,legitimd uimire" in fafa
rarea plind de peripefii dintre Al. Dumas si ,,ne- acestui interviu: ,,Eugen Barbu se apdrd de pla-
grii" sdi. Intenf ia scriitorului este de a se des- giat, inainte de a-l ti acuzat cineva in presa noas-
chide o perspectivi istoricd adecvatd asupra pro- trd". Pentru un istoric literar, uimirea este ilegi-
blemei. timd: Eugen Barbu a mai fost atacat in presa
Cazul Incognito incepe deci mai inainte decit noastrd pentru plagiat. ,,Legitima uimire" igi are
se afirrni in singura lui recapitulare de pind acum rostul de a justifica, in expunerea sa, o cronicd li-
si firesc pentru oricine se'ocupd de el este si ci- terard a lui Nicolae Manolescu (,,Rorhania lite-
teze avertismentrl dinrcapul primului volum al ro= rara'|, 11 ian. 1979), in care se face afirmatia cii
manului: ,,Ca materi,al documentar, autorul a folo- Eugen Barbu ,,urmeazd indeaproape pe Paustov-
sit diverse iexte din diverse publicafii, cdrli ape- ski. Ceea ce Eugen Barbu pune de la sine -_ zice
rute. la noi sau in alte !dr,i, de autori mai mult sau N.M. -_ e neinsemnat in raportul cu ce se gasegte
mai Futin cunoscufi, din dorinla de a da autenti- de-a gata in "Vremuri de demult'. Din loc in loc
citate f aptelorr descrise. Cititorul poate recu- trazele memorialistului trec aidoma in "lncog-.
noaste cu ugurinld acele scurte fragmente". nito,"'. Criticul nu aduce probe nin aceastii direc-
Scriitorul igi previne cititorul, fie el amator, fie tie, dar conchide: ,,Caracterul ilegitim al procede-
el critic, asupra caracterului compozit al scrierii ufui mi se pare in atara oricdrui dubiu". Aceste
sale, pe care o subintituleazd semnificativ ,,ci- afirmalii duc la o polemicd intre ,,Sdptdmlna" gi
n6-roman". lar rprevenirea a fost dubld: .o datd .,,Romdnia literaia".'Reproducem integral
. prin
Princepele, a doua oard prin lniognito. Post-scriptumul lui Eugen Barbu din ,,Sdptdmina"
Despre primul gi al doilea volum dih Incognito (12 ian. 1 979) :

critica a scris normal, fard a discuta metoda Ei a P.S. 1. ,,..Romdnia literara,, de ieri imi face cin-
contesta cartea gi autorul. Mai mult, in ,,Luceaft- stea de a-mi aminti ca sint un plagiator: N; Ma"no-
rul", intr-un eseu despre Pandrea, Eugen Barbu- lescu stabilegte, intr-o pagind intreagd, cd mi-arn
atraEe din nou atenlia asupra modului cum a insugit din Paustovski nigte plopi piramidali care
scris toate paginile din lnmgnito care-l privesc miroseau a tdmiie gi nigte fluturi care intr"au pe
pe Paul Candrea, alias Petre Pandrea: 'prin me- geqmql uhui tramvai. Este adevdrat, yai mie, nu-
toda ,,colajului'r {,,Luceafdrul", 29 iulie 197S). Dar mai cd regula jocului cum zice d-sa nu e
critica nu s-a sesizat nici atunci, dupd cum n-a respectatd. Se suger:eazd ca am imprumutat - traze
acordat atentie nici incerciirilor de clarificare teo- intregi, ceea ce nu este exact. Asta gi'explicd de
retici gi istoricd intreprinse de Eugen Bar,bu in ce N.M. de numdrul paginilor din Paustovski, si
toate Caietele Prlnepelui, pe cele din Incognito le uiti. Daci m-ar Ji intre-
Bilanlul exact al acestui prolog al cazului .este . bat pe mine, eu i-a$ fi dat gi mai multe exemple
urmdtorul: ca redactor-gef al ,,Luceaf€irului", Eu- cu' 2.care
putea sd-gi ilustreze frumosul atac.
gen Barbu intrd in conflict cu o parte a scriitori- in 'care
aceea$i revistd, Geo Bogza deplinge pe
mii bucuregtene $i, jn cele din urmd, e obligat sd scriitorii nu gtiu sd rogeasca. Se-i aduc eu
pdrdseascd revista. {n a doua etapd, Eugen Barbu aminte d-sale cine traducea in iiarele franluze$ti
publici romanul Princepele, urmat de Caietele reportaiele de pe fronturile din Spania de pe tim-
Prlncepelui, pentru care este atacat in pres6, re- pul rdzboiului civif si el le semna fdra rugine?'Se-i
zultatul rriminind de aceastii datd incert. Eugen amintesc eu cine a fost rechemat in lard tocmai
Barbu continui sd scrie pamflete +i sd pubfice pentru cd ar fi trebuit sd rogeascd in calitatea de
carli, intre care Incognito. Intre timp, in i970, el inaintag in materie de imprumuturi literare?".
devine redactor-sef la revista,,Sdptemina". P.S.-ul lui Eugen Barbu este o simpld riposta
,,Cazul Incognito lll" incepe, intr-adev€ir, sub fdrd eficacitate, deoarece,,arrnele" nu sint de-
semndtura lui Marin Sorescu (lansat gi format; de puse. Geo Bogza rdspunde aluziv intr-o tableta
altfel, in ,,Luceafdrul" de Eugen Barbu), in revista din ,,Romtnia literara" (25 ian. 1979), iar ,,Siipta-
,,Ramuri" ( 15 decembrie 1978), care ia in deri- mina" replicd prin rEugen Barbu : Oare Socrate
ziune intreaga carierd literara a lui Eugen Barbu, $i-a pus cenugd-n cap? gi prin Dan Zamtirescu,
sub pretextul unei cronici literare la Incognito l!1. care scrie articolul ,,Tuinesolul". Dan Zamfirescu
Romanul, considerat ,,h-ibrid gi mozaical", e vizut considerd acliunea Incognito unul din ,,reinnoi-
ca o ,,senzalie a anului 1978". Acuza{ia de plagiat tele atentate la valorile cu lturii noastre", ,,o ur-
nu se formuleazd f6!ig, ci se insinueazd: ,,Eugen zeal6 de ultimd ord" (ceea ce am vdzut ca nu e)
Barbu, ori a primit moqtenire o mare bibliotecd, etc. Se rdspunde aici lui Marin Sorescu gi Nicolae
ori cineva i-a imprumutat un important transport Manoiescu pe ideea cd acest caz Incognito a de-
de cdrli gi i le cere inapoi", scrie Marin Sorescu, venit ,,hirtia de turnesol" a migcdrii culturale gi li-
pentru a caracteriza'ceea ce i se pare a fi folosi- terare rom Anegti.
rea netopitd in lncognito lll a qcestui transport de Disculia se ramif icd: Nicolae Manolescu riis-
'punde,
cdr!i intr-un P.S., lui Dan Tamtirescu (,,Roma-
Textul lui Marin Sorescu nu are caracterul unei nia literard", 1feb. 1979), iar acesta din urmd, in
cronici literare. ci al unui foileton. Cauza acestui ,,Sdptdmina" (2 feb. 1979), printr-o'ldmurire preli-
-pamflet deghizat in ,,cronicd literard" se divulga minard. Aspectul teoretic este absent, degi un ln-
insd in chiar cuprinsul lui: ,,Eugen Barbu declan- :beput in acest sens fdcuse Dan Zamtirescu.
