Sunteți pe pagina 1din 201

www.dacoromanica.

ro

Inainte de a face o ca1Atorie, adresati-vA la

.13itotti oficiat de

uotai C. ri

Calea Victoriei 49, Bucurevti I.


unde vi se vor da sfaturile cele

mai bune in aceasta privinta.

Acolo puteti obtine:


Bilete internationale.
Bilete C. F. R.
Bilete circulare.
Bilete Wagons-Lits.
Bilete de vapor.
Bilete de avion.
Abonamente pe C. F. R.

Legitimatii pentru toate targurile de


mostre.
Vizele pentru pasapoarte.
Asigurarea bagajelor.
Comandarea camerelor la hotelurile din
toatA tarsi si din strAinatate.
Aranjarea de calatorii colective si individuale.

Toate informatiunile in privinta


ciilatoriei Dv. le primiti GRATUIT
www.dacoromanica.ro

CAM

Fumafi exce/enie/e figari


pgarele ale Case! dquionome
a Monopolurilor Pegafului
Pomdniei

.-z

www.dacoromanica.ro

GRAND HOTEL
Esfe

hotelul eel mai modern,

Cafenea, [Cofetfirie de prim

11

LAFAYET TE"

eonfortabil si central. Restaurant,

rang. Preturi foarte ieffine.

BUCURESTI. Calea Vicforiei Nr. 11

trN. Toujours
a votre service

lig
Agences

WAGONS-LITS / COOK
a:

Arad B-dul Regina Maria (Palais des Minorites) / Brasov Str. Regale
Carol 61 / Bucuregfi Piga Regele Carol I; Str. Lipscani 23;
Calea Grivitei 177 / Cernauti Str. Iancu Flondor 1 / Chisinau
B-dul Regele Carol II. 69 / Cluj Plata Unirei 18 / Constanta
Piga Indcpendenvei 11 / Craiova Calea Unirei 54 / Galati
Str.
=mend 38 / lati Piga Unirei 1 / Oradea Mare
B-dul Regele Ferdinand 2 / Ploiegfi Str. M. Kogilniceanu / Sibiu
Str. Regina Maria 13 / Timigoara Bd. Regele Ferdinand (Palais
Bincile Bana'vene Unite".)

Sous-agences

1:

Braila Str. Regard 31 / Targu-Mureg Piga Regele Ferdinand 39

www.dacoromanica.ro

ATHENcE-PALACE-HOTEL
Bucureti

Romania

Locul de intalnire
al strainilor
200 paturi

Camere de baie
Toalete
Telefon

Restaurant - Bar
Sala de lectur5.

Se vorbesc toate
limbile

IONICA 64

Coafor pm:aro
domoi gi dame

i n palatul hotelului

Grand Hotel

BOULEVARDu
Bucuresti, Bulevardul Elisabeta Nr. 1
Hotel de primul rang, cu
confortul cel mai modern
Apartamente

si camere cu

baie si telefon. Calorifer, apa


calda. Restaurant foarte ele-

gant, bucatarie excelenta.

Serviciul atent

si

constiincios!

www.dacoromanica.ro

Organizatia Nationals Romans


de voiaj i turism

EUROPA
Centrala: BUCURETI I.
Strada Doamnei Nr. 1

Telegrame : *Romturiste Bucuresti

Agentii In Bucuregitis Calea Victoriei 22; Calea


Victoriei 28; Calea Victoriei 53; A. R. P. A. Piata
Regele Carol I (Fundatia Carol); Calea Victoriei 84;
Calea Victoriei 101.
Agentil In tara: Arad, Bistrita, Brasov, Bucuresti,
Buzau, Cluj, Chisinau, Cernauti, Careii Mari, Constanta, Lugoj, Medias, Oradea, Ploiesti, Satu Mare,
Sibiu, Sighet, Sigthisoara, Timisoara si Tg. Mures.

Bilete C.F.R. si Internationale, once distanta.

Bilete dusintors. Bilete de avion pentru


toate liniile aeriene din tara si strainatate.

Bilete de vapor pentru toate liniile de navigatie


maritime si fluviala romane si straine.

Locuri de Wagon-Lits si tikete pentru trenu-

rile rapide.
In legatura cu toate organizatiile mondiale de voiaj,

aranjeaza calatorii in grupuri si individuale, cu


preturile cele mai scazute, asigurand tot confortul
pe tot parcursul. Refine camere, fare nici o ma-

jorare de preturi, la toate hotelurile din tara si


strainatate.

Vize de paapoarte; AsigurAri de calatori si


bagaje.
lnformatiuni verbale, telefonice si in
scris la domiciliu.

Organizatia Nationale Romans de voiaj si turism


EUROPA, este singura reprezentanta a tuturor
Societatilor de voiaj si turism din strainatate,
pentru intreaga tara si singura societate roma-

neasca care reprezinta interesele turismului roman


in strainatate, facand o propaganda practice pentru
vizitarea reciproca.

www.dacoromanica.ro

LOTERU1DESTAT
www.dacoromanica.ro

NORDDEUTSCHER LLOYD BREMEN

LLOYD-EXPRESS
CELE MAI RAPIDE SERVICII DIN LUME
cu vapoarele noastre uriae

BREMEN' ,EUROPA' ,COLUMBUS'


Informatii, studii, organizari de calaforii
colective In State le Unite aleAmericei de Nord

Ca !Mora to farile nordice $i Mediterana

Bilefe de calaforie pe cal ferate cu


preturi oficiale

Informatii i prospecte la agentiile noastre din.


BUCURE$TI: Norddeutscher Lloyd Bremen, F. Miss ler
S. A. R., Ca lea Victoriel 101.

SIBIU: Birou de voiaj .EUROPA',

Str. Regina

Maria 26.
TIMISOARA : Norddeutscher Lloyd Bremen, F. Missler
S. A. R., Str. I. C. Bratianu 10

www.dacoromanica.ro

N't AllITIM Rom

11V

1.

, ....-:.; .-o...,..,.

Serviciul

Maritim

Roman
S. M. R.

(1)
Linii directe gi rapide de
navi gatie, in legAtura cu

tren urile rapide si de lux


inter nationale, deservite de
pach eboturile :
DACIA,
RO M ANIA,
REGELE
CA ROL I si PRINCIPESA

MARIA. Cabine de lux


si restaurant de prim ordin.
Plecarile regulate conform
itinerarului de mai jos:

Lignes de navigation direc-

tes et rapides, en correspondance avec les trains ra-

pides et de luxe internationaux, desservies par les


navires postaux : DACIA,
ROMANIA,
REGELE
CAROL I et PRINCIPESA
MARIA. Cabine de luxe et
restaurant &premier ordre.
Departs reguliers de Constantza conformement
Pitineraire ci-dessous:

Ligne Stamboul:
Departs de Constantza:

Ligne de Stamboul-Pirke

JEUDI

SAMEDI

TA RIF:
Constantza- Stamboul

,
,

Pith

Alexandrie

Alexandrie.
Departs de Constantza:

CL I
Lei
2.160
4.300
8.1100

Cl. 11
Lei
1.600
3.440
6.400

CL III
Lei

400
800
1.440

Preturi speciale pentru emigranti, pelerini, excursionisti, artiiti etc. in grupe

www.dacoromanica.ro

OATEN CALM

C 0 RIO

BUCURESTI CALEA VICTORIEI Ne90

t!,

la "L.4
ti

1:(11
11111,.

1.11

LOCUL DE INTALNIRE AL

LUMEI ELEGANTE DIN


CA PITA LA

ITALIA

COSULICH

- LLOYD TRIESTIHO

SOCIETATILE ITALIENE DE NAVIGATIE


Linii exprese gi rapide pentru
AMERICA DE NORD
AMERICA

DE SUD

AMERICA CENTRALA

AFRICA DE SUD
EGIPT
INDII
EXTR. ORIENT
Linii postale in toata lumea!
AUSTRALIA

VOIAJURI DE PLACERE IN MEDIIERANA


cu renumitele transatlantice ultra-moderne de mare tonaj

Reprezentanta generals pentru Romania:


S. A.R.P.I.M. (Soc. Anon. Rom. pt. Intreprinderi Maritime)

Sediul: Bucuresti, Calea Victoriei 53 (Tel.:415/90)


Sucursale:

Timigoara IV, Str. I. C. Bratianu 47 (Tel.: 22/32)


Cernauti, Str. Regele Ferdinand 39 (Tel.: 6/14)

www.dacoromanica.ro

Cele mai bogate asortimente de


haine pentru domni, doamne i
copii, numai la magazinele Socie-

tatii anonime

CEHOSLOVACA
BUCURESTI
B-dul Elisabeta 8-10

Ca lea Grivitei 159


Str. Berzei 100-102

BUCURESTI

Tanga Gara de Nord,


Ca lea Grivivei 177

Hotel

imparatul Traian
Telefon : 352/14

Casa de primul rang


ireproabil
zire centrals

Ascensor
Telefon

Serviciu
Inc5IB5i, etc.

Camere cu 1 pat 82-140 Lei; 2


paturi 160-254 Lei
Servitori ai hotelului in gars
beneficiaza de reduceri

www.dacoromanica.ro

Voiajorii

t,
'01

.\

,1

:7"

CEA MAI POPULAPA

MARCA
FABRICA DE INCALTAMINTE

CLUJ-TIMI,SOARA

DEPOZITE iN &MEAN TARA

www.dacoromanica.ro

c1 T
COMPAGNIA ITALIANA TURISMO
BIROU DE VOW $I TURISM IN BUCURE$11 : : TEL. 415/90

BUCURE$TI, CALEA VICTORIEI 53/55


Agenjia Oficiala a Cailor Ferate Itatiene /
Reprezenfanja celor mai marl companii de
vapoare italiene *i straine / Corespondenji

in cele mai importer-4e raw din lume /


Bilete de tren *i de vapor pentru foafe
desfinaliile / Voiaje a forfait / Organixari
de grupuri i excursiuni / Bilete circulare
i cu reducere / Informafiuni grafuife.

Folositi in plin vizita in


cumpirind

Capital5

SUVENIRURI i
CAD OURI DISTINSE
dela renumitul Depozit de fabrics

ARGINTARIA PFORZHEIM
Furnizorul

Curcii Regale

BUCURESTL STRADA COLTEI 6


Cele mai ieftine preturi

www.dacoromanica.ro

GRADINA $1 SALA

CINEMA FORUM
Vis--vis de Palaful Regal

Cal. Victoria! 88

CEL MAI ELEGANT SI CEL MAI

LUXOS CINEMATOGRAF CU

CEA MAI RACOROASA

GRADINA DE VARA

(1200 LOCURI) IN CENTRUL CAPITALEI


CELE MAI BUNE PROGRAME

INTRARE POPULARA

S. Georges
Furnizorul Curtii Regale

Bucure*ti
Cal. Victoriei 56

Palarii

Camai

Cravate
Casa de primul ordin
www.dacoromanica.ro

V
ILC
V
DELTA DUNARII
In fimpul sezonului:
1 Mai

15 Octomvrie

Reducere de 50010

Pe Vaporele Soc. de Navigatie

S. R. D. DIRECTIUNEA GENERALA :
BUCURESTI, STR. GENERAL BERTHELOT Nr. 15

DIRECTIUNEA DE EXPLOATARE:
BRAILA, STRADA DANUBIULUI Nr.17

www.dacoromanica.ro

Hamburg-Amerika
Linie S. As R.

HanciburgAmerika-Linie, en numele prescurtat de


BaPag, lucreaza de 15 ani In Romania. In acest interval a
desfaourat o rodnicA of bogata activitate in domeniul turismului si al organizarii cillatoriilor de placere. A avut meritul de
a fi suscitat un interes pentru tara romfineasea In cele mai
raspindite cercuri ale publicului de pretutindeni, multumita
reprezentantelor sale internationale, a prospectelor despre
Rorafinia, raspandite In striiinatate, a organiztirii excursiilor
of
a celorlaltor Intreprinderi pentru traficul de calatori
strain. Organizatia sa mondial& a prilejuit o apropiere
culturala of economics Intre Romania of strainatate.
E folositor pentru publicul rominese sit cunoasca of %rile straine din Europa of de paste Ocean. pentru ca sA -ol
largesse& astfel perspectivele si sa poata realiza o apropiere
deplinA de culture occidentalti, de metodele Intrebuintate in
Virile ears se bucura de un trecut politic, tehnio si cultural.
Si In aceastA directie, HamburgAmerika-Linie" a adus
o contributie important prin diversele cAlAtorii In strainatate pe care le-a organizat. Nenumaratele relatii turistice
Pe care le are de atatia ani Hapag-ul ii permits sA asigure.
cu preciziunea of punctualitatea unui ceasornic, vizitarea In
orice moment a oricarui punct de pe globul pamantesc si
stabilirea legaturilor cu lumea IntreagA.
E in deosebi recunosout faptul, ca izolarea duce la o anchilozare economics. Dar nu numai circulatia bunurilor si a
marfurilor trebue sA lege Wile Intre ele, ci of circulatia
spiritului omenesc. De aceea cAlAtoria e un puternic millocitor Intre culturlle diverselor state, care in aspra luptii
pentru existents, Isi asigurlt un loe sub soars. De aceea
caltitoriti cat mai mult, priviti si largiti-vii cercul cunootintelor voastre, pentru progresul propriei voastre personalitati
of al tarn voastre..
Hamburg America- Linie" dispune actualmente de 153 vapoare, reprezentand un tonaj de peste un milion de tone,
raspandite In toate partile lumii. Deosebit de interesante
pentru publicul romfinese sunt cillatoriile de plAcere pe apA
organizate de Hapag, avand In programul excursiilor vizitarea celor mai frumoase locuri din lume, dispunfind de
vapoare moderne $1 reunind eel mai ales public international
intr'o deosebitA armonie. Informatiuni amAnuntite despre
aceste excursii, cat si pentru orice caltitorii in tara san
strainittate
Cu pret dinainte stabilit, pentru retinerea

eamerelor la hoteluri In localitati balneare, etc.


precum
Si orice informatii se pot obtine la Birourile s. a. r. HamburgAmerika-Linie" din Bucuresti, Cates Victoriei 84;
Timisoara, Str. Mercy 2 si Str. Regele Ferdinand 11 CerMint', Str. Regele Ferdinand 35; Constants, Plata Independentei 2 cum of la celelalte agentii din tara.

www.dacoromanica.ro

110 ANI DE EXPERIENTA


cum si masinile ultramoderne si cei mai buni

specialisfi de cari dispunem, ne pun in placufa siluatie de a livra


orice fiparifuri in exe-

culari superioare.

>ND

Luati lucrarea noasfra

de fata ca exemplu
Ghidul Bucurefilor"

Tipografie / Lifografie / Heliofipie / Zincografie / Offset

KRAFFT & DROTLEFF SIBIU


Fondaf 1825

Aux Galeries Lafayette"


Cel mai mare magazin din tars cu peste 70 Raioane.
Gisiti tot ce doriti la preturile cele mai ieftine

www.dacoromanica.ro

iG

gdituta

gliad %main iei all .apatut

REISEFUHRER DURCH

RUMANIEN

Prima mare calatiza a Romaniei. 800 pagini, in limba

germana. Pretul Lei 400.

GHIDUL
BUCURE$TILOR
Inchinaf Lunii Bucurelfilor"

Sul iipwt:

GHIDUL
ROMANIEI

800 pagini text, numeroase


harti 1i clisee.

.9.K .pupaltafie

ROUMANIE,
GUIDE TOURISTIQUE
Yaliticati teciamete Ou. .ix xdifiiie

aoastu

EDITURA GHIDUL ROMANIEI / BUCURE$TI


STR. N. GOLESCU 20

www.dacoromanica.ro

CUVANT INAINTE
Ca un omagiu adus marilor serbari organizate,
din Inaltul indemn al M. S. Regelui, de catre Primaria Municipiului Bucureti, sub priceputa gos-

podarire a d-lui Al. Donescu, Primar General,

editura Ghidul Romaniei" face sa apara aceasta Callauza.

Deopotriva inchinata Capita lei de eri i de azi,


acest Ghid se adauga, firesc, straduintelor de pro-

paganda i mai buns a ei cunoatere, cari fac


rostul acestei prime Luni a Bucuretilor".

AL. BADAUTA AL. CICIO-POP


Dr. Z. NEMETH
9 Mai 1935.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII
rag.
BUCURESTI

Istoricul Bucureutilor
Sosirea in Bucureuti

11

18

Agentii ei Birouri de voiaj


Societati de navigatie

22
23
23
24
25
26
28
28
28
28
28
28
28
29
29
29

Oficii poetale
Hoteluri
Restaurante
Muzee

Gradini ei restaurante de vat%

Pensiuni
Cafenele

Teatre

Baruri ei cubarete
Cinematografe
Cluburi insenmate
Ministere

Autoritati
Justitie
Administratiile financiare din capital/1
ceptiile respective
Universitati ei Sco li superiouro
Biblioteci
Biserici

Bai publice

.._

4i

_ _

Stranduri
Sanatorii ei spitale
_ _ _
Medici specialieti
Bane', fabric( ui magazine recomandabile
Camere de comert
Baud
Industrie
Magazine
Vami

Legatiunile el cousulatele strain() in Bueureeti


Terenuri sportive

www.dacoromanica.ro

Per30
30
32
32
32
32
32
33
36
36
36
37
39
39
41
42

Pad'.

A. Pllmbare cIrcularli prin oras


Ca lea Victoriei ei bulevardele invectual-e
a) Cercul Mi litar, B-dul Elisabeta ei

44
44

Parcul

Cismigiu

46

b) B-dul Regale Carol I.

Universitatea qi veel-

natAtile ei

48
51
53

Soseaua Kisseleff

54
76

e) Dela. Cercul Militar la Palatul Regal


d) Palatul Regal
e) Dela Palatal Regal la Piata Victoriei si
f) Dela Cercul Mi litar la Plata Senatului
B. Bulevarde ot sosele
a) Bulevardul Briitianu, Take Ion- escu qi Lascar

79

Catargin

79

Pop wen

85

pendentei

88

b) Billevardele Regale Carol I. si Pache Prot.

c) Continuarea B-dului Elisabeta si B-dul ludeC. Pe celalalt mat at Diunbovitel


a) Din Piata Senatului spre Sud-Est
Parcul Carol
b) Dela Piata Senatului spre Sud-Vest

90
91
95
100
102
102

Imprejurimile Bucurestllor
I. Manitstirea Vacitreeti

II. Palatul Mogoeoaia qi Mannstirile Maui oi


Tigitnesti

III. Snagovul
IV. Biserica Fundenii

103
104

Doamnei

oi

Ma.utistirea

Plumbuit a

V. Mitniistirile Mareuta, Pasarea oi Ceruica

VI. Ruinele dela Potlogi

VII. Dela Bueuresti la Giurgiu (Manustirea Uumuutt)

www.dacoromanica.ro

108
106
107
107

Atheneul RomAn

Bucureti.
Razboiul mondial schimband Bucurestii dintr'o

a unei tali mici, in centrul de viata al


unui mare regat, a adus cu sine, in anii cari au
urmat, o aerie noun de eforturi. Toate tinzand, de
asta data dups un plan organizat si o ooneeptie
urbanistica occidentals, sh dea capitalei Romaniei
un prestigiu cu adevarat de mare oral. Astazi
chiar, Bucurestii au aerul unui imens santier:
strazile se aliniaza; pietile capata forma si aspectele trebuitoare ca ss devina locuri demne de interes; monumentele principale sunt puse in lumina
pe care ele o meritau; cartiere noi, cochete si de
capital

gust, incunjurh inima oraeului.


