37.

Procesul tranzitoriu la un scurtcircuit trifazat alimentat de

la o surs, tensiunea creia are amplitudinea constant.

Lsc

Ls

Rsc

Rs

u
S examinm un circuit
elementar n care se produce un scurtcircuit trifazat
.
L sc
L sc
Ls

- inductivitatea total a circ. n s.c.

- rezistena total a cerc. n s.c.

- inductivitatea sarcinii

Rs

- rezistena sarcinii
Procesul tranzitoriu electromagnetic la s.c. l vom examina n ipoteza,
c acesta se alimenteaz de la o surs, impedana proprie a creia
este egal cu zero i tensiunea la borne, varind cu o frecven
constant, are o amplitudine constant,o atare surs se numete
surs de putere infinit.
Din schem rezult, c procesul de s.c. este analogic procesului de
conestare a unui circuit activ-inductiv la o surs, tensiunea creia
u U m sin( t )

variaz sinusoidal:
Tensiunea aceasta este echilibrat de cderea de tensiune pe
R sc

L sc

rezistena
i de TEM ce apare pe inductivitatea
.Ecuaia
bilanului tensiunilor ntr-un aa circuit se prezint n felul urmtor:
u i sc Rsc Lsc

disc
,
dt

unde

i sc

este curentul de s.c.

Dup substituirea lui u prin espresia de mai sus obinem:

di sc
R
U
i sc sc m sin( t )
dt
Lsc Lsc
'
sc

soluia general a ecuaiei difereniale const

i (t )

din 2 componente

i sc'' (t )

i sc i (t ) i (t ) I pm sin( t sc ) C e
'
sc

''
sc

t
Ta

I pm

unde
- este valoarea de amplitudine a curentului n regim
permanent de s.c
sc

Ta

- efazajul dintre curentul de s.c. i tensiune;

-constanta de
timp a circuitului n s.c.
C - constanta de integrare
Considernd la momentul iniial egal cu zero obinem urmtoarea,
adica

i sc( t 0) i s ( t 0 ) ,

obinem

I pm sin( sc ) C I m sin( )

C I m sin( ) I pm sin( sc )

. Adic

Im

din aceast relaie obinem c

este valoarea de amplitudine a
Im

curentului n regim normal de funcionare:

Um
3 Z

defazajul dintre curent i tensiune n regim normal de funcionare.

Dup substituirea constantei C n relaia curentului de scurtcircuit vom
obine:

isc I pm sin( t sc ) I m sin( ) I pm sin( sc ) e

t
Ta

Analiza ecuaiei
primite atat, c n decursul procesului tanzitoriu curentul de s.c. are
dou componente:
curentul sinusoidal forat , numit n calculele practice componenta
ip

periodic a curentului de s.c. ( )

curentul aperiodic liber, ce amortizeaz exponenial i se numete
ia

componenta aperiodic a curentului de s.c. ( )

Variaia n timp a curentului de s.c. i a componentelor acestuia

pentru

sc 90

este reprezentat n figura de mai jos:

Mrimea componentei periodice a curentului de s.c. este determinat

de tensiunea sursei de alimentare i de impedana circuitului n s.c.
Valoarea eficace a acestui curent se determin cu relaia:
I p I ;;

U
3 Z sc

Valoarea iniial a componentei periodice a curentului

de s.c. poate s varieze de la zero la

s.c. ( ) i defazajul
atunci

I p 0 I pm

sc

I pm

n dependen de momentul

. Dac se mplinete condiia

sc 90

Deoarece n reelele de nalt tensiune

sc 90

, valoarea iniial a
0 ori 180

componentei periodice va fi maxim n caz, dac

, adic
cnd s.c. are loc la trecerea tensiunii prin zero.
Valoarea iniial a componentei aperiodice a curentului de s.c. se
determin reeind din condiia: valoarea curentului n momentul iniial
al s.c. este egal cu valoarea cu valoarea curentului n momentul
anterior defectului

isc0 i p 0 ia 0 is 0

de unde

ia 0 i s 0 i p 0

Este evident

faptul, c componenta aperiodic va avea valoare iniial maxim

dac:
s.c. are loc n momentul trecerii prin zero
curentul de sarcin n momentul anterior defectului este egal cu zero
ia 0 I pm

i p is

n acest caz
Dac n momentul s.c.
atunci componenta
aperiodic nu apare. n circuit imediat se stabilete un regim
permanent de s.c.
Durata procesului tranzitoriu este determinat de durata armonizrii
componentei aperiodice a curentului de s.c. Valoarea maxim
i

instantanee a curentului total de s.c. se numete curent de oc ( )

Mrimea acestui curent, egal cu suma componetelor periodice i
aperiodice, la fel depinde de monentul n care n care are loc s.c.
U (t 0 ) 0

curentul de oc va avea valoarea maxim, dac

Acestea sunt condiiile cele mai nefavorafile de s.c.