$eazi campanii dupd campanii impotriva mai tu- Ceea ce decfan$ase atit de tare condeiele era
turor scriitorilor importan!i ai momentului". Nu ?nsd aparilia unei echipe de ,,textieri improvizali",
lncognito era deci cauza. pomenitd de Dan Zamtirescu, care primiserd rni-
Urmeazai, la pulind vrerne, un interviu pe care " siunea unei anchete literare decisive asupra cazv-
Eugen Barbu il oferd revistei ,,Flacdra" (28 dec. lui Incognito. Mircea Zaciu omite episodul, mar-
1978) 9i in care vorbeste. asa cum o fdcuse si in ginindu-se la bdtdlia de presd care, gin,gur recu-
noa$te mai tirziu, r"r-€l fost decisivd, lntr-o sedinta este necesara, deoarece istoricuf titerar Mircea
de Birou a Uniunii scriitorilor (17 ianuarie-1gigi, Zaciu vorbeEte gi despre ,,insinuiirife galomnioase
preqedintele George'Macovescu a citit scrisoarea viz?nd scriitori/ romani, de la Eminescu la Geo
9gqchiffi pe care Geo Bogza o adresa conducerii Bogza". Dacd se referA la pS0l lui Eugen Barhu.
uniunii qi in care cerea punerea in discufie a lui
Eugen Barbu pentru plagiat. Marin preda 3cesta, d.up" chiar textele lui Geo Bolza, nu se
s-a ridi- insgrle aici.
cat. gi ?. propusr peltru -clarificarea situaliei', dig- lriumdrul din 1 teb. 1g7g al ,,Romaniei literare"
. cufia din glega nefiind edificatoare, cdnvinge face din cazut- lncognito caput 3e afig ;i uioiii tit;-
toare, constituirea unui colectiv care sd cercet6ze rare. Nicofae Manofescu ii raispunde, intr-un p.s.,
daryr Incognito lll cuprinde texte din autorii citati
de Eugen Barbu sau nu. s-a supus la vot, s-au ti'-
lui Dan Zamfirescu; Marian .popa scrie
'lorgufescudespre
,,Tipuri . de- imita!ii",. .iar Mir:cea vor-
cut prppuneri: Dan H'dulicd, ov. s. crohmdf ni- begte d.espre ,,condifia originalitetii"l Fiecare din
ceanu, Eu:gen_Simign, Radu Boureanu (toli pro_ aceste intervenlii se caracterizeazd prirr ea ?nsigi.
qu$i de_ Geo Bogza) Ei At. piru (propus be'Civ.S. Pe 3 febr. 1979 se ?nscrie in disculie, dar iu
crohmalniceanu) au fost desemribt; ia taca acest obiective teoretice, qi revista,,Luceafdrul,,:,,pen-
examen. comisia de expertizd a oferit, drptmai tru a oferi . posibilitatea de a se exprima gi alte
multe*intruniri, un dosar prefalat de un ,,prCI_ gpin;i referitoare la romanul lncognito, putitic6m
ces-verbal" conducerii Uniunii. ?n acest numdr .prima parte a art'icoluirii propus
$edinla de Birou nu s-a desfdsurdt fdrd int?m- redac{iei de scriitorul victor B?rfddeanu: cotAJ
plari. scriitorul reodor Balg, prdgedintele comi- ps.v. r.L4c"tAr? o PROBLEMA L|TERARA $t NU
siei de cenzori, a intrebat 'de ce' pentru Eugen NUMAI ATlrr'. Este unul din cele mai calme'si lu*
Barbu se creeaz.ii o procedurd speciald qi Je*cet cide texte care s-au scris asupra chestiunii 'gi e
s?ncliuni, mai ales cd totuf este'?nca ?n bisculie,
c?nd, . in ca.zuri sigure de plagiat, conduceiea fegrgla.bil cd el s-a oprit doar tb prima parte. Vic-
tor BTrlddeanu pune problema ?n contei<t culturaf
uniunii n-a.luat nici- o atitudine g-i n-a propus nici e.uropean. El se autorizeaE.ir de la Louis Aragon gi
o masurei? Daca uniunea intenlionea2ii Ln gest de la cartea. les collages {cotaiele} a acdstuii,
de asanare "moraldr €€l tr:ebuie sd priveasci tdate pen.tru a defini termenul gi apticabiliiatea lui lite-
semnafdrile 9q plagiat. ale momedtului, ca gi pe
cele mai vqcfi, 1ard. Louis Aragon, care distinge intre citat gi co-
colqreliu gtefanache, fvhrcel pe= Iai, nu excfude dintre operele-literare autonome
ru$, Chiril Tricolici, in moq egal, gi sd le supuni numeroase scrieri de colaj. Mai sint gitafi gi folo-
aceleia$i comisii de lucru. proirundrea lui Teodor sili suprarealigtii, care au teoretizat g-i foiosit larg
Baf g a fost insd respinsd. cofgjul fn poezie.- Dos passos cu pbraleta qZ b
_ Dispqla n-a rdmas fdrd ecou la publicul larg. cqrte exernplard pentru fecunditatea ,,metodei 6o-
Eugen Barbu, un scriitor care se stu'dia in EcoalE, ,lajului", i se pare lui victor B?rlddeanu a fi Rela-
era acuzat de ceva incompatibil cu situdlia de
clasic, iar 9go Bogza, alt ciasic ,,qcolar,,, era Ce- larg {*Jpne, r,egqle Dlvid de gtefan Heyrn, apiirutd
in 1979 ?n izbutita tilmdcire iomdneas'cd'a iui Mi-
nun[at ca fals autor ar propriilor scrieri. Efectul ngi
negativ la public gi la elev.i al unei ,guerild,,, in .lzbd$esc!, . sub egida prestigioasei coteCiii
,,Globusn' a Editurii Univers. gtetan Heym'fol6-
care sint acuzafi vehement gi f6rd arguhente scri- segte pe larg in acest roman tbxtul biblia" Exem-
itori care se studiazd, ?n scoald, det6rmirr6 pe un pfelq aduse de Victcr tsirlideanu, pentru a proba
gyof.es.gr bucuregtean sd scrie o scrisoare ,,Lucea-
fdrulyll' pe. care revista _o puuicd ta rubrica biaiog
f egitimi_tatea in literatura europeanh a abestui
procedeu, nu pot fi ignorate. simultan cazufui In-
cu cititorul (20. ian. 1gzgi. ,,M'i-ar plicea si cred] cognito piala cdrlii romdne$ti oferea chiar cele-
gc.ri1 profesorul Mircea Rgsoga, dbspre acuzaliile bruf rornan al lui $tefan Heym alcdtuit prin ,,co-
lui Eqggn Barbu qi Geo Bog?a, cd aceste acuze L?i". Din pdcate, articoful ,,Colaj sau plbgiat?., a
nu se ?ntemeiTz6- ge probe- evidente gi ca iint rdmas doar la. partea ?ntli. Cinb scri6: ,lDreptut
efectul unor rdbufniri dubiective Cum au mai fost afirrndrii opiniei adverse (adverse fui Barbu, z'am-
$l aftele". cit despre asemenea oeiviruiii-lprJ- f irescu etc. n.n.) a fost mult resirins " . zaciLt
piate l.nai afes de cercurire intime ale scriitoiimii; face o afirma{ie contrarie adevdrurui. practic, res-
el scria: ,,Revistele literare, sd nu uitdm, nu se tricliunile qu ,plivit nurnai ?ncercarea de a replica
adreseazd n umai scriitorilor". Acest semnal de acuzaliei de plagiat.
afarmd n-a avut insd urmdri. Disputa a continuat Ca sd fim sinceri, Mircea Zaciu era ceN mai pu-
vehement, in rolurile principa-te fiind ,,Romdnia li- tin indicat si se pronunte asupra chestiunii. cu
terard" si ,.Saptdmina". F!!in tirnp inainte de decran$area siinoaiurui
Dar ce este cu ?nvinuirile pe care Eugen Barbu ,,Diclionarul scriitorilor Romanii' {ingrijit chiar de
le arunci lui Geo Bogza? Ciudat, nimeni n-a rds- el) ef og1a.... modernul procedeu ae! cotrii folosit de
puns acestor invinuiri, ldsind in jurul lor o tdcere Euge.n Barbu in romanul ,,lncognito"! interssant,
suspecta. A fost Gqo BoEza pe fronturile-rdzboiu- nu vi se pafe?
