9.1.

Reziduuri de la industria morritului

Principalele reziduuri de la industria morritului sunt : trele, praful de
moar, zoana.
Tabelul 9.1
Compoziia chimic i valoarea nutritiv a reziduurilor de la morrit
Specificare

SU, %

PB, %

GB, %

Tre de: gru

orz
secar
porumb
mazre
orez
ovz
Praf alb
Praf cenuiu
Zoan

86,4
89,7
87,0
86,7
88,3
89,8
87,0
90,9
90,6
90,5

14,9
15,0
16,1
9,9
16,8
9,6
6,7
13,3
11,8
18,4

4,1
4,3
3,8
7,5
1,7
7,2
6,8
2,5
0,8
3,1

Cel.B,
%
9,1
10,1
7,6
12,4
20,1
20,3
26,2
11,2
19,0
8,9

SEN,
%
51,5
54,3
54,6
53,1
46,2
41,1
43,1
57,0
45,7
34,3

Cen.B,
%
6,7
6,0
4,9
3,8
3,5
11,5
4,2
6,9
13,3
5,8

U.N.,
kg
0,77

PD,
g/kg
108

0,85

60

1,0
0,45
0,9

180
90
130

Trele se obin prin cernerea materialului mcinat. Sunt formate din

nveliul bogat n celuloz, stratul aleuronic i embrionul la care ader i celulele
perenchimatoase cu amidon. Cu ct se extrage mai mult fin din grune, cu att
trele sunt mai bogate n celuloz,au o digestibilitate i valoare nutritiv mai
sczut.
Trele reprezint 20-26% din greutatea grunelor. Trele de ovz, orz,
porumb au un coninut mai ridicat n celuloz comparativ cu cele de gru, de
secar. Trele de porumb,orz, ovz au un coninut ridicat de grsime (pn la
7,5%), fapt ce impune o atenie deosebit condiiilor de depozitare pentru a preveni
rncezirea. Srurile minerale se gsesc n cantiti mai mari n trele de gru,
secar i orz i sunt reprezentate n cea mai mare parte prin srurile de fosfor.
Srurile de fosfor se gsesc ntr-o proporie nsemnat, sub forma unui compus
organic numit fitin, cruia i se atribuie i aciunea laxativ a trelor. Trele se
caracterizeaz i printr-un coninut ridicat n vitaminele complexului B.
Zoana este format din grune seci, sparte, semine de buruieni, pleav,
impuriti anorganice etc. Nu se administreaz femelelor gestante, tineretului i
reproductorilor.
Praful de moar se obine prin mturarea interiorului morilor i reprezint
un amestec de fin, tre i o cantitate mai mare sau mai mic de praf, pmnt
etc. Praful poate fi alb, cenuiu sau negru.
Folosirea trelor de gru n hrana animalelor n structura raiei, %: la
vacile de lapte 15-25, la tineretul taurin 10-15, la ovine 15-20, la cabaline
20-25, la scroafe, vieri 15-20, la psri 10-15.
n scop dietetic vaci n lactaie 2-3 kg/zi sub form de terci subire.