Curs 1 Chirurgie si nursing in chirurgie generala

Lista competenelor specifice unitii de competena corespunztoare modulului

2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire
(nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale.
3. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing).
4. Aplica interventiile proprii si delegate.
5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate.

Plan de ingrijire in chirurgia generala

NOIUNI INTRODUCTIVE
Chirurgia ocupa un rol important in multe unitati care acorda ingrijiri de sanatate,
incluzand spitale, clinici precum si cabinete medicale. Desi majoritatea interventiilor
chirugicale necesita internarea pacientului in spital, un numar destul de mare de pacienti
beneficiaza de interventii chirurgicale in ambulator sau spitalizare de zi, pacientul avand
posibilitatea sa plece acasa in aceeasi zi. Chirurgia ambulatorie reduce considerabil costurile
medicale prin eliminarea cazarii peste noapte a pacientului.
In ceea ce priveste pregatirea pentru operatie, intotdeauna este absolut necesara
acordarea ingrijirilor de nursing specifice: culegerea de date, aplicarea ingrijirilor, educatie si
suport. Desi chirurgia este in cele din urma benefica pentru pacient, o procedura chirurgicala,
chiar si minora, este intotdeauna traumatica pentru o persoana. Chirurgia invadeaza corpul
uman si prezinta deseori o amenintare a starii de bine fiziologic si psihologic.
Personalul din serviciile de specialitate vede chirurgia ca o procedura clara, cu pasi
bine prestabiliti si cu un rezultat predictibil. Dar pacientul nu stie la ce sa se astepte inaintea,
in timpul si dupa actul chirurgical in sine si nici ce asteapta personalul medical de la ei.
Asistentul medical poate ajuta pacientul sa isi controleze anxietatea prin:
- furnizarea de informatii despre pregatirile preoperatorii;
- acordarea de sprijin emotional.
Calitatile necesare asistentului medical in sectia de chirurgie:
Capacitatea de adaptare la orice situatii;
Comunicare buna si capacitate de cooperare cu restul echipei;
Curaj, stabilitate emotionala si promptitudine;
Rezistenta fizica si psihica;
Bun tehnician;
Cunoasterea normelor de etica profesionala.
Scopurile si tipurile de interventii chirurgicale
Chirurgia este indicata ca tratament din multiple motive si poate fi clasificata, in mod
artificial, in functie de:
- scopurile ei;
- gradul de risc pe care il are asupra individului;
- urgenta cu care se impune interventia chirurgicala.
Scopurile chirurgiei includ:
- diagnostic;
- curativ: ablativa; constructiva; reconstructiva; paliativa.
Chirurgia diagnostica furnizeaza chirurgului informatii care il vor ajuta sa stabileasca
sau sa confirme diagnosticul unei boli. Prin indepartarea tesuturilor pentru examinare
microscopica, chirurgia diagnosticheaza un proces patologic. De exemplu, o biopsie de tesut

la san este utila in diagnosticarea precoce a cancerului de san.

Chirurgia exploratorie este deasemenea utila in stabilirea unui diagnostic. Prin
explorarea unei cavitati sau zone a corpului, chirurgul este capabil sa determine amplitudinea
unei afectiuni.
Chirurgia curativa are ca scop tratarea bolii sau de a reda functionalitatea unor
tesuturi afectate de diverse afectiuni sau traume. Indepartarea unei tumori maligne sau
repararea unei zone traumatizate sunt exemple de chirurgie curativa. Aceasta poate fi
clasificata dupa cum urmeaza: chirurgie ablativa; reconstructiva; constructiva.
- chirurgia ablativa presupune eliminarea organelor bolnave. Nefrectomia,
mastectomia sunt exemple de chirurgie ablativa.
- Chirurgia reconstructiva presupune proceduri de redare completa sau partiala a
functionalitatii sau aspectului normal a unui tesut anormal sau bolnav.
- Chirurgia constructiva repara malformatiile congenitale cum ar fi de exemplu
deformarile faciale.
Chirurgia paliativa amelioreaza anumite simptome ale bolii dar nu trateaza o
afectiune. Utilizarea chirurgiei paliative este foarte comuna in prezent in cazul afectiunilor
cronice sau terminale. De exemplu, o tumora de dimensiuni mari poate fi eliminata pentru a
evita o obstructie intestinala cauzata de celulele canceroase.
Chirurgia poate fi clasificata deasemenea ca fiind minora sau majora in functie de
gradul de risc al acesteia.
- chirurgia majora implica un grad inalt de risc. Este caracterizata prin:
a) alterari majore ale organelor si structurilor corpului;
b) posibile pierderi majore de sange;
c) durata procedurii;
d) risc de complicatii in timpul si dupa interventia chirurgicala.
Aceste proceduri implica interventii la nivelul cutiei toracice, inima si organe
abdominale majore.
- chirurgia minora implica grade minime de risc. In mod normal chirurgia minora
implica proceduri care:
a) nu sunt complicate;
b) sunt de scurta durata;
c) potential minim de sangerare;
d) implica riscuri minime.
Biopsiile si extractiile dentare sunt exemple de operatii minore.
De retinut!! Interventiile chirurgicale minore nu exclud riscurile chirurgicale.
Interventiile chirurgicale pot fi clasificate si in functie de urgenta si necesitatea
lor.
- chirurgia de urgenta presupune interventia imediata pentru a salva viata unei
persoane, un organ sau un membru.
- Interventia chirugicala de necesitate nu este urgenta dar este necesara pentru starea
de bine a persoanei: de exemplu extirparea unei tumori.
- chirurgia electiva sau optionala nu sunt absolut necesare dar pe termen lung pot
avea rezultate pozitive. De exemplu chirurgia cosmetica faciala poate creste starea de bine
psihologica a persoanei.
Fazele ingrijirilor chirurgicale:
Intregul proces chirugical este numit perioada perioperatorie. Este constituit din 3
faze:
-