lui civil spaniol? ii apa-r!in ' textete privitoire ia Dupd ce a ardtat rdspindirea procedeului in li-
,,Tragedia bascri"? lntr-un vof um intitulat Spania teratura europe?ne, deci legitimitatea lui, dupd ce
in inima qi- congtiinfa mea (Editura potiticA, iSety, produce exemplu, cu at?t mai edificator af ioma-
$qo BgOzg nu'avanseazd niciieri afirrnalia cd ar nuJu! .lui $tgf-a[ l.leym, Rgt-atare despre regele Da-
fi fost de fafi la atrocitdfile despre care sirie. ,,un vid, victor Birlddeanu i$i formuleazh nedJmeririle
an mai tirziu, mi-a fost dat sd vdd in cele mai su- sale. fajd de aceastd acuzalie de pf agiat, intr:o
'urii
dice porturi atlantice ale Fran{ei, revdrsindu-se ,,Bine * qq.vor gisi
"
acsladd finald: sd spuni
. puhoiul de oameni scdpali din infernul de la Bil- -_ dar aici e vorba de Biblie, oper6 fundamghtata
bag, g! sd ascult. ingrozitele lor mdrturii, .ca gi pe intratd de milenii in patrimoniur"curturaf af umani-
cele ale unora dintre cei ce se aflau la Gueini'ca te$i,.pe cihd, ?n fncognito Eugen Barbu a utilizat
gi Duranqo, q?ld aceste ora$e au fosi rase de. pe .
lucrdri ale' unor autoli modeini Jin covirqitoarea
tata pdmintului". Atit. Deci, este vorba doar' be for majoritalg, trebuie sd precizdm pentru a ne
victimete pg care reporterul le intilnea in porturile men{ine in limitefe adevdrului, lucrdii de memo-
atlantice din sudul Franlei. Aceastd pbranteza rialisticd uneori deghizate intr-o formd roma-
ne.sce). Nu vedem insd, oricit ne-am strddui, in ce principiile eticii Si echitetii scriitoricesti.
ar consta deosebirea principiala: de ce din Biblie La discu[ii au luat cuv?ntul: loan Alexandru.
sau din texte honrerice, ori ale cronica'rilor nostri, Paul Anghel, Vasile Baran, Geo Bogza, Radu
cum au facut al[ii, se- pot utiliza frinturi pentru Boureanu. Constantin Chiri!a; Serban Ciocu-
colaje, iar din textele memorialistice ale contem- lescu, Dan Cristea, Dan DeEliu, Gabriel Dimi-
poranilor, nu? De ce, intr-un caz, e vorba de folo- sianu, $tefan Aug.Doina$, Nicolae Dragog, Geo
sirea u.nui 'procedeu artistic, iar ?n altul de pla- Dumitrescu, Fodor Sandor, Laurenfiu Fulga, Ro-
giat?" Pe acuzatorii lui Eugen B4rbu, nu-i inte- mulus Guga, Dan Hdulicd, Mircea Radu lacoban.
resa insa in acest moment Europa. Comisia de lon lanosi, Eugen Je belean u, Co rneliu Leu.
expertizii a Consiliului Uniunii Scriitorilor $i-a vd- Nicolae Manolescu, FdnuS Neagu, Alexandru
z ul m ai departe de treaba. Oprea, Alexandru Piru, SAnziana Pop, Marin
In mornentul in care articolul lui Victor Birld- Freda, Catinca Ralea, Aurel Rdu, Mircea.Sintim-
deanu era intrerupt, desi el nu fiicea decit sii cla. breanu, Mircea Horia Simionescu, Szasz lanos,
rifice o problemd de teoria Si prractica literaturii la Dorin Tudoran, Lauren[iu Ulici, Petru Vintild, Mir-
obiect ?n cazul Incognito, colectivul celor cinci eea Zacit"
sf irgea activ itatea lu i detectiv istd si depu nea la Concluzia fireascd a oricdrui cititor ar f i fost ca
Uniune un dosar al rezultatelor oblinute. Textul to{i cei 36 de vorbitori s-au ocupat de cazul In-
xeroxat al dosarului a fost ltnut la dispozilia ex- cognito. Nimic adevarat. Ordinea de zi a cuprins
clusivd a membrilor Consiliului Uniunii Scriitori- aproape 20 de puncte, ?n majoritatea lor covirEi-
lor. circa 9q degi numirul de membri ai Uniunii toare vorbitorii s-au inscris la cuvint la celelalte.
era de cel pu{in 10 ori mai mare. Dosarul numara Chestiunda ln cognito a fost discutata de patru
.80 de pagini gi :era precedat de un proces-verbal persoane, intre care Al. Piru, membru al colecti-
semnat de toli membrii colectivului. Procesul-ver- vufui de cercetare, a pledat cauza lui Eugen
bal, de o pagind,spunea ceea ce ardtase gi Eugen Barbu: Mircea Zaciu l-a acuzat pe Eugen Barbu.
Barbu in interviul sdu. Piesele ilustrative alcdtuiau S-a trecut la vot, despre care nu s-a vorbit ?n co-
80 de pagini pe doud coloane. Practic, deci cam municatuf Uniunii Scriitorifor, pentru motivul bine
40 de pagini din lnoognito n-ar fi apar{inut auto- intemeiat cd, in sald, nu se afla nurndrul de scrii-
rului. Coloana din stinga, de obicei, compactd, tori necesar pentru a oferi consistenld statutara,
conlinea textul , de sur5d.' Coloana din dieapta ace$tei actiuni.
con{inea textut bin hcognito, dar acolo unde, in Textul neobiEnuitei informari s-a stabilit sa
dreapta, se dddeau traze intregi, paragrafe ma- apara ?n toate cele 11 reviste'editate de Uniunea
sivq in stinga erau abia citeva cuvinte sau propo- Scriitorilor" Revista ,,RomAnia literari" a tras un
zitii: Cifra acestor pagini de ?mprumut coboarii tiraj deosebit pentru Capitald cu aceasta $tire.
practic sub 30 gi nu sint, cu mici exceplii, com- Conducerea celuilalt saptiminal central al Uniunii
pacte. De multe ori sint numai traze rdzlele, Scriitorilor, ,,Luceaf*rul", nu a publicat Etirea, la
Dacii linem seama cd lncognito are 415 pagini fel ca si alte reviste editate de Uniunea Scriitari-
si scadem cele.30 ale dosarului, rdminem cu 385 lor {Convorbiri literare, Steaua etc.}.
de pagini, care nu pot fi puse sub nici o acuzalie. ,,Conternporanul_' din I martie 1979 a tipdrrit o
Dosarul a avut un circuit de uz intern Ei a ramas scrisoare a lui Eugen Barbu de rdspuns la ac{iu-
si astazi sub cheie. nea indreptatd impotriva lui.