Bucurestii, phstrandu-si toate vestigiile istorice, devin totusi un oras tanar, care isi fixeazit,
cu fiecare an trecut, o personalitate a sa. Astfel,
cu toats rapida lui desvoltare, consul nu se departeaza de ceea ce facea odinioarg farmecul sail:
vechile locasuri de inchinare; eateva cladiri din
veacul al XVIII-lea si Inca unele monumente, an
gasit putinta sa ramana, in toata valoarea lor, in
mijlocul acestui oras non. Amestee de stiluri diwww.dacoromanica.ro

ferite, Bucurestii isi captitit totusi stilul propriu:


in timp ce pe bulevarde se inaltA constructiuni
moderne, la sosea si in cartierele noi, infloreste
stilul romlinese. Ca o marturisitit legaturti, eu yeehiul sau aspect, orasul pastreaza, cultiva si sporeste parcuri dintre cele mai frumoase, cum bunaoath Cismigiul, Parcul Carol, etc. Numarrt 635.000
locuitori, iar suprafata sa este aproape egalit cu
acea a Parisului. Neobisnuita lui intindere in raport cu populatia, este explicabilli prin faptul a
majoritatea caselor zidite inainte de rgzboiu, n'au
decat un singur etaj. Din primele a.gezari idilice
se mai pot vedea numeroase biserici, mitocuri si
bisericute impodobite cu icoane primitive, cu
fresce si sculpturi in lemn, ctitorite de boieri oredineiosi. Jazzul strident al circulatiei moderne,
sgomotul transmisiunilor publice de radio, strigatele oltenilor si ale viinzhthrilor de ziare, uruiala
masinilor, se lovesc toate de linistea bisericilor,
pretutindeni raspandite in acest oral.
In afar, de aceste veehi locasuri ale Domnului,
se mai afla. in Bucuresti si cateva cladiri mai insemnarte din veacul al.XV1I-lea si al XVIII-lea,

;
,1

'2.

-.

:UN

Marius Bunescu: Bnenrestil veal!


8

www.dacoromanica.ro

tr"

61

Str. Regal&

ca: Patriarhia, mitocurile din jurul ei, vechea resedintii, domneasea, in care e instalata Arhiva Statului, etc. Deasemeni, centrul comercial si bancar,

dela Plata, Sf. Gheorghe prin Str. Lipscani, Str.


Smardan, Str. Academiei si pang in vestita Cale a
Viotoriei, mai cuprinde cladiri caracteristice ale
arhitecturii veacului trecut. AlAturi, B-dul I. C.
Briitianu
Take Ionescu
Lascar Catargiu,
acesta din urmit avand numeroase case boieresti,
unele in stil nou brancovenese, formeaza una din
cele mai frumoase artere ale orasului. Centrul
piistreazii un aspect occidental, jar costumele tar&

nesti ale oltenilor, trasurile de origine ruseasca,


2

www.dacoromanica.ro

figurile impunatoare ale preotilor ou bArbi si potcapuri, aduc o nuanta patriarhala, linistita.

In lama, sezonul e foarte bogat in premiere,

concerte, cu dirijori

straini,

conferinte

si artisti

culturale,

localnici sau
baluri, patinaj,

matchuri de hockey pe ghiatg reprezentatii de


box, baruri si cabarete, la nivelul orica,rui oras
apusean.

Vara, bucuresteanul mute odihna la Soseaua

Kisseleff, la Strand, la basinul cu valuri Lido", la


Snagov sau in frumoasele manastiri din jurul capitalei. 0 excursie mai mare, de 3 ore ou trenul,
se poate face la Sinaia, resedinta de varA a Regelui. (In toate Duminecile si sarbatorile pe diversele terenuri de sport, se joacit matchuri de football, rugby, tennis, ciclism, motocielism, etc.)
Populatia e foarte variata cuprinzand 700/0 Romani iar restul Evrei, Unguri, Nemti, Rusi, Italieni, Greci, Armeni, etc.
Prin pozitia say geografia,
in apropiere de
Dunare si Marea Neagra
si prin reteaua de
cai ferate, Bucurestii e menit s devinA until din
cele mai importante centre de legiitura intre
Orient si Occident.

r-

UCHEll

if!

.4-,

Bucure4t1
10

www.dacoromanica.ro

Dimmest(

Istoricul Bucurettilor.
Intim legat de istoria Tarn Romfinesti, istoricul acestui

vechin scaun de domnie"


care e Bucureetiul
pleaca din
legends, urmand aceea$i framantata linie pans In zilele
noastre. Sfunburele lui, data e sil credem o poveste plink de
pitoresc, a Yost viata lui Bucur pastorul, care a ridicat, pe
malul Dlimbovitei, o bisericutit de lemn si a intoemit Incepaturtle a$ezarii lui de azi In aceste locuri.
Cercetarile istorice si siipaturile Mute au dovedit inset
ca, Inch de prin epoca mijlocie a bronzului (1600 a. Hr.) $1
pima dare sfiirsitul epocei romane (400 d. Hr.), tinutul Bucureetilor a lost locuit.
Arinele, uneltele de piatra. os, bronz si fier, dar mal
ales ceramica
sits In sapaturile din jurul lacului
Tei,
dovedese existenta unei civilizatii preistorice bine definite,
clasificate de oamenii de $tiinta sub numele de Civilizatia
Bucureeti".

Se pare ca, In antichitate, In locurile acestea, era o In-

semnata asezare, din punct de vedere strategic ei coinercial. In Evul Mediu, cetatea, Incunjurata de un orasel for-

mat de negustorii cari lucrau cu porturile apropiate ale


Dundrii, a MINA. treptat o importantil din ce In ce mai
mare, devenind, pe la mijlocul veacului al XVII-lea, capitals
Tarii Romfineai.
Datorita, astfel, imprejurarilor favorabile $i situatiei sale,
Bucurestii an izbutit sh devina centrul vietii politico romanesti. De aci a pornit miscarea nationala care urmarea, In
veacul al XVII-lea, desrobirea tarilor romfine de sub jurul
turcesc. Mai tarziu, la Inceputul veacului at XIX-lea, Bucurestii an avut un, rol conducator in miecarea de redeeteptare nationala. De aceea, la 1862, sand s'a Infaptuit Unirea
Principatelor, au devenit capitala naturala a tarii.
De fapt, in vechile documente ei cronici, numele de Bnctire$ti nu apare dead tftrziu, In veacul al XV-lea. Totusi,

www.dacoromanica.ro

11

'Drawl exists ei inainte, purtand numele de Cetatea Dambovitel.


Dupit ce s'a mutat act scaunul domneso dela Targoviete,
oraeul incepe sit propiteeaselt. Boierii lei chides ease in
preajma Curtii Domneeti, negustorii lei deschid dughene, ei
viata se desfiteoarit activii, in jurul cethtii.
Prima descriere a Bucurestilor e aceea Scut/ de WAtorul franoez Pierre Lescalopier, la 1574, care spune:
..Intitriturile oraeului sent trunchiurl marl de co-

ped Infipte in pitmant, unul 'taiga altul ei legate Intro


ele prin grinzi transversale, prinee prin cuie de lemn,
lungi et marl; pavajul e facut din trunehiuri de coped.
Pe act trece tin ran numit Dambovita.
Palatul Domnitorului era de paiantit umplutit on villatuci. Ne-am dus sh vorbim cu el Intro sail mare, tapitata

turceeti ei cu reliefuri de jur imprejur, inane


de vreo trei picioare, ca in earavanseraiuri. In capita
salt!, in fata unit, Printul eedea intr'un jet. Mai multi
oameni inarmati en topoare san buzdugane eran de fatA.
Am ieeit din castel on o facile Qi am Yost duel la o
cash de targoveti..."
on covoare

Povestirile ellittorilor aunt, astfel, ca un album, din paginile amnia se desprind, fragmentar, imaginile oraeulni la
diferite epoci.
Curtea Domneascit era aeezatit pe malul stang al Dambovitei, pe locul unde astazi e Biserica Curtea Veche. Pe
dealul din dosul acestei biserici unde a acum Plata Sf. Anton
era Palatal, cu clAdirile slujitorilor, jar in jurul lui
s'a format targul en strazi ce purtan numirile vechilor bresle:
Cavafi, $elari, Lipscani, Zarafi, Covaci, etc.
Boierii lei aveau easels Inspre actuala Str. Carol ei Ca lea
Victoriei, unde erau Biserica Gheormei Banal (hinge, Banca
Chrissoveloni) ei Biserica Sf. loan eel Mare (pe locul unde

..t.
I

I.,

l'''

_.....$

u.,,,,f
,v);-Piliti-e.1441-H.- terlr.o,i
.1.1 t.....i
i.
AillIfilitniroliiiic

.,161.111

-4 ,

ta": -,'.
t

.1

:-'''`"t2 ,.:...4.,....:

'i'!:.:

.=,,..,Y

-- -,
1'.

..,:ar
.

,W.e.
...............
,

Xr.".

., ..

.,

..,

Podia Cotroceni
12

-=. ...--..

''WAg,pe.,,,...::,;,...,v.,,
'il ''", .:
,

www.dacoromanica.ro

.44-:-_ "
r.10.1.

EltII

....!7,

'1

1 l'ill::: .___a_iisk%.'
I

,--

III ikr?-,1
I

--W'
'`.`'....

.-

,!

/.
3

- Ir--crscr77-",

, 45, I.
.:

'7"5..31M

. .

2 --.-i

1-4,:::.-.Ts_---,

.4...-

,.,--r.----;

Biserica Sf. Gheorghe, Initiate de foe

e azi Casa de Depuneri) san in directia strAzilor Lucaci si


Ste lea. Case le boieresti eran Ineunjurate de curt' marl, gritdini Qi vii.
Pe main! drept al Dfimbovitei se ridican, In veacul al
XVI-lea, cateva biserici transformate in manAstiri Int /trite,
servind ea fortificatii 4i locuri de adtipost. (Biserica inplnesei Cap lea, pe dealnl Mihai Veda, mAnastirea RaduVeda, etc.)
Vechiul oral a fest Snag, In repetate randuri, prAdat de
ostirile dusmane, sau distrus de incendii.
De abia in veacul al XVII-lea, in timpul domniei lui Motel
Basarab, Bucurestii an inceput el se ridice la nivelul unui
eras mare pi sti devinA cu adevArat un important centru politio
si comercial. S'a banns spre Apus pang la lacul Ciemigiu,
pe malul ettruia Matei Basarab a ridicat mAnAstirea Sarindar, iar spre Nord pang in cartierul Batiste, numit aatfel
dupA vestitul boier grec de pe vremea lui Radu Mihnea, pi
pe malul drept al DAmbovitei, pang la biserica ST-tii
Apostoli, ridicatA de Matei Basarab.
De aceea, atat ambasadorul suedez Paul Strassburg, eat si
scriitorul anonim polonez, care Insotea pe Gheorghe Krasinski, vorbesc de Bucuresti ca de o metropola: tin orao
mai frumos elfidit cleat Iasii, Impodobit en frumoase biserici
de zid". Iar in descrierea episcopulni catolic P. Baksici, care
a vizitat Bucureetii In anul 1640, se arata el orasul are
12.000 de case, ceea ce face mai mult de 100.000 de satiate,
en 100 de biserici si multe mAnAstiri ...
Diaconul Paul din Alep, care a Insotit pa patriarhul Maeerie al Antiohiei In efilltoria filentl In tars noastrii, prin
anti 1653-1654, aratA In descrierea sa el Bucurestii aunt nu
eras foarte mare" cu 40 de biserici ei manAstiri". Despre
Curtea Domneasel eerie ca e nimitor de elegantl, en on
aspect IncAntiitor pi mult mai frnmoasl dealt Cartes din
Targoviete".

Din relatArile pitoresti ale etilltorilor, ne putem da deei


seama de vista bogatA, piing de strAlucire a Bucurestilor in
veacul al XVII-lea. De fapt, strAmntarea definitiva a capitalei dela Targoviete la Buenrepti an are loe decal In anul

www.dacoromanica.ro

13

1659, dupe rascoala lui Mihnea Voda, duel cum aratti cronicarul Radu Greceanu.
Inteadeviir, Bucurestii hind mai aproape de Dinar deck Targovi$tea, puteau fi mai u$or sub supravegherea turceased, astfel Walt, stramutarea definitive a scaunului
domnesc, pare ca s'a flicut sub presiunea Turcilor.
0 fault epoch de inflorire au cunoscut Bucurestii in
vremea domniilor lui $erban Cantacuzino (1678-1688) si Constantin Brancoveanu (1688-1714). In acest timp, 'Drawl se
mitre$te prin formarea unor not centre comerciale: Targul Cucului" In jurul bisericei Sf. Gheorghe Nou, $i Targul
de Sus, avfind ca arterit principals Ulita Mare (actuala Str.
Lipscani). In apropierea Targu lui de Sus, se construeate
Hanul Serban Voda: cladire amens& pentru acele vremi, en
doug caturi In jurul unei curti plitrate. La parter erau prtivaliile; la etas camerele pentru cAlatori; tar In curte popoBeau carele cu milrfuri ei radvanele caletorilor. Hanul $erban VodA se afla cam pe locul unde se ridicti astAzi Banes
National&
Brancoveanu a construit $i el un han, In jurul Bisericii
St. Gheorghe Nou, $i un altul, pe locul fostei case a BARI.cenilor, unde e azi Palatul Poeta lor.
Tot in aceastA epoch se (Memnon. ca principale artere
smolt& mai
ale orasului, doull strAzi: Ca lea Bra$ovului"
tarziu Podul Mogo$oaiei, si care nu e alta deck actuala tale
Qi
Ulita
Targului
din
earn",
ce pornea din
a Victoriei
Plata Sf. Gheorghe si ducea pans la Targui din afarli, actualul Targ al Moi lor (Ca lea Mo*ilor).
Dar $1 celelalte cartiere se intind.
nude functionau un spital ei 0
La nitingstirea Coltei
se ridica un turn, neobienuit de Walt, avand un
male
ceasornic Si doi soldati zugraviti de o parte Qi cealalta a
portii. Traditia spune ca acest turn al Coltei ar fi Yost. mill-77

Biserica St. Gheorghe, arzand


14

www.dacoromanica.ro

fR

sorcsl,bkr , '"
1

Veehea Riser lea Stavropoleos

tat de soldatii suedezi din armata Regelui Carol al XII-lea,


refugiati la noi.
Pe malul drept al Dambovitei se cladesc nnmeroase curt!
boieresti si biserici: eurtea postelnicului Constantin Cantacuzino, in apropiere de Biserica Sf-tilor Apostoli; vestitele case
ale Dudescului, langit podul Calicilor (actuala mile a Rahovei); palatele lui Brancovennu, pe locurile unde stint azi Spitalul BraIncovenese si Piata Senatului; easels Merionilor,
Milestilor si ale Rudenilor; biserica Antim, ridicata de mitropolitul Antim Ivireanul, etc.
In sfar$it, tot in aceasta epoch se ridica si Manastirea Cotrocenilor, resedinta de vary a Domnitorilor.
In veacul al XVIII-lea, Bucurestii incep sit capete o
alta. Infatisare. Fanariotii au adus noi deprinderi de intriga,
lux si trandavie. Bucurestii nu mai stint o cetate incunjuratit
Au dede un targ cu aspect mai mult sail mai putin rural.
venit un ora$ cosmopolit, cu caracter oriental. Boierii isi
parasesc mosiile si isi lades locuintele in capitalit. Nu mai
sunt osteni devin curteni. Bizantinismul se Inseiluneaza pentru prima data In Bucuresti. Jupfinesele urmeaza moda dela
tonstantinopole, protipendada se plimba in carets, radvane
si pizmuiri.
si calerfti, iar boierii duo o vista de intrigi rar
sa cladeaaca
Domnitorii se gandese din ce in ce mai
biserici. Doer Nicolae Mavrocordat ridicit manastirea Wienrestilor, Constantin Mavrocordat manitstirea Sf. Spiridon
Vechi, si Scarlet Ghica biserica Sf. Spiridon Nou.
Filet( san
si mai ales negustorii
In schimb, boierii
inaltit direct locasuri de rugaciune. Pentru acest motiv, cele
mai multe biserici din veacul al XVIII-lea poarta numele
preotilor earl an staruit san au adunat bani: Popa Soare,
Popa Petre, Popa Darvasi (Biserica Alba). Popa Costea, etc.
Tot in acest veac Bucurestii se imbogatese cu unul dintre
cele mai frumoase monumente: biserica ridicata de arhiereul
Ioanichie Stavropoleos.

www.dacoromanica.ro

15

Pe la sfArsitul secolnlui al XVIII-lea, apar in jurul 13noureetilor localuri de distractii si de petreceri. Astfel aunt
chioscurile" dela HerAstrAu, undo petrecea protipendada,
chioscurile si Pentane on avuzuri ridicate de Nicolae Mavrogheni, in apropiere de Biserica Izvorul Tamaduirii, la
gosea, etc.
dela un
Orasul se intinde pe o suprafatii foarte mare
capAt la celalalt are o lungime de un ceas si jumAtate de
mere", spune austriacul Sulzer in descrierea sa
dar casele
aunt construite neregulat, avand gradini si curti intinse, cu
numeroase maidane intro ele. La 1798, Doinnitorul C. Hanger li
a pus sit se feel o Impartire a orasului in 90 de mahalale,
grupate in 5 pltisi, care ar corespunde colorilor" de azi.
Cam in acest timp, se Infiinteaza primele consulate straine
In Bucuresti: eel ruseso la 1781, eel austriac la 1783, prusian
la 1786, francez la 1795 si englez la 1801. Ele an constituit
curtInd adevArate nuolee de viatit europeana, cari atrag pe
boierii dornici de emancipare ei de culture. Mai ales consulatul francez, condus de un iacobin Inversunat: Hortolan,
instalat pe ulita Islicarilor (actuala Str. Carol), devine centrul revolutionarilor si focarul ideilor noi.
In 1802 un cutremur distruge o parte din ores. In 1804,
un incendin pustieste cartierul negustorese din Pieta Sf.
Gheorghe pang la Podul Mogosoaiei. Curtea Domneascil. arde
In 1813.

Orasul se reface insA, dar cu case construite dupA model


europenese si cu strAzi aliniate: mai largi si mai Ingrijite,
unele dintre ele filnd chiar luminate en felinare, in care ardeau lumanAri de sell.
Bucurestii au, In 1822, duet( relatArile consulului prusian
L. Kreuchely: 4 bill. publice, 9 mitniistiri, 72 biserici, 8 capele,
un templu luteran, o sinagogii, 4 spitale publice, vreo 20 de
farmacii, o tipografie, un seminar ortodox, 2 'jean publice, etc.
Watt. cu izgonirea fanariotilor si insclunarea Domnitorilor romAni, Bucurestii incep sit se modernizeze.
en,rs.MPirrrar,raps,
o

Vechea Biseriel greceaseit


16

www.dacoromanica.ro

Orasul

=2

..:Aar64CMS27,1,,:r2s

Plata Sitrindar

participa intens la toate evenimentele politice, sari an no


larg rasunet in randurile populatiei.
Ziarele, earl apar, raspAndesc vestile not ei intretin spiritul
national. Un ritm tineresc isi face loc. Bucurestii Incep o
vista noun.
Aleea dela Mileage" ($os. Kisseleff), parcul Ciemigin,
spectacolele de teatru din sala Slatineann ei eala Bowel iar,
mai tarziu, acele din cladirea Teatrului National, apar ea no!
locuri Qi prilejuri de distractie.
Dar adevitrata modernizare a Bucurestilor s'a realizat sub
Inteleapta qi rodnica domnie a Regelui Carol I. Cele mai importante cladiri oficiale au lost ridicate in aceastA epoch
(Atheneul Roman, Fundatia Carol, Palatul Poetelor, Banca

Palatul Casei de Depuneri, etc.).


