Sunteți pe pagina 1din 1

Balaurul cel cu sapte capete

A fost odata( ca niciodata(; ca( de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de când fa(cea plops,orul pere s,i ra(chita mics,unele; de când
se ba(teau urs,ii în coade; de când se luau de gât lupii cu mieii de se sa(rutau, înfra(t,indu-se; de când se potcovea puricele la
un picior cu noua(zeci s,i noua( de oca de fier s,i s-arunca în slava cerului de ne aducea poves,ti;
De când se scria musca pe pa(rete,
Mai mincinos cine nu crede.
A fost odata( într-o t,ara( un balaur mare, nevoie de cap. El avea s,apte capete, tra(ia într-o groapa(, s,i se hra(nea numai cu
oameni. Când ies,ea el la mâncare, toata( lumea fugea, se închidea în case s,i sta ascunsa( pâna( ce-s,i potolea foamea cu
vreun drumet, pe care îl tra(gea at,a la moarte. Tot,i oamenii locului se tânguiau de ra(utatea s,i de frica balaurului. Ruga(ciuni
s,i câte în luna( s,i în soare se fa(cusera(, ca sa( scape Dumnezeu pe biata omenire de acest nesa(t,ios balaur, dara( în des,ert.
Fel de fel de fermeca(tori fusera( adus,i, însa( ra(masera( rus,inat,i cu vrajele lor cu tot. În cele din urma(, daca va(zu împa
(ratul ca( toate sunt în des,ert, hota(rî ca sa( dea pe alt,ii… la atîtea iznoave.
Iara( dupa( ce se duse vestea în t,ara(, mai mult,i voinici se vorbira( sa( mearga( împreuna( la pânda( s,i sa( mântuiasca( t,ara
de un as,a balaur înfricos,at. Ei se înt,elesera( între dâns,ii ca sa( faca( un foc la marginea ceta(t,ii, care era mai apropiata( de
locul unde tra(ia balaurul, s,i în care cetate era s,i scaunul împa(ra(t,iei, s,i acolo sa( stea sa( privegheze pe rând câte unul,
unul, pe când ceilalt,i sa( se odihneasca(; s,i ca nu cumva cela ce ar fi de pânda( sa( doarma( s,i sa( vie balaurul sa(-i ma
(nânce d-a gata, fa(cura( lega(tura( ca cela care va la(sa sa( se stinga( focul sa( fie omorât, drept pedeapsa( daca va dormi
când ar trebui sa( fie des,tept.
Cu aces,ti voinici se întova(ra(s,i s,i un om verde, pui de român, s,tii colea, care auzise de fa(ga(duint,a împa(ratului s,i venise
sa(-s,i încerce s,i el norocul.
Pornira(, deci, cu tot,ii, îs,i alesera( un loc aproape de groapa( s,i se pusera( la pânda(. Pândira( o zi, pândira( doua(, pândira(
mai multe zile, s,i nu se întâmpla( nimic. Iara( când fu într-una din zile, cam dupa( asfint,itul soarelui, pe când era de rând
viteazul nostru sa( pândeasca(, ies,i balaurul din groapa( s,i se îndrepta( ca(tre voinicii cari dormeau pe lânga( foc. Viteazului
care priveghea, i se fa(cuse inima cât un purice, dara(, îmba(rba(tându-se, se repezi, s,i unde se arunca(, ma(re, asupra
balaurului cu sabia goala( în mâna(, s,i se lupta( cu dânsul, pâna( îi veni bine s,i hârs,t! îi taie un cap, hârs,t! s,i-i mai ta(ie
unul, s,i as,a câte unul, câte unul pâna( îi ta(ie s,ase capete. Balaurul se zvârcolea de durere s,i plesnea din coada(, de te lua
fiori de spaima(, viteazul nostru însa( se lupta de moarte s,i obosise, iara( tovara(s,ii sa(i dormeau dus,i.
Daca( va(zu el ca( tovara(s,ii sa(i nu se des,teapta(, îs,i puse toate puterile, se mai arunca( o data( asupra grozavului balaur
s,i-i ta(ie s,i capul ce-i mai ra(ma(sese. Atunci un sânge negru lasa( din ea, fiara( spurcata(, s,i curse, s,i curse, pâna( ce stinse
s,i foc s,i tot. Acum ce sa( faca( viteazul nostru, ca sa( nu ga(seasca( focul stins, când s-or des,tepta tovara(s,ii lui, ca(ci lega
(tura lor era ca sa( omoare pe acela care va la(sa sa( se stinga( focul. S-apuca( mai întâi s,i scoase limbile din capetele
balaurului, le ba(ga( în sân s,i iute, cum putu, se sui într-un copaci înalt, s,i se uita( în toate pa(rt,ile, ca de va vedea undeva
vro zare de lumina(, sa( se duca( s,i sa( ceara( nit,el foc, ca sa( at,ât,e s,i el pe al lor ce se stinsese. Ca(ta( într-o parte s,i într-
alta s,i nu va(zu nica(iri lumina(. Se mai uita( o data( cu mare ba(gare de seama( s,i za(ri într-o depa(rtare nespusa( o
schinteie ce abia lica(rea. Atunci se dete jos s,i o porni într-acolo.