i s ( t 0) 0

38.Procesul tranzitoriu la un scurt circuit alimentat la

un generartor fara regulator automat de tensiune
R.A.T.
Tensiunea l bornele generatorului fara reglare automata a tensiunii in
caz de SC in retea se micsoreaza treptat in timp. Aceasta micsorare
este cauzata de actiunea de demagnetizare a reactiei statorice la
parcurgerea statoruilui de de curentii mari de SC.
Micsorarea tensiunii la rindul sau aduce la o micsorare a amplitudinii
componentei periodice a curentului de SC de la valoare sa maxima.
i p =I p 2=I p
in momentul initial de timp pina la valorea minima in
0

regim pemantent de SC I = 2 .
Variatia in timp a curentului de SC si a componentelor acestuia in
cazul examinariii pentru =0 si SC=900. Asa dar generatorul nu este
ekipat cu reglare autoimata a tensiuni, valoare componentei periodice

a curentului permanent in regim de SC ( I ) este mai mica decit

valoare ei initiala (

Ip

Vom analiza cum se determina valorile eficace ale curentului total de

SC si ale componentelor acestora in caz examinat.
Valoare eficace a curentuli de SC pentru orice moment de timp t(I SC.t)
conventional se considera egala cu valoarea medie patratica a
acestea curent in cadrul careea este pozitionat momentul de timp t.
daca este cunoscuta dependent de ISC=f(t) atunci valoare eficace a
curentului in momentuul de timp t
I SCt =

1
T

t+

T
2

i2SC dt
t

T
2

Depedenta
iSC=f(t) in caz
general este
foarte
comoplicata

De aceea , pentru simpilificarea calculului ISCt se admaite, ca in

decursul perioadei de tjmp examinate ampplitudinea componentei

periodice si componenta aperiodica a curentului de s.c. nu-si schimba

vaiorile si ramin egale cu valoriie lor in momentul de timp examinat t
(amplitudinea componentei periodica se determina dupa
infasuratoare). In acest caz valoarea eficace a componentei periodice
a curentului pentru momentul de timp t se determina cu relatia:
I pt =

I pmt
,
2

Iar valoarea eficace a componentei aperiodice este egala cu valoarea

instantanee a acestea in momentul de timp examinat t, adica I st=Iat.
Atunci valoarea eficace a curentului total de SC in momentul de timp t
I SC. t = I pt 2 + I at2

Parametrii care caracterizeaza generatorul in momentul producerii

defectelor t=0 se numesc supratranzitorii:
X ,d, este reactanta supratranzitoie longitudinala
,,

,,

Eq tensiunea electromotoare supratranzitoie conectat aspatele reactntei X d ;

I// este curentul supratranzitoriu de SC:

/

E
X

/=I p 0 =
I

I pm
=
2

Actiunea componentei aperiodice se manifesta numai in perioada

initiala procesului tranzitoriu. In retelele si instalatiile de inalta
tensiune ea dispare practic peste 0,1...0,3 s , iar in instalajiile de joasa
tensiune ea practice este neobservata
Durata procesului tranzitoriu la generatoarele modern constiruie cel
mult 3...5 s. Ca si in cazul alimentarii SC de la o sursa de putere
infinita (amplitudinea tensiunii este consta) curentul total de SC in rele
de inalta tensiune va avea valoare o valoare maxima peste
aproximativ 0.01 s de la momontul producerii defectului.
La determinarea curentului de soc is conventional se considera
amplitudinea componentei periodice nusi schimba valoarea pina la
momentul examinat de timp 0.01 s si este egala cu I pm se ia in
consideratie numai amortizarea componentei aperiodice valoarea
maxima a careea in momentul t=0 se considera deasemnia egala cu
Ipm luind in consideratie ipotezlele simplificatoare acceptate obtinem

i s=I pm+ I pme

0.01
Ta

=I pm 1+ e

0.01
Ta

)= 2 I

,,

Unde Ks este coeficient de soc

Ks
K s =1+ e

0.01
Ta

Procesele tranzitorii la un SC alimentat de la un

generator cu reglare automata de tensiune . (cu R.A.T)
Generatoarele de regula sint ekipate cu RAT menirea carora este de a
mentine la bornele acestora tensiunile nominale pentru toate
regimurile de fuctionare.
In acest caz micsorarea tensiunii la un SC este compenstata de
sporirea a curentul in infasurarea de excitatie.
Toate RAT functioneaza cu intirziere conditionata de inertia sistemelor
de reglare si de inductivitate considerabila a infasurarii de excitatie a
generatorului. In rezultat actiunea RAT incepe sa manifeste peste un
interval de timp dupa producerea SC.
Variatia in timp a curentului de SC si a componentelor acestuia in
cazul examinat pentru =0 si =90

Regimul permanent de SC constituie un stadiu a procesului de SC cind

toti curentii liberi aparuti in primul moment au amortizat complect si

au luat sfirsit procesul de majorare a curentului de excitatie sub

actiunea in RAT.
Asa dar RAT nu influentiaza asupra curentului de SC in primele
perioade ale SC. Valorile initiale ala componentelor periodica si
aperiodica a curentului de SC Ip0si iao procesul de amprtiare a
componentei aperiodice si deci curentul de soc ramin acelasi ca si in
cazul alimentarii de la un generator fara RAT.
Totodata in caz ca generatul este ekipat cu RAT curentu stabilizat de
SC I pentru acelasi conditii are valoare mai mare decit atunci cind
acesta nu este ekipat cu RAT sa introducem coeficientul
I /
I
,,
=

Atunci daca generatorul nu este ekipat cu RAT

,, > 1 ( I , , > I ) ,
,,

,,

Iar daca generatorul este ekipat cu RAT > 1 sau < 1 in

dependent de indepartarea electrica a punctului de SC.
Sa examinam curbele de variere in timp a valorii eficace a
componenetei periodice a curentului de SC. Sa examinam curbele de
variere in timp a valorii eficace a componentei periodice a curentului
de SC pentru diferite indreprari ale locului de SC de la generator adica
pentru diferite valori ale reactantei XSC de la generator pina la locul de

SC
SC la bornele generatorului XSC=0
RAT are o influienta neinsemnata fiindca in acesta caz predomina
actiunea de demagnetizare a reactiei statorice. Panta curvei 1 este
mai putin abrupt si are un character mai lent decit panta curvei 2 dare
si in acest caz valoarea curentului se micsoreaza in timp.