A povesti insa fazele prin care a trecut capitals In aceasta.
nItimA parte a evolutiei sale, ar insemna a scrie istoria tall!
Insasi, In chiar paginele ei cele mai vii.
tAstazi, Bucurestii stint un brae modern. Dupe rAzboiul mondial, s'au ridicat clAdiri de raport In stilul Blockhaus"-urilor; s'an 1#rgit strAzile; s'an deschis bulevarde; s'au asanat
cartierele periferice; s'au pavat numeroase strAzi; s'au Intomeiat cartiere speciale pentru functionari qi muncitori, leNations 11,

gate de centrul ora8ului printr'o IntinsA retea de tramvaie


electrice ei autobuse. S'an deschis, in fine, strandnri qi terenuri de sport; s'au plantat pomi pe strazi, s'au infrumusetat gradinile publice si s'au descoperit locnri de odihnA,

In mijlocul naturii: Snagovul, BAneasa si parcul Pantelimon.


Suprafata: 78 km pAtrati, dintre cari 50 km pAtrati clAdirl.
AdmInIstrativ: Municipinl Bncure8ti e impiirtit In 4 sectoare: Galben, Negru, Albastrn si Verde.

www.dacoromanica.ro

17

411?rsir

irt

Gara de Nord

Sosirea in Bucureti.
Bucurestii au mai multe gari. Gara principala e Gara de Nord: punctul de plecare si de

sosire al color mai importante linii de cale ferata,


din tarn si strainatate. Calatorul afla in Gara de
Nord un oficiu telegrafic postal; un oficiu vamal; un birou de informatiuni; un restaurant; o
baie; un post medical si sanitar; un birou al Societatilor feminine pentru protectia femeii; un
comisariat de politie *i un salon de coafurA. Un
plan nou in curs de realizare, preface Gara de
Nord, inzestrandu-o au peroane marl si centralizand numeroase sectii de cale ferata.
Hamalii au un tarif de 5 Lei de colet. Intrarea
la Gara de Nord e pe Calea Grivitei, iar iesirea

prin B-dul Dinicu Golescu. Pentru a merge in


oral, se poate lua un taxi, cu tarif destul de redus, o trAsura, sau tramvaiele Nr. 6, 12, 15, 17, 24.

Dela Gara Filaret (Sud) pieced trenurile inspre


Giurgiu, iar dela Gara Obor (Est), cele spre Oltenita si personalele spre Constanta.
Gara Dealul Spirei e pentru mitrfuri, iar Gara
Cotroceni numai pentru trenurile regale.
18

www.dacoromanica.ro

La Aeroportul Bfineasa se concentreazh toatg.


activitatea aviatiei civile. Air France" (Cornpagnie internatonale de Navigation Aerienne) are
autobuse speciale pentru transportul cAlatorilor
dela Aeroport la .oras.
Mijloacele de transport.

I. Automobile le au un tarif special. La plecare, taxi metrul inregistreazil 10 Lei pentru primii 400 de metri
si apoi elite 4 Lei pentru fiecare 400 de metri urmatori. Cfind aeteaptii, taximetrul inregistreazii cute 4 Lei
pentru fiecare 3 minute. Acest tarif se aplicil la orice
curs& in orals, Pentru cursele afar& din oral, pretul
se stabileste dupli buns intelegere. Tariful de mai sus
e valabil si noaptea. (Nu se dit bacei8 3oferului.)

II. Tariful trAsurilor: Dela garti, in oral sau invers, 40 Lei.


0 curs& in oral care nu trece de 15 minute, 15 Lei pentru tritsurile cu doi cai; 10 Lei pentrn tritsurile cu un
cal. Cursa de ora 60 Lei. Cursa la Hipodromul BIneasa 40 Lei trasura cu un cal; 60 Lei cu doi cai. La
Hipodromul Floreasca 30 Lei respective 40 Lei.
III. Lint lie de tramvai:
Linia Nr. 1: Colentlna C. F. R., prin Plata Sf. Gheorghe-Calea Vaearesti-Lemaitre la Abator.
Corespondent& cu liniile: 2, 5, 7, 8, 9,
11, 14, 16, 19, 24, 25. 26; 81.

Linia Nr. 2: Bariera Vergului, prin Mircea Vodit,


Universitate la Str. C. A. Rosetti.
Corespondent& cu liniile: 1, 3, 5, 7, 8,
9, 12, 14, 15, 16, 19, 20, 24, 25, 81.

Linia Nr. 3: Antreportte, grin Halele Centrale-Li-

ceul Lazar-Str. Virgillu la Hipodromul

Baneasa.
Corespondent& cu liniile: 2, 6, 7, 8, 12,
14, 15, 16, 17, 19, 20, 24, 25, 26.
Linia Nr. 5: Floreasca, prin Calea Dorobantllor

B-dul Brittlann la Plata St. Gheorghe.


Corespondent& cu liniile: 1, 2, 9, 11, 14,
15. 16, 17, 19, 20, 24, 26.

Linia Nr. 6: Teatrul National, prin Calea Grlvitel

Gars de Nord la GrIvita C. F. R.

Corespondent& cu liniile: 3, 15, 17, 26, 27.

Linia Nr. 7: Calea Rahovei, prin Str. Uranus Halele


Centra:e - Calea Viteltre8t1 -Lemaitre in
Abator.
Corespondent& cu liniile: 1, 2, 3, 8, 12,
15, 16, 19, 20, 25,

81.

Linia Nr. 8: Calea Dudeeti (Str. Dristorului), prin


Halele Centrale B -dul Mireea la Stadion 0. N. E. F. (Str. Izvor),
Corespondent& cu liniile: 1, 2, 3, 7, 12,
15,

16, 19, 20, 25, 81.

Linia Nr. 9: Plata Sf. Gheorghe, prin Str. Vasile


Lascar - Soseaua Stefan eel Mare la Calea Lacul Teiului.
Corespondent& cu liniile: 1, 2, 5, 11, 14,
15, 16, 17, 19, 20, 24, 26.

www.dacoromanica.ro

19

n.

,....!S ....'76

t=

:.,

.-...4' -7

---''

f!

----" - -i
*J=am-

7. 7

.e"

ers.
r..:2

.....

it

II
11

HO

({
(

I.

/
.4011e
Plata Univers ltitll

d' A

www.dacoromanica.ro

0
CV

Linia Nr. 11: Plata Sf. Gheorghe, prin Calea MealierSoseana Colentina la Comnna Colentina.
Corespondent, Cu liniile: 1, 5, 9, 14, 16,
19, 24, 26.

Linia Nr. 12: Clmitirul Bella, prin Calea Serbia


Veda -Halele Centrale -Liceul Lazar Str. VirgIllu - B-dul Dinicu Golescu Gara de Nord la Eagle.
CorespondentA en liniile: 2, 3, 7, 8, 14,
15, 16, 20, 24. 81.

Linia Nr. 14: Cotroceni, pela Lleeul Lazfir Univerel.


tate - Calea Mosllor la Soseaua Ianculul.
Corespondents cu liniile: 1, 2, 3, 5, 9,
11, 12, 15, 16, 19, 20, 24, 26. 28.

Linia Nr. 15: Calea Rahovel, prin B -dnl Marla-Halele


Centrale-Universitate-Plata Roman& is

Gara de Nord.
Corespondents cu liniile:

2, 3, 5, 6, 7,

8, 9, 12, 14, 16, 17, 19, 20, 24, 25, 26, 81.
Linia Nr. 16: Obor, pela Universitate - Halele Cen-

trale - Hale Tralan la Obor.


Corespondents cu liniile:

8, 9, 11, 12, 14, 15, 16,


25, 26, 81.

1, 2, 3, 5, 7,
17, 19, 20; 24,

Linia Nr. 17: Str. Vlitor (Soseana Stefan eel Mare),


prin GrAdlna Icoanel - Muzeul Shun Plata Romanit la Gara de Nord.
Corespondent/. en liniile: 3, 5, 6, 9, 15.
.16, 19, 20, 26.

Linia Nr. 19: Barters Vergulul, prin Calea DudestlPlata Sf. Gheorghe - Unlversitate - Plata
Victorlel la Str. Colonel Plesolann.
Corespondents cu liniile:

1, 2, 3, 5, 7,

8, 9, 11, 14, 15, 16, 17, 20, 24, 25, 26, 81.

t" NM fit
ftE

II

$coala de Arhitectura

www.dacoromanica.ro

21

Linia Nr. 20: Clmitirul Bellu prin Str. 11 Inn le - Halele Central -Univers Rate -Plata Romani; la Soseaua Riese letf (Bidet).

Corespondents cu liniile: 2, 3, 5, 7, 8, 9,
12, 14, 15, 16, 17, 19, 24, 25, 26.

Linia Nr. 24: Gara de Est, prin Calea Mos nor -EntversItate - Liceul Lazar - Str. Virgiliu Gara de Nord la Eagle.
Corespondents cu liniile: 1, 2, 3, 5, 9, 11,

12, 14, 15, 16, 19, 20, 26.

Linia Nr. 25: Barters Vergulul, prin Calea CalArasilor


- Hata Tralan - Halele Centrale B -dul
Mircea Calea 13 Septemvrie la Soseaua
Pandurl.
Corespondents cu liniile: 1, 2, 3, 5, 7,
8,

9, 12, 14, 15,

16,

19, 20, 24, 26.

Linia Nr. 26: Barters Vergulul, prin $oseaus Mlhai


Bravul- Calea Dorobanti Plata Victodel la Gara de Nord.
Corespondents cu liniile: 1, 2, 3, 5, 6, 9,
11, 14, 15, 16, 17, 19, 20, 24, 25.

Linia Nr. 27: Grivits C. F. R. la Bucuretdil Not en


drept de calatorie pe linla 6 pupa in
Teatrul National.
Corespondents cu liniile: 3, 15, 17, 26.
Linia Nr. 28: Palatul Cotroceni prin $oseaus Cotrocent - Podul Cotroceni la Grozavesti.

Cu drept de calatorie pe linla 14 Nina

la Soseauu Iancului t3i corespondents cu


liniile: 1, 2, 3, 5, 9, 11, 12, 15, 16, 19;
20, 24,

26.

Linia E: Parcul Carol I. (Expozitie), prin Halele


Centrale - Universitate - Plata Romani
in Gara de Nord.
Corespondents cu liniile: 2, 3, 5, 6, 7, 8,
9, 12, 14, 15, 16, 19, 20, 24, 25, 26,

81.

Linia H: Plata SL Gheorghe, pe la Unlversltate Plata Roman& - Plata VIctorlei - Strand

la Hipodromul Bineasa.
Corespondents cu liniile: 1, 2, 3, 5, 9, 11,
14, 15, 16, 19, 20, 24, 26.
Abonamente: Societatea Tramvaielor elibereaza abonamente lunare cu urmatoarele pretnri:
Lei 360.- pentru o linie; Lei 500.Pentru. 2 linii; Lei 580.- pentru 3 linil
Si Lei 1080.- pentru toate liniile. Abonamentele de 6 calatorii, valabile pe toata
linia, se cult:par& in vagoane Cu Lei 24.clasa I. id Lei 20.- class II. Bilete de
corespondenta. valabile 1 orb, Lei 6.-.

Agentii

15i

Birouri de voiaj.

Wagons-Lits-Cook", Centrala Plata Regale Carol I., In fats


Palatuiui Regal. Filiale: Str. Lipscani Nr. 23, Ca lea Grivitei 46, 177 si Atelierele Grivitei 351; Europa", Compania
22

www.dacoromanica.ro

i `tit

-1-

Ita i k't

_
31

0
8.,

tt

f)

Pi

J1,

if

:;.:.

44

I,

Aw

...- '

11

I.

Desire. cu valuri Lido"

Internationale de voiaj ei turism. Centrala: Str. Doamnei


Nr. 1. Filiale: Europa II. Banca Cornea", Ca lea Victoriei
Nr. 28, Europa III. Cit." (Comp. Italiana de turism), Calea.
Victoriei Nr. 53, Europa IV. Oficiul de Voiaj si Turism Aerian"
(A. R. P. A ), Calea Victoriei Nr. 88, Europa VI. HamburgAmerica-Linie", Calea Victoriei Nr. 84, Europa VII. Norddeutscher Lloyd", Calea Victoriei Nr. 101; Biroul Oficial de
Voiaj C. F. R.", Calea Victoriei 49; Acceleratul", Calea Gri-

vitei 130.

Societati de navigatie.
Serviclui Maritim Roman", B-dul Elisabeta (Ministerul
Comunicatiilor); S. R. D.", Societate Anemias!' Rotating de
Navigatie pe DunAre, Str. Al. Lahovary Nr. 11; HamburgAmerika-Linie S. A. R.", Hapag, Calea Victoriei Nr. 84; Cunard-Linie", Str. Raga% Nr. 3; .,Lloyd Triestine", Soc. de
Navigatie, Calea Victoriei Nr. 53; Gattorno S. A. R.", Calea
Victoriei Nr. 53; Norddeutscher Lloyd Bremen", Calea Victoriei Nr. 101; Prima Societate de Navigatie Vapoare pe Dunitre" (Erste Donau-Dampfschiffahrtsgesellschaft), Str. Marconi Nr. 8; ,,Atlantic S. A. R.", Calea Grivitei Nr. 46; Romania", Str. C. A. Rosetti Nr. 20; Sarnia", Pas. Comedia(Calea Victoriei); S. A. Reseda ling. de Navigatie Fluviala
Maritimi", Str. Marconi Nr. 3; ,,Watson & Youell", Str. Bilratiei Nr. 2.

Oficii postale.
Directiunea Generale a Poatelor, Calea Victoriei 2; Oficii
P. T.:
Buc. 2, Gara de Nord; Banca Nationala, Str.
Lipscani 25; Buc. 3, Str. Stefan cel Mare 17; Buc. 4, Str.

Traian, colt Calea CAlarar3ilor 32; Buc. 5, Lemaitre 15; Bite. 6,.
Gib, Str. Izvor 110; Vehicule, Calea Plevnei 15.

www.dacoromanica.ro

23

Hoteluri, restaurants si cafenele.


Vom cita numai hotelurile din centrul orasalui
$i cele din imediata apropiere. Alte informatiuni
la reclame. In toate hotelurile se pot obtine reduceri la tariful camerelor specificat mai jos.
Hoteluri.
p. = pat; b. = odaie de baie; ap. = apartatoent.

Athenee Palace", Ca lea Victoriei 94: 200 odtti.

1 p, 250, cu baie 450; 2 p. 350, cu b. 600; ap. 1200 Lei.

Grand Hotel Lafayette", Ca lea Victoriei 11: 250


odai. 1 p. 150-200-230, cu b. 320-370; 2 p. 230-350,
Cu b. 420-500 Lei.
Esplanade", B-dul Regele Carol I. 8: 80 odai.
1 p. 150-200, cu b. 300; 2 p. 200-350, cu b. 400; ap.

.500 Lei.

Grand Hotel du Boulevard", B-dul Elisabeta


Nr. 1: 85 odai. 1 p. 180-200, 2 p. 220-250, cu b.
300-340; ap. 500-600 Lei.
Continental", Ca lea Victoriei 56 (in fata Teatrului National): 63 cal. 1 p. 160-200, cu b. 200240; 2 p. 250-300, cu b, 350-440; ap. 550-700 Lei.
Splendid", Ca lea Victoriei 57: 250 oddi. 1 p.
80-200, cu b. 230; dug 160; 2 p. 150-250, cu b.
250-320; dung 180-200 Lei,
Stanescu", Str. Aristide Briand 5: 100 othii. 1 p.
130-210, cu b. 260-290; 2 p. 180-270, cu b. 350380 Lei.
Capsa", Str. Edgar Quinet: 20 oda 2 p. 300-500;
ap.' 800 Lei.
Excelsior", Str. R. Poincare 30: 160 od i. 1 p.
80-160, cu b. 250-300; 2 p. 140-220, cu b. 300350 Lei.

Majestic", Ca lea Victoriei 40 (Pasajul Majestic):


80 odai. 1 p. 120-140, cu b. 160; 2 p. 160-180, cu
b. 300 Lei.

Union", Str. Regala 6: 200 dill. 1 p. 150-250,


cu b. 230-300; 2 p. 200-300, cu b. 300-350 Lei.
Metropol", Ca lea Victoriei 88 (in fata Palatului
Regal): 80 oda. 1 p. 150-200; 2 p. 200-500 Lei.

Royal Palace", Str. C. Mille 18: 260 dill 1 p.


Palace", B-dul Elisabeta 18: 108 odai. 1 p. 140,

80-170, cu b. 220; 2 p. 180-240, cu b. 280-330 Lei.


24

www.dacoromanica.ro

1 p, dublu 180; 2 p. 220, eu b. 300; 1 p. dublu cu b.

280 Lei.

Princiar", B-dul Elisabeta 15: 60 odai. 1 p. 150Imparatul Traian", Ca lea Grivitei 177: 80 odai.
1 p. 60-120; 2 p. 140-200 Lei_
Marna", Str. Buzesti 3: 72 odai. 1 p. 120-180;
2 p. 180-320 Lei.
Bratu", Ca lea Grivitei 130: 78 odai. 1 p. 70-100;
2 p. 130-150 Lei.
New-York", Ca lea Grivitei: 60 odai. 1 p. 90-120;
180; 2 p. 180-340 Lei.

2 p. 120-150 Lei.

Aceste prefuri se infeleg ford caldura in timpul iernei;


pentru serviciu se socotete in genere 10-150/o in plus.

Restaurante,

Athenee Palace", Ca lea Victoriei 94; Capsa",


Str. Edgar Quinet; Cina", Str. C. A. Rosetti 3;
Continental", Ca lea Vietoriei (Hotel); ,,Modern",
Str. Sarindar 4; Gambrinus", Str. Campineanu 4;
Trocadero", Str. Academiei 8; Finochi", Pas. Comedia; Ileana", B-dul Elisabeta 22; Jordachescu",
Str. Ilfov 4; Europa", Pas. Roman; Mircea", B-dul
Elisabeta 2; Cosna", Str. Buzesti 35 si numeroase
alte restaurante in toate cartierele orasului.

Palatul Poatelor
3

www.dacoromanica.ro

25

MUZEE
Felnl

Denumirea

Actress

Clirti vechi

Str. General
Budigteanu 26

!Karel

Colectia

G. eantitenaino
Mussels'

Arhivelor Statului
Muzeni de Etnografie
gi Arta Nationale
..Reg. Carol P.

