9.4.

Reziduuri de la industria amidonului, berii i

spirtului
La fabricarea amidonului, spirtului se folosesc n mare msur cartofii,
porumbul, secara, grul. Reziduurile denumite borhoturi au o valoare nutritiv ce
variaz cu materiile prime din care provin i coninutul n ap.

Tabelul 9.4
Compoziia chimic i valoarea nutritiv
Specificare

SU,
%

De la industria amidonului:
borhot de: cartofi
porumb
gru
De la industria spirtului:
borhot de: cartofi
porumb
De la industria berii:
coli de mal
borhot de bere
drojdie de bere

PB,
%

GB,
%

Cel.B SEN,
,%
%

Cen.
B, %

U.N.,
kg/kg

PD,
g/kg

12,5 0,9
24,8 3,6
15,4 2,0

1,6
0,9

2,3
2,8
1,6

8,8
16,6
10,5

0,5
0,2
0,4

0,15/1,0
0,32/1,2
0,17

3,0/20,0
22/120
12

5,7
8,7

0,1
0,9

0,6
0,8

3,1
4,5

0,6
0,5

0,05/0,52

7/78

14,0
4,4
-

47,1
12,7
11,7

6,5
1,7
2,1

-/0,6
0,27/0,85
0,35/1,1

-/130
40/140
110/450

1,2
2,0

93,2 23,2 2,4

30,1 8,7 2,6
26,8 12,4 0,5

n procesul fermentaiei alcoolice, pe lng transformarea glucidelor n

alcool, proteinele sufer o scindare enzimatic, iar drojdiile se nmulesc,
realizndu-se o cretere a valorii biologice a proteinelor. De asemenea, crete
coninutul acestor reziduuri n vitaminele complexului B.
De la fabricarea berii rezult ca reziduuri: colii de mal, borhotul i drojdia
de bere.
Colii de mal se obin n procesul de germinare a orzoaicei, rezultnd cca.
30 kg coli la 100 kg orzoaic. Orzoaica dup germinare este supus uscrii, colii
devin rigizi i se pot uor detaa. Colii se caracterizeaz printr-un coninut ridicat
n protein, care poate ajunge la 25% i n acelai timp ridicat n enzime,
vitaminele complexului B, sruri de fosfor, potasiu, fier, cobalt i zinc.
Borhotul de bere reprezint materialul rezultat dup extracia sucului i este
format din nveliul seminelor, pri din stratul aleuronic i amidon. Se poate
conserva prin murare sau uscare.
Drojdia de bere reprezint reziduul obinut dup sedimentarea sucului.
Proteina din drojdia de bere are valoare biologic ridicat. Drojdia este bogat n
vitaminele complexului B, diferii fermeni i substane asemntoare insulinei
care stimuleaz la animale pofta de mncare.
Folosirea n hrana animalelor:
Specificare

Taurine la ngrat

Vaci de lapte

Porcine
(uscat)

Ovine
(uscat)

Industria amidonului:
cartofi
porumb
gru
Industria spirtului
cartofi
porumb
Industria berii
coli de mal
borhot de bere
drojdie de bere

30-40kg (1-4kg)
30kg (1-3kg)
30-40kg

15-20kg (0,5-1,5)
10-15kg (0,5-1,0)
20-30kg (1,5-3)

0,5 1kg
0,5 1,0kg
0,5kg

0,3 0,4kg
0,3 0,4kg
0,25
0,3kg

60-70kg (1-6kg)

30kg (1,0-1,5)

0,5

0,25kg

3-4kg (uscai)
20-30kg (3kguscai)
-

3kg (uscai)
10-15kg (2-3kg)
10kg (1kg)

0,3-0,5kg
0,3-0,5kg
1kg

0,25kg
0,15kg
-

La psri n stare uscat n proporie de 2-3%.