SC dupa reactanta XSC

La majorarea indepartarii electrice a punctului de SC curba curentului
mai intii amortizeaza pina la o valoare minima iar apoi incepe sa
sporeasca pina la o valoare finala stabilizata care poate sasi
depaseasca valoarea intiala a curentuli (de regual acesta are loc
atunci cind reactanta XSC depaseste valoarea reactantei generatorului
Xdde 46 ori)
SC intr-un punct indepartat electric
Daca indepartarea electrica a punctului de SC continua sa se majoreze
curentul de SC se micsoreaza si SC intro masura de ce in ce mai mica

influentiaza asupra functionarii generatoruilui .

In calitate de punct indepartat de SC conventional este considerat un
atare loc in retiaua electrica la un SC in care curentul in
generatoarelor central se modifica atit de neinsemnat incit poate fi
neglijata varierea tensiunii eletromotoare si a tensiunilor la bornele
generatoarelor si pot fi considerate ca tensiune al or la bornele
acestora este constanta si este egala cu cea nominala de acea la un

SC intr-un punct indepartat electric amplitudinea componentei

periodice a curentului de SC este egala cu valoarea ei de in regim
permanent de SC
I p 0 =I pt =I

Caracterul de variatie a curentului in circuiot va fi acelasi ca si in caz

de o alimentare de la o sursa de putere infinita.

40.Determinarea curentului supratranzitoriu,a

curentuluide soc si a curentului de s.c. trifazat pentru
orice moment de timp al procesului tranzitoriu
Daca sint cunoscute reactanta reazultanta a schemei in raport cu
punctul de s.c si T.E.M. echivalenta, atunci determinarea curentului
suprntranziterin la un s.c. trifazat nu prezinta dificultati.
Daca reactanfa rezultanta este exprimata in unitati relative (u.r.),
I po I ''

atunci
unitati relative ;

''
E ech
b
Ib
x rezb

unde

E ''echb

este T.E.M. a sursei echivalente in

x rezb

- reactanja rezultantfi a schemei in u. r.,raportata la condi|iile de

baza;
Sb

Ib

3 U b

Ib
- curentul de baza,
Rezultatul calculului curentului supratranzitoriu de s.c. (I") eu relatie nu
depinde de valoarea puterii de baza S b, luata in mod arbitrar, fiindca la
varierea acesteia variaza proportional atit I b,cit si
I ''

La calcule aproximative
E

Se considers

''
sursei

U m.nom.sursei

Ib
X rezb

si

x rezb

''
''
E ech
b E sursei

fiindca

U b U m.nom.k

Ub
U m.nom.sursei

Valoarea maxima instantanee a curentului total de s.c.(curentul de soc)

'
'
''
i s i Pt 0.01 i at 0.01 I 'pm
I 'pm
e 0.01 / Ta I pm
(1 e 0.01 / Ta ) 2 I po K S

Unde
si

Ks

KS 2

este coeficientul de soc,

X rez 0,

Ta 0

KS 1

K S 1 e 0.01 / Ta

. Daca

rrez 0,

atunci

Ta

1 KS 2

Daca
atunci
si
Adica
.
La calcule practice ale curentilor de s.c. in retelele de inalta tensiune,
care an un caracter predominant inductiv, se poate de acceptat K, = 1,8
, iar in caz de s.c. la barele generatoarelor K. = 1,9.
Valoarea maxima eficace a curentului total de s.c. se detennina ca un
cutent mediu pfitratic:
2
2
I S I Pt2 0.01 I at2 0.01 I Po
iat2 0.01 I Po
[( K s 1) 2 I Po ] 2 I Po 1 2 ( K s 1) 2 ;

Determinarea curentului de scurtcircuit pentru orice moment de timp

Un calcul cu precizie a curentilor de s.c. pentru orice moment de timp
este foarte complicat. De aceea, la proiectarea si exploatarea S.E.E. i
S.A.E.E se utilizeazfi metode aproximative de determinare a curentilor
de s.c, care :
simplifies calculele;
micsoreaza volumul de lucru ;
permit a obfine valori sporite ale curentilor de s.c. (cu o rezervfi de
aproxima tiv 10...15%).
Se utilizeaza doua metode aproximative de calcul al curentilor de s.c. :
metoda curbelor de calcul;
metoda curbelor de tip.
Vom examina mai intii prima din aceste metode.
Curbele de calcul

prezinta dependente

I pt f ( X calc )

pentru difcrite

momente de timp ( de regulfi 0 ; 0,1 ; 0,2 ; 0,5 ; 1 ; 2 ; 4 ;

absciselor este asa- numita reactanta de calcul in u'.r. (
ordonatelor valoarea

X calc

s.). Pe axa

,) iar pe axa
I Pt

eficace a componentei periodice a curentului de s.c. in u.r. ( ).