La 20 februarie 1979, Eugen Barbu implinea 55 ',,Citre Consiliul LJniunii Scriitorilor din Repu-
de ani, 20 februarie a fost ziua aleasa de condu-
.cerea Uniunii pentru discutarea chestiunii Incog- blica Socialisti, Rominia.
nito. Ea a fost mutatd, in ultimul moment, cu o zi Tovarige pregedinte
mai tirziu, pe 21 februarie. La :asemenea zile, Am luat c|"tnrigtin;a de informalia pubticatd de
opera scriitorului Eugen Barbu gi personalitatea *Ramdnia literard". din 22 februarie a.c. in care se
lui f 6ceau obiectul unor articole de presa elo- farmuleazd o 'apreciere Fsupra volumului lll din'
gioase. Vilva cazufu.ri lnognito a paralizat iniliati- rornanul meu lncognitq. In legdturd cu aceasfa a$
vele $i revistele editate de Uniu ne' au fost 3b: tdari sd aduc la cunogfinfd opiniei publice cd ?ncd
sente,, cu o singurd exceplie, de la aceastd ani- de la volumul I am iviz'at c'ititorui asupra proce-
versare. Revista ,,Luceaf drul" t17 feb.) a fdcut deului 'in care am canceput acesf raman; aviz pe
omagiul marelui scriitor Eugen Barbu la cei 55 de care il reproduc aldturat in f acsimil.
an i implini{i, prin semniturile acad. Al. Rosetti, , Am anunlat, aslfe/, cd vai folssi fexte din autori
pictorului C. Piliu[d gi criticului Mihai Ungheanu. cunoscufl .pi ihiar necunoscufr, ?n dorinla de a da
$edinla !inuta miercuri a dat publicita!ii urmdto- autenticitate reconstituirii epocii istorice pe care
ruf comunicat a cuprinde ramanul lncognito- Consider cd acest
,,Miercuri, 21 feb. a.c., a avut loc plenara Consi- lucru esfe suficient pentru a davedi buna mea
liului Uniunii Scriitorilor. In cadrul plenarei, &or- credinf d gf lipsa de inten{ie de a-l induce in
ge Macovescu, pregedintele Uniunii Scriitorilor. era&re pe cititor gi de a-mi insugi ceea ce nu-mi
a infdfigat.sarcinile si riispunderile care revin scri- apar{ine. De altfel, doresc sd informez cititarii cd
itorilor pe anul 1979". Apoi, dupa prezentarea mai la sfirsifui volumului IV voi prezenta o lisfd bi-
larga a acestora : btiagraf icd a cdr{itor cons ultate in vederea cons-
,,-La punctul 2 al ordinii de zi, George Maco- truiiii
'tatdacesfef cdrti.
vescu a informat Consiliul despre constatdrile co- de ce calificativul care i s-a dat volumului
lectivului de scriitori desemnat de Biroul Uniunii
'
ttt din lngognito m-a mihnit Si nu mi s-a parut
Scriitorilor, in qedinla din 17 ian. a.c. pentru a abiectiv. ln ce md priregfe, mi se pare anormat
analiza situa{ia creatd de romanul lncognito, vo- ca, fala de cele publicate de *Romdnia literara''
lumul lll, de Eugen Barbu. Consiliul a'luat ?n dis- sd nu se frna seamd de arientarea, calitatea intre-
cuf ie aceste constatdri si a hotdrit sd dezavueze gii mete opere gf de aprecierea cu care a fosf in-
procedeu I plagiatului folosit de Eugen Barbu ?n iimpinatd'de cdtre criiica gr opini6 publicd. Pe de
vol.lll, al romanului Incognito, procedeu contrar altd parteracesf comunicat al Consitiulai Uniunii
normelor prof esionale Ei rnoraf e, incompatibil cu Scriitarilor mi-a dat de g?ndit. Vai incerca Ia edi-
lia a ll-a a.volumului lllsd pun gi mai clar ?n evi- cii lui Eugen Barbu cu optica mai muttor scriitori
denla ^aportul meu originai ta 6dificarea acesfel contemporani de prestigiu ?n Europa, confruntare
c.ar{i. n acesf sens voi gdsi gi solulii prin care vor
f
avantajoasa pentru Eugen Barbu. Nu s-a.tinut
fj Ouse mai bine in lumind unete asSiecte pe care seamd de acest criteriu. Dacd acceptirn, dupa
le-am eludat {de pildd, capitotul privitor-la rdz- definilia lui Maiorescu, ci ceea ce este bun in
boiul din Spania). E de reftectat, de asemenea, Europa este bun si la noi, trebuie sa conchidem
asupra metodalogiei in care var fi scrise vii.toa- ca in cazul hcognito s-a intors spatele acestui
' rele mele car{i. criteriu maiorescian. Principala acuzatie a fost de
Acesfea fiind zise, mul{umesc colegilar care inducere ?n eroare a opiniei publice. Este gi aici o
s-au stradu if sd aiute cu bu na lor credintd
, in inconsecven{a: opinia publica era inforrnata asu-
acesfe imprejurari. pra caracterului acestui roman, prin Avertismen-
tul de .la primul volrim
AI &., EUGEFS BARBU" Scrisoarea de r6spuns dati de Eugen Barbu in
,,contemporanul" -din g rnartie lsrg anuleazd deza-
Raspunsul lu,l Eugen Barbu considera neobiec- vuarea din textul publicart de conducerea uniunii
tiva acliunea uniunii scriitorilor, deoarece nu tine scriitorilor ?n ,,Romania literaril" din zz tebruarie.
seama de Avertismentui din capul primului vo- lar faptul ca_ revista care a gizduit atit campania
lum. Totodata, el sesizeiaza inteni;a Ce a i se nega Inesgnito, c?t Ei cornunicatul a ?ncdlcat normele
?ntreaga activitate +i ?ntreaga oierd. Murfumirrle presei, refuzind celui atacat dreptul de a ras-
se adreseazd, evident, colegilor de bund-ciedintd. puride, confcr.m Legii presei, ?n publiealia care l-a
.Sa rnai relinem cd aceasib scrisoare n-a apdrut vizat, pe locul atacului, arunca o lumina ?n plus
acolo unde trebuia si apara. ?n ,,Flomania lite- asupra acestui caz.
ra_ra", organul d-e presa care publicase stirea pri-
vitoare la lncognito. Dreptuf lui Eugen Barbu irin
l-egea presei era de a tipdri Tn organul care-i vi- HPILGG
zase, in chiar locul cu piicina. Fap-tu! nu s-a pro-
dus. Dar cazul Incognito a avut gi un epilog, neeg-
Edifia a doua a volumului $lf din lncognito n-a tqtat. Atn*ci cind ecourile nu se stinsesei6, *&-
mai aparut, A aprirut, ?n 1980, volumul al-iV-lea al minia lit€rari", public6, sub' semniturb"' lui
romanului, insofit de o Bibliografie, ?n care s?nt Nicolae ffianelesctr, a cranicd titerari extrem de
citate peste doua sute de titluri. cartea anunti etrogloasi la un uofum de debtrt :- Farurl, vitrine,
$il acelagi ciclu: o cronie6 romineasci a sec*lu- fotografii" de hilircea Gdrtiresc*, cronici axati pe
lgi.XX; vcr urma: O lume de cigti$etn .knus, Frica, prezentarea laudativi a poemului ,,Cdder€E*, din
critica literard a primit normar cartea, iar consi- care nu lipsesc apreciei ca ,,marg poet"n ,debit
liul uniunii n-a niai dezav-uat nirnic, degi metoca verbal colosal'n etc. ,, &tini$na" nu icapi prileiul
era aceeasi. de a punctq gi publigq la rubrica,k scuf; urnie-
Tot in 1380 a aparut gi volumul l_ancea lui toarea noti: ,,R*foind cartea' lui La*rence
Achile de Mircea Zaciu, ?n care sub titlul ,,tltr rna- $terne, "Watl gi epi*iunitre lui Tr*strarn Srandy,
nechin numit lncognito" se ?ncearca o recoftstitu- gentelmdl*, Bsrc. tSSa Editura pentru Literatbfi
ire a cazului lneognito- Este vorba de o reconsti- tJniuercal5, ce cr@fiSa afl6*r la pag_ tg4? trigte
tuire parliala, in care faptele nu pot varbi de la rersuri cetribuite" St l*ud*te de il" ffianoteecu ca
sine pentru cd multe din ele tibsesc sau sint, aparlinind lul Mircea c6**resct:. *it*rrr rninuna-
amlntite in .treacat. .Liqseqc, de l}itcli, obiec{iite tele versuri: o.Afurisit fie el pre din*r"rntr$ Ei Fre
aduse in biroul uniunii scriitariior, ds Teoborr din afarE,l.afurisit fie el intru p&rul din capui s6u,
Bals, lipseste precizarea micutdi numar de'vcrbi- / intru creieril sil, Frtru eregt*tul sfru,l lntru tinr*
tari din sedinla de consiliu. fa care Mircea Zaciu plele $ale, intru fruntea sa, lntru urechile sale,/
a fost prezent ?n calitate de acuzator. Lipsegte ca- Intru sprlneenele sale, Fntru cbraiii s*i, $'ntru i*l-
racterul nestatutar ai adundrii, dupi cum si o ci3e sale, n*rile safe, din{ii Ei mi*elele sale, bueele
descriere exacta a Dosarului cu pricina. Lipsiesc, $ale, gltul s*u, umerii 6Ai, incheieturilel rniinilsr
in cornpara{ie .cu aceastd relatare, si alte ele- $ale, miinite sale" {...}. Sare criticul !*.*#. laud*
mente. Fleccn*tituirea sa este practic mai mult o versurile plagiate? Sa* a e,ultat" e6 aceste versuri
acuzafie in care Mircea zaciu'minuiegi* decrete ale lui M. C*rt$ressu sint, de f*pt, prar6? $ffuo
si paragraf* de legi" p*a!e, cine ?tr_e, i--a se$pat leeiura ecestef c*r{it?