perioada preoperatorie: incepe cand interventia este programata si se termina in

momentul cand pacientul este anesteziat pentru operatie;

perioada intraoperatorie incepe din momentul anestezierii pacientului si se termina

in momentul in care interventia chirurgicala s-a incheiat;
- perioada postoperatorie este denumita si faza de recuperare. Aceasta etapa se
sfarseste in momentul in care pacientul si-a revenit complet. Aceasta etapa poate
dura saptamani sau chiar luni de zile.
Culegerea datelor, planificarea si interventia din procesul de nursing au loc pe
parcursul intregului proces chirurgical. Cu toate acestea nevoile specifice ale individului si
responsabilitatile asistentului medical sunt diferite in fiecare etapa a procesului chirurgical. De
exemplu in etapa preoperatorie asistentul medical explica pacientului riscurile interventiei
chirurgicale, instruieste si pregateste pacientul din punct de vedere fizic pentru operatie. In
timpul etapei intraoperatorii, asistentul medical asigura preventia impotriva infectarii
pacientului. In etapa postoperatorie asistentul medical asigura prevenirea complicatiilor si
recuperarea pacientului. De asemenea asistentul medical furnizeaza pacientului informatiile
necesare pentru continuarea ingrijirilor la domiciliu si eventual ii recomanda servicii
specializate in ingrijiri la domiciliu.

PLAN DE NGRIJIRE N AFECIUNI CHIRURGICALE

1. Culegerea datelor n chirurgie
Analiza amnunit a proceselor patologice impune o investigaie minuioas a
bolnavului:
- a manifestarilor digestive;
- a nevoii de a elimina;
- a manifestrilor de la nivelul tegumentului i mucoaselor;
- a strii generale;
- a mediului n care triete (domiciliu i loc de munc).
Camera n care se face examinarea trebuie s aib o temperatur optim de 18-20
grade. Factorii termici, frigul i cldura pot influena reaciile fiziologice, de care trebuie s se
in seama.
Prin interogarea bolnavului (anamnez), se vor aduna o serie de date importante despre
pacient i afectiunea dermatologic care vor contribui, alturi de examenul obiectiv i
explorrile de laborator, la stabilirea planului terapeutic corespunztor.
a. Anamneza urmrete ca elemente principale:
datele biografice
- vrsta:
- sexul bolnavului
- profesia i locul de munc;
- starea generala de sanatate a persoanei;
istoricul afeciunii:
- debutul bolii (acut, brusc sau insidios n afeciuni cronice);
- circumstanele i momentul apariiei simptomelor (ziua, noaptea, dup
alimentaie, stres, traumatisme);
- localizarea i intensitatea manifestrilor;
- asocierea altor semne si simptome;
- evoluia simptomatologiei pn n momentul prezentrii la medic;
- eventualele tratamente fcute precum si i efectele acestora;
- starea general actual.