Se duse, se duse, pâna( ce dete de o pa(dure, în care întâlni pe Murgila(, s,i pe care îl opri pe loc, ca sa( mai întârzie noaptea.
Merse dupa( aceea mai departe s,i dete peste Miaza(noapte, s,i trebui sa( o lege s,i pe dânsa ca sa( nu dea peste Murgila(. Ce
sa( faca(, cum sa( dreaga( ca sa( izbuteasca(? O ruga( sa(-i ajute a lua un copaci în spinare, care, zicea el, îl ta(iase de la ra
(da(cina(; o înva(t,a( el sa( se puie cu spatele sa( împinga(, pe când el tot cu spatele la copaci de ceealalta( parte va trage cu
mâinile, ca sa(-i pice în spinare s,i sa(-l ia sa( se duca( la treaba lui.
Miaza(noapte, de mila( s,i de ruga(ciunea ce-i fa(cu, se puse cu spatele la copaciul care i-l ara(ta( viteazul s,i, pe când
împingea, el o lega( de copaci cobza(, s,i porni înainte, ca( n-avea vreme de pierdut.
Nu fa(cu multa( cale s,i întâlni pe Zorila(, dara( lui Zorila( nu prea îi da mes,ii a sta mult de vorba(, ca(ci, zicea el, se duce
dupa( Miaza(noapte, pe care o luase în goana(. Fa(cu ce fa(cu s,i-l puse s,i pe dânsul la buna( rânduiala(, ca s,i pe ceilalt,i doi,
dar cu mai mare ba(taie de cap. Apoi pleca( înainte s,i se duse pâna( ce ajunse la o pes,tera( mare, în care za(rise focul.
Aci dete peste alte nevoi. În pes,tera( acolo tra(iau nis,te oameni urias,i carii aveau numai câte un ochi în frunte. Ceru foc de
la dâns,ii, dar ei, în loc de foc, pusera( mâna pe dânsul s,i-l legara(. Dupa( aceea as,ezara( s,i un cazan pe foc cu apa( s,i se ga
(teau sa(-l fiarba( ca sa(-l ma(nânce.
Dara( tocmai când era sa(-l arunce în ca(ldare, un zgomot se auzi nu departe de pes,tera aceea, tot,i ies,ira(, s,i la(sara( pe un
ba(trân de ai lor ca sa( faca( asta( treaba(.
Cum se va(zu viteazul nostru singur numai cu unchias,ul, îi puse gând ra(u. Unchias,ul îl dezlega( ca sa(-l bage în cazan, dara(
voinicul îndata( puse mâna pe un ta(ciune s,i-l azvârli drept în ochiul ba(trânului, îl orbi, s,i apoi fa(ra( sa(-i dea ra(gaz a zice
nici cârc! îi puse o piedica( s,i-i fa(cu vânt în cazan. Lua( focul dupa( care venise, o apuca( la sa(na(toasa, s,i sca(pa( cu fat,a(
curata(. Ajungând la Zorila(, îi dete drumul. Dupa( aceea o tuli la fuga( s,i fugi pâna( ce ajunse la Miaza(noapte, o dezlega( s,i
pe dânsa, s,i apoi se duse s,i la Murgila( pe care îl trimise sa(-s,i vaza( de treaba(. Când ajunse la tovara(s,ii sa(i, ei tot mai
dormeau. Nu începuse, vezi, înca( a se ara(ta albul zilei, atât de lunga( fu noaptea, fiindca( voinicul îi oprise cursul, s,i as,a avu
timp destul sa( colinde dupa( focul care îi trebuia. N-apuca( sa( at,ât,e focul bine s,i tovara(s,ii sa(i, des,teptându-se, zisera(:
- Dara( lunga( noapte fu asta, ma(i vere.
- Lunga( da, vericule, ra(spunse viteazul.
S,i se umfla din foale ca sa( aprinza( focul. Ei se sculara(, apoi începura( a se-ntinde s,i a ca(sca, dara( se cutremurara( când
va(zura( namila de lighioana( lânga( dâns,ii s,i un lac de sânge cât pe colo. Zgâira( ochii s,i cu mare mirare ba(gara( de seama
( ca( capetele balaurului lipsesc, iara( viteazul nu le spuse nimic din cele ce pa(t,ise, de teama( sa( nu intre ura( între dâns,ii,
s,i se întoarsera( cu tot,ii în oras,.