Citeva inconsecvenfe razbesc ?nsa rapid la su- ?bate veriantele fflnd posibite, credem c* i-ar I'o-
prafafa,. dgF:a analiza' ceeului lncosnitd. Seclan- lcs$ rnult o reflectare seestui apdrfrtcr acerb al
sata sub deviza eradicarii morale, eclii;ne& Incog- ,*rigfnalitilii" {vezi ,,Rosy?6rria titerar*", Sin g ia*
nlto $-a.sprit d*ar la un singu r ^c'az. d*si suipebTe nu*rie 1381 gi vcllunnul
debutents*$ui: FARUR*, V$*
de pi"agiat erau si alte tiiluri" ln pius. in*inte de TrulF{f;. FC{OG*AFII}. Si etnd te gtndeEti efr ace-
lnc*gnit* gi *hiar in tirrpul desfa$r-ri.*rii acestui lagi eritic impreuni ** sv.$, *atrruii**i*ea*r.r
caz au aparut carli scrise si c$ncepute qJupa me- prsp*fteau cartea cu pricina pentru Sreml!$e
toda dszavuata in cazul lneoginitc- iata citeva: u-T.c,",
Reabif;itarea t.lmui fraiduc, Fantelir:sn. de Mihai Slngurele r*spunsuri p*slb$le fiindf t" s* tsxtul
sioian, Ft*manu! lui Fminescu de Feii'u viitiii, e ur: plagiat deci un gest seri*toricese ,,ilegit*r*"
Flingeree !e.gi sraculeo ds corneliu Le*. o inbire cctnf*rm teoriei mai vechl; 2- cd textul nu:e $n
la. l-leffywood, de Vasile Rebreanu, Tsamna p6ti- plagiat, gi atunci toatd poeilla tui f{.$t. din cazui
rnirii n*astre, de Vartan Arachef ia*. tn**gnito $e srlrpin il€isslae ft#anotesc$, virat cei
Daca lueirn fn consi:derare atitudinea Consillu- lndreptfilire, nu rispunde. €l nu-gi ces?firm*, deci,
lui uniunii scriitorilor: ?n cazul rncagnito si aceste pc=*!ia rreche, dar iriei nu efirmi'una nou6, Con-
carii ar fi trebuit dezavuate, fapt care nu s-a pro- frun{irii, N.frfi. ii prefer6 t6cerea. Dar ,,Fbmd$ia li-
dus. Ceea ce e legitim la ceilalli scriitori nu era terari" publici, FG t2 februarie IgBl, la aproape
legitim .la Eugen Barbu. Atitudinea a fost limpede iln an de cind cazul Incognito era in toi, o preci-
discriminatorie. Presa a propus confruntarea opti- zare:
,,Prlsnlm urmdtoarea PRECIZARE gi foarte 9unoscuf procedeu artistic..
,,un, sirnplu
Desigur, Mircea Cdrtdrescu braieazd, dupd cun
Poemul *Cdderea> cu care incepe volumul meu braveazd Si cind isi asigurd condilia de pionier al
de debut, Faruri, vitrine, fotogralii (Ed.Cartea gestului. Cezar lvdnescu .si Dan Lauren{iu in poe-
Romdneascd, 1980), cuprinde in substan{a sa ci /ie I au folosit mai demult cu mdsura adevdratd,
teva texte cu caracter de citat cultural, intr-o tra- iar cazul Incognito, la care nu se referd, ii rdpegte
di{ie care incluoe qutori pa Ezra Pound, I.S. Eliot dreptul la premierd in literatura ramdnd. Cit
etc. Valoarea acestor citate nu esfe una literard, despre riscuri, ele au fosf suportate doar de Eu-
ci uea de aluzie cutturatd. De aceea am fi consi- gen
- Barbu.
deiat ca inadecvatd interpretdrii poemului (care lntrebarea esfe, pentru simplul cititor, de ce
are, in tre'acdt fie spus, 35 de pagini) marcarea paemul debutantului esfe ufi ,,abiect artistic vala-
prin ghilimele sau caractere diferite a pasajelor bil, si de ce Incognilo nu esfe un obiect artistic
respective, preferind mdrci de alt gen. Astfel, o val abil ? La aceastd intrebare nu s-a . rdspuns.
parte din acesfe citate sunf date in limba de ori-
gine (latina, greaca, engleza sau rom1na veche
" cu grafia specificd), altele sinf marcate evident
MIHAI AHDELEANU I
"
sfi/rsfic (cum esfe Cazul unui act de excomuni- P.S.: Ci{iva din actorii cazului lricognito, in penu-
care original catolic, pe care il citeazd in lati- rie de reprezentafii agresive, au transmis Europei
ne-sfe gf englezegte gi Lawrence Sferne in roma- Libere o scrisoare in care lon Gheorg'he era acu-
nul sdu Tristram-Shandy), in fine, altele pirin in- z?t de plagiat. lstoria se repeta in cadru saraca-
sugi' con{inutul lor (pasajele cu referin{e demono- ci os
Iogice, gtiin{ifice etc.). Aluziile cufturale indirecte
sint gi e/e ugo,' de 'recunoscut. ln contextul poe- POST-SCRIPTUM
mului ca intreg, acesfe fragmente isi modificd
profund sensu/- inifial, inten{ia poemdui f iind de
a ordona, in spirit eliotian gi ioycean,,,heap of
LA O VER$IUNF
brocken: images,,; dupq nigte linii de forla care INTERZISA
dau sens acestui amalgam. Citatele propriu-zr'se
&tt; de altfel, o pondere cantitativd foarte micd in in 1982 se putea reconstitui numai aspeclul ex-
masa poemului, mult inferioard citatelor de ace- terior al acuzafiei de plagiat adusd lui Eugen
lagi fel din *TartTustie,. Un cititor de bund-cre- Barbu, Dar'ridicinile acestei acuzafii sint mai
dinla .si cft de cit familiarizat cu paezia modernd ' vechi. Ele vin din doui direcfii principale: '1. din
va in{elege, de la prima lecturd,,cd nu intrd in in- gpafiul viefii literare; 2. din spafiul viefii politice.
tenliile mele insugirea paternifilii f ragmentelor, Jn spafiul vie!ii literare, Eugen Barbu, urmind
respe:ctive, ci cd esfe vorba d-e un simplu qi foarte exemple anteridare (Arghezi, Gilinescu, Petru
cunoscut procedeu artistic. imi asum' riscurite pe
'care Dumitriu), s-a purtat ca un cuceritor, cu trulia
le comportd folosirea, eproap€ in premierd omului de mare 'cetalent; care gtie, ca Aretino, ci
in poezia ramilnd, a acesfor miiloace sfi/isf ice cu are un condei face cit o sibie. A avul succes
convingerea' cd nu esle 'posibild crearea nici unui literar scriind cirfi de valoare, a ayut succes soi
obiect artistic valabil fdrd un rnare coeficient de cial datoriti yinzirii acestor cirfi, a deyenit, dato-
risc esfefic, fn resf, sper cd volumul se'va apdra riti succezului literar, conducitorul unei reyiste
singjur in f a,ta unar ev'entuate obieciii de acesi tet. literare de mare audienli, ,,Luceafirul", a condus
un cenaclu literar, ,,Nicolae Labig", care a ficut
MIRCEA CANTARESCU epoci.