Monete
Stampe
Document
Manuserise
Peeeti
Stampe

Str. Arhivelor 4

Etnografie

os. Meseta 3

Arta nationationals

Mosel,' de Istorie

os. Kisseleff 1

Nature lk

Muzeul loan gi
Dr. N. Kalindern

Obiecte de arta
classes gi moderna

Sir. Renagterii 3

Muzeul MI litar

Parma Carol

gi National
Pinacoteca Municipintui
Mnzenl
Municiplului Buenregt1

Bdul Lasear

Picture, sculptura, desene,


gravuri
Arheologie, preistoriefl,
documents, stampe, arise-

Catargin 21

nistiek (Rel. Is trecntnl

Cal. Vietoriei 117

Obieete de aria religioasi


remittal gi picturi airline

Str. tirbei Voda 39

Hue. gi pad. Ilfov)

Morelli National
de Arte Re ligioase
Muzeul National
de Antiehitati
?fitment Sinn'

Antiebitati preistoriee
Str.Victor Emanuel II.
gi grecosromitia
Casa Maces
Picture, sculpture, gm nri,
desene, medalii, carp rare Str. D. A. Sturdza 8

Museul Teodor Aman


gravnri,
(feats locuinti a artistnIni, Pieturi, seulpturi,
desene
trancformata in mureu)
Aral populara, arta
Mortal
modenia romaneasci gi
Toms Stelian
striini, desene, gra varf etc.
Pinacoteca Statului gi
Pietari gi sculpturi
eolectia Grigoresen

S. C. A. Rosetti 8
os. Kisseleff 8
Athenenl Roman

Str. Franklin

Muaenl Botanic

Cotroceoi 88

Gradina Botanical

Cotroceni 88
-..

26

Colectia Comisinnii Monnmentelor Istorice


(Icoane, mobilier, odosre, velminte bisericegtil

Str. General
Berthelot 28
(Casa bisericii)

Coleetia Institutulni Geologic

Boa. Kisselefl 2

Cabinettil Numismatic al Aeademiel Roman

Cal. Victoriel 125

www.dacoromanica.ro

MUZEE
Statii le de
tramasia
apropiate

Tau de

Deachia pentra public

intrare

Joia gi
Dom.

14-18

8, 7, 8, 12

Dam.
gi adrb.

10-18

2, 19, 26

Joie gi
Dom.

10 -13

8. 19. 26

Joia, Dam.
gi eirb.

10-15
10-16

Marcia, Joie,

10-12

14-16

liber

10-12

14-16
14-17

5 Lei

12, 8, 20

6, 16, 19, 20
6, 8, 12, 24

Dam. gi Barb.

Marl* Joia,

9-12

Dom. gi. ailrb.

9-12

Dam. gi adrb.

10-13

Dam. gi adrb.

10-18

In &care ai
de lacra
Joia gi Dam.

15, 17, 19, 20

In Secare al
de lama

5, 15, 17, 19

9-1
10-13

fiber

14-16

5 Lei
fiber

.
liber

liber

1 -7
14-18

20 Lei
liber
20 Lei
liber

9-1

1-7
14-16

Jots gI Dam.

10-13
10-13

5, 15, 16, 19

Malta'
iota
gi Dam.

9-12

15-17

liber

8, 19, 26

Marcia, Joia.
Dom. gi Midi.

10-13

15-18

20 Lei

10-13

15-17

liber

8-18

15-18

liber

15, 16, 19, 20


14
14

Joie gi Dum.

Joia

Marti.
a'
II Dam.

In &care st
de Tatra

liber

liber
Mule
15-18
8-13
Se poate tercets ea invoices specials a directorulai comi-

ritual In rile e de 'nem Intro orele 11-13. (0 parte a


colectian i e adipostita Is Mnreal Tome Stelian)

8, 19, 26

Se poate visits in allele de 'nem Intro orele 9-12 on


invoire special*

Se poate tercets in fiecare zi de Tatra. Marta, Joie 1i


Simbita Intro orele 9-42. Lunia, Miercnrea Ii Vinerea
intro 3-6 d. m. Intrarea liberi
8.

www.dacoromanica.ro

27

Griidini ci restaurante de varii.

Colonada", Visoiu", Flora". Bufet", toate In


Soseaua Kisselef f ; Roata Lumii", prel. Dorobanti;
Luzana",Pariziana". Lent si Carnatul", Str. 11
Iunie; , Monte Carlo", in Gradina Cismigiu; DoryParc", Plata Buzesti 45-47 $i numeroase alte grddini mici in toate cartierele orasului.
Pensiuni.

Select", Str. Dr. Sion 5, S. I (1 persoani 5000-

7500 Lei, 2 pers. 7500-10.000 Lei); Franck", B-dul


Take Ionescu 12, S. III (1 pers. 5000-7500 Lei,
2 pers. 8000 Lei); Elisabeta Barbas", B-dul Elisabeta 6, S. I (1 pers..4500-7000 Lei, 2 pers. 8000 Lei).
Cafenele.

Corso", Calea Victoriei 90; Capsa", Calea Victoriei; Royal", Calea Victoriei (colt cu Str. C.
Mille); Terminus", Calea Victoriei 43; Elite", Str.
Lips cani.
Teatre.
Teatrul National, Piata Teatrului; Opera Romani, Piata Valter Maracineanu; Regina Maria,
Spl. Independentei 1 (Piata Senatului); Comedia,
Pas. Comedia; Vesel, B-dul Elisabeta; Excelsior,
Str. Sf. Dumitru.
Bevis t e : Teatrul Majestic,
Pas. Majestic; Alhambra, Str. C. Mille 14; Cfirilbus (teatru de vara), Str. Poincare 32; Jignita,
Str. Negru Voda.
Baruri si cabarete.
Zissu, Str. Serban Voda 5; Maxim Zig-Zag, Str.
Otetelisianu 5; Ric-Rac, Str. Sf. Dumitru.
Cinematografe.

Trianon, Capitol, Regal, Vox, Femina, Boulelevard-Palace, B-dul Elisabeta; Select, Rio, Forum,
Calea Victoriei; Roxy, Str.Lipscani; Marna, Calea
Grivitei; Aro, B-dul Take Ionescu.
Cluburi insemnate.
Jockey, Str. Episcopiei; Automobil-Club-Roman,
Calea Victoriei; Tinerimea, Pas. Comedia, etc.
Ministere.
Preeedlntla Consillulni de Allnietrl, Calea Victoriei 141 (Palatul Cantacuzino) Minlsterul Afacerilor StrAlne, Sos. Bonaparte 1 (Palatul Sturdza); Ministerul Agrlculturli el Domenii28

www.dacoromanica.ro

111171111111:"
0,2

Ministerul Mem.; lor Strain

lor, B-dul Carol 2; Ministerul de Interne, Str. Stirbei-Vodii. 4;


Ministerul de Finante, Ca lea Victoriei 111; Ministerul Justitiel, B-dul Elisabeta 35 Ministerul Luerlirilor Pub lice el al
Comunicatillor, B-dul Elisabeta 27; Ministerul Industries 0
Comertulul, Ca lea Victoriei 157; Ministerul Cultelor 1 Artelor, Str. G-ral Berthelot 26; Ministerul Instruct lunli Pub lice,
Str. Spiru Beret 12; Ministerul Mandl, SAniitlitil sl Ocrotirilor Soda le, Ca lea Grivitei 64; Ministerul Ap lath Nationale, Plata Valter Miirlieineanu 5 (lfingit Cismigiu); Ministerul Armamentului, Str. G-ral Budi3teanu 16.

Autoritati.

Prefectura judetului Ilfov, Str. Ilfov 5;


Prefectura Po Mid, Ca lea 'Victoriei 25;
Blroul Contra lulu' Strain lor, Str. G-ral Tell 81:
DIrectla Genera la a Slgurantel Statului. B-dul Pache;
Primarla Municipiului, Str. Niculae Filipescu 21;
Pr !marls Sectorului I. Galbe n, Str. Batistei 39:
Primaria Sectorului II. N e g r u, Str. Sf. Vineri 20;
Primaria Sectorului III. Alba
u, Calea Rahovei;
PrImAria Sectorulul IV. Ver d e, Str. Banu Manta 9.

Justitie.

Baroul Ilfov, Calea Rahovei, In Palatal Justitiei;


Corpul Portiirellor. Calea Rahovei, In Palatul Justitiei;
Tribunalul Ilfov, Calea Rahovei, In Palatul Justitiei si Str.
Danielopol;
Curtea de Apel. Calea Rahovei, In Palatul Justitiei;
Curtea de Casatle si Justitie, Calea Rahovei, in Palatul
Justitiei;
Judecatorla Ocol. I.. Str. Belvedere 1;
JudecAtorla Ocol. II., Str. Comets 49;

www.dacoromanica.ro

29

JudecAtorla Ocol. III., Str. C. A. Rosetti 28;


JudecAtorla Ocol. IV., Str. Traian 196;
JudecAtorla Ocol. V. Str. Parfumului 2;
JudecAtorla Ocol. VI., Str. Sr. Ecaterina 1;
Judecatorla Ocol. VII., Str. Mihai Voda 30;
Judecittorla Ocol. VIII., Str. Stirbei Voda 113;
Parchetul Trib. Illov, in Palatul Justitiei, Ca lea Rahovei.

Administratiile financiare din capitals si


Perceptiile respective.

Sectorul I. Galben.
Incashri:
Directe:
Indirecte:
Perceptil:
I.
II.
VII.

Str. Viitor 45.


Str. Benitto Mussolini 21.
Str. Cantacuzino 13.
Str. Londrei 35 bis.
B-dul Brhtianu 23.
Str. Prof. Ursa 7.
Str. Viitor 16.

Percept!!: III.
IV.
V.
VI.
IX.

Str. Lipscani 102.

VIII.
Sectorul II. N e g r u.
Incashri: Str. Manta lease 32.
Directe:
Str. Calomfirescu 5, et. I.
Indirecte: Str. Calomfirescu 5, et. II
Ca lea Moeilor 156.

Str. Bradului 2.
Str. Romulus 55.
B-dul Peelle 5.
X. Str. Cezar Boliac 42.

Sectorul III. Albastrn.


Incashri:
Directe:
Indirecte:
Perceptil: XI.

Str. Bursei 5 parter.


Str. Bursei 5, et. II.
Str. Bursei 5, et. IV.
Str. Mihai Voila 25.

XII. Str. Carol 59.


XIII. Str. Sabinelor 65.

XIV.
XX.
Sectorul IV. V e r d e.
Incashri:
Directe:
Indirecte:
Perceptil: XV.
XVI.

Str. Nifon 18.


Str. Meteor 21.

Ca lea Grivitei 217.

Str. Basarabia 12, et. I.


Str. Basarabia 12, et. II.
Str. Pops Tatu 7.
Str. G-ral Berthelot 26.

XVII. Ca lea Grivitei 307.


XVIII. B-dul Col. M. Ghica 44.
XIX. Str. Edmont Grant 44.

Universititi qi Scoli superioare.

Facultatea de filosofie, teologie, fizico-matematice, drept el

farmacie. toate in clhdirea universithtii din Bulevardul Carol I.; Faculatea de medicing, Bulevardul Independentei 8;
Facultatea de medicinh veterinarh, Splaiul Carol Davila;
8coala Politehnich, Ca lea Grivitei 13; $coala de arhitectura,
Strada Biserica Enei 5; Academia comercialfi, Plata Lascar
Catargiu 6; Scoala de agriculturh, Aleea Blase leff 7; $coala
de mine, Ca lea Grivitei 132; Conservatorul de muzich ei art
dramatich, Strada $tirbei Vodh 57; Seminarul pedagogic,
Ca lea Floreasca 47; Institutul de etiinte comunale, Strada
Bursei 2; $coala de arte frumoase, Ca lea Grivitei 22; Scoala
de arte t3i meserii, Strada Polizu 11.

30

www.dacoromanica.ro

Str. Liman', In Banes National/

www.dacoromanica.ro

Biblioteci.
Academia Romand, Ca lea Victoriei 135; Fundatia Carol
Ca lea Victoriei peste drum de Palatal Regal; Arhivele Statului, Str. Arhivei 4; Ateneul, Ca lea Victoriei
Piata Episcopiei; Maison des Francais, Piata Alexandra Lahovary. Biblioteca loan I. C. BrAtianu, Str. Biserica Amzei; Biblioteca
Maria Brezeanu; Biblioteca Casei Scoalelor; Biblioteca Fecalttitii Stud. in Medicind, etc.

Biserici.
Din numeroasele biserici ale capitalei, calm numai pe cele
mai insemnate. Romfino-ortodoxe: Patriarhia. Aleea Mitropoliei; Biserica Antim, Str. Antim 19; Bisericile lui Bucur ei
Radu \Todd, Str. Radu VocIA; Biserica Stavropoleos, Str.
Stavropoleos, in dosul Poetei Centrale; Biserica Amzei, Str.
Biserica Amzei; Domnita Bd. lasa, Ca lea Rahovei; Sf. Spirtdon, Ca lea $erban Voda. Greco-catolicA: Str. Mond 59; Biserica Ita liana, B-dul Bratianu 30. Romano-eatolica: Catedrala
Sf. Iosif, Str. G-ral Berthelot 17. Diger Icl protestante evang.
C. A.: Str. Luterand 12; evang. ref.: Str. Lateran& 8. Biserica Anglicand Str. Gh. Chitu. Blseriel ortodoxe strAlne:
Armeneascii, B-dul Carol 41; Bulgareascil, Calea Mantel 12;
Greceascd, B-dul Pache Protopopescu 1; R useasea, Str. BurBei 7; Albanezd, Str. Poineare 20. Temple sl Slnagogl: Str.
Sf. Vineri ei Str. Sinagoga 11; Str. Negru Voda (spaniold).
Templul Adventist llor: Str. Labirint 116.

Bid publice.
Bala Centre IA", Str. Biserica Enei Nr. 10; Eforlei, B-dul
Elisabeta Nr. 5; Grivita", Str. Sf-tii Voievozi Nr. 1; Dr. Alex.
Mlrea, Str. Italian Nr. 4.

Stranduri.
Strandul Kisseleff, $os. Kisseleff; Basinul ea valuri Lido"
B-dul Bratianu; Basinul Tirul", Str. Apolodor 2; Basinul
Primariei sect. III. Albastru, B-dul Maria (La Rond).

Sanatorii Si spitale.
Sanatoriul Dr. A.ntoniu, Str. Arh. Mincu Nr. 57 (Sos. His
seleft); Brancovenese, Str. Bibescu Voda Nr. 3; Central",
Calea CAldrasi Nr. 20; Dr. Cosmutza, Str. Aurel Vlaicu Nr. 162;
Filaret" pt. tuberculosi, Sos. Viilor Nr. 90 (sub conducerea
Br. S. Irimescu); Diaconeselor", $os. Stefan cel Mare Nr. 42;
Gerota D. B-dul Ferdinand Nr. 50; Militar Calea Serban Vod
Nr. 218; Saint Vincent de Paul, $os. Jianu Ni'. 38; Poap
C. F. R., Str. Arh. Mincu Nr. 5; Sanatoriul de Ofiteri Elena
Eraclide, Calea Plevnei Nr. 112; SY. Elisabeta, Sos. Kisseleff
Nr. 8; SmAriindescu Mihail, Str. Buzesti Nr. 14; Sanatoriul
Surorilor de Caritate, B-dul Col. Mihail Ghica Nr. 57.
Spitale: Aseamintele M. S. Elena", Str. $tirbei Vod& Nr. 86;
Brfincovenesc, B-dul Maria Nr. 18; Central de boli nervoase
Qi mintale, Sok Bucuresti-Berceni Central prof. Dr. I. Cantacuzino, S-dela Lahovary Nr. 7; Colentina, Sos. Stefan cel Mare
Nr. 59; Coltea, Str. Coltei Nr. 30; Filantropia, Sos. Col. Mihail
Ghica Nr. 5; Institutul Medico - Chirurgical, B-dul Dacia
Nr. 25; Iubirea de Oameni, Str. Mircea Voda Nr. 51; Militar
Central, Regina Elisabeta, Str. G-ral Anghelescu Nr. 88; Pantelimon, Soseaua Pantelimon; Spitalul de Copii, Str. Gr.
32

www.dacoromanica.ro

Alexandrescu Nr. 29; Serviciul de boli contagioase, Calm


Plevnei Nr. 21; Spitalul de Mecanoterasie al Asociatiei Petronale, Ca lea Floreasca Nr 8; Spitalul de lirgenta, Sp'. Independentei Nr. 19; Veterinar Militar, Str. Plevnei Nr. 141;

Witing, Str. Witing Nr. 2; Noua Maternitate, Str. Traian.

Medici apecialisti.

Chirurgie:

Prof. Universitar Dr. Iacobovici, Str. Caragiale Nr. 9; Prof.


TJniversitar Dr. Hortolomei N., Str. Masaryk Nr. 34; Prof.
Dr. Balacescu, Str. N. Balcescu Nr. 38; Dr. Burghe le Theodor, Str. Sf. Spiridon 7, Dr. Coja, asist. univ., B-dul Take
Ioneseu Nr. 12; Dr. Christide, conferentiar universitar,
Director al Sanatoriului Brancovenesc" Str. Berzei Nr. 65.
(Consult.: seara dela orele 6-8. Telef.: 30436); Dr. Ghitescn.
docent, medic de spital la Coltea pentru chirurgie ei gynecologie. (Consult.: Str. Cobiticescu Nr. 50, dela 4-6. Telef.:
3-59-15).

Genito-urinare, piele, rinichi al venerice:

Prof. nniversitar Nicolan, Str. Boteann Nr. 6; Dr. Bancin,


Str. N. Blileescu Nr. 7; Dr. Sergiescu, Calea Mosilor Nr. 69;
Dr. Botwinik, specializat la Berlin (spitalele Charite 8i
Virkow). Raze ultraviolete si diatermie. Consult.: Plata
Rosetti Nr. 6 dela 12-2 si dela 6-8. Telef.: 3-34-11; Dr.
Traian Katz-Galati, specializat in boli si operatiuni Benitourinare. Fost asistent al clinicel Urologice din Viena (Prim.
Lichtenstern), Berlin (Prof. von Lichtenberg) si Budapesta
(Prof. von Illyes). Instalatinne Roentgen pt. rinichi si basick, diatermie ei laborator. Consult.: B-dul Carol Nr. 30,
dela 12-1 si dela 5-7. Telef.: 3.55.02; Dr. I. Schmitzer,

la

011-

e`

it

ti

.1

Palatal Societatil de asigurare genera

www.dacoromanica.ro

88

Str. Campineanu Nr. 6; Dr. Frederic Buehler, Str. Brezoianu 9/III (10-1 ,31 dela 4-7). Telef.: 359-22); fost asistent
la spitalul Virkew din Berlin. Diatermie, raze ultraviolete,
uretroscopie, ultramicroscopie.

Boll interne:

Prof. universitar Daniel Danielopol,


Piata Cantacuzino 3; Prof. universitar Dr. Lupu, B-dul Dacia 41; Prof.
universitar Nanu Muscel, Piata Lascar Catargiu 4; Prof.
universitar Gheorghe Baltaceanu, Str. N. Bit ices= 32;

Dr. C. C. Dumitriu Dr. Gh. Litarczek, Culmea Nona 2;


Dr. E. Cociasu, asistent universitar, eef de lucrari la Institutul balneologic, specializat in boli interne, stomas, intestine si de nutritie. Consult.: Str. Caragiale 9, zilnic
dela 2-4. Telef.: 2-46-28; Dr. Hara lamb Anghelescu, docent
universitar, medic de spital. Consult.: Str. Aviator Saulttescu 52. Telef.: 3-88-03.