Pentru a determina reactanta de calcul, reactanta rezultanta se exprinifi
in unitati relative si se raporta la puterea nominalfi totalfi a
generatoarelor

S nom

Daca reactanta Xrez este exprimata in unitati absolute (Ohm) si

raportata la tensiunea
treptei de s.c, atunci:
X calcn X rrez

U m.nom.K

S nom
U 2 m.nom.K

Curentul de s.c. pentru un moment de timp stabilit se determina in

felul urmator:
pe axa absciselor se determina punctul ce corespunde valorii Xcalc
din punctul acesta se traseaza o linie verticala pina la intersecfia cu
curba, ce corespunde momentului de timp t;
deplasindu-ne pe orizontala la stinga pina la intersectia cu axa
ordonatelor, vom citi pe ultima valoaiea relativa a componentei
periodice a curentului de s.c (Ipt) exprimata in cote-partii ale
curentului nominal total al generatoarelor, care alimenteaza s.c
In unitati absolute valoarea curentului Ipt se determina cu reltia:
I pt I pt I ''nom
'
I nom

unde
este curentul nominal total al generatoarelor. raportat la
tensiunea medie nomlnali a treptei, unde are loc s.c.
'
I nom

S nom
3 U m.nomK

In particular conform curbei pentru

determina curentul stabilizat
de s.c. Conform curbei pentru t=0 se determina curentul
supratranzitoriu
is K s 2 I ' '

I po

(sau I). Se poate determina si curentul de soc.

.Curbele de calcul sunt trasate pentru valori ale reactantei

X calc 3.

X calc 3,

de calcul
Daca
punctual de s.c. se considera indepartat
electric. In acest caz se indepinesc conditiile de alimentare de la un
system de putere infinita si prin urmare;
I po I pt I

I po

Ib
X rezb

;
.
Metoda curbelor tip este bazata pe utilizarea curbelor de variere in
timp a rapoartelor eficace ale componentei periodice a curentului de
s.c. de la generatoare pentru momentul de timp dat Ipt si pentru
momentul initial de timp Ipo, pentru diferite indepartari electrice ale
punctului de s.c. Indepartarea electrica se caracterizeza cu raportul
Ipo/Inom, unde Inom este curentul nominal al generatoarelor,
raportat la tensiunea treptei de s.c. Um.nom.k;
I 'nom

Pnom
3 U m.nom.k cos nom

41.Aplicarea metodei componentelor simetrice la

calculul scurtcircuitelor nesimtrice
Principile de baza si ecuatiile metodei .
Pentru sc nesimetrice caracteristice doua moment :
-curentii in faze nu sunt egali ;
-defazajele dintre curenti si tensiuni in faze sunt diferite.
In sistemele electroenergetice si de alimentare cu energie electrica
a intreprinderilor principalele
tipuri de sc. nesimetrice
(2)
suint : sc. bifazat K , sc.bifazat cu punere la pamint K(1,1)si sc.
monofazat K(1).
O aniliza matematica riguroasa a sc. nesimetrice este complicate
,fiindca in cazurile acstea se formeaza un cimp magnetc pulsant al
rotorului,care cauzeza aparitia unui spectru complet de armonici ale
curentului .Ecuatiile diferentiale care descriu procesul tranzitoriu au
coeficientii ce variaza periodic si rezolvarea lor se comlica
considerabil. Mai simplu curentii si tensiunile la un sc. nesimetric pot
fi determinate aplicind metoda componentilor simetrici (MCS)

Esenta metodei consta in aceea ,ca orce sistem nesimetric trifazat de

marimi(I,U, )poate fi intrun mod deteminat descompus in trei
sisteme simetrice :de segventa directa ,inversa, homopolara a fazelor.
Componentele acestea simetrice au o rezistenta si reactante proprii
de secventa directa ,inversa ,si homopolara si se supun legilor lui ohm
si Kirchhoff.
Relatile
de
baza
ale MCS sunt urmatoarele :
r
r
r
r
I KA I KA1 I KA 2 I KA 0 ;
r
r
r
r
r
r2 r
I KB I KB1 I KB 2 I KB 0 I KA1 a I KA 2
r
r
r
r
r
r r
I KC I KC1 I KC 2 I KC 0 I KA1 a I KA 2

r r
a I KA 0 ;
r2 r
a I KA0 ;

r
r r
r2 r
1 r
I KA1 ( I KA a I KB a I KC );
3
r
r2 r
r r
1 r
I KA2 ( I KA a I KB a I KC );
3
r
r
r
1 r
I KA0 ( I KA I KB I KC );
3

Unde a aste un inmultitor de faza (fazor)

Inmultirea orcarei vector la fazorul a aduce la o rotire acestia cu
1200in directia pozitiva de rotatie a vectorilor,la a 2-cu 2400in aceeas
directive
Este evident ca sunt ca sunt sadisfacute relatiile :
a 2 a 1 0; a 3 a j 2 1; a 4 a 3 a a.

