Moarte si Inviere Hristos gi Marla Magdalena Alina Paraschiv SUNTEM INCAPABILI SA DISCERNEM TAINA MORTI care se ascunde in noi, sau poate doar refuzim s& 0 privim, si o serutim. Cu asta incope neputinta noastra. Orice inviere, ca innoire spre asemanarea cu Dumnezeu, trece prin moarte gi congtientizarea ei: ,adevtrat, adevirat vi spun ef, daca grduntele de gréu, dnd cade tn pamant, nu va muri, ramédne singur; iar daca va muri, ‘aduce multd roada” (Toan 12, 24). Starea unui sufict robit de moartea adusii de patimi e eu mult ‘mai terifianta decat a trupului care, viu fiind, se mumifica imbatranind, Regresia trupului din care muse ‘moartea poate fi gi forma de smerire. ‘Mai poti recunoaste fn acosta un om, cdnd odata cu puterile trupesti, {I parasese strdlucirile rafiunii? (CAnd din omul din care a pierit Pelerini ae orice frumusete exterioara, nu poate stiri cel spiritual, omul cel tainic al inimit (I Petru 8, 4), chipul lui Hristos plimadit gi ereseut de caldura Duhului Sfant ... Ce mai poti spune despre el? Episodul intalnirii eu cel Inviat in ziua intai a eaiptimanii (loan 20, 1), ne vorbeste despre o umanitate modificata interior prin coabitarea cu Domnul. Maria nu venise Ia mormant dis-de-dimineat (loan 20, 1) dear pentru conformitatea eu un obicei; ueenicii Toan si Petru dogi ined nu stiau Seriptura (loan 20, 9) alergau impreund (oan 20, 4), afland ef: Aw luat pe Domnul din ‘mormént gi noi nu gtim unde Lau pus" (loan 20, 2), Dezmeticiti din socul durerii, tof fl cautau. Fiecare in felul lui ( Veri: Ioan 20, 5-10) Plainsul Mariei este unul al deplinei ceéutari a Tui Dumnezen .., ,Au luat pe Domnul meu gi nu gtiu unde L-au pus” (Ioan 20, 13). Este inaintarea sufletului omenese in dimensiunea unei noi Tubiri deschise de chiar fnvierea Lui, Alte, co sens sa dm Intoarcerii Marie: .lisus ia zs: Maria! Intorctndu-se, aceea I-a zis ‘orciegte: Rabunil adicd, Invatatorule” oan 20, 16). Cu siguranta nu este vorba despre ointoarcere fied, Maria stiitea eu fata spre Tisus dupa cum rsetul 14 al Bvangheliet dupa Toan, asumat de eaitre traditia iconografiet a Biseriei J ea 8a intors eu fafa i a wazut pe Tisus snd, dar mu stiac& este lisus” (oan 20, 14). Ce legaturs ar exista fn aceasta alaiturare: omul vechi, trecator gi omul innoit, eutdtor de Dumnezou, rocunosedind in inima sa glasul Lui? Tocmai aceasta {ntoarcerea,intoarcerea cu toat fiinta cétre Dommul, Daca oml ar congtientiza si s-ar angaja in aceasta ne deserie Iubire eu maxima sarguinf, fi trupul putred de boala, ar intémpina ‘moartea cregtineste, agteptind in cugotare limpezita gi cu suflet insetat intdlnirea eu Domaul sau, Hristos a inviat pentru ca noi si ne reintoareem {n cer, si recuperém cerul fintei noastre, noi, cei care, inca departe flind, suntem petreeufi eu privirea de Tatal (Luca 15, 20). Luminatorul ‘de Vasile Voiculeseu ‘Am fasta nerodl in poveste Ceca Soaree cu oboe In casé-i fara usi, fara fereste.. $i bestema numerals nenorocu lea cu cdl mini gal, afr, Tn luming si para, Scand mise prea sunt pine, Ina rsturndndrlen ine Asa ani de-a randul Neam canon car min cu gn au. ‘Atunei ai trimis Ingerul Tau s-mi arate tevorl mini adearat: Ela atin min secure dur ‘Si-a ibit ngprasnic, fra mil, pereti AL cuts crm s mol padi S-a2gudut an tenet cies viet, [A cuts acini mute s supine, Dar prin spr ut mine Ca pint-un oc degen iu yes, Scarelea nv nldunl meu. Sieve oats, tues tat. Tngerul luminator a zburat aiurea, Lisi init secures Coeaba suet de-tunce Insti pina De soar, de sav de umn Baletinul parohal el Bisereit Sf. Intdiul Mare Mucenic gi Arhidiacon Stefan * Anul I, nr. 2 19