 antecedentele personale patologice (boli anterioare sau actuale, sistemice care se pot
manifesta chirurgical)
antecedente heredo-colaterale:
- starea de sntate a membrilor familiei i ,,zestrea genetic,, ;
- dac membrii familiei att pe ramur ascendent, ct i descendent au suferit
de o boal asemntoare;
factori psihici si educationali:
- nivelul cunostintelor in ceea ce priveste interventia chirurgicala;
- abilitatile de implicare in procesul de ingrijire;
- atitudinea;
- nevoi spirituale: religie, preocupari privind moartea,
- sistemul de sprijin: familie, prieteni;
- deprinderi culturale asociate cu boala sau chirurgia
condiiile sociale i de munc:
- condiiile de trai i igiena locuinei;
- starea material;
- expunerea la noxe externe ( profesia, mijloace de ngrijire,
cosmetice, mbrcminte) sau la ali factori (animale, frig, cldur),
medicamente;
- dac mediul n care bolnavul triete sau lucreaz, exist i altii care sufer de
aceeai boala;
factori de risc i date epidemiologice:
- alimentaia;
- alcoolismul, tabagismul, consumul de droguri;
- statutul hidric si electrolitic;
- factori de risc majori: sdr coronariene majore, infarct miocardic recent, angina
pectorala severa instabila, insuficienta cardiaca cr decompensata., aritmii,
valvulopatii severe
- factori de risc medii: angina pectorala stabila, IMA antecedente, diabet zaharat,
varsta, imobilizare prelungita, tromboembolism in antecedente, cancere,
varice, fracture, obezitate, chirurgia mare abdomen, pelvis sau membre
inferioare
- factori de risc minori: virsta inaintata, eck modificari minore, avc la distanta,
hta sub tratament
Toate aceste elemente contribuie la stabilirea corect a diagnosticului. De multe ori
este necesar s se studieze amnunit :
personalitatea bolnavului;
alte boli care pot compromite starea general.
Dup ce s-au stabilit aceste informaii, se poate trece la examenul obiectiv.
b. Examenul obiectiv
Examenul clinic obiectiv:
- examenul pe aparate si sisteme
- examenul clinic pe segmente
- tehnica de examinare ( inspectie, palpare, percutie, ascultatie)
c. Examenul loco regional:
specific FO chirugicale
precizarea caracterelor clinice obiective ale afectiunii chirurgicale
se adreseaza zonei de maxima intensitate a simptomatologiei dar si zonelor ce pot fi
interesate secundar ( ex.: cancer, infectii, traumatisme)

 poate preciza caracterul de urgenta al afectiunii ce impune interventia chirugicala ( ex.

Hemoragia interna, abdomenul acut)
d. Examinri complementare
Evaluarea rezervei functionale respiratorii, cardiocirculatorii, renale, metabolice:
obiective: determinarea tarelor organice preexistenta sau /si produse de afectiunea
chirurgicala
compensarea preoperatorie diminuarea riscului operator
aprecierea rezervelor functionale organice
aprecierea riscului operator si anestezic.
1. evaluarea respiratorie:
anamneza
ex clinic
explorari paraclinice: - rx toracic, ct toracic, teste ventilatorii, determinarea gazelor
sangvine
implicatii in : indicatia si amploarea actului operator, indicatia tipului de anestezie
2. evaluarea cardio circulatorie:
anamneza, tratamenta anterioare
ex clinic : puls artere periferice, puls la carotide
expl paraclinice: ekg, ecocardiografie, angiografie, angiormn, eco doppler, ct,
ecografie in anevrisme
3. Evaluarea functionala hepatica: clinic si paraclinic: biologic ( biochimie, ag virale),
imagistic ( ecografie, ct, rmn)
4. Evaluarea functiei renale
monitorizarea diurezei
sumar urina
ex calitativ al urinei - eliminari urinare
ex biochimic singe uree, creatinina
insuficienta renala : acuta si cronica
modificari metabolice:
metabolism proteic bolnavul denutrit
diabetul zaharat restabilirea echilibrului glicemic
pacientul cu tare endocrine.
5. Evaluarea evetualelor tulburari de coagulare:
sdr hipocaogulabilitate: trombocitopenii, afectiuni hepatice, hemofilia, tratamente
anticoagulante

sdr hipercoagulabilitate
Risc 1
Risc 2
Risc 3
Risc 4

Risc 5
Risc 6

Bolnav cu stare de sanate normala

Bolnav cu boli sistemice mici si moderate
fara limitare funtionala
Bolnav cu boli sistemice severe cu
limitarea activitatii dar fara incapacitate
Bolnav cu boli sistemice severe care
determina incapaciate si pune viata in
pericol
Bolnav muribund la care nu se poate
prevedea supravietuirea la mai mult de 24
ore
Pacient donator de organe