De exemplu ,pentru un system nesimetric trifazat de curenti

IA,IB,IC,sistemele de coponente simetrice au forma :

Utilizarea MCS permite de areduce acculul curentilor si tensiunilor la

un sc. Nesimetric la calculul acestor marim pentru un sc. convetional
trifazat. De aceea relatiile obtinute la analiza sc. Trifazat pot fi utilizate
si pentru analiza sc. nesimetrice . MCS a capatat o raspindire larga ca
o matoda simpla , ilustrativa si sigura la calculul diferitr regimuri
nesimetrice.

Schemele echivalente pentru componentele simetrice de

succesiune directa,inversa si homopolara.
Determinerea curentilor de s.c.nesimetric cit si acel trifazat incepe de la
intocmiea schemelor echivalente.Care sunt de secenta directa,inversa si
homoplara pt s.c. cu punere la pamint. In asa circuie electrice legile lui Ohm
siKirchhoff pot fi utilizatept fiecare din secvente independent si separate,iar
valorile curentilor si tens.in faz se pot determina prin metoda
suprapunerii.Componentele nesimetrice pot fi descompuse in component
simetrice.Astfel pentru s.c bifazat K(2) I si U au compnente directa si inversa ,iar
la monofazat si bifazat cu punere la pamin:directa,inversa si
homopolara.Reactantele se noteaza respective:x 1,x2,x0.
Examinam
schem unui system elimentar care include un generator,untransf.si o linie
electria la sfirsitul carea are loc un s.c.nesimetric.

Schema echivalenta de secventa directa se intocmeste ca si schema pt

calcululs.c. trifazat.

Pentru schema de secventa directa este este characteristic ca inceputul este in

punctual cu potential nul al generator.iar sfirsit punct de s.c,la care este aplicata
tensiunea de secv direct Uk1
In conform cu leg 2 kirchof :
E=jX1rez *I1+Uk1, de unde
Uk1= E-jX1rez*I1

Schema echiv.de secv invers consta din aceleas elemente ca sic ea de secv
direct,deoarece caile de parc a curentilor sun acelasi.
E 2=E0=0
Uk2=-jX2rez*I2.
Pe masura indepartarii de locul de s.c.tens.U2 cade dela U k2 pina la 0.

Schema echivalenta de suces.homopol.se intocmeste incep cu loc de s.c.se tine

cont de fapt ca curentii homopolari parcurg toate trei faze si se reintorc prin
pamint si neutral transf.legate la pamint.Particularitatile schemei sunt:Inceputul
este in neutral legat la pamint,sfirsit este in punct de s.c.Circuitul din stinga
transf nu este parcurs de curenti homopolari.

Caracteristica de variere a tensiuni de diferite secvente pe masura

indepartarii de locul de s.c.:

42. Curenii i tensiunile n locul scurtcircuitului bifazat. Diagramele

fazoriale.
Calculul s.c. nesimetrice se efectueaz pentru una din faze ( faza de referin),
care se afl n condiii deosebite n comparaie cu celelalte dou. Pentru toate
tipurile de s.c. nesimetrice o atare faz exist.
Scopul calculului const n:
determinarea relaiilor dintre componentele de diferite secvene ale curenilor i
tensiunilor;
obinerea relaiilor matematice de calcul ale curenilor i tensiunilor de faz;
construirea diagramelor fazoriale.
La calculul s.c. nesimetric trebuie determinate ase mrimi: trei componente
simetrice ale curentului i trei componente simetrice ale tensiunii pentru faza de
referin. Prin urmare, trebuie ntocmite ase ecuaii ce descriu regimul de s.c.
Indiferent de tipul s.c. trei din ele se ntocmesc n conformitate cu legea a doua a
lui Kirchhoff pentru schemele de diferite secvene. Celelalte trei pot fi determinate
reieind din condiiile la limit pentru tipul examinat de s.c. Folosind valorile
determinate ale componentelor simetrice ale curentului i tensiunii pentru faza de
referin se determin curenii i tensiunile n faze.
S examinm relaiile de baz pentru un s.c. bifazat ntre fazele B i C,
considernd faza A ca faz de referin.
Schema de principiu n acest caz este prezentat n fig.5.15.

Fig.5.15
E , X 1rez , X 2 rez siX 3rez

Se consider cunoscute valorile

Pentru simplitate vom considera, c s.c. are loc ntr-o ramificate de la reeaua
Central n conformitate cu legea a doua a lui ii Kirchhoff pentru faza de
referina
sunt
adevrate urmtoarele relaii:
ur
ur
r
U KA1 E A jI KA1 X 1rez
ur
r
U KA 2 jI KA 2 X 2 rez

ur
r
U KA0 jI KA0 X 0 rez

Condiiile de limita pentru un s.c bifazat intre fazele B si C sunt urmtoarele:

r
I KA 0
ur
ur
U KB U KC
r
r
I KA I KC

Sistemele de ecuaii (5.3) i (5.4) nu pot fi rezolvate n comun, deoarece primul

conine componente simetrice, iar al doilea - mrimi de faz.
Folosind relaiile (5.1, 5.2) ale metodei componentelor simetrice, sistemul (5.4)
poate fi transformat i exprimat prin componentele simetrice:
r (2) r (2) r (2) r (2)
I KA I KA1 I KA 2 I KA0 0

