Sunteți pe pagina 1din 13
I. Instalatii de incalzire Capitolul 7 Gestiunea energiei termice in instalatiile de incalzire Ea jitolul 7: Gestiunea energiei termice in instal: ile de incalzire I. Instalatii de incalzire 7.1. Recomandati privind Necesitatea gestiunii energiei térmice Gestiunea energiei procuse si con- sumate in instalatile termice a aparut ca urmare a dezvoltir continue a teh- Nologilor, a posbiltétlor de masurare, 2 analizei si interpretarii rezultatelor, recum si a posibiltatilor de actionare rapid asupra elementelor instalatilor, in vederea conectari si chiar a reabili- tari acestora, Studille si cercetérle din utiimile de- ccenii au fost axate pe problemele prio- ritare privind 0 noua orientare faté de cenergetica constructilor si anume: + reducerea consumurilor de energie la constructile vechi, luand o serie de masuri din punct de vedere tehnic si adoptarea de masuri pentru con- structile noi, masuri ce vizeazé econo- mia de energie, concomitent cu creste- rea de contort: = cresterea sigurantel in exploatare si reducerea gradului de poluare a me- lulu Economil insemnate de energie au loc atunci cdnd gestiunea energie, res Pectiv, gestiunea tehnica este urmarita ca un proces continuy Gestiunea energie! Inv-o claire este absolut necesara decarece ea cuprin- de, in general, probleme ca: = studiul si evaluarea energetica a claain + lista masurilor necesare a fi luate In considerare pentru economisirea ener- gi, tinand cont de rezultatele evalud- tilor energetice anterioare; = punerea de urgent in practic’ a ‘masurilor luate printr-o planificare rigu= + testarea si veriticarea rezultatelor, respectv, economia de energie realzatd 7.2. Etapele si ciclul gestiunii eriergiei Aat pentru clade noua, ct mai alos pent o clade supusé reali, trebuie, cin timp, analzate, studiate si coordenate solutite care permit a rea- liza economia de energie Etapele si cil gostiunit energetice sunt prezentate in tabolul 7.2.1 in prima faz, cdnd se face bilantl si analiza energetica, webuie = evaluaté complet constuctia, res- pectiv,caracteristcilefizice ale anvelo- ek pera fereste, usi,plansee etc; - analizate consumurile de energie in instalatit (ncalzire, ventilare, climatiza- re, electrice etch; ~ intocmita lista masurilor ce vizeaz economia de energie; in functie de ccostur se stabilesc categori: foarte re- duse, moderate (simple modernizar), ridicate (modernizari de ansamblu pe parti de constructi si instalati, In faza a doua, odata cu executia lu- crarilor, se cere un plan de lucru care tine seama de: + programul de intretinere a anvelo- pei si instalatilor din cladire; + programul de reparatii si ameliorare; + modificrile prevazute a se face in construct; = esalonarea lucrartor mari care in- clud transforméri ale clédiri, respectv, ale instalatilor = disponiblitatt privind resursele i- Ultima faz, ,Controlul rezultatelor* cconsiderata esentiali, permite a con- ‘rola prin masurari rezultatele sia adopta programul in continuare, in functie de informatie primite. Cu titlu de exemplu, lista elementelor din programul de reabiltare este urma- toarea: ~ masurarea consumurilor si ‘Tabelul 7.2.1. Etapele gi ciclul gestiuni energiel Faza Ce se urmareste Me iod de realizare = Natura energie! consumate ~ Consumul de energie econventionale + energie electric’: de ta + energie termicd: combustibilclasici, conversia energiei reteaua olectric8; generator propriu |" contorizare: energie termicd, energie electica ~ calculat pe baz de bilant - centralzat: tabelar, calculator Bilant si analiza - Utlizarea energie! = nevoi industriale: proce = nevoi gospodéresti: incalzire, ventilare, apa calda de 6@ tehnologice + Bilantul energetic ~bazat pe masurstor cconsumator) = se stabileste randament |- se face pe intregul sistem (sursa, retea de distributie, tu instalatiet_ ~ simulari pe calculator pe ents * constructie (anvelopa) * instalatie (sursa, reteaua, consumatorul) = Costu Tacrarilor dé implementare a solutilor + cheltuie de exploatare combustibil) * Cheltuiel de investi ( consiructi « instalaiy (consum de energie, consum de importanta, ~ Eeaionarea Werarlor dupa = disponibil ti financiare ~ stabilrea unui deviz estimatiy = alegerea echipei de lucru Executia lucrarilor Tridiurarea greuiatior apérute pe parcurs " procurarea de materiale - furnizarea la timp a utilgelor = reducerea cheltuiellor neprevazute = utlizarea de module prefabricate ~Tenminaréa eat mal rapide a lucrarlor = aplicarea de tehnologie moderna = masurari pe © perioada data (und, Wimestu, any Controlul - Maisurarea + utlizare de aparatura moderna cu cite directa si ioregistrare rezultatelor consumurilor reale ‘compararea datelor obtinute cu cele din faza de bilant si analizé = masuri de corectare 1. Instalatii de inclzire Capitolul 7: Gestiunea energiei termice in instalatiile de incalzire EES stabilrea costurilor ~ inregistrarea conditilor meteorolo- sic registrarea modificéilor survenite si bilantul energetic total ca urmare a aporturilor de calduré din interior sau exterior = inregistrarea modului de ocupare si utiizare a clair = modul de réspuns al ocupantilor fata de confortul tric; + inregistrarea energie! economisite si masurilo de evidentiere; ~ inregistrarea lucrérilor de intretinere echipamentulut instalatilor. Urmare a controtului si a rezultatelor ‘btinute se va putea decide asupra cd- for elemente trebuie s8 se actioneze. 7.3. Contabilitatea energetica Reprezinta analiza sistematica a consumunilor si a costurilor de energie in vederea utlizaril lor cat mai bine in cladir. Trebuie sa se stie cu multa pre- Cizle unde este utlizata, in ce cantitate si cu ce finalitate. Consumul de energie al unei cladiri depinde de 0 serie de factori, ca de exemplu: = condi climatice interioare; = conceptia, compunerea, caiitatea si starea anvelopei; = infitratile prin neetanseitat; - eficacitatea sistemelor de incalzire, ventilare si climatizare; + intretinerea si exploatarea echipa- Imentelor sistemelor de instalati = modul de utllzare si ocupare a spatiulu in cladic. Pentru a da sens contabilizéri ener- getice este necesar ca datele obtinute din masuréri (consumurile) s& fie com- arate cu datele anterioare masurilor Ge reabilitare executate. Cu ajutorul contabllizari energiei se poate: = urmat, lund de lund, evolutia con- sumutior ~ controla continuu facturle inaintate de furnizorii de energie (electricd, ter- mica etek, - asigura posibitatea compara ci frelor recente cu cole din anit anterior, trgnd concluzile ce se impun asupra masutilor luate si implementate; ~ calcula indicele de consum energetic [Mulm?]; (Goalim; [kW/m] pe flecare lund, respectiv pentru o perioda data: = permite ultlizarea unui sistem de informati: fa diverse niveluri in functie de importanta datelor obtinute. 7.4, Indicele de consum energetic Calecululindicelul de consum energe- tic (ICE) se poate face: = manual, pe baza datelor centraliza- te sub forma de tabele; + automat, pe calculator, toate datele flind Inmagazinate In memoria calcula torului si prelucrate ca atare. Pentru exemplificare, se va apela la varianta de calcul manual, pentru care, fn tabelul 7.4.1 a, sunt prezentate par- ‘tle componente necesare pentru cal- Cculul ICE exprimat in kWhim®an, Se poate calcula consumul energetic in fiecare lund de exploatare a clad pentru fiecare sursa de energie utliza- ta. Pentru a putea stabili consumul real de energie este necesar a aduce la acelasi numitor comun consumurile de energie, fapt pentru care in coloana intitulatéconsum real* (tab. 7.4.1 b) sunt ‘recut consumurile anuale ale figcdrel surse de energie, dupa care se rmultipica cu factorul de corectie x", rezultand In final consumul in kWh/in? Se considera ca factor de bazé ener ia electric’ care are x = 1 obtinandu-se, penivu celelaite surse de energie, valorile Indicate ‘in tabel. In final se calculeaz’ ICE raportand intregul consum la suma suprafetolor pardoselior (tab. 7.4.1 0). Se compara acest indice (ICE) cu normele in vigoare, rezultand: ~ economia de energie rezultata (ca urmare a masurilor, respectiv, a soluti- lor adoptate); ~ posibiltati de not interventii pentru reducerea in continuare a consumului de energh > depasiri ale consumului_normat, ‘ceea ce dovedeste oa mésurile si solu- tile adoptate nu corespund realittil 7,5. Influenta factorilor de utilizare a unei cladiri asupra consumurilor energetice Jn practic consumurile de energie suferé.fluctuatii datorité une! seri intregi de factori care influenteaza facesie consumuri. Cel mai adesea, aceste varia de consum apar la cli- dil teriare datorita ~ superficialitti ocupari spatior; = numarul de ore de utlizare a spa- til: ~ schimbailor care au oc in destina- tia incaperior. S-a cdulat gasirea une metode sim- ple si eficace care 98 tind seama, pe cat posbil, de toate schimbirile care au loc in timpul unui an i care s& poa 1, totusi, da posibiltateafolosini rajio- nale a energie Metodele se bazeazi pe date sinte- tice corespunzatoare fiecarui tip. de claire (biouri, spat comerciale et) si pe un program de simulare pe caleula- tor. Un astfel de program este BESA {Building Energy System Analys's) spe- cial conceput pentru a simula consu- utile energetice. Acesta di posbilta- tea de a evalua gradele de sensibiitate a diversilor factor in ansamblul general Ge desfisurare