Interne, piept:

director general al Asociatiel pentru


profilaxia tuberculozei, Dr. sef al Sanatoriului Filaret".
Consultatiuni Sanatoriul Filaret" (Soseaua Viilor Nr. 90).
dela 11-1 si dela 4-6. Telef.: 3-69-40; Dr. Haralamb
Anghelescu, docent universitar, medic spital. Consult.:
Str. Aviator Sanatescu 52, dela 5-7. Telef.: 3-88-03;
Dr. M. Braunstein, fost medic al Eforiei Spitalelor dyne
si al serv. de boli de pltimani la Sanatoriul Filaret". Consult.: Str. Col. Orero 22, dela 3-S. Telef.: 3-64-49.
Dr. S. Irimescu,

Mamosi, boli de femei:

Prof. universitar Dr. Gheorghiu, Piata Lahovary 3; Prof.


universitar Daniel, Str. N. Filipescu 30; Dr. Soimaru, Str.
Batistei 32; Dr. Sitvulescu, B-dul Dacia 23b; Dr. Goldenberg Bay ler, docent universitar, Ca lea Mosilor 224; Dr. Aronovici, Str. Transilvaniei 3: Dr. I. C. Garoiu, docent universitar. Consult.: Str. Franklin 6, dela 3-5. Telef.:
3-67-46; Dr. Anna B. Colaru, fosta. asistenta in clinicile berlineze, boli de femei si nutritie, deranjari nervoase
qi psihoanalize. Consult.: Str. Mitropolit Ghenadie Petrescu
(Labirint) 103, dela 10-1 si dela 4-7; Dr. medic S. Schafer,
Yost asistent la clinics de obstetrica si gynecologie a Huiversitatilor din Berlin si Leipzig. Str. Brezoianu 9. Consult.: 12-1 si dela 4-7. Telef.: 3-06-83.

Nas, gat, urechi:

Prof. universitar Metianu, Ca lea Grivitei 11; Dr. Tetin


loan, Str. Dionisie 50; Dr. D. Popovici, Str. Bis. Amzei;
Dr. Antal M. S.. Yost asistent al clinicei pentru boli de
nas, gat si urechi a Universitatii Charite din Berlin. Consult.: Str. Maria Rosetti 45, dela 3-7. Telef.: 2 06 54; Dr.
Alex. Costiniu. Consult.: B-dul Take Ionescu 12, dela
3-7. Telef.: 2- 47 -53.

Boll nervoase:

Prof. universitar Parhon Str. Luterana 3; Prof. universitar Dr. Petre Tomescu, Str. Olari 15; Dr. Petre Pitulescu,
Str. Episcopiei 2; Dr. C. Vlad, docent universitar, boli de
nervi, psihoanalizit. Consult.: Str. Frumoasa 34, dela 5-7.
Telef.: 2-75-58; Dr. Marinescu-Bitloiu, conferentiar univer-

www.dacoromanica.ro

11/1

It }yip/

0
17 1,1

'rI 1111)V
12.1.1/ .

SO

:-

11 I

:.!
1,4

-tv

..-

Sala de sodinte din palatul Chrissovelonl

sitar, fost asistent al clinicelor de psihoanalizti

of

boll

nervoase a UniversitAtii din Berlin. Consult.: Calea Victoriei 148, dela 1-2 oi dela 5-8. Telef.: 4-13-17; Dr. I. V.
Bistriceanu, docent nniversitar, eleetroterapie. Consult.:
Str. Cobillcescu 36, dela 3-7. Telef.: 3-86-57.

Boli de ochi:

Prof. universitar Dr. Manolescu Dimitrie, B-dul Domnitei 10; Dr. N. Razvan agregat universitar, Str. Jules Micbelet 15; Dr. Silica 'Hcolau, Str. Washington 14.

Radiologie:

Dr. I. Jovin, docent universitar, eef de lucrAri pentrn


radiologie oi radinmterapie in spitalul Coltea. Consult.:

B-dul Dacia 19. dela 3-5. Telef.: 2-08-08; Dr. G. Severeanu, conferentiar nniversitar, medic primer In spitalul
Coltea". Consult.: Str. Cfimpineanu 27. Institut pentrn
vindecarea cancerulni prin radium"; Dr. S. Sfintescu.
medic primar (raze ultraviolete-diatermie). Consult.: B-dul
Take Ioneseu 7 (Lido), dela 4-7. Telef.: 2-35-67.

Cosmetica medicala:

Dr. F. Biichler, Str. Brezoianu 9. Consult.: dela 11-1 ei


6-8. Telef.: 3-59-22. Sub conducerea unni doctor si a unei
doctorite, specializati in dermatologie, sfaturi oi ingriiiri
in toate tarfimurile cosmeticei.

Medici denthiti:

Dr. Bfirlea, Str. Cantacuzino 54; Dr. J. Wiegenfeld, specialist stomatolog ehirurg. Consult.: Str. Luteranit 21, zilnic inainte 81 dupit amiazA; Dr. Felix Clemens, specialist

www.dacoromanica.ro

35

stomatolog chirurg. Consult.: Calea Grivitel 33, inainte ei


dupti amiaz6. Telef.: 3-39-20; Dr. N. Dutescu, specialist
stomatolog chirurg. Consult.: Str. Cobhlcescu 5 dela 8-7;
Dr. Silber-Kaspy. Consult.: B-dul Carol 34. Telef.:
Dr. I. Cotel, diplomat al Facultatii de medicina 8i foot
asistent al clinicei stomatologice >ji odontologice din Odesa,
Str. C. A. Rosetti 10; Dr. B. Bramm, Pas. Imobiliara (Calea
Victoriei); Dr. Wilhelm Schiel, diplomat din Zurich si
Munchen. Consult.: Str. G-ral Budisteanu 30, dela 9-12 si
dela 3-7.

Death 3ti:
Nitescu V. Nicolae, chirurg-dentist, Str. Popa Rusu 22;
Fess ler, B-dul BrAtianu 7; Rudolf Bezchleba, Ca lea Victoriei 38; Eberhard Hans Schulze, Str. G-ral Anghelescu 79b.
Telef.: 3-46-93. Dentist diplomat. Membru In Asociatia
dentietilor germani.

Laboratoare de analize medicale:

Dr. Spiru Constantinescu, Str. Regala 4; Dr. V. CiocAlteu & Lazarescu, Ca lea Victoriei 33 (Casa Frascati);
Dr. Sander, Str. Aristide Briand (Regald) 7 /I.

Instlfutul de Flelcoteraple

OCTOZO N"

Trafeazi: artrifismul, abeesele, gufa, reumafismele,


sciatica, lumbago, anemia, metrife, nevralgille, zerofuloza, uleerele varieoase efe.

Tratament Ante 'Infra 8-1 si 4-7.

B-dul Take lonescul2, Pa latuI Asigurarea Romfineasc&

Banci, fabrici i magazine recomandabile.


Camere de comert.

Camera de Comert si Industrie, Str. Bursei 4; Camera de


Comert Romano-Germani, Calea Grivitei 23; Camera de Comert Englezo-Romana, Str. Sf. Constantin 8; Camera de Comert Romano-Belgiana, Str. Bursei 4; Camera de Comert Romano-Itallana, Str. Melodiei 1.

Bind.

Banca National& a Romanic', Str. Lipscani 7; Banca Ro


mamas* Str. Smardan 5; Banca Comerciallt Romani', Str.

Smardan; Banes de Credit Roman, Str. Stavropoleos 6; Banes


Urbana, Calea Victoriei 7; Banes ChrIssoveloni, Str.

Lipscani 16; Banca Comerciala Italian& Romani, Str. Bursei 2; Societatea Bancara, Str. Lipscani 33; Banca de Scout,
Str. Lipscani 5; Bank of Roumania Ltd., Str. Marconi 1;
Banca Angio-Cehosl. de Credit, Praga, Calea Victoriei 31;
Banes Albina, Sibiu, Filiala: Str. Edgar Quinet 6; Banca
Basarabiel, Filiala: Str. Lipscani 20.
86

www.dacoromanica.ro

Industria.
Bucurestiul este eel mai important centrn de organizare
industriale, a tarn. Sediul Uniunil Generale a Industrlasi lor

din Romania U. G. I. R.), cea mai de seam]; organizatie a


industriei romanesti. Uniunea are 1200 de membri; organizatiuni regionals in Timisoara, Arad, Brasov, Cluj, Cern/Intl,
Targul Mures. Uniunea are mai multe sectiuni afiliate:
Uniunea Industriilor Metalurgice si Miniere din Romania,
Str. Pitar Mos 8; Asociatia Industriasilor de Petrol din Romania, Str. General Budisteanu 11; Sindicatul Spirtului S. A.;
Sindicatul Fabricilor de Droidie presata din Romania; Sindicatul Patronilor de Arte Grafice; Uniunea Industriei
Forestiere din Romania.
Cele mai insemnate intreprinderi induetriale din capi-

tals sunt:
Fabric! de masini 01 industrii metalurgice: Fabrica de
locomotive N. Malaxa, Halta Titan; Noua Societate a atelierelor Vulcan" fabric]; de masini si vagoane S. A.,
Str. Houzig 10 Uzinele metalurgice Lemaitre", pentru
Industrie fierunii S. A., Calea Vecaresti 229; E. Wolf
S. A. R., Str. Dr. Istrate 7; Fabrica de masini Dumitru
Veins, Campul Mosilor 25; Uzinele Metalurgice Grivita
S. A.; Fratii Goldenberg, Str. Fabricei 18; Metalloglobus"
s. a., Str. Fat:Unice, 46; Rudolf Schmidt & Co.. Fabrica de
pile si unelte S. A. R., B-dul Al. Ion Cuza 56; Semenatoarea S. A. R. a Agricultorilor pentru procurarea de masini
agricole. Str. Dorobanti 59; Fichet" S. A. R., Str. Honzig 21; Leonida & Co. S. A., Atelier de reparatii pentru
automobile, $os. Jianu 18; Uzinele Romane, Sos. Viten 246;
Geiser R. & Co., Industrie metalurgice, Calea Grivitei 138;
Metalurgia S. Hornstein si Co. S. A., So/3. Basarab 31.
Industril electro-tehnice: Soc. G-11 Gaz si Electricitate,
B-dul Dinicu Golescu 1; Tudor", Societate Anonima pentru
acumulatorilor electrici, Prel. Dorobantilor 103
105; Electrica", Matei Millo 15; Hidroelectrica", Campin anu 48; Standard", Electriea Romani/ S. A., Calea
Victoriei, Palatul Telefoanelor; A. E. G.", Calea Grivitei 3: Asea", Smardan 7; ,,Brown-Boveri", Pitar Mos 21;
Siemens-Schuckert", Societate Electrica, Str. C. A. Rosetti 27.

Industril textile: Soc. Rom. pt. Industrie de Bumbac


S. A., Splaiul Unirei 174, 90 ei Sos. Viilor 56; Fabrica Industrie Intel, Spatarul Freda 5; Fabrica de Tricotage,
Apele Minerale 15; Fabrics Romane Bumbac, Colentina 88;
Texo", Fabricile Unite de Tricotage, Str. Sabinelor 6-8;
Dambovita", Tesatorie mecanick Calea Dudesti 188;
Franco-Romfina Birman & Fii, Str. Sf-tiff Apostoli 83;
Iaquard", Fabrics de produse textile, Str. Pandurilor 18;
Fabric/I de Tricotage, Str. Verzisor 22; ITesatoria Mecanice,
si Franghieria din Bucuresti S. A. Draghiceann Christesen
& Comp., Soseaua Bonaparte 45; Coddington & Lamb Ltd..
Soseaua Colentina 88; Industrie Textile Romani/ Norbert
Juster, 13 Septemvrie 82; Fabrica Rom. Matasuri Trebitsch & Fii, Str. Calerasi 169-171; Mioara" S. A. R.
Gallia",
pentru industria textile, Soseaua Iancului 44
Fabrica de Matase, Soseaua Vitan 248; Lyon's". I ndustrie
comer de TesAturi, Calea Dudesti 186; Seta" Fabrica

de Matase, Str. Laneriei 80 Industrie Metasei S. A. R.,


Str. Locotenent-Col. Papazoglu 34: Dr. Cerkez Stefan, Miron
Costin 7; Adesgo", fabrics de ciorapi, Calea $erban

Vodit 220.

www.dacoromanica.ro

37

Industril chimice: Industrie Chimica. Romanit", fabrics

de articole de cauciuc, Sos. Pandurilor 71; S. P. I. C.",


Soc. An. Rom. pentru industria chimica, Str. Zidurile
intro vii 11; Phenix", Uleiuri vegetale, Str. Spittarul
Preda 10; Vultur", fabrics de uleiuri vegetale, Soseaua
Viilor 85-87; Leul" S. A., fabrics de produse chimice,
Ca lea Plevnei 204; Stever & Friedlander, fabrielt de uleiuri
si esente eterice, Str. Unirei 11; Zimmer & Co., Str. Spa-

tarul Preda 18; Fortuna" uleiuri vegetale. Ca lea Rahovei 240; Acetilena", Sos. Vitan 60 bis; Oxigenul", Str.
Laborator 49; Coroana". fabrics de vopsele si lacuri, Calea 13 Septemvrie 192; Diana", Str. Biserioa Eno{ 11 bis;
Fabricile Romane Unite, Ca lea 13 Septemvrie 161; Hermes", uleiuri vegetale, Soo. garii Obor; Lady", fabrics
de parfnmuri E. Zaharia, Sir. Popa Nan 181; Legrain".
Str. Octavian 2; Dr. Wander S. A., fabrics de preparate

farmaceutice si dietetice, Str. Cazarmei 89.


Industrie de incaltaminte g1 pielarle: D. Mociornint, Str.
Ape le Minerale 31-33; Talpa". Str. Tabi {earl 8; Table/16a
National& N. Prodanoff & Cosar, Str. Verzisori 22; C. N.
Tripo & Fii, fabrics de pielarie, Str. Abatorului 34; Bourul, fabricit de pielitrie, Str. Tabacari 54; Norma", fabric&
de Incaltaminte, Str. 11 Iunie 50.
Industrie de bauturl spirtoase: ,,Colentina" s. a., fabrics
glucoza amidon spirt, Floreasca 53; Fabrics de here Bragadirn", Ca lea Rahovei 15; Fabrics de here Luther". Sos. Basarab 46; aftzuga", Atelierului 25; Bereza", Ca lea $erban
Vodit 180; Mott & Fils, $ampanie si vinuri in butelii, Str.
Pntu en apit rece 53-57; Pivnitele Rhein & Co. Azuga",
Str. (1. Mano les= 10-12; P. D. R. Pivnitele Bresson", Str.
Dr. Felix 53; Distilerille Romfinesti, Baneasa; Fabrics de
spirt, Pasajul Comediei; Bef{ileseu, Sampanie, Bucurestii

Noi; Pivnitele $tirbei, Ca lea Victoriei; Dea lul Zorilor",


B-dul Lascar Catargiu.
Industrla allmentara: Moan, Comerciall", S. IA. R., Sm.

Stefan eel Mare 63; Moara Colentina", Sos. Stefan eel


Mare; Moara Decebal", Ca lea Rahovei 278; Moara Assan", Sos. Stefan eel Mare 139; Moara si Fabrics de Paine
Herdau", Sos. Basarab 15; Gager, fabric& de paine, Str.

Pntu on spit rece 41-43; N. Stefitnescu-Grivita, fabrics de


conserve, Str. Lanitriei 97; Fratii Solacolu, fabrica de produse fainoase, Ca lea Mosilor 134; Stella" S. A., Yost Staicovici, Economu & Co., fabric/ de conserve, Ca lea Serban
Voc la 225; Flora", fabricit de conserve, Sos. Viilor 55-65;
Laptaria Aurora". Str. garii Obor; Heinrich Frank & Fii,
Sos. Viilor 20; Fe.brica de mezeluri Rochus F-tai, Titbitcart 10.

Fabrici de bomboane: Zamfiresen", Str. Honzig 11; Regina Maria", Str. Octavian 42-48; Suchard", Str. Traian
59-63; Capes", Sos. Viilor 28.
Manufacture de tutun: Belvedere" (a Cassel Autonome
a Monopolurilor Regatului Romaniei), B-dul Reg lei.

Industr la UAWi si a tiparului: .,Cartea Romaneasea"

S. A., Sos. Bonaparte 58-60; Luceantrul". Str. G-ral Dona


(fosta Numa Pompiliu); &wee & Co., Institut de arte gralice, Ca lea Victoriei 13; Imprimeriile Romane Unite".
Str. Campineanu 1; Giibl & Fii, Str. Regan{ 10.
88

www.dacoromanica.ro

Palatal Telefoanelor

Magazine.
Articole de modi pt. domni: Mathias Neuwirth, cask fondatti.
in 1865: croitorie, lingerie, pidarii, manual. Furnizor al
Curtii Regale Romano, Calea Victoriei 93; Brummel
S. A., Calea Victoriei 56 (vis--vis de Teatrul National); S. Georges, furnizor al Curtii Regale, Calea Victoriei 56; Alony & Co., magazin special pt. cravats.
Calea Victoriei 33 (Casa Frascati).
Croltori pt. domni: Gk.& Hristescu, Str, Alex. Lahovary 5;
Valerin, Str. C. A. Rosetti 5; Carol Czanek, Calea Victoriei 47.
Postivirli: Gl. Schlesinger sum, Calea Victoriei 81.
IndiltamInte: Schul, Calea Victoriei 45; G. Ene Filipescu,
Calea Victoriei 26; Nelu Mihkilescu, Calea Victoriei 22.
BlinAril: H. Reich (Mandril fine), furnizor al Curtis Regale.

www.dacoromanica.ro

39

Centre la Str. Sfintilor 19/27 (Sucursala Ca lea Victoriei 86); Iacobsohn, Str. Carol 42; Kemerling, Str. Sfintilor 11.
Artie le de arts, cadouri si antichitati: Djabourov, Ca lea Victoriei 45; Galeries Lafayette", Ca lea Victoriei 13; Barns Jean, Ca lea Victoriei 72; Loebel&Lindemann, Ca lea
Victoriei 45; Pforzheim, Str. Coltei 6; Depozitul Pascu,
Str. Sf. Vineri 15.
Genti el articole de piellirle: Djabourov, Ca lea Victoriei 75.
Mobile: Lengyel Laureutiu, Ca lea Victoriei 78; Szekely & Bet!,
Ca lea Victoriei 66; Lindemann & Loebel, Ca lea Vic-

toriei 45.

Art leole de sport el volaj: Galeries Lafayette", Ca lea Victoriei 13; Djabourov, Ca lea Victoriei 75.
Libriirli:
rtea Romaneasea", B-dul Carol I 3-5; Socec
.o S. A., Ca lea Victoriei 13; Hasefer" Str. Eugen
& Co.
Carada 7; Librilria Birourilor, Ca lea Victoriei 78;
de Aur ", Ca lea Victoriei 51; Alcalay & Co.,

Calea
Ca lea Victoriei 27.
Coafori pt. dame: Ionicii, Str. Episeopiei 3 (coaforul Curtii
Regale); Dortheimer, Ca lea Victoriei 50 (Institut de

imfrumusetare ei articole de droguerie).

Mae ini de serfs: Remington", reprezentant general pt. Romania: Nicolae Ivanoviei, Bucureeti, Pasajul Vilacros.
Telef.: 4-06-30..
Delicatese: Consumul Athenee Palace", Ca lea Victoriei 94
(hotel Athenee Palace"). Telef.: 4-06-69.
Lucre de manic: Weisz & Co., Ca lea Victoriei 17.
Artico le fotograflce 81 optice: Foto-Sport. Jean H. Vernescu,
Ca lea Victoriei 60 ei Str. Campineanu 6.
Institute de imfrumusetare: Dortheimer, Ca lea Victoriei 50.
.Ateliere de vulcanizare: Baron & Mueller (sum. Baron & Casada), Str. Slatineanu 5 (fosta Nisipari), case fondata
in anul 1907. Telef.: 2-16-75.