Eugen Barbu s-a increzut foarte mult in virtufile
Sd observdm intii cd revista care a refuzat sd
-Barbu, lui de polemist, intrind in conflict cu toati.lumea"
pubtice scrisoarea de rds;puns a lui Eugen $i-a intrebuinfat condeiul nu' numai impotriva
de1i era datoare prin lege s-o facd, publicd ime- Simplilor impostori, ci gi a edecurilor literaturii
diat scriso area de dezvinovdtire a debutantului prolelcultiste, contribuind la inmormintarea' unei
acuzat de ptagiat. fn at doite'a rind, revista care epoci literare" Eugen Barbu a lost unul dintre cio-
s-a drgf ins prin tenacitatea c'u care l-a urmdrit pe clii ,,realismului socialist" in literatura ronttnS.
Eugen Barbu in daud rihduri cu acuza de plagiat, Dar gi-a licul dugmani de moarte din figurile
aceea.si *Romdnia literard,, face gi din volumul ilustre ale acestei literaturi.postbelice, oficioase gi
Faruri, vitrine, fotogratii un caz. Caz cu atit mai tdrd durati. Gum acesle figuri se aflau intronate
elocvent cu cit iustificdrile nu sinf pub{icate in de citre oficiafilatea comunisti in conduceraa
, frunlea volumului, apa cum a procedat Eugen Uniunii Scriitorilor, Eugen Barbu a inlral 0ntr-un
Barbu, ci vin 9upd ce mistifica{ia a fosf descope- conftict cu - aceasie' condlrcere,-' care avea s5-i
ritd de alfii. ln logica revistei *Rom6nia literard, aduci mari dureri de cap. t-n spafiul viefii politice,
era sd cahsidere textut in disculie un plagiaf gi sd Eugen Barbu a intral destul de ,tirziu. Dupi ce
caracterizeze procedeul de ile;gitim. ,,Romdnia li' $i-a dat demisia de la ,,Luceal5rul",'conslrins tle
n:e fdcut nici tJna, nici alta. Prin pubtica'
terard,, lrupurile de ' presiune din viala literari, Eugen
rea acesfui text ea lace un gesf involuntar de Barbu a fost ales membru supfeant al C.C. al
utned culpa,. Lipsa reac{iei fa{d de folosirea tex- P.C.R. Nu existd multe documente ale participirii
tului lui Lawrence Sferne ne aratd cd ,,Romilrtia lui Eugen Barbu la viafa politici a firii, daci ex-
.literard, esfe' de acord cu procedeul lui Eugen ceptim citeva cuyinliri de caracter nafional pe
Barbu gi cu teoretizarea lui cu condilia sd nu fie caie fe-a linut la unele festivitSli. Sigur, a lost un
f dcute de Eugen Barbu. Scrisoa rea db dezvinovd' incomod in sinul acestui organ politic, care se ue-
lire a lui Mircea Cdrtdrescu conline toate elemen' dea profanat de spirite firi-legitura cu cornunis-
tele cazului lncognito -si pledeazd, totodatd, mul. Eugen Barbu a fost o persoani nedoriti in
cauza acestuia. $t M. Cdrtdrescu recunoagfe a {i - C.C. al P.C.R., mai'ales de nucleul vechilor acfi-
folosit texte strdine. $i el invacd nume mari in li- vigti comunigti, al ilegaligtilor, kominternigtilor,
teratura europeand, care au falosit procedeul, mCmbrilor Brigizilor civile din Spania. Oricum,
p_rF atitudinea lui fali de literatura importati din Fgggo^ Barbu aduce aminte de adu zalia impotriva
!,t.S.S", fali de relela ,,realismului sdcialisl.., ca lui A.C. Cuza, Pentru cd nu putea fi'atacdt filig,
gi fafi de impostur-a literari care se lolosea de politic, A.C, Guza a fost atacat ln profesia lui-gi
aceasti reteli, lugen Barbu igi ficuse dugmani acuzat de plagiat. Situalia s-a repelat ln condilii
sig.uri_-+i ilt'aggst rf,eoiu" iaG oi piesupuiEi Le- noi.
onle Riulu,_ Walier Roman, $tefin Vdicu, Gogu
Ridulesc!, Mihai Florescu,- Nicofae Moraiu, Aia-
xandru Siperco, George Macovescu. nu ayeau
cum si admili intre eit un astfel de scriitor. Un AL DOILEA EPILOG:
persiflant printre dogmatici este o victinii siguri.
Pentru acesle tiguri pofilice de tristi aminlire
tol ceea ce licea Eugen Barbu in FICTTIDEREA LUI EUGEN BARBU,
-
tot ceea ce lScuse
,,Siptdrnina.,,
mai inainte in ,,Lucealirut.. era
tN 1990,
9 -Frofanare
de spafii ,,sacre". Eugen Barbu com- DIN UNIUNEA SCRIITORILOR
bituse gi combitea tot ceea ce preluiau acesle
per?.onalg potitice comunlsle cosmopblite 9i mos- Acuzafiile de pfagiat aduse lui Eugen Barbu, in
covite" Era naturaf ca, la un moment dat,'cei pe 1979, ca gi denunf area pubticd
a ,,rietodei,, fdlo-
care Eugen Barbu ii opirise riu.de lot in yiata -li- site pentru volurn_ul trei din romanul ,,lniognito^'|,
tgrpri. alde Geo Bogza, alde Eugen Jeb€le'anu, ' au avut, in 1990,_ un epitog foarte grditbr. in
afde Dan Degliu, alde George il-acovescu, afde toamna lui 1990, Eugen Barbu a fost exclus din
Radu .Popescu ll_ q!!ii- ca ei sE cadi ta infeiegere Uniunea scriitorilor atit p-entru faptuf ci a ptagiat
cu cei care erau iritali pini la paroxism d6 eyolu- vqlu$ul ,,lncognito. lll'1, (fapt lrt'cd nedemonstr-at),
IQ po{itici q fui EugCn Barbu, care fe profanase cit gi pentru cd editeazi o revistd ,,fascisti,,, adiid
pini gi spafiul inviolabil al sililor erclusive ire se- ,,Romaniar Mare". l3n comunicat al comitetului
dinle politice, Pulini oameni intr-o viati de om si Director al Uniunii scriitorilor a fost dat in presa
intr-o epoci ajdng la performanla de a iriti, " fiterari, cqre, fiind- insd tdr6 audienfi, citevb mii
opi.ri,- infuria nepuiincioC atita lunie, gi la fel de de exempf are, a fost sustinirtd. de ',,Rom6nia li-
pufini sint aceia care, producind asemenea-
b-erd"r. ce a ofer.it, prin tirajul ei, o deosebitd au-
efecte, si fie atit de indiferenti ta acestea. dienfd' acestei excfuderi.