Fiindc n acest caz

r (2)
I KA0 0

, rezulta

r
r
I KA1 I KA2

ur
ur
r 2 ur (2) r ur (2) r ur (2)
U KB U KC adica a U KA1 a U
KA 2
a UKA1

r 2 ur (2)
a UKA2

ur (2) r 2 r ur (2) r 2 r
U KA1 ( a a) U KA2 ( a a )

ur (2) ur (2)
U KA1 U KA 2

Sau
de unde rezulta ca
Folosind relaiile obinute, vom transforma sistemul (5.3) n felul urmtor:
ur
r (2)
r (2)
r (2)
r (2)
E A jI KA1 X 1rez j I KA2 X 2 rez insa I KA1
I KA2

ur
r (2)
r (2)
E A jI KA1 ( X 1rez X 2 rez ) si I KA1

De aceea
Curenii n fazele B i C

ur
E A
j ( X 1rez X 2 rez )

r (2)
r (2)
r (2)
r 2 r (2)
r r (2)
r (2)
r2 r
I KB I KB1 I KB 2 a I KB1 aI KB 2 I KB1 (a a )
r (2)
r (2)
1
3 1
3
I KB1 ( j
j
) j 3 I KB1
2
2 2
2
r (2)
r (2)
I KC j 3 I KB1

In mod analogic
Valoarea absoluta a curentului de s.c. in fazele B si C
r (2)
I K 3I KA1

3E A
X 1rez X 2 rez

Tensiunile n fazele A,B i C

ur (2)
ur (2)
ur (2)
ur (2)
U KA U KA1 U KA2 2U KA1 ;
ur (2)
ur (2)
r 2 ur (2)
r ur (2)
ur (2) r 2 r
ur (2)
U KB U KC a U KA1 aU KA2 U KA1 (a a ) U KA1 ;

Folosind relaiile obinute, pot fi construite diagramele fazoriale pentru cureni i

tensiuni n punctul de s.c.
Diagrama fazorial pentru tensiuni n cazul unui scurtcircuit bifazat ntre
fazele B i C se construiete reieind din condiia
fig. 5.16. r
Vectorul

I A1

tensiunilor

ur (2)
ur (2)
U KA1 U KA 2

i este prezentat n

este orientat pe axa numerelor reale (spre + ), iar vectorii

ur
U KA1

ur
E

pe axa imaginar (spre +j)considernd c n acest caz

sc 90o

Diagrama fazorial pentru cureni este

construit reieind din condiia

r (2)
r (2)
I KA1 I KA 2

43. Regula de echivalenta a secventei directe

Analizind expresiile obtinute in prealabil pentru componentele
curentilor si tensiunilor la diferite tipuri de s.c. nesimetrice,
observam ca curentii de secventa inversa si homopolara si

tensiunile de diferite secvente sint proportionale cu curentul de

secventa directa in locul s.c.
Prin urmare, problema calculului oricarui s.c. nesimetric consta,
in primul rind,
in determinarea curentului de secventa directa ( I K1 ) in locul de
s.c.
(1)
( 2)
I KA
1 I KA1

(1,1)
I KA
1

Structura expresiilor pentru (

,
si
permite a
exprima curentul de secventa directa a fazei de referinta pentru
orice (n) tip de s.c. nesimetric in forma generala:
E A
(n)
I KA
1
jx1rez jx ( n )

x (n )

unde
este reactanta suplimentara, valoarea careia pentru
fiecare din tipurile examinate de s.c. nesimetric se determina cu
reactantele rezultante de secventa invers si homopolara in
raport cu punctul de s.c.
in afara de aceasta, curentii de faza in locul s.c. la fel sint
proportionali cu curentul de secventa directa.Modulul curentului
de faza in locul s.c. pentru orice (n) tip de s.c. nesimetric in
forma generala:
I K( n ) m ( n ) I K( n1)
Unde m este un coefficient.

Inscrierea in forma generalizata a expresiei de calcul a

curentului de secventa directa pentru diferite tipuri de s.c.
nesimetrice i-a permis profesorului N.Scedrin in anul 1930 sa
formuleze urmatoarea teza:
Curentul de secventa directa pentru orice tip de s.c. nesimetric
poate fi determinat ca si curentul la un s.c. trifazat intr-un
punct, indepartat de punctul real de s.c. in schema de
secventa directa printr-o reactanta suplimentara

x (n )

Valoarea acestei reactante nu depinde de parametrii

schemei de secventa directa si pentru fiecare din tipurile de s.c.
nesimetric se determina cu reactantele de secventa inversa si
homopolara in raport cu punctul examinat de s.c.
Aceasta teza poarta denumirea de regula de echivalenta a
secventei directe
Schemele echivalente complexe
Pentru fiecare din tipurile examinate de s.c nesimetric se poate
de intocmit scheme echivalente complexe din care usor pot fi
obtinute relatiile dintre componentele simetrice ale curentilor si
tensiunilor.Schemele echivalentre de diferite secvente
conventional se prezinta prin dreptunghi,in interiorul carea prin
se marcheaza inceputul schemei iar prin S sfirsitul ei.
Schemele echivalente complexe p/u s.c mono, bi si bifazat cu
punere la pamint sint prezentate mai jos.

x1rez

x2rez

Ik1

II x0rez S

Ik2

Ik0

Tensiunile in diferite puncte intrun

oarecare punct al schemei trebuie sa fie determinate in raport
cu inceputul schemei pentru secventa corespunzatoare.