Industrie casnica: La Pansea ", Calm Victoriei 39: rochii romanesti, lingerie, hem 'de mans, bluze, raion special
de ,Corsete"; Lelita", Calea Victoriei 47 (Wig/ Palatu'l Regal): Expozitie de vanzarea produselor easnice
romaneeti. Prima Bursa. Preturi ieftine,
-Magazin special de lore negre: ,Caviar", singurul magazin
de icre negre direct din Delta Dunarii: engros, detail
ei export, Str. Franklin; Luchian, Str. Wilson 2 (visa-via de Palatul Regal). Telef.: 8-78-99.
Cele mai bogate asortimente de haine

pentru domni, dame $i copil, numai la

magazinele Societalii Anonime

Ceitosirwaca
.93uctnefti, 'W.:1,Firearte,r18-1102
40

.Calea Grivitel 159

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

If41/
B RI C A ROMANIA
DE

CARTUSE
DE VANAT.OARE
(JAGDPATRONEN-FABRIK)

BUCURESTI
$0S. STEFAN CEL MARE No. 45

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

6.4

11.7

ergand pe

irC..LAVICTORIE1

ia'2\ in sus la Nr. 93


.0;

I,

sp

yeti g

le mai mo-

hole

derne i cele mai alese

Citel

scu

L.
=:
boulevard

creatiuni in
Tina, lansa

mascula

dra, la

grand
hatit

MATH IAS N r:
CROIT

LINGE
PA LA

R%4V.

FURNIZORUL CURTII REGALE

www.dacoromanica.ro

'TH

BUMWELLs.A.
BUCURE0-1 CALM VICTORIEI 56
VI5 A VI5 LA TEATRUL NATIONAL

`,ten.
de Nocd.culj-aste:cisfywo.
,

rIta

es

_ire;`

www.dacoromanica.ro

SACRIFICATI

0 ORA t(
NUMAI PENTRU VIZITAREA EXPOZITIEI

TOTELECTRIC
CALEA VICTORIEI, 50
vis a vis de Teatrul National

SI VETI VEDEA
CUM PUTETI SA VA FACETI CAMINUL MAI PLACUT
MAI CONFORTABIL
$1 ACEASTA CU

MAI PUTINE CHELTUIELI


www.dacoromanica.ro

Pentru

domnii
calatori
din

strainatate
TELEFONUL
111--ft.,771(4;
ad

ESTE
*.
UN AUXILIAR

DE CEL MAI
MARE PRET
In urma automatizarii complete, orice calator poate avea

legatura din hotel cu abonatii din oral in mod direct


chiar daca nu cunoaste limba romaneasca.
In acelasi timp releaua pentru strainatate functioneaz6
perfect. In cateva minute dup6 sosire, domnii calatori

pot vorbi din cabina hotelului sau din camera d-lor


cu orice oral din strainatate.
Pentru convorbirile de afaceri, pentru convorbirile de
interes privat, telefonul este colaboratorul cel mai pretios
al c'alatorilor.

Preferati hotelurile cu instalatie telefonica moderna

www.dacoromanica.ro

Fabrica de

Tricotaje

TO NY
BUCURE$T1
Pasajul Roman 25

Telefon: 3.59.48

wit

VINDE

51

CONFECTIO-

NEAZA TRICOTAJE UL-

TIMELE MODELE, DIN


LANA CEA MAI BUNA.
ROCHII DUPA ULTIME-

LE JURNALE CU PRETURI FOARTE REDUSE

ca
www.dacoromanica.ro

MI.
Vama Gars de Nord, pentru bagaje,
Calea Grivitel.
pentru colete postale, Str. Mihai Vocla.
Vama Postai,
pentru colete C. F. R. Ca lea Rahovei.
Vama Intrepozite,
pentru colete C. F. R., Str. Flintanica.
Vama Obor,

Legatiunile $i consulatele straine in Bucuresti.


Consulatul Albaniel,
Consulatul Argentine!,
Legatiunea Argentine',
Legatiunea Austriacii,
Consulatul Austriac,
Legatiunea Beiglanii,
Consulatul Belgian,
Legatiunea Brazil lei,

Legatiunea Br Dania
Legatiunea BulgarS,

Legatiunea Cehosiovacii,
Consulatul Cehoslovac,
Legatiunea Chile!,
Consulatul Chile!,
Consulatul Danemarcol,
Legatiunea Egipteanii,
Consulatul Egiptean,
Legatiunea Elvetiana,
Consulatul Francez,
Legatiunea Franceza,
Consulatul German,
Legatiunea GermanA,
Consulatul Greciel,
Legatiunea Greciel,

Consulatul Italian,
Legatlune,a Italiana,
Legatiunea Japoniel,
Legatiunea Jugoslava,
Consulatul Letoniel,
Consulatul Luxenhurg,
Legatiunea Olandei,
Consulatul Olandel,
Legatiunea Persiel,
Consulatul Polon,
Legatiunea PolonA,
Legatiunea Portugaliel,
Legatiunea Spaniel,
Consulatul Spaniel,
Legatiunea Sued lei,
Consulatul Suediel,
Legatiunea Statelor Unite,
Consulatul Statelor Unite,
Consulatul Turciel,
Legatiunea TurcA,
Legatiunea UeraineanA,
Consulatul Urugual,
Legatiunea Ungar&
4

Str. Stavropol 6.
Str. RegalO. S.

Str. Exarcu 8.
Str. Wilson 9.
Str. Wilson 9.

B-dul Dacia 32.


Ca lea VAdiresti 229.

B-dul Dada 28.


Str. Jul. Michelet 24.
Str. Vasile Lascar 34.
Str. Vasile Lascar 45.
Str. Vasile Laschr 45.
Str. Regan{ 4.
Str. Romulus 45
Str. Roma 36.
Str. Cobalcescu 1.
Str. Cobalcescu 1.

Str. Pitar Mos 10.


B-dul Carol 18.
Str. Lascar Catargiu 13.
Sir. Victor Emanuel 1.
Sir. Victor Emanuel 1.
B-dul Pache 5.
B-dul Pache 5.
Ca lea Victoriei.

Str. Victor Emanuel 7.


Str. G. Cantacuzino 31.
Ca lea Dorobantilor 34.
Ca lea Cillarasilor 30.
Str. St-tii Voievozi 43.

Str. Robert de Fleurs 15.


Str. A. D. Xenopol 5.

B-dul Elisabeta 89.


Str. Po lona 27.
Aleea Alexandru 21.
Str. Romulus 53.
Str. Orlando 6.
Str. Romulus 45.
Soseaua Kisseleff 12.
B-dul Carol 35.
Str. Povernei 1.
Str. Dr. Lueger 11.
Str. Episcopiei 6.

Str. Negustori lb.


Str. Minotaurului 7.
Str. Caragiale 15.
Str. Boteanu 4.

www.dacoromanica.ro

41

Terenuri sportive.

(In paranteze se indict; tramvaiele si liniile de autobusuri


spre terenurile respective.)
SAli de glmnastlel.

Societatea Bernardi. de Arme ei GimnasticA Tirul",


Splaiul Independentei (3, 7, 8, 12, 25); Societatea Turnverein", Str. Brezoianu 6; Societatea ,Anrora". Str. Mircea
Vodii 20 (2, 16); Societatea Inainte", Sala de Gimnastica
Liceul LazAr, B-dul Elisabeta (14, 24); Oficiul National de
Educatie FizicA, Str. Maior Ene 4 (7, 25); Sala Lancia",
Pasajul Comedia, Teatrul Majestic.
Scoff de gimnasticA, ritmicit Oi dans.
D-na Lenin. Nicky Cucu, B-dul Lascar Catargin; D-na
Floria Capsali, Str. Luteranit; D-na Sibille, Piata Al.
Lahovary.
Sall de serimit.

Sala Cercului Militar", Prof. Lt. Pipart, Str. Sarin-

dar 1 (14, 24); Societatea Rom AnA de Arme si Gimnastiel


Tirul", Splaiul Independentei 1; Jockey-Club", Pro fesor Nicolau, Str. Episcopiei (15, 20); Clubul Tinerimea",
Ca lea Victoriei, Pasajul Comedia, Profesor Panescu; Prof.
Sc. Atanasiu, Str. Bursei 4 (15, 16, 19, 20); O. N. E. F.",
Str. Maior Ene, Prof. Chinie
Popescn; Sala Prof. Virgil
Pellegrini, Str. Biserica Enei 10 bis.
SAli de box 81 canna fizicl.
"C. F. R.", Gara de Nord, et. IV., Prof. U. Lancia; Sala
Lucian Popescu", Str. Vasile Boerescn 3, Prof. L. Popescu Sala Jean Constantinescu, Str. Claudiu 16, Prof.
Cr. NegrilA; Societatea de Arme es Gimnastioit Tirul",
Splaiul Independentei 1, Prof. Ch, Dan; Sala Majestic",
Pasajul Comedia, Calea Victoriei, Prof. U. Lancia; Sala
Macabi" Barascheum, Str. Iuliu Barasch; Sala "Ringul"
Constructori, B-dul Maria 28, Prof. D. Pavelescu; Herdan
Sporting Club", Hotel
storia", B-dul Elisabeta 18, Prof.
M. Spakov; Y. M. C. A.Z. " Str. M assarik 13, Prof. D. TeicA;
,aurda", Sala Dacia Traianit, B-dul Maria 40; Sala
Dona", Str. Viorele 32, Prof. V. Stoian; Sporting Club
Roman ONEF", Str. Maior Ene 4, Prof. P. Alexandrescu;
Sala Viforul Dacia", Str. Stefan eel Mare 43.
Terenuri de tennis.
Tennis-Club Roman", Str. Mih. Kogalniceann 44, 10 terenuri; Club-House, Parc-omni-sportiv; Doherty-Club", B-dul
Elisabeta 64, 4 terenuri; Sp. Studentesc, B-dul Elisabeta 60,
2 terenuri; Romcomit", B-dul Elisabeta 64, 3 terenuri;
C. F. R.", B-dul Elisabeta 64, 8 terenuri; Politechnica",
B-dul Elisabeta 64, 2 terenuri; Country-Club", PAdurea
Bitneasa, Soseana Kisseleff, 4 terenuri, Club-House, golf;
Davis-Club", Str. Arh. Mincu, 3 terenuri; Strandul Kisselef, Soseana Kisseleff, 2 terenuri; Viforul Dacia", Str.
Stefan eel Mare 43, 2 terenuri.
BasIne de innot.
Strandul Kisseleff U. F. S. R.", Soseaua Kisseleff (tr. 22,
autobus, taxico); Basinul cu valuri Lido", B-dul Take
Ioneseu (2, 15, 16, 17, 19, 20); Basinul Soc. Rom. de Arme

Gimnasticit Tirul", Splaiul Indepeudentei 1


42

www.dacoromanica.ro

(3, 7, 8, 12,

Basinul Comunal al Primariei de Albastru, B-dal


Maria (Rond); Basinul Clubului Turda", Soseaua Ghencea; Basinul Malmaison, Cazarma Malmaison; Basinul
Meltzer, Str. Ciluzasi 9; Strandul Moara Ciurel", Soseaua
Grozavesti; Strandul Snagov, lacul Snagov ( linia de autobuse 1); Basinul acoperit, Baia Centrals, Str. Biserica
Enei 11 bis.; Basinul acoperit, Baia Eforiei, B-dul Eliasbeta; Basinul acoperit, Moara Assan, Soseaua Stefan eel
25);

Mare 139.

Tir.

Strandul de tir al Soc. Rom. de dare la semn, Bucuresti.


Str. Carol Davila 9 (14); Soc. Romani; de gimnastica, arme
Si dare la semn, Spl, Independentei 1 (3, 7, 8, 12, 25); Sala
de arme, Prof. Sc. tAtanasiu, Palatul Camerei de Convert,
Str. Bursei 4 (15, 16, 19, 20).

Patinoare.
Patinoarul Cu ghiata artificial Otetelisianu", Str.
Matei Millo; Patinoarul Cismigiu, B-dul Elisabeta (14. 24.
3, 12); Patinoarul Parcul Carol, B-dul Martisesti; Patinoarul Strandul Kisseleff, Soseaua Kisseleff (tr. 22, autobus);
Patinoarul Moto - Club Roman, Str. Stefan eel Mare 43
(5, 9, 26).

Ciellsrn, Motoetelism.

Velodromul Moto - Club Roman, Str. Stefan eel Mare 43.

Terenuri Poll-sportive si Parotid de sport.


Parcul de sporturi II. S. F. R., Sos. Kisseleff Strand"
(traravai H si 22 si linia de autobuse Taxico [rugbT,
foot-ball, tennis, Gros-Country, etc.)]; Stadionul 0. N. E. F.,
Str. Maior Ene 4 (7, 25) si Str. Izvor (8); (gimnastica,
scrima, foot-ball, atletism, rugby, volley si basoket -ball;
Arena Moto-Club-Roman", $os. Stefan eel Mare 43; (ci
clism, moto-ciclism, patinaj, foot-ball, tennis, box); Parcul de Sporturi Tennis-Club-Roman", Str. Carol Davila 9
(14, 24, 8 ftennis, scrims, rugby, patinal, hockey pe
ghtatit, etc. ]; Arena de Sporturi Venus", B-dul Elisabeta
beta (14,
scrima)].

24

[tennis,

foot-ball,

volley

si

bascket-ball,

Curse de eat.
Hipodromul Jockey-club" (curse de galop), Batteasa
(H, 22, linia de autobuse Taxico"); Hipodromul S. N.
I. C. (curse de galop ei trap), FloreaseA (5); Hipodromul
Soc. Hipice ROMalle Clubul Calaretilor" (H, 22 [curse de
trap, concursuri hipice)).
Terenurl de foot-ball.
Venus", Splaiul Independentei, colt en Str. Stirbei Vodit
(14, 28, autobus 3);
nitres Tricolor", Gara de Est (24, autobus 16);
Belvedere", Cartierul Regiei, Str. A. (12, 24);
Maeabi", Calea Dude5ti 127 N, 19, autobus 8, 15);
Voevodul Mihai", Soseana Oltenitei (autobus 7);
Olympia", Soseaua Giurgiului (autobus 3);
Stadionul Muncitoresc", Str. Parcul Veseliei (antobus 9);
'Purda", Calea 13 Septemvrie (25);
Moto-club", Soseaua Stefan eel Mare (5. 26, autobus 15);
O. N. E. F.", Str. Maior Ene (25, autobus 3);
IL F. S. R.", Soseaua Kisseleff, Strand (3, H).

www.dacoromanica.ro

43

A. Plimbare circulars prin ora.


Ora* complex, cu toate aspectele $imanifestArile

fireeti ale unei metropole, cu nenumarate monumente, muzee, localuri de agrement, $coli. parcurl, strazi ei imprejurimi remarcabile, Bucureel', nu pot, bine inteles, fi astazi usor cuprin*i intr'un ghid, fitra riscul de a fi redus la
informatie seadt, la cifre sau la indicatia care
s nu tradeze decal foarte putin din framantata
si interesanta lui viata.
Pentru aceste motive, autorii acestui ghid au
preferat, in locul unei interminabile insiruiri de
nume, 81 ofere mai curand lectorului, putinta de
a cunoaste acest Paris al Orientuluicum ii spun
strainii
pe firul principalelor lui strazi. S'au
trasat astfel o aerie de itinerarii, anume alese ca
,s include ceea ce este mai caracteristic in Bucure*ti.

Calea Victoriei si bulevardele invecinate.


Calea Victoriei e artera principaRt a crra*ului.
Animattt, vie, variata, is oglindete toate viata
capitalei, care se desftwarti in jurul ei ei in
strazile invecinate.

Pornind de pe malul stang al Dambovitei, din


Piata Senatului, Calea Victoriei, strilbate partea
de Nord al oraffolui piing. in Piata Victoriei, de
unde incepe Soseaua Kisseleff.
Calea Victoriei poate fi impttrtit6, fn trei Parti
distincte: prima, din Piata Senatului panii la Cercul Militar, unde Calea Victoriei se intretaie cu
B-dele Academiei ei Elisabeta, e in stranstt legaturtt cu centrul comercial al capitalei (Str. Carol,
Lipsoani, Doamnei, Smardan, Academiei); cea de
a doua, dela Cercul Militar pane la Atheneul Roman, e partea cea mai frecventata, formand un
imens
al ora*ului. Multimea se plimbil
,,Corso"
prin fata
vitrinelor elegante $i pe trotoarele incadrate cu lanturi de fier.
Mai ales, la priinz si sears, aceasta portiune a
CAR Victoriei prezintit aspectul unei adevitrate
metropole, in care viata se resimte la once eveniment mai important, Ingustl, neregulat6., cu cladiri marl, hoteluri elegante, cafenele moderne,
edificii impozante (Teatrul National, Palatul Regal, Fundatia Carol I., Palatul Societatii de Tele44

www.dacoromanica.ro

r- MINIM
v

v
Vier

rrIPT4

Cereal Militia.

foane, Atheneul Roman, etc.), aceastA portiune a


Caii Victoriei constitue central eel mai caracteristic al orasului.
dela Atheneul
A treia parte a Cali Victoriei
Roman pans la Piata Victoriei
e mai lama,
mai linistita, avand numeroase case boieresti, cu
grAdini ingrijite, Ministere, Legatii, etc., mergand
aproape paralel cu marele bulevarde (L C. Bratianu, Take Ionescu, Lascar Catargiu), de cari e
legata pe partea dreapta prin strazile: Al. Laho-

vary, Mussolini, Victor Emanuel, G-ral Mann,


etc. Pe partea stang6, se desprind cateva strati
dintre earl Stirbei Veda, care coboara spre Cis migiu, iar celelalte se indreaptil, spre Gara de
Nord (Str. G-ral Berthelot, Ca lea Grivitei si Str.
G-ral Manu, etc.).

Ca lea Victoriei fiind prea ingest(' in primele


(lona portiuni, circulatia vehiculelor nu se face
decat intr'un singur sens (sens unit), inspre
Piata Senatului, din fata Str. Lascar Catargiu 15i

pima in fata Str. Lipscani, La intretitierea cu


strazile mai importante aunt semnalizatoare, unele
electrice, altele manuale, earl oranduesc circulatia.

www.dacoromanica.ro

45

Actualul traseu al ChB Victoriei a Yost flicut de Constantin Brtincoveanu, In anul 1682, pentru a legs Curtea
Domneasc8 de re8edinta de val.& dela Mogosoaia. La inceput s'a numit Calea Brasovului, far mai tarziu Podul
Mogosoaiei, deoarece drumul era acoperit cu niste barne
de lemn. Numele actual i s'a dat in amintirea intrArii
trupelor, care se intorceau victorioase din rilzboiul Independentei (10 Mai 1878).

a) Cercul Militar, B-dul Elisabeta $1 Parcul


Chgnigiu.

Ca punct de plecare pentru desohiderea Caii

Viotoriei si a strazilor invecinate, vom lua introthierea acestei strazi cu cele douit bulevarde, in
fata Cercului Militar, cladit in stil Empir" intro
anii 1912.-1920 (arhitecti: Maimarolu, V. Stefanescu si Doneaud), pe locul unde odinioara se ridiea biserica, Sarindar.

In eladirea Cercului Militar se afla un hotel


pentru ofiteri, o Emia de festivitati, o sal& de
scrima, un cinematograf, un bar automat si cafeneaua-restaurant Piccadilly" (vara orchestra
pe terasa).