a fluxului tehnologic. Factor utiizati tin seama de tipul clé- Git si ei sunt pusi direct in legaturé cu sistemele de instalatii care consuma energie, de care sunt infuentati si pe cares influenteaza. Factori care afecteaza consumurile 4 energie sunt, in general, urmatoi Taba Tata ‘Gaze naturale | Pécuatty Parag) Electriitate Cantitate | Cost | Cantitate | Cost | Cantitate | Cost H te) } fi tei) JkWh} | Heil Decembie | LI | L TOTAL a ~~ Cal ae de pice 1 Fe = TOD ORG 2H = 99700 kik Taboil 74-1 b I ‘Consum real [ Sirsa co enege | “conearn ~acaut de converts X= conan ROR] Gaze narae consumul = 8.95 : aca consul = 1160, | Pacura (2) ‘consumul * 11,30 = | Electictae | consul "3.00 TOTAL es TAL * xs He/SEDO, OG oH BOOS COOATTS NIG Tabod TAt 6 Tndicelo do consum energetic CE} nui je rea Ice = 2 Consumer do ene reale 7 © Suprieteior pardoselii Capitotut a. timpul de ocupare a clidiil, care variazd de la 0 caldire la alta in functie de destinatia acesteia (birou, complex comercial, banca etc). Numarul de ore intr-o zi influenteaz& destul de mult cconsumul de energie. Cat timp perso- ralul este in activtate, in ckidire trebu- ie asigurate conditile de confort, dar ‘data cu pardsirea cladiril, se impune reducerea consumului de energie prin oprirea partiala a unora dintre instalatii (luminat, incalzie, ventilare etc). Din datele statistice, pentru clidirile tertia- re, a rezultat ca se poate conta pe ur- ‘matoni coeticienti de corectie a consu- mului de energie, astfel: -8 % pentru o variatie de 10 ‘ore/sptamana in ocuparea spatiu- lui din cladire, pentru cazul in care ‘iu exista instalatie de climatizare; = 9.% pentru aceleasi condi, dar cu instalatio de climatizare. . gradul de ocupare a cladiril deoa- Fece cu cat numarul ocupantior pe Unitatea de suprafat este mai redus, cu atat si consumul de energie este mai redus si invers, Studile au aratat 8 ta fiecare variatie de 10 % in gradul de ocupare a spatiulul, va antrena 0 variatie de: ~ 3 % a consumulul unitar anual de energie, pentru cladirle neclimati- zate; ~ 4%, pentru cladiile climatizate. . destinatia cdi, intrucat consu- murile unitare de energie depind de ‘gradul de utilare (echipare) a. clair Statisticle au ardtat cd, pentru cladirie tortiare, factorul de corectie poate fi luat Intre 4.5 %, pentru fiecare va- Fiatie de 10 % a suprafete! ocupate. dd. numarul de grade-zile este facto- rul care influenteaz’ consumul de e- nergie pentru inc&lzire, ventilare, cli- matizare, depinzand de conditile climatice din zona in care se aflé cladirea, precum si de temperatura interioara_medie a clddiii. in STAS 4839 sunt date duratele si de tempe- raturile medii anuale ale perioadel de incalzre 2" pentru principalele local tati din tard. Tot din date statistice, coeficientul de corectie care afecteaza ‘consumul unitar de referinté poate fi luat de 1 % pentru fiecare variatie de 5 % a numarulul de grade-zile. «. forma de energie utlizata pentru incaizre, respectiv, pentru preparare apa calda de consum este diferité de la caz la caz. In general, se utilizeaza ca sursa de energie primar&: gazele naturale, pacura si energia electrica. Considerdnd ca energia electric’ are eficientd de 100 9%, gazele naturale si combustibilul lichid pot fi consi- derate cu eficients de 75 %, re- zultand valoarea coeficientului de corectie 0,25. jestiunea energi Sistematizarea color mentionate an- terior cu privire la factori care afectea- ZA consumurile de energie este facut in tabelul 7.5.1 7.6. Asistenta tehnica la elaborarea lucrarii privind gestiunea energi Pentru asigurarea asistentel tehnice este necesar a se apela le = societiti specializato In gestiunea energiei; - furnizori de produse destinate ges- tiunil energiei; - asociati profesionale de specialitate; + ingineri consultanti de specialitate; = autitori energetici Solutionarea problemei _gestiuni energie, pentru 0 clidire data, trebuie a fie rezultatul unui studiu aprofundat si al unor studii si cercetiri efectuate, Pe cat posibil, de colective largi de specialitae, De aceea, trebule sa se aib’ in vedere: + capacitatea profesionala a echipei de lucru; + referate de la beneficiari privind ca- litatea lucrarilor executate; + garantia calitti'lucrarlor executa- te; + programul de elaborare a lucréri + valoarea lucrétii si modul de plata, 7.7. Finantarea programelor de gesfiune a energiei Modurile de finantare posibile sunt: @ = bugetul de exploatare care cu- prinde, in general, numai cheltuialile de exploatare, la care se pot include si costurle legate de gestiunea energie! = bugetul echipamentului tehnic care cuprinde cheltuillo pentru apro- vizionarea cu echipament performant,