( decerebrat)
Semne si simptome in chirurgia generala:
Abdomenul acut n care simptomul principal este durerea abdominal, cu debut
brusc, nsoit sau nu de alte tulburri cum ar fi: inapeten, ercutaii, vrsturi, tulburri de
tranzit.
Caracterul durerii poate fi:
- continu progresiv n apendicite, colecistite, pancreatite, ulcer penetrant;
- colicativ, cu perioade nedurereoase n colic litiazic biliar sau renal;
- durerea din perforaie cu debut supraacut, nsoit de semne de peritonit;
- durerea ischemic intestinal, cu debut supraacut, apoi cu o ameliorare a
durerii, ulterior asociindu-se cu semne de peritonit;
Sediul durerii ne poate ajuta la localizarea leziunii, astfel:
- n epigastu stomac, duoden, ci biliare, pancreas, colon;
- n hipocondrul drept ci biliare, ficat, duoden, pancreas;
- n hipocondrul stng stomac, pancreas, splin;
- n fosa iliac dreapt apendice, cec, mezenter, anexa dreapt;
- n fosa iliac stng tract urinar stng, anexa stng, colon descendent;
- regiunea ombilical duoden, jejun, ileon;
- hipogastru intestin subire, stomac, vezic urinar;
Durerea poate iradia n :
- spate ntlnit n pancreatit sau anevrism de aort abdominal;
- umrul drept n colecistite i sarcin extrauterin;
- n scrot sau labii n litiaza ureteral.
Durerea poate prezenta o anumit ritmicitate sau periodicitate, ca cea din ulcerul
gastroduodenal.
Durerea poate fi calmat de mncare ( n ulcerul gastroduodenal), de vrstur ( n
stenoza piloric), prin administrarea de medicamente sau prin anumite poziii antalgice.

Probleme posibile
Posibile manifestari de dependenta
Scaderea apararii impotriva Infectii ale plagii operatorii
infectiilor
Activarea raspunsului la stress Raspuns exagerat la stress, esecul mecanismelor
homeostatice, modificari ale activitatii cardiovasculare si
endocrine
Afectarea sistemului vascular Sangerare excesiva, hemoragie la nivelul plagii operatorii.
Disturbarea
functionarii Depinde de organul afectat, de exemplu motilitatea gastrica
organelor interne
poate fi afectata temporar, functia colecistului poate fi
suspendata.
Alterarea
oxigenarii Depresia sistemului nervos central prin anestezie/analgezie
tesuturilor
altereaza functia respiratorie.
Alterarea echilibrului hidro- In timpul interventiei chirurgicale se pierd fluide si
electrolitic
electroliti. Pot sa apara acidoza sau alcaloza.
Alterarea starii de nutritie
Reducerea ingerarii de alimente si lichide, posibile greturi si
varsaturi.
Alterarea eliminarilor
Tractul gastrointestinal este gol, diminuarea presiunii
sangelui la nivel renal si modificarile hormonale determina
afectarea eliminarilor urinare.
Reglarea temperaturii
Vasodilatatia determinata de anestezie, pierderea caldurii
6

Afectarea mobilitatii

Afectarea
somnului
confortului
Alterarea senzatiilor
Alterarea imaginii corporale

corpului in timpul interventiei chirurgicale; febra datorata

infectiilor.
Suprimarea activitatii musculare determinata de depresia
SNC, imobilitate determinata de durere si slabiciune
musculara.
si Alterarea bioritmului; depresia SNC; durere si disconfort.

Alterarea receptionarii informatiilor externe; depresia SNC

Pierderea unor functii sau parti ale corpului; invazia asupra
corpului; distorsiunea imaginii corporale.
Alterarea identitatii si stimei Interferenta cu rolul social, interferenta cu performanta
de sine.
sexuala; reducerea stimei de sine.
Siguranta si securitate
Necunoasterea mediului spitalicesc; intreruperea rutinei
zilnice si a autoingrijirii
Planificarea ngrijirilor:
Cuprinde obiectivele de ngrijire.
Obiective:
- Ameliorarea durerii;
- Prevenirea infectiilor;
- Prevenirea complicaiilor,
- Recuperarea fizica si psihica;
- Redobndirea unei imagini de sine pozitiv;
- Reintegrarea socio-profesional.

Realizarea interveniilor (aplicarea ngrijirilor):

Intervenii:
a) Interventii autonome
Comunicarea cu bolnavul
Tratarea si hidratarea bolnavului pe cale orala
Asigurarea igienei
Mobilizarea pacientului
Educatia sanitara a bolnavului
Psihoterapie
b) Interventii delegate
Pregatirea bolnavului pentru investigatii
Recoltarea produselor patologice si biologice pentru analize de laborator
Pregatirea preoperatorie
Ingrijiri intraoperatorii
Ingrijirea postoperatorie

EDUCAIA PENTRU SNTATE CUPRINDE

Identificarea i eliminarea factorilor favorizani
Msuri de igien:
Msuri de prevenire a infeciei:
- prezentarea la medic imediat ce apar semnele unei afectiuni;
- evitarea autotratrii.