In dosul Cercului Militar, pe B-dul Elisabeta,

se in$irg, unul dupa altul cele mai mars cinemato-

grafe ale orasului. Peste drum se all Hotelul


Bulevard si Eforia Spitalelor Civile (Nr. 5), in
palatul cAreia e, deasemeni, o sala de cinematograf si un teatru modern Teatrul Vesel". Mai
jos, la Nr. 25, e sediul provizoriu al Senatului tti
apoi Ministerul Lucrarilor Pub lice t3i al Comunio Mire somptuoasa in stil neo-rocatiilor
manes% cu scarf de marmura si un interior foarte
Alaturi pe aceeasi
luxos (arh. Petre Antonescu).
parte a strazii, se ridicg. Palatul Imprimeriilor
Statului si al Monitorului Oficial", sobru si elegant $i in sfarsit noul Palat al Medicilor veterinari, in care e instalat Ministerul de Justitie.
Peste drum este Gradina Clsmigiu si apoi Liceul
Gheorghe Lazar", care poart& numele intemeietorului scoalei romanesti (1818). Gradina Cismigiu
este cea
avand o suprafata de peste 14 ha.
mai frumoasa grading, publica a ora$ului, on
alee in stil englezeso, un lao cu fantana arteziang.
$i nemunarate pajisti de flori.
Cismigiul e pomenit In Istoria Bucurestilor" de (lion
ea un loc de petrecere al bucure8tenilor, In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Pe atunci era grAdina cea
46

www.dacoromanica.ro

7.7

=
,

9.""

ro

IN

.0;:

'

Per,

.1

a
,,

..2"
.. .

I.

'T.::L

'
,

.2

fP.'!''''

i ll

VW,

.i.::.J'' 4- -- -.II
4,.' t.-----

:::
P

..?1

,..,

4.

7t

..

-,

ii

-44 :

ei.- .1

e_ %.61 -

-...

L ''.Calea Victor lel

bAltoasii. a Cismigiului ". Azi e mfindria oraeului, cea mat

frumoasti dintre gradini. Genera lul Paul de Kisseleff, pe


la 1830, s'a ocupat cu secarea mlustinilor din Cismigiu, iar
Donanitorii Bibescu si Stirbei au infrumusetat grAdina,
acesta din unfit uducind chiar pe vestitul specialist Mayer
de Berlin (1847), care a dat Ciamigiului forma lui de astazi.
Dela intrarea principals, alee concentrice pornesc spre
lacul in mijlocul citruia este o lantana artezianit si apoi 0
insula-terasa, unde se afla restuurantul popular MonteCarlo". Vara se face canotaj si iarna, cand lacul ingheatil, patina) ei hockey.
GrAdina e adevitrata minune Pajiuti lineare, cu flori
de sewn, cu ulicioare imbrAcate in verdeatA Qi cu odihnitoare perspective, sau alee cotite si uinbroase, cu eke un

bust de bronz sau o statue de marmurtt pe fondul unni


hemiciclu negru de brazi sau al unei mAguri a vrabiilor ..." (Monumentul eroilor francezi de Ion Jalea, bustul
scriitorului Gh. Panu al al marei filantroape Elena Pherekide), drumuri cu trandafiri acAtittori sau rotonde cu

www.dacoromanica.ro

47

coloane impletite in iederi si cornee ca niste teatre entice


horticole, hati$uri aproape salbatice de porn! batrani Ban
lacul cu avuz pulverizat si cu biirci, cu nuferi si cu lotusi,
fac din Cismigiu un colt de pare englez alaturi de o
grading romaneasea din cele mai pline de farmer si mai
caracteristice pa care le avem. Ele se innoesc in fiecare
anotimp, din mane hernia. a grildinarilor si e o adevarata

vedenie alba, sub zapada, din mina de artist a iernii. E


ca un miez inflorit al orasului, ca o inimil, care trimite
valuri de miresme si de racoare in tot organismul misnnator at Bucurestilor.

Intrarea principald in Cismigiu este pe B-dul


la Apus, prin B-dul
Schitul MAgureanu; la Nord cu Piata Valter Maracineanu, marginit de o parte de Ministerul
Apariirii Nationale si de altd parte de Teatrul
Lirie, unde se afld. actualmente Opera Romans.
Dela Ministerul Apilriiril Nationale, cotind la
dreapta, pe Str. Brezoianu, ajungem la palatul
ziarului Universul", care se ridicA drept in fata
strazii C. Mille (Lost Sarindar), pe care urmandu-o
trecem prin fate redactiilor celor mai de seams
ziare (Adeviirul si Dimineata, Argus, Lupta, etc.)
$i ajungem din nou la Cercul Militar, punctul de
Elisabeta. Alte intrari:

unde am plecat.

b) B-dul Regele Carol I.


Universitatea, si
vecinatatile ei.
Ca lea Vietoriei se intretaie in fata Cercului
Militar cu doua bulevarde: B-dul Elisabeta spre
Apus pe care I-am strabatut pand la Cismigiu, 13i
B-dul Regele Carol I. spre Rasdrit,
Pe B-dul Regele Carol I. vedem imediat pe
stanga (Nr. 3-5) Societatea Cartea Romaneasca"
(eel mai mare institut de arte grafice, editura si
librarie din Romania): o elddire moderns, in care
se afla la primul etaj, intre altele, sala de expozitii Beans".
Peste drum, in coltul strazii R. Poincare, se WIseste Hotelul Esplanade.
Dineolo de intretaierea cu Str. R. Poincare, se
afld. Universitatea, a carei cladire ocupa tot tro-.
toarul sting pand. la Piata I. C. Bratianu.
Noua constructie a Universitatii formeaza un
bloc pe patru strazi, avand fatada principald pe
B-dul Regele Carol I.

Cladirea galbena din mijloe este

ramasita din vechea

lJniversitate, inaugurate; de Regele Carol I. in anul 1869.


Cladirea cea noug, in care se afla ti ate facultatile, afara
48

www.dacoromanica.ro

Clemiglu

de Facultatea de medicinA, e opera arhitectilor Ghica Budeeti, Cerchez ei inginerul Vasilescu.

Universitatea din Bucuresti a fost infiintata la 4 Iu lie


1864 de Domnitorul lexandru Ioan I. (Cuza), Ministru al
InvAtAmantului public $i al cultelor fiind Dimitrie Bolintineanu. Ea aminteste inceputurile dificile ale InvAtAmfmtului romAnesc, sari, in Muntenia, se leagA in deosebi de
numele marelui dascAl Gheorghe Lazar: ajutat $i apoi
urmat de ecolarul sAu loan Heliade RAdulescu. Acesta a
inceput la 1818 in vechea scoalii dela Sf. Sava Invatanintul rominese national. La 1821 cu ocazia revolutiei lui
Tudor Vladimirescu, scoala lui LazAr se inchide pentru a
se redeschide in 1828, sub conducerea lui loan Heliade RAdulescu. In 1832, se Intoomeste nn program de studii in
care se cuprind cursuri de invtitamfint superior, punandu-se

www.dacoromanica.ro

49

astfel baza a trei facultAti: 1. Curaul Legilor; 2. Cursul de


Maternatici; 3. Cursul de Agriculturti.
DupA o 1ntrerupere de trei ani, in urma revolutiei dela
1848, domnitorul Barba Stirbel redeschide cursurile el infiinteazA o $coalA de poduri ei Sosele pentru ingineri
conducAtori. Insit, in anal ecolar 1857-1858. dupe raportul
directorului Eforiei Scoalelor, se predau numai urintitoarele cursuri superioare: cursul de legi; cursul de inginerie civilit si ecoala superioarti de Mere.

Aceasta era sitnatia invittiimAntului superior in 1864,


and Domnitorul Alexandra Ioan I. Cuza dy decretul de
infiintare a Universitatii din Bucureeti, cuprinand FacultAtile de Drept, Stiinte si Litere.
Scoala Nationala de medicine j farmacie, Infiintata in
1855-56 de Carol Davila, devine Facultate de Medicia in
anul 1869, iar inatamantul farmaceutic se organizeazA ca
o anexa a acestei facultAti, cu titlul de Scoala superioarA

de farmacie.
Tot in anul 1869, la 14 Decemvrie, se inangureaza Palatul Universitlitii, opera arhitectului OrAscu. In 1884, are
loc deachiderea solema a FacultAtii de Teologie. In 1921,
fosta ticoala de medicinA veterinary a fost transformata in
Facultate pe lama. Universitatea din Bucureeti, iar in
anul 1923, Scoala superioarA de farmacie, care functions

pe Tangy Facultatea de Medicia, Ina dela infiintarea

acesteia, a fost recunoscuta ca facultato deosebita., ei ataeatA Universitiltii din Bucureeti.


In anul 1932, prin legea invatAmantului superior din
22 Aprilie, Facultatea de Drept Regele Carol II" din
Oradea este trecuta la Universitatea din Bucureeti.
NumArul studentilor cresand pe fiecare an_, vechiul
palat a devenit neincapator. Din aceastA cauzil Facultatea
do Medicinii si -a clildit un local al au in B-dal Regele
Carol II. Facultatea de Stiinte, deasemenea, si -a construit localuri pentru uncle institute pe Splalul Independentel. In anul 1912. ministru al Instructiunii fiind Ermil
Pangrati, se incepe clildirea actualului palat al UniverBRAM in jurul celui vechiu. In anul 1924 se inaugureazit
aripa de Apus, in care s'a instalat Facultatea de Stiinte,
iar In anul 1926 intreg palatul.

In fata Universitatii se deschide o plata moderns, impodobitA cu patru statui: la mijloc

sent statuile lui Mihai Viteazul (sculptor: Carrier


Bellusse 1876) *i Gheorghe LazAr
intemeietorul
scoalei romanesti
(sculptor: I. Georgescu); in
stanga statuea lui Ion Heliade Radulescu, pArintele literaturii romans (sculptor: Ferrari), iar la

dreapta statuea lui Spiru Haret (sculptor: Ion


'Tales).

Plata TJniversitatii e inoadrata, in dosul acestor


rala" si de un Blockhaus" in constructie.
Intre aceste cladiri se deschide Str. Bursei, unde
se aflA Biserica ruseasca, avand cupola si turlele
aurite.

statui de palatul societatii de asigurare Gene-

50

www.dacoromanica.ro

Po I
r:

..
_

t.

;77

Biserica Boteanu

c) Dela Cercul Militar la Palatul Regal.


Revenim la punctul initial de plecare (Cercul
Militar) si, urcand Ca lea Victoriei, vedem in coltul strazii Edgar Quinet, Hotelul Capsa, una din
cliidirile cele mai caracteristice de pe Ca lea Victoriei.

Cofetaria este totdeauna plink la ora ceaiului, iar cafeneaua este locul de intalnire al ziaristilor, al oamenilor
politici si al artistilor. Fatada cafenelei da inspre Str.
Edgar Quinet, ce leaga Ca lea Victoriei de Str. R. Poincare. Str. Ed. Quinet este de fapt un fel de prelungire a
strlizii C. Mille (fosta Sarindar).

Urcand Ca lea Victoriei spre Palatul Regal, intalnim pe dreapta Pasajul Comedia, unde se aflil
Teatrul Comedia".
www.dacoromanica.ro

51

Teatrul Comedia" este unul din cele mai importante

teatre ale capitalei. Repertoriul a compus din piese


moderne.

Duptt ce trecem de Pasajul Comedia, ajungem


la Pasajul Imobiliara", in ale carui clAdiri impozante sunt o multime de magazine, cluburi $i

un cinematograf (Select").
Peste drum, norm constructie in stil modern a
Palatului Societatil de Telefoane (arh. Weeks $i
Van Saanen - Algi, 1933) $1 noul Palat Frascati
(cinematograful Rio").
Palatal Societlitii de Telefoane e cea mai Inalta cladire
din capitals, avand 9 etaje of ascensoare speciale, cars duo
pe terasa din varful palatului (52.50 m), de undo se desfaeoarit o pitoreasea panorama asupra lntregului orae.

In dosul Palatului Soc. de Telefoane este Terasa Otetelisianu (vara gradina-restaurant, iarna
patinoar cu ghiata artificiala, centru al patinajului $i hockey-ului pe ghiata).

Astfel am ajuns in fata Teatrului National,

cladit in anul 1847, dupg planurile arhitectului

vienez Heft $i inaugurat in anul 1852.

Teatrul National se ridicS pe local care se numea altadata Hanul Campineneei", cumpArat anume pentru con struirea teatrului.
Sala are 1000 de locuri ei era socotitA, ileum vreo 60 de
ani, a treia In Europa, ca marline. Are o acusticA excelenta. Parter, trei rAnduri de loji ei galerie. A Yost inangurat In seara zilei de 31 Decemvrie 1852, cu o piesli
tradusl de Bobeseu ei cu muziea de Wachman, avAnd ca
principali interpreti pe Nina Valery ei C. Caragiale. La
inceput jucau la Teatrul National numeroase trupe straine
In turneu. La 1877 s'a constituit Societatea Artietilor
Dramatici ", desfiintata prin legea din 1930, care a Inlocuit-o
printr'o regie autonoma.
Teatrul National e prima seena romaneasca, centrul vietii
teatrale ei al literaturii dramatice autohtone sari clasice.
Foaierul e impodobit cu o colectie de tablouri ei sculpturi
reprezentand pe cei mai de seams arti8ti roman'. Reprozentatiile bleep la ora 81/s. De doull on pe sAptAmAnA an
loo la ora 21/s, matineuri en preturi reduse.
Fatadele laterale ale Teatrului National dan pe doult strad
ce coboarl: cea din. dreapta, Str. Matei Millo, pans In Str.
Sf. Ionia; iar cea din stfinga, Str. CAmpineanu, pana in
Str. $tirbei Vodit.

Peste drum de Teatrul National este Hotelnl


Continental. Mai departe, pe sanga, se deschide

Pasajul Roman, care coboar5. in Str. Campineanu.


La Nr. 45 se af15. Biseriea Cretnleseu, purtand numole ctitorului situ (1720).
52

www.dacoromanica.ro

In bisericA sunt cateva icoane de argint frumoase, dintre


cars aces a Maicii Domnului (1749) e socotit9, drept una
dintre cele mai pretioase din toatli tara. In case generalului Dumitru Cretulescu, de langd bisericA, sea organizat,
la 1866, complotul care a dus la abdicarea lui \Todd Cuza.

Peste drum se atilt Hotelul Metropol, care a


avut o deosebita faimA inainte de razboiu, deoareoe, fiind in imediata apropiere a Palatului
Regal, era locuit de oameni politici Qi boieri.

d) Palatul Regal.
Intre Str, Ionics fji Str. Imperials, se af15, Palatul Regal, compus dintr'o Mire centrall cu
douti aripi.
Partea centrall, distrust{ in anul 1927 de un inN.

IS

VA

Marius Emma.: ClopotInta mAnistirli Plumbnita

www.dacoromanica.ro

53

cendiu, a fost recladita in piatrh,, in stil monumental. In aripa stanga


refacuta data cu partea centrals a palatului se af16, instalat corpul
de garde,. Aripa dreapta este fosta cash a boierului Golescu, cumpitrata in anul 1851 de Stat, pentru a servi ca reaedinth domneasca. Regele Carol L
a mitrit aceasta arip al a cladit celelalte corpuri
de case.

Aripa dreapt5 este locuitA actualmente de M. S. Regele.


Ineaperile sunt Impodobite de sculpturi In lemn, In stilul
Renaeterii germane, lucrate dupS planurile sculptorului
Martin Spohr, Inc A de pe vremea Regelui Carol I.
La parter, sunt instalate birourile Mareoalnlui Curtii Regale. 0 scar de marmura duce la primul etaj uncle stint
apartamentele M. S. Regelui. Aici se aflA o rotonda Inipodobitit en covoare orientale of tablouri vestite, ea: ..In
chinarea Pastor floe de Greco (una din cele mai de seam!;
opere ale marelui pictor). Variante ale acestei pAnze se aflA
In muzeele din Toledo, Roma, New-York. Tabloul dela Bncuresti e hist{ singurul semnat i e prototipul celorlaltes
fiind luorat Inainte de 1600), Stigmatizarea Sf. Francis&
de Guanine), Immormantarea lul Isus" de Zuceari el "Mi.
raoolul Fee loam!" de Del'Plombo. Treefind prin salonul
galben
sobru si impresionant
ajungem In salonul chi.
nezeso, Plin de vase de our of argint, portelanuri, covoare
of gobelinuri.

In cealaltA laturS a eladirii, se sill BIbllotees In stilul


Renaoterii germane, avAnd uoile qi peretii Impodobiti en
minunate sculpturi In lemn. In acelaoi gen este lucratA
oi scare ce duce la galeria bibliotecii, precum 131 fotoliul.
In mijiocul Incaperii este un birou masiv. CArtile aunt
legate artistic In piele cu initialele regale. 0 statue in
mArime naturalA, a sculptorului Martin Spohr, reprezentand pe Sr. Sebastian of un portret de Boldoni, Impodobeso
biblioteca.

Dormitorul Regelui Carol I oi salonul de muzicA al Reginei Elisabeta an rAmas neschimbate


purtand In pen-

umbra lor, amintirea celor dintui domnitori din actuala


Dinastie.

e) Dela Palatul Regal la Plata Victoriei


Soseaua Kisseleff.

Si

siCladirea Fundatiei Universitare Carol I


tuata intre strazile Wilson $i C. A. Rosetti are
fatada principals spre Palatul Regal. Fundatia
posedh una din cele mai de seamh. biblioteci ai o
salt de conferinte. (Intrarea bibliotecii prin Str.
Wilson Nr. 1; in cladirea Fundatiei sunt birourile
Wagons-Lits-Cook" al A. R. P. A.).
InfiintatA de Regele Carol I In anul 1891, cu prilejul
implinirii celor 25 de ani de glorioasii domnie, Fundatia
urmitreote: intretinerea unei biblioteci pentru studiile universitare; ajutorarea studentilor lipsiti de mijloace, precum Qi tiparirea lucrArilor meritorii.
54

www.dacoromanica.ro

A'

greco :

gorlrei (Diego gonarrtmias

Galeria Carol I., Castelul Pete, - Sinaia

www.dacoromanica.ro

.;.
a

. tk

et

1*.

. - '..

'

li."

. '....,

4 -4.1 :":"

Teatrul National

..

..

'

g ..;

.........mmoip,....... ,......r....Mall.O7 11::-..

www.dacoromanica.ro

'112PATF ...%4'.-

'''7:'4

Dovedindu-se insuficienta localului, fatit de nevoile mereu crescande ale institutiei, el a fost merit in 1914,
and s'a inaugurat actualul paint construit de arhitectul
Gottereau. Sporirea studentilor dung ritzboin necesitand o
noun marire a localului, Ministerul a achizitionat local
alaturat din Str. C. A. Rosetti, pe care urmeaza sit se ridice
o noun aripa a acestei institutii atfit de utila pentru studentimea studioasa. Institutia se intretine prin bugetul

situ propriu, provenit din donatiunile intemeietorulni ei,


ale altor membri ai Familiei Regale 91 ale altor persoane particulare, Bird a greva intro nimic bugetul Sta-

tului. Biblioteca, amenajatii dupil cele mai moderns sisteme,


on cataloage alfabetice ei pe materii, cuprinde peste 120.000
volume, puse la dispozitia studentilor ce o freeventeazit
zilnie (dela orele 9-12 ei 14-20). In afartt de studentii ei
Profesorii regulat inscriei, an acces ei persoanele particular, prezentand o cerere de freeventare.
In Amfiteatrul Fundatiei (intrarea prin Piata Regele
Carol I.) se tin epdintele festive ale Societittilor prezidate
de M. S. Regele, Inaltul Protector al Institutiei; deasemeni
prelegeri ei conferinte pnblice.