44.Punerea la pamint a unei faze in retelele cu

neutul izolat sau conpensat
Retelele de distribute 6...35 kV se alimenteaza de la statiile de
transformare rationale ale sistemului eleclroenergetic si
prezinta, de regula, a doua sau a treia treapta de
transformare, pornind de la generatoarele centralelor, adica
au indepatare electrica relativ mare de la acestea.
Influenta proceselor care apar la diferite perturbari in aceste
retele asupra generatoarelor este relativ mica si poate fi
neglijata. Acest fapt ne permite sa consideram, ca la orice
perturbatie ale regimului de functionare a retelei de distributie
amplitudinea tensiunii la treapta superioara de transformare a
sistemului practic ramine constants.
Retelele de distributie la tensiunile indicate, de regula,
functioneaza cu neutrull izolat sau cu neutrul legat la pamint prin
intermediul unei bobine de stingere, care are o impedanta
considerabila. De aceea, in caz de punere la pamint a unei faze
intr-un atare sistem , nu se creaza conditiile obisnuite pentru un
s.c. monofazat. Un astfel de regim se numeste punere simpla la
pamint. Curentul ce apare este cauzat de susceptanta
capacitiva a retelei si are o valoare mai mica ca curentul de s.c.
monofazat I k intr-o retea cu neutrul legat direct la pamint.
Se considera schema :

Condijiile la limita pentru punerea simpla la pamint sint aceleasi

ca si la un s.c. monofazat. De aceea, relatiile obtinute la analiza
s.c. monofazat se refera in egala masura si la cazul punerii
simple la pamint.
Se poate urmari usor calea de inchidere a curentului de punere la
pamint. Acesta din urma trece in pamint prin locul de contact si
se reintoarce prin capacitate fazelor sanatoase in raport cu
pamintul.
Faza A in locul punerii la pamint va capata potential nul, iar
tensiunile fazeloi B si C in raport cu pamintul se vor majora pina
la valorile tensiunilor de linie:
UB=UBA si UC=UCA ]
Curenti capacitivi in fazele sanatoase B si C la fel se majoreaza
in corespundere cu majorarea tensiunilor de 3
ori.Susceptanta capacitiva a fazei avariate este suntata de
punerea la pamint si curentul in aceasta faza in dreapta punerii la
pamint este zero
Diagrama fazoriala a curentilor si a tensiunilor in regim de
punere simpla la pfimint a fazei A este prezentatamai jos.

Curentul de punere la pamtnt

Asadar curentul Ic depinde de

tensiunea retelei, de frecventa si capacitatea fazelor in raport
cu pamintul. Ultima, la rindul sau. depinde,in fond.de
constructia lintilor retelei si de lungimea acestora.
Aproximativ, curentul Ic poate fi determinat cu relatiile:

I
unde 1. este lungimea totala a L.E.A. si L.E.C,, legate galvanic
cu punctul de punere la pamint.
In conformitate cu normele de amenajare a instalapilor electrice
valoarea curentului.in locul punerii simple la pamint nu trebuie
sa depaseasca : - 30 A pentru retelele 6 kV ;20 A pentru rejelele
10 kV ;10 A pentru retelele 35 kV .Daca curentii in locul de
contact depasesc valorile indicate, atunci in anumite conditii
poate sa apara asa-numitul arc electric interrnitent. care este
insotit de aparitia unor supratensiuni in faze in raport cu
pamintul.

45. Conectarea la tensiunea sinusoidala a

bateriilor de condensatoare si a liniilor in cablu
La conectarea la retea a bateriilor de condensatoare si a liniilor
in cablu au loc salturi considerabile ale curentului de incarcare.
In acest caz pe curentul cu frecventa fundamentala se
suprapune un curent de inalta frecventa al regimului tranzitoriu.
Amplitudinea curentului total n regim tranzitoriu este mai mic
dect amplitudinea curentului de s.c., totodata ea poate atinge
valori de citiva kiloamperi, ceea ce este periculos atit pentru
retele si aparatajul de comutatie, cit si pentru bateriile de
condensatoare.

Figura 1- Conectarea bateriilor de condensatoare.

Daca examinam o baterie cu condensatoarele conectate in stea
sau in triunghi
(fig.1 a,b), atunci schema echivalenta pentru una din faze se
prezinta in felul urmator (fig.2).

i=i+i

C
Uc

Se stie, ca curentul intr-un atare

circuit in regim tranzitoriu are doua componente: periodica si
libera :
Marimea componentei periodice se determina cu relatia:

i ' I m sin t I m sin t

Figura 2
amplitudinea curentului periodic;

unde I m este

- faza initiala a tensiunii; ( - defazajul dintre curent si

tensiune.
In momentul initial marimea acestei componente

i0' I m sin

i Ae
''

Marimea componentei libere a curentului

unde A este constanta de integrare;

- constanta de

amortizare a componentei libere a curentului,

= r*C .
Constanta de integrare A se determina din conditiile initiale
(t=0)), in acest caz
i0'' A e 0 A

i i e
''

In asa fel

''
0

t
r C

Io=io+io

Vom determina curentul

''
0

In momentul initial pe condensator nu sint

sarcini si nu
este tensiune, adica el parca ar fi scurtcircuitat.
Figura 3

i0 i0' i0''

Um
sin
r

Atunci
Faza curentului total in momentul initial coincide cu faza
tensiunii (

=0), fiindca circuitul are un caracter pur rezistiv.