Efectele s-au vizut in 197g. strigitul sus gi tare al Efectul n-a fost insd cel scontat, decit acolo
adversarilor fiterari ai fui Eugen Barbu'eite ci unde existau adversari ai fui Euqen Barbu si ai
9cr!!tgr_ul a plagiat 9i ci este un plagiator. Acuza- pozifiei nalionale a revistei ,,Romdnia Mire;. ime-
lorii fui ii sint toti inferiori ca sciiitoli gi ca valori d.iat, Televiziunea $i-a ingaduit luxul de a inter-
titerarg. Aparalui politic, Gare a lost complice la vieva pe postul nafionaf pe Eugen Barbu, directo-
aceasti combinafie, a inchis ochii, fdcindil-se cd ruf ,;Romdniei Mari", gi_pe Corhefiu Vadim Tudor,
sli deoparle: ar fi fost yorba doar de o chestiune redactoruf-gef al ,,Rom6niei Mari", dupd care, in
profesionafS! Dar lucrurile au stat altfel. Ca mem- yep.lic6,. s-€t dat cuvintul lui Mircea Dihescu, pre-
bru supleant af C.C., Eugen Barbu nu putea fi ju- sedintefe Uniunii scriitorilor, -si tui Dan Deitiu,
decat decll de Gole-giul de partid. Fentru ca ,Eu- rnembru af Consifiului uniunii Scriitcrrilor. lnter-
gen- Barbu si fie lisat pe-rnina unei erpertifr-a viurile au dat- giqli.g de cauzd celor ataca{i, deza-
unei comisii obgtegti, trebuia ca aparatui de par- vantajind pe M. Dinescu gi D. Degliu, in cafitatea
tid superior s-o pemritd gi s-o gi incurajeze.- Nu lor de ,,acuzatori publici". Episodul a fost dezas-
s,-a yizut membru al C.C. suptis ju{ecifii unui truos - pentru agresori, pentru ci excluderea din
altfef de colegiu decit cet de ianii. in cizur rui , uniunea scriitorilor a lui Eugen Barbu nu avea
Eugen Barbu cineya a inchis ochii, cineva a in- motivalie gi se vddea a fi o r6f-uiard subiectivd, dar
demnal la acfiune pe cei din conducerea uniunii gi un act de agresivitate politicd: Revista ,,Romd-
scriitorilor, allcineva a dat pubficititii un comuni- nia Mare" nu. era gi nu este a uniunii scriitorilor,
cat infamant, mai mult pentru scriiloiimea romini ci g publicafie pjrticulard, asupra cdreia ^organi,
decit ppn-lrg' Eugel B-arbu. Acuzalia de ptagiat z$.a projesio-nali nu avea nici un dtept. in plus,
contra lui Eugen Barbu s-a ficut -cu corisimti- revista ,,Romdnia Mare" nu era gi nu edte o puUi-
mintul gi incurajarea P.c.R, cei care fac pe erbii iaf ie fascistS.^Dgr. Comitetut diiigent af U.S: a ti-
in numele conducerii uniunii scriitorifor air aclio- nut si ducd nlna la capdt o acliune inceputn sdb
nat, cu yoie de la polilie, fiind doar simple instlru- controluf partidului comunist, in 1979, gi accep-
naente politice ale aparatului comunisi. tatd de acesta. Dacd vom pomeni aici numefe
Cine erau acegtia? Ar lrebui si zicem: cine sini componenfilo.r Comitetului dirigent vom ?nfelege
acegtia! Fqntul ci astizi acegiia sint dizidenfi, mai ugor excluderea lui Eugen Barbu din U.S, i-n-
spune totul, mai alec lnlr-o etafii cind balonur di- tre ,rdirigenfii" uniunii scriitorilor, ei intre ei afegi
zidenfei s-a dezumffat ca o iufi cizuli de pe dupd evenimentele din decembrie 1ggg, se afl6:
gard.'Acegti dizidengi au fost UAetii de casi ai Mircea Dinescu, Ancirei Plesu, Nicofae Mano-
nomenktaturii, au fdst aristocratia' uniunilor de fescu, Gabrief Liiceanu, Afexandru pafeologu, Z.
creafie, profitorii lcr. Atacul la Eugen Barbu nu Ornea, Ana Blandiana, Mircea Zaciu, Oclavian
are drepl moiiv cinstea profesionalE, ci menline- Paf er etc,, adici tot eroi ai manifestaf iei din
Iea- posturilor lor de impostori" Eugen BarSu a ,,Piafa Universitetii", mai exact din bafconrjf ei, tol
fost o persoani independenti, un orn care a triit aspiranli la..un loc ?n Parlamentul ldrii sau ta pre-
in afara Uniunii $criitorifor. A incerca si pedep- sedinfia firii, prin alegerile de care pe bund diep-
s-e9ti, p_rintr-o uniune de creafie, un orn care nu e tate se temeau, tot fogti dugmani personali ai tui
{ependenl de €i, conslituib ceua tragicomic. Eugen Barbu, din anii anteriori, tot preferati ai
Aceasti tragicopggie _s-a prgdus 9i eJ poarti emisiunilor literare ale,,Europei Libere" in care,
g.tampila. cornunigtilor _!lqga!!gti gi a- firtafiror tor intotdeauna, Eugen_ Ba.rQu era injuriat, iar acegti
din conducerea Unlunli $criitbril6r. Cazul ,,lncog- gf'oi de carton, apdruli in decembrie 1ggp, eriu
nifo lll" e mai mult decit un caz literar, iiste du l6uda{i, mai aleg. pentrru ce nu ficuserd. in pfus,
precidere un caz polilic. Acuzafia irnp6triva lui to{i acegti eroi tdrd eroism gi pseudodizidenii fu-
sesera fuafi in tErbaci de ,,Flominia hfiare", care ci fiecare s-a oplogit intr-un toc convenabif- Al.
