Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
de ultim or
Efectuat de:Rabi Ahmad
grupa S1104
Materialele de obturatie
bioinert;
neiritant;
nealergic;
necancerigen.
I) Etapa de laborator:
Testul citotoxic-iritational:
a)
in vitro: se aplica pe culturi celulare: fibroblasti -animale
de laborator sau limfocite umane T dupa o prealabila cultivare a
lor pe medii specifice de geloza (24-48 ore). Se aplica agaragar si apoi solutia de material testat. Se introduce in incubator,
se examineaza efectul suspensiei asupra culturilor celulare la
24, 48, 72 ore.
Daca se observa aparitia unui halou in structura
celulara=efectul citotoxic asupra culturilor celulare datorat
suspensiei= materialul este remis producatorului.
b)
in vivo- suspensia este injectata animalelor de laborator,
subcutan, intramuscular. Se observa dupa 30-40 zile Se
sacrifica animalele, se realizeaza frotiuri din zona punctionata,
se observa microscopic.Se examineaza comparativ cu zona de
vecinatate nepunctionata (macroscopic).
Testul alergic
si etapa de laborator
La limita superioara se afla cimenturile pe baza de zinc oxid eugenol, desi scoala
daneza afirma ca eugenolul fiind un derivat fenolic cu potential chimico-toxic asupra
odontoblastelor.
La limita inferioara se situeaza cimenturile silicat ce prezinta cel mai intens efect
pulpotoxic.
Pe
3.RASINI DIACRILICE
COMPOZITE (R.D.C.);
Sunt superioare tuturor rasinilor acrilice datorita adausului la compozite a unei faze
anorganice.
Clasice :
macroumplutura ;15-20 ;
microumplutura :0,05-0,1 ;
Moderne :
hibride (condensate).
Forma de prezentare :
generatia I
Pasta/Lichid : SMILE, KERR
nu contine agent de gravaj, bonding
sunt autopolimerizabile.
generatia II
Pasta -Pasta : CONCISE, ADAPTIC ;
nu au agent de gravaj ;.
generatia III
Pulbere -Lichid : PALAKOV, EVICROL ;fara
agent de gravaj
Pasta -Pasta :CONCISE, ADAPTIC ; cu agent de gravaj.
generatia IV
Pasta
in godeu :COMPOUND;
in seringa: VALUX, TETRIC, HERCULITE,
generatia V
Capsulat :POLYCAP, COMPOCAP ;
Rini compozite
Tehnica de lucru :
1)
se alege rasina compozita ;
2)
conditionarea aderentilor (dentina, smalt). Dentina este riguros tratata cu agenti de
curatire; se aplica lineri de protectie si adezivi dentinari (primer) care vor media legarea
chimica a compozitului de dentina
3)
Conditionarea smaltului : gravare acida 1-2 mm timp de 1,5 minute cu acid ortofosforic
37% pana la 50%.Are loc topirea prismelor de smalt , spalare 20 secunde si uscare 20
secunde. Vor rezulta microretentii in care vor patrunde adezivii amelari si apoi rasina
compozita sub forma de microfilamente . Creste in acest fel aderenta mecanica a rasinii la
tesuturile dure.
4)
Dupa gravajul acid se aplica agentul de cuplare -bondingul - ce va media, favoriza
aderenta rasinii la smalt.
5)
Aplicarea rasinii si polimerizare. Aceasta se va aplica din profunzime la exterior, strat cu
strat. Se mentine rasina sub presiune cu capele pe perioada prizei initiale. Dupa, se trece la
prelucrare, finisare, se indeparteaza excesul, suprafata sa fie neteda, sa nu se intervina (ideal).
Daca totusi avem plusuri , se indica finisarea cu freze diamantate fine speciale pentru rasini
compozite. Sunt contraindicate prelucrarile ample in sedinta. La 24 ore, se recomanda
finisarea finala.Pentru a se evita infiltrarile, peste rasina se aplica lacuri dentare. In timpul
diferitelor manevre, sa nu sangereze papila deoarece vor aparea modificari de culoare. La
nivelul sulcusului gingival se aplica un fir de bumbac, ce va fi imbibat cu vasoconstrictor :
efedrina, adrenalina. (nu clorura de zinc).
1)Timpul de gelificare : 40-90 secunde (cele moderne) pana la 5-10 minute (cele
clasice).
2) stabilitate volumetrica : foarte buna.Contractie 0,25-1,9% comparativ cu rasinile
acrilice.
3) separatia marginala : grad mic,mai mic de 10.(fenomenul de percolare). Separatia
marginala se inscrie in standarde pana la 20.
4) porozitate : aproximativ 10, functie de marimea particulelor. Obturatiile se protejeaza
cu lacuri.
5)proprietati termice : conductivitate/ difuzibilitate asemanatoare cu cele ale smaltului,
dentinei. Nu transmit injuriile termice organului pulpar.
6) proprietati mecanice : duritate inferioara amalgamelor si smaltului . Valori apropiate de
duritatea amalgamului ; rezistenta la rupere , abraziune scazuta acestor materiale ;
friabilitate scazuta.
7) stabilitate cromatica : relativbuna. Se modifica datorita modului de lucru.
8) efect biologic pulpotoxic . !!!!Se va efectua tratamentul plagii dentinare.
9) adeziunea :
mecanica (gen I) fara conditionare, doar forma retentiva a cavitatii.
mecano-chimica (gen. II, III) agent de gravaj, bonding;
de 2-4 ori mai mare la smalt ca la dentina.
Adeziunea este mediata datorita agentilor de cuplare
10) absorbtia de apa: compozitele cu microumplutura si miniparticule absorb apa in
cantitate crescuta avand efect negativ asupra proprietatilor mecanice.
COMPOMERII
Proprietile i indicaiile
compomerilor
Proprietati :
Vascozitatea mai scazuta ca R.D.C. ;
Se aplica usor, nu adera de instrumentar ;
Absorb apa datorita polimerului hidroxilic ;
Elibereaza fluor in cantitati mai mici decat C.I.S. (efect cariopreventiv);
Dilatarea termica are valori mici asemanatoare structurilor dentare.
Indicatii :
De electie clasa III, clasa IV ;
Eroziuni cervicale (lacune cuneiforme) ;
Cariile radiculare ;
Clasa II-restaurari mixte (compomer+rasina compozita) ;
Restaurari de bonturi - coroana mai prezinta din peretii ei ;
Restaurari coronare dinti fracturati ;
Clasa I, II dintii temporari.
Tehnica de lucru :
Denumiri comerciale:
a)
FUJI IONOMER (clasa I, II, III)
ASPA I -IV-abandonate -valoare istorica;
GLASIONOMER CEMENT - FUJI DUET-pentru
cimentarea coroanelor, puntilor (P/
b) capsulat:
KETAC FIL (Espe)
FUJI-CAP2-GC;
c) SISTEM ANHIDRU: AQUACEM Sistemul
anhidru este o pulbere ce este un aluminiusilicat
si un poliacid.
CHELON
Proprietatile C.I.S.
CIMENTURI IONOMERE
FOTOPOLIMERIZABILE
Proprietati:
Ph acid : 3,5 ;