i0' I m sin

In prealabil a fost determinat curentul

Atunci curentul aperiodic in momentul initial

i0'' i0 i0'

Um
sin I m sin
r

iar in general

i i e
''

''
0

Um

sin I m sin e
r

Curentul aperiodic liber va avea valoare maxima atunci, cind i' 0

=0 i sin =l, ceea ce corespunde conditiei sin

=0 sau

=0 si

, adica la conectare in momentul trecerii prin

1
r
C
zero a componentei periodice a curentului si cind

i0'' max

Um
r

(adica
). In acest caz
curentul total poate fi inscrisa in forma:

i 0' '
i

i u

; Expresia pentru

i
t

Um

i i i I m sin t
sin I m sin e
r

'

''

Caracterul de variere a curentului total si a

componentelor acestuia la

conectarea condensatorului pentru

Virful

i0''

i0''

este prezentat in fig.4

are acelasi semn ca si tensiunea fiindca

Um
r

Figura 4.
Este necesar de mentionat faptul, ca durata de amortizare a
curentului aperiodic este mult mai mica decit o perioada.
1

r <<
r C << 1
C
2
Intr-adevar, fiindca
sau
, rezulta
<< T

i0' 0 si sin 1

In alte cazuri, cnd

,valoarea initiala a
curentului aperiodic va fi mai mica, iar durata amortizarii
acestuia - mai mare.
La conectarea la retea a elementelor cu capacitate mare, pe
acestea din urma pot sa apara si supratensiuni. Amplitudinea
acestor supratensiuni nu depaseste valoarea dubla a tensiunii in
regim permanent de functionare.

46.Procese tranzitorii la deconectarea de la retea

a elementelor
cu capacitate considerabila
(BC,linii in cablu)
Schema echivalenta pentru una din
faze a BC

47.Procesele tranzitorii la conectarea la retea a

transformatorului la mers in gol
Vom considera un transformator monofazat,infasurarea
secundara a caruia este deschisa(fig.1)

Tensiunea sinusoidala,aplicata la
bornele infasurarii primare,este echilibrata de caderea de
tensiune pe r si de T.E.M. pe inductivitatea L a acestei
d
W
i r U m sin t a
dt
infasurari:
(1)
Unde:W-este numarul de spire ale infasurarii primare

-fluxul magnetic in miezul transformatorului

i-curentul in infasurarea primara
a-faza tensiunii in momentul conectarii (t=0)

In ecuatia 1 se contine 2 necunoscute: i si ,vom exclude i,stim

ca fluxul total se determina:
W
i
W Li
L
L
de unde rezulta:
(2)
Daca substituim curentul i din (1) cu relatia (2) obtinem:
d
W
d
r U
W
r
U m sin t a
m sin t a
dt
L
dt
L W
sau
(3)
Solutia ecuatiei diferentiale (3) consta din 2 componente:
I II
I

II

-este fluxul magnetic in regim stabilizat iar

-este fluxul
aperiodic liber.Ambele component sunt functii de timp.La
conectarea transformatorului la retea are loc un proces
tranzitoriu ,pe parcursul caruia fluxul magnetic

variaza.Componenta
variaza sinusoidal si este defazata in
urma de tensiune cu un unghi /2

I m sin( t a ) m cos(t a)
II
2

componenta
d
r
II 0
dt
L

a fluxului poate fi

II

determinate din ecuatia:

II A e

Ae

.Solutia fiind:

r
t
L

,unde:A-constanta de integrare, constanta de amortizare a componentei aperiodice a fluxului

.Atunci

m cos(t a) A e

r
t
L

tinind cont de faptul ca in

momentul initial al conectarii (t=0)

=0 ,vom avea
0 m cos a A
A m cos a
de unde rezulta:
,in final obtinem

m cos(t a ) m cos a e

r
t
L

.
Analiza expresiei obtinute arata ca cel mai nefavorabil moment
de conectare este atunci cin tensiunea trece prin zero in acest

m cos t m e

r
t
L

caz marimea fluxului va fi :

.
Caracterul de variere a fluxului rezultant si a componentelor
acestuia pentru a=0

Daca in miezul transformatorului exista un flux de magnetism

r
II
remanent
de acelasi semn cu fluxul aperiodic
atunci
valoarea de virf a fluxului resultant va fi si mai mare

Curba de variatie a curentului de magnetizare in timp

Practica arata,ca la conectarea transformatoarelor la mers in

gol ,valoare de virf a curentului in multe cazuri este mai mare
de zeci de ori decit curentul in regim permanent de mers in gol
si poate chiar sa fie mai mare decit curentul permanent de s.c.
Pot fi trase urmatoarele concluzii:
la conectarea transformatoarelor principal este procesul de
variatie a fluxului magnetic
caracterul proc.tranzitoriu depinde de momentul conectarii si de
existenta unui flux de magnetizare remanent.
aparitia unor salturi de current la conectarea transformatoarelor
se explica prin saturatia miezului magnetic virful de current la
conectarea transf.poate atinge valor ice depasesc de 6..8 ori
valoarea de amplitudine a curentului nominal al
transformatorului si de 100 ori valoarea de amplitudine a
curentului de magnetizare in regim permanent de functionare
cele mai mari salturi au loc cind exista un flux de magnetism
remanent.