anafize ideologiee nu prea face, dar gtie sd aplice Pateolcgu a aluns in Ministerut de Externe, o
bobirnacele mentale farsorilor. vrerne ambasador la Paris- Andrei Pfegu a aiuns
rninistru al culturii, itustrindu-se prin vedetisrn gi
Evident cd hotirirea de a-l exclude pe Eugen spirit csmercial. Dan Ffiulic* s-a retr&s, din
Barbu din Uniunea Scriitorilor a indignat pe orice vreme, ?ntr-o funetie connodi ta Paris, ca func{io'
iubitor adevirat al 'fiteraturii romine, dat fiind nar U"N.E"S-C-O. Gabriel Liiceanu, predtcatorul
realul prestigiu literar al lui Eugen Barbu si di- moratist +i misticoid din decembrie 1g8g Si de
mensiunea literari redusi a valorii adversaritor rnai tFrziu, s-a araniat, fird cheltuiali, €ntt-a edi-
fui. Octavian Paler e un prozator fa o distan{i turfr de stat pe care a ,,privatizat-s", festa, Editurd
amefitoare de Eugen Barbu, dupd cum nici chiar Pctitic*, din care a ficut Editura t-luntanitas. hdi-
cei rnai faimogi scriitori din acest Cornitet d'iri- hai $ora a fast ministru catastrofa* pentru ro:
gent {faimogi mai ales datoriti ,;Europei Libere" rndnfi din Tra*sitvania - ta fnviJ*m?nt. .Tafi au
-,
profesat o ideotogie cornpfice etr interesele m['no-
Si rnai putin datoritd literaturii for! nu-s compar&-
bili cu cel excfus" Pe scu*, chestiunea nu a fest ritifilor din Rorninia. $teta* Augustin Dai*ag gi
titerar*,ci potitici. Comitetul dirigent al Uniunii Oetavian Paler sirtt doar ,,oncrifici": Unu[ [a Unlu-
Scriitsrilor a participat Ei et, prin excfuderea lui nea Scriitorifor, aftu! !a ,Fcrnfinia l-iber*". , Si se
Eugen Barbu, ca ,,ptagiator. $l ,,fagcfs!", la carn- cbserve ci rnai ales cei c&re n-au aiuns rninigtri
pania eare deforma chipul Rom6niei cu arice sau pr.oprietari de edituri si de ziare desfisoara o
pre{, qi di* care trebuia sd rezulte imaginea unei . eusfinuti activitate de... partid" fn vder*a aiunge-
t*ri dominati de porniri surnbre, reacticnare, ne- rii le g*vernare. Acesta este scepul ".Alianfei Ci-
*ivilirate etc. Nu e nici o deosebire intre cei care vice" in virful c*reia se agiti Nicqlae Manofescu,
au f*cut din victimele de la Tg. Mureg - agr€sori Ana Blandiana, Sctavian Paler, $tetan Augustin
sdlbatfci, gi ,dirigenfii" din. bcnducerea Uniunii Doinas, pifota{i diq urnbr_a de Z. Ornea. Cu alte
Scriitoriior, care au voit si prezinte lur*ii, cu cuvinte Partidul Aliantei Cirie.mte tat$*a [a ,ni-
arice pret, existenfa ,,faseismului'n in Romania. Nu. yef de conduceFe c$ Cs*iteft,rt dirigent al Uniunli
?ntfrnpt*tor, irrrediat, cu G agresivitate gl insalenfi Se*Stcrilaa
specifici, urr rninistru budapestan s-a legitimitat Aparilia F.A.C. n-a facut dec?t sa scoaia ia ve-
cu aceasti etichet& de fasbism dati ,,Rcm*niei dere pbtltica agresiva, extremisti, terarista a'
Mari" gi a adresat un - protest Guvernului rnembrilor grup*rii. Exctuderea tul Eugeri Sarbu
Rominiei, susfinind cE minorltatea r*aghlar* di* di* Uniu*ea Scriitarilar trebule vizut* ea un act
Transilvania este an*enin[ati de fascism. lar ei pregatitor gi definitoriu ai viitorului P.4,. C." care
,,fascisrnul" existi, dovada era csmunlcatul dat de mcheta, pe atunci, cu diverse forrne de ap*litisrn,
' clica Dinescu-Fle-su, Liiceanu-Blandiana, -Or- dar face* stra$nic. palitica, de cfte :sri putea.
. r!€a-Paler gi a$a r*ai departe. Pe de o parte, ei Cu acestea n-afin pus inci degetul pe rarla. Ca-
?ncercau si csrnprorniti un fnare scriitcr invidiat, zul ,,|liccgnits" face parte dintr-u* nn*i :errrplu
pe de alta, satisficeau ;i prograr**t antironr# "s&. Eugen Barbu". Sriitorul Eugen El*rbu'a fs$t
rlesc, dup& care Ror*inia ar fi sediul a m*tiaane urt rronccnforrrrist gi a lntrat. de-a funguf vielii I*i,
de ,,Dracula"; al nenurnir*tilor agressri ar*tima- in conftict cu rnulte persoa*e Ei in*titu{ii aficiate
ghiarl, af copiilor- cei mai tarafi din lume, al na{ier din Rcm*nia lstaria literaturii rorn&ne de d*p6
nafismului gcvin, al fascisrnului, a[ sentir*entelsr razbi nu se poate scrie ignor?ndu-i persoana $i
neeurop€ne. Nimic nu putea fi mai praba*t pen* asta nu nurnai pentru e*rtite lui, ci $i pentru p**
tru definirea ,,Cazufui fncognito'"" ca aceast* ex- rioada cind a cc*dus ,,Luceaf*ruf" +i cena*ful
cludere, executati pe gustul postului de radio ,,Nicslae LaLiiS", ereind uri adevarat cure*t literar
I ,,E*rspa Liberi",'c*fttrdiat de C.l.A. gi lansind riunner*gi scriitori. Frin tatent, autori-
Cszul ,,lncogrtits" *ste unul politic. El a fast tate pr*fesio*ata, dinarnism fiter*r, Euge* Barbu
csnceput inc* de sub Ceaugescu 9i definitivat n-a mercat deiar s epac* ?* literatura r*m&n*
Cupi moartea iui Cear.tgescu, Echlpq care l-a postbelicA si" ntai rrltflt dec?t attt, a fsvit ?* false[e
creat in 1g7g este cea care l-a definitivat $upi autorit*fi fiterar*, iristaurate ca ur$iare * **upa:
zese ani. Numai c€ ql a primit. atu*ci,'blagc$lavi- tiei savietic* in *smenia $i. rnai ales. in, ag*rrfi; fi-
rea oficiali a partidului csnftu*ist 5i creatarii ca- terari ai. acestei scupalii - d*gmaticii, prc*l*t*u}*
zului ,,[ncsgnito", aga-zigii diziden{i de ast*zi, tistii, ide*l*gii de serviciu- Aparitia Ei menife*ia*
n-au fost dscit cclab*ratori ai uncr inatr{i rnembri rea lui public* lreernnzu, practic, m*artea i*r" [st*
ai activului de partid. StAbiciunea majcrtt*fii actu- *aeu[ lui ,Dan Segfiu. care se agita pe c?t ps*te.
aluiui Cemit*t dirigent al Uniunii S*riitoritqr p_en- f*ra a re*f iga c* este un ,.rnort Tiu"- * fant*""ria &
,tru Gh. R*di:tes*u-G*gu, fcst r*entbru'al C.P.Ex', C*cedatsi *iteratuFi,.ro$i1". reaiist-soeialist*, cs-
este de altfel f*arte cunsscutfr. A*sst Caffiitet di* rnuniste.'kremlinisie. staliniste. Faptul te iJan
rigent, autaqnstituit in lgg*, ar fi primit binecuvf*. De*liu !l ataca pe Eugen Barbli cu at?ta fer***iate
tarea fard ree*!'ve a lui Gogu R*dulescu, da*a ar este dovaCa acestei nnacabre supravietuiri
fi fost in libsrtate.'Aproape tcfi rfiernbrii cor*itetu- Ecl-lipa Kar*intqrnuiui din Romania ri-a refiu.ri-
tui se afl* c& $es?n*tr^tri pe mers*riui prin care 5s t*t la puter*a ei- tn fitet"atura. ea a fcst ser"l*s d*-
cere€l safvaf*a lui Gogu R*duf*$cu di*"t pfocqsul ierioratd 'de Eugen Barb'q. Eugen Barbu ti-*buia
acuzafilor Ce genocid. Fostul membru at C*P.Ex., $a cad*. A fcst sc*s, in "!SSS, de la ,,i-uceaf.*rt':1".
Gogu.Ridul*scu, era Tnsi de nesatvatr a$9 c* me- a fost sdas" t*t ?n lgSS, diri ccndueerea #niunii
rnoiiul reprr:dus de revista ,JatuSi iubirea" rre do* Scriitorifcr, printr-un furt de vcturi urial, ' a f*st
vedegte fifia{ia existenti lntre pseuda-diaidenfa 'btacat, ?n 1g?0, p*ntru ,,Pri*cepe[e-', oper& mare a
rorn&ni gi aparatul superior al partidutui ccr*u- fast atacat mai ap*i pentru c6 era redactor-sef ia
nist din Ronr&nia" De aftfel, cara*teristica prlnci- -S*ptamina",- a fost atacat. ?n 1979, ci ,,piagia-
pald a acest*r dlzidenf i creati_de emisiu*ile tor"', a fost dln ns$ atacat. ?n 19S$, cind & fasl
iopei 'Llbere" este invirteala. Grup$l Pentru =-Eul
Dia- scos de ta ,,S*pt*nli*a", p*ntru ca rnai apai sa"f i,e
exctus. in t*arn*a lui t$S, di* Uniunea Scriit*ri-
-
Iog $ocial; care a ficut at?ta zawl i* iurul lui, s-a
dizotvat nu numai prin csrnprornitere, ci gi pentru lor.