La punctul unde Str. Wilson se intretaie cu

Piata Regele Carol I. se sfarseste si Str. R. Poincare, care se desfasoara pane aci in linie pa.ralela
Cu Ca lea Victoriei, incepand din Str. Academiei.
Aproape de acest punt, se aflA fostul Palat al
Ministerului de Interne, unde e instalat actualmente Comitetul Central de Revizuire suprema
instants, administrativa,
apoi gradina de vary
CArlibus" $i, mai jos, in fata Pasajului Imo biliara, Biserica Sf. Nicolae, numitA si biserica
Dintr'o zi", clAdita de VodA Brancoveanu in 1702.
AstAzi ea serveste ca biserica a coloniei albaneze.
Str. Poineare este o stradA comerciala, foarte animate.
In Str. C. A. Rosetti se afla, la Nr. 8, Muzeul Th.
Aman (1832-1891), in fosta locuintA a pictorului,
cuprinzand o colectie de peste 300 de tablouri, desene Si gravuri, cu scene istorice, peisajii yi scene
din viata populara.
Sala I. (fostul atelier al lui Th. Aman): Antoportret;
bustul lui Th. Aman de Storek; Proclamarea Unirii Principatelor; Juramantul pe Constitutie al M. S. Doranitorului Carol I.; Portretul celor trei frati Aman; Portretul unui
egumen; Izgonirea Tureilor dela Chlugareni; Baia Tureeasch; Rapirea cadanelor de ostaeii lui Mihal Viteazul;
Petrecere en litutari; Carol en boi; Atelierul artistului,
toate de Th. Aman. Apoi o pretioash tapiserie de Beauvais; mobila sculptath de Th. Aman, e in stilul Renaeterii
italiene.
Sala IL Plafonul ei are o remarcabilh compozitie murata, ei deasupra uellor medalioane, reprezentfind pe Veronese; Rembrandt, Rafael, Tizian. Panze: Vinerea Patimilor; Lapueneanu; Flora Unirii jueath la Craiova; Tudor
Vladimirescu; Portretul lui D. Aman, etc.
56

www.dacoromanica.ro

4a

4\
www.dacoromanica.ro

Sala III. Portretul Dcamnei Aman; Copiliiria lui Bachus;


Portretul Doamnei Vornitache; pe;sa; din Cismigiu; diferite scrinuri sculptate de Th. Aman.
Sala IV. Naturi moarte Pe leapt ei compozitii istorice
(Stefan eel Mare si Aprodul Purice; Blitalia cu facie a
lui Tepe VodA; Mihai Viteazul privind capul lui Bathori,
etc.).

Sala V. Gravuri,
Sala VI. Desenuri
sanghine.

in

creion,

penitA,

acuarele

qi

Sala VII. Picturi murals.


Sala VIII. Uneltele de gravure qi sculpture ale artistului si press pentru stampe.
Muzeul poate fi vizitat in fiecare Martia, Joia, Dumineca
01 sarbatorile intro orele 10-12 si 14-16

Revenind pe Calea Victoriel, ajungem indatii in


fata Atheneului Roman, o constructie monumentall in stil clasie. In fundul unei gradini este una
din cele mai reprezentative e15,diri ale capitalei.
Atheneul Roman a Yost construit in anul 1896 de
arhitectul francez Galleron.
Aleele grlidinii aunt strSjuite de statuile celor mai de
seams ganditori romitni. 0 scare lungA duce spre intrarea
sustinuta de 8 coloane ionice. Cele trei porti ale intrArii
principale, sunt irapodobite deasupra cu 5 portrete ale domnitorilor roman!, lucrate in mozaic. ClAdirea are o cupola
inalta de 40 m, boltita peste sala cea mare de concerto.
Hall-ul de marmurit, sustinut de 12 coloane corintice,
randuite in cerc, e impozant. Intro coloane. aunt aeezato
sculpturi de Marceanx, Brfincus, Paciurea, Storek, etc. si
o serie de cdpii dupe operele antics.
Din hall pornese patru scSri de marmnra ce duo in Sala
de concerte unde, deasupra lojelor, pe marginea de jos a
cupolei, pe locul rezervat, se lucreazA in prezenta la mares
frescA a istoriei neamului.
Din incaperile aflate in dosul scenei, un coridor
duce spre Pinacoteca. Cele mai de seams tablouri ale ei
au lost transportate, in timpul razboiului mondial, la Moscova. Colectia actuate cnprinde douS BAH. Pinacoteca poate
fi vizitatS in fiecare Martia, Joia qi Dumineca intro orele
10-13 si 15-17. Scolile o pot vizita ei in celelalte zile, insli

numai dad( se anunta din vreme.


In sala I-a, tablonrile tole mai de seams aunt: Nr. 308,
Portretul Jul Enlichita Vticareseu de un pictor necunoscut;
311, portretul lui Grigore Ghica Veda, de un pictor necunoscut; 186, portretul d-nei Ionescn de Lecca; 193, portret
de Mirea; 225, Batran" de Pascally; 129. antoportretul lui
N. Grigorescu; 264, portretul Mitropolitului Nifon de Tatarescu, etc.

In sala II-a, opera lui N. Grigorescu ocupS un perete


In aripa dreapt/i a cladirii se aflit biblieteca Ateneului
ce tontine 10.000 volume. Mile din aripa stangl a parterului aunt rezervate expozitiilor de arta. In subsolul
grota." este deasemeni lee pentru o expozitte permanents
de picture. In partea dreapta si stAngli a subsolului aunt
intreg (51-155).

instalate clout{ cinematografe.

58

www.dacoromanica.ro

ning
1

71

Fundatla Carol

Fatadele laterale ale Ateneului dau pe Str.


Franklin ei Str. Exarcu, sari se indreapta spre
B-dul Take Ionesen, iar peste drum de Ateneul

Roman, coboara spre stanga Str. Stirbei Voda, la


inceputul careia e Palatul Ministerului de Interne.
Str. Stirbei Voda se intretaie c-u. Str. Lateran/ in
fats Bisericii Evanghelice. De aci, cotind la
stanga, ajungem in Str. Dr. Sion, uncle, la Nr. 2,
se Etna Muzeul Kalindern, incareat exterior cu
basoreliefuri $i sculpturi. Deschis in fiecare
Martia, Joia si Dumineca, intre orele 10-12 $i
14-16. Sarbatorile dela 9-12; se poate vizita ei in
eelelalte zile, data se anunta din vreme.
Muzeul are o colectie bogatd de tablonri, portelanuri,

ceramics, medalii, ceasornice, inele, mobile, casete, etc.


In hall aunt patru gobelinurl din secolul al XVII-lea of
nn tablou mare Rdpirea Auroral de Tiepolo, In colaborare
cu elevul situ Ricci. Tablouri de Palma eel tartar Bonziceo, Pamini, etc. Scupturi de Barye si Albano.
In sale cea mare, on cloud coloane de renounce, Bunt tablouri murals de Caro lis. De o parte ei de cealaltd a intritrii atfirnd cloud candelabre de portelan. Tablouri si

cepa dupti maestrii italieni foi francezi. 0 bunk parte din


5'

www.dacoromanica.ro

59

obiectele expuse in vitrine aunt referitoare la Familia Regala. In fund, o scars de marmura duce la monumentala
sale de receptie. Pe sutra este o copie drip/ interesantul
tablou pe sticla a lui Frauken
Viteazul la Curtea
Impitratului Rudolf".
ra sale de receptie, tablouri de Bourguignon, Coutois,
Jacques Joost, Cornelis, Jean Molnaer, Zuccarelli, Wouwermann, Fritz v. Uhde, Deffregger, Liebermann, Baulbaoh, etc. Picture franceza este reprezentata prin Boi lly,
David, Garicault, Couture, Troyon, Bonnat, Rafaelli, Renner, Zieni, etc.; cea italiana prin Pietro Longhi, Gentini,
V. a. Apoi sculpturi de Clodion, Clesinger, Marceaux, etc.
Intr'o Bala speciallt aunt reunite tablourile qi gravurile Pictorilor romani: N. Grigorescu, Andreescu, Th. Amen,
Mirea, Tatareseu, Petraecu, Pal lady, Marius Bunescu, Stefan Popescu, Steriadi, Olga Greceanu, etc.

In Str. Stirbei Voda Nr. 39, in fostul palat ICretzulesen, se alit Muzeul de Arta. Religioasa (des chis Joia si Dumineca., intre 10-13 si 14-16).
Muzeul acesta, care impreuna cu eel din Casa Macs, alcatuese Muzeul National de Antichitliti, cupriude importante colectii de arta.
Dintre monumentele noastre de arta religioasa, eel mai
bine reprezentat este, in primal rand, Biser lea Domneasea
dela Curtea de Arges, claditit de Neagoe Basarab i sotia
sa Despina Doamna in 1517. Modelul de lemn al Bisericii
episcopate, Mut eu multa sarguinta de sculptorul Carol
Storck pentru Expozitia universals dela Paris se afla
expus intr'una din stilile mai mici ale etajului de sus.
Tot sus, in alts saki, se aflA inscriptia originals; scoasa
de pe peretele din Riuntrul bisericii, unde fusese zugravita
in anul 1526, deasupra chipului lui Radu Voda dela Afumati el al sotiei sale, Roxandra.
Bela intrare, stet in sala de mijloo cat 51 in Wile din
dreapta, aunt expuse numeroase fresco originals din vechea
pietura a bisericii, executata de Dobromir zugravul (pima
In 1527), infatieand o eerie intreaga de sfinti: Males
Domnului; Isus Hristos; Mircea eel Batritn; ctitorii cu
copiii tor; Domnita Roxandra, una dintre fiicele lui Neagoe;
Petru Voevod si fiul situ Marcu; Radu dela Afumati.
Intr'o vitrina centralit sunt vase de argint ei mai multe
evanghelii din epoca lui $erban Veda Cantacuzino el Constantin Brimeoveanu.
Sala din dreapta, In fund, este Sala tamplei dela Arnota
a lui Matei Basarab (1640). Sala din stfinga, dela intrare,
cuprinde mai multe usi Imparateeti, seulptate in lemn.
Cele mai vechi sunt cele dela manastirea Cotmeana a lui
Mircea eel Batran (Argee, veacul al XIV-lea). Printre
strane, remareabila a mai ales cea zisit a lui Petru Raree,
dela Probota, veacul al XVI-lea. In aceea5i Bala se atilt
epitafire, sfeenice si tesaturi.
Sala urmatoare, din stanga, este Sala marl! temple dela
Cotroceni (sfareitul veacului al XVII-lea). Jur imprejur,
pe pereti, perdele de altar, epitrafire, epitafuri san aere
ei alte testituri de arta biserieeasca. Mai multe perdele de
altar poarta sterna Cantacuzinilor ei in mijloe sterna Munteniei. Sunt dela Manitstirea Cotroceni, altele dela Horez.
Remarcabile aunt: o poalii de icoanit de atlas verde ei
rog deschis, cu chenar bat cnsut en fir de our el argint
si diferite chipurl printre earl 4i acelea ale ctitorilor
manastirii
60

Cotroceni,

lucratit

de Gherasim

www.dacoromanica.ro

Galatianul

(Nr. 118); un epitaf de catifea verde el atlas roe (Nr, 115)


lucrat de Maria, Doamna lui Serban VodA (1683), etc.
Vitrina central cuprinde un mare numar de obiecte et
cArti bisericeeti, tiparituri ei manuscrise. Dintre acestea
din urmil calm: Liturghierul dela Mantistirea Badu Voila
(Nr. 182), manuscris grecesc al Arhimandritului Teofan
dela Muntele Athos, din 1590 cu un autograf al Mitropolitului Petru Movilll al Kievulni. Deosebit de interesant este
Tetravanghelul slavon din 1593, manuscris (Nr. 183), aviind
la sfareitul Evangheliei lui Matei, portretul lui Matei
VodA Basarab ei al Elenei Doamna, care an filcut el legittura acestei pretioase cArti. 0 evanghelie (279), ferecatit
In argint aurit, are o inscriptie slavonit din 1692, a lui
Constantin Brancoveann ei Maria Doamna; Evanghelia

%,

.611100-

...ft a

It\

1,%.

I fa

N. Tonitza: Oarna

www.dacoromanica.ro

61

greceascA In manuseris (Nr. 277), Inftitiseaza pe rAnd pe


cei patru evanghelisti (veacul al XVII-lea), etc.
Pe politele aceleasi vitrine, aunt expuse numeroase
candele, clidelnite, ibrice, potire, cruel, mitre (2), precum
ei doutt chivoturi: unul (Nr. 374), al Mangstirii VActiresti
din 1781, si al doilea (Nr. 375), al Mangstirii Curtea de
Arges din 1784. 0 aril arhiereaseg, luerata cu sidef a
fost (MmHg de Constantin BrAncoveanu MAngstirii Horez.
LAng8, tAmpla mare, spre lapidarul cu vitraj, ca si
de o parte Si de alta a usii, sunt expuse altos trei epitafuri
remarcabile. In lapidar, monumentul eel mai vechin

este piatra de mormAnt a lui Basarab I. (f 1352). De o


parte si de alta, diferite alte pietre funerare din veacul
al XVI-lea si al XVII-lea; de asemenea, statues unui
mare spatar din veacul al XV1I-lea. In fatg si de laturi
sunt pietrele funerare din Biserica dela Buda, judetul
Buzau, de o rarti frumusetg ca scris qi ornamentare.
In sus spre etaj qi hall-ul acestuia, sunt expuse diferite
capii de picturi murale, printre cari portretul lui Al. LApusneanu si al familiei sale, dela Mangstirea Slating. Tot

in hall, icoane.
In sala din stAnga, in vitrina din mijloc: Evanghelii, pntire, crud, chivoturi ei alto obiecte bisericesti. Un tetravanghel slavon (Nr. 498), in manuscris, adus dela Mgntistirea Bistrita, cu frumoase ornamente, desenuri si inttiale colorate si o splendidg ferectiturg de argint (1519).
n alt tetravanghel (Nr. 407), tipArit la Episcopia RAmnicului In anal 1794. Deopotrivg de remarcabil a potiral de
argint suflat cu aur (Nr. 425). Nu mai putin interesante
sunt ohivoturile de argint aurit ei smilltuit (Nr. 404 qi
404 bis.) dela Miingstirea Cotroceni, dgruite la 1685 de Stirban Cantacuzino (inscriptia ronigneascit). Un al treilea,
in mijloc (Nr. 403), e dela Mangstirea Bistrita (VAclea),
din veacul al XVI-lea. Cruces de lemn sculptat, Ineadrata
in argint smtiltuit ei aurit (Nr. 409), cu 12 scene din evanghelie si apostoli, e din 1692, dela Constantin Vocia Brancoveanu 13i Doamna Maria.
In sala, la care se ajunge din hall spre gradina Cismigiu,
se aflit expuse cfiteva fresco dela Curtea de Arges, iar In
vitrina din mijloo, mars Si frumoase discuri, potire, cAdel-

nite si alto vase bisericesti de argint suflate cu aur. Remarcabil e un mare potir de argint aurit (Nr. 446), in
relief, en trei luptittori in costume curioase qi o inscriptie

,iAle tale dintru ale tale, Matei Voevod qi


Doamna Elena dat Mantistirii Campului, 1642." (Dupg traditiapastratit In Mangstirea dela CAmpulung, ar fi cupa
lui "Negru Vodg".) 0 candela
spre grading
(Nr. 451)
are numeroase reprezentitri de sfinti qi scene biblice in
medalioane, precum si doug inscriptii romfinesti. In mijloc.
un frumos aghiasmatar de argmt, poleit cu anr, are
printre medalioanele florale in relief, unul en sterna Cantacuzinilor si initialele lui Berban Cantacuzino (MAn11stirea Cotroceni). In sffirsit, in ultima KIM din aceastii
aripti, sunt expuse pe pereti, un sir de fresco originale
dela Mgnastirea Tgrgsor Vechiu (veacul al XV-leaf. In
stAnga, ineadrata In negru, pisania originalg dela Curtea
de Arges, scoasti din perete, undo a fost zugrAvitti In 1526
densupra chipului lui Radn Vodti dela Afumati si Doamna
sa Roxandra. In vitrina din mijloc: evanghelii, potire,
pahare, cruel, discuri si alto obiecte biserieesti.
Demne de remarcat mai Bunt: o cruce mare de lemn de
chiparos (Nr. 454), cu trei brate orizontale, ineadratA en
argint qi avAnd sculptate In 24 iconite toate praznioele

roingneasett:

62

www.dacoromanica.ro

Maicei Doninn lui Si a


Domnului Isus, datand

=r0,.

din 1531; potirul de argint

aurit (Nr. 458), ditruit de


cei patru frati Craiovesti;
un alt potir de argint
(Nr. 459), en inscriptie ro-

tnaneascii din 1697, danie a


Doamnei Maria Branco-

veanu pentru bolnita dela


Mani stirea Horez. Dintre
evanghelii, cea mai veche
din aceasta eerie, e de obilritie grecensca (Nr. 467),
tiparita in 1614, legatii im-

Preuna cu o evanghelie

greco-romana, tiparita la
Bucuresti in 1693. Legit-

tura in catifea rosie Si


piaci de argint aurit a
lost facutit in 1786 pentru
Manastirea Vales din jud.
Mussel, Interesant e discul

de argint (Nr. 471), dliruit de vornjcul Serban


Cantacuzino
Manastirii
Radu VodS (1710). In alt
gen, In relief, usor, cu o
frumoasii inseriptie roma-

eV.

C. Baum's: Cap de copil

neasea pe margini jur imprejur, alternand cu medalioane


de proroci, e un alt disc de argint (Nr. 472), in mijloc ea
Adormirea Maicei Domnului (Manlistirea Bistrita 1761).
Revenim In hall printr'o salt{ uncle sunt expuse tablourf
en subiecte religioase de W. von Wain, Cranach, A. Bartolorneu, Zeitblom, Adalbert Franck (interesante ca element comparativ). Intr'o altA salt{ mica sunt: icoane, tripticuri si pomelnice. De mentionat, mai cu deosebire, tripticul mare din dreapta, reprezentand la mijloe pe Thus
Hristos in c-adrill unei apoteoze, cu 15 raze panouri ce
infatiseaza scene din vista Mantuitorului.
Ultimele davit still cuprind interesante desennri al schite
documentare pentru arta noastra religioasa.

Coltul dintre Calea Victoriei si Str, Episcopiei


este ocupat de Hotelul Athenee Palace, jar peste
drum se dill Hotelul Splendid.

Putin mai sus se alit Biserica Alba (picturi

murale de Tatarescu, icoane frumoase si un leonostas de pret.


La Biserica Alba, Calea Victoriei se intretaie cu Str.
Al. Lahovari Si cu Str. G-ral Berthelot. Aceasta din lima
tine pima In B-dul Dinien Golescu. Pe Str. G-ral Berthelot
se aria Catedrala eatolteit St. basil, Catmint national
St. Sava, cea mai veche ecoalit romaneasca (1678), 9i Palatal Casa Scoalelor 131 a Riser lett, a cant!: colectie istoricli,
instalatit la primul etai, merits sit fie vizitata. Desehisit
zilnic Intro 914-12,/t. In I-a sail aunt piese de ceramics
din vremea lui Stefan eel Mare, jar in sala a II-a icoane,
candelabra si obiecte pentru cultul religion din secolul al

www.dacoromanica.ro

68

XVIXVIII-lea. In sala a III-a sunt icoane din veacul

al XVIII-lea.
Tot pe Str. G-ral Berthelot, la Nr. 60, Bunt Studlonrile
Soe lettitll de Dlfuzlune RadlofonicA.

Intoreandu-ne pe Ca lea Victoriei, vedem la Nr.


106 Palatul $tirbei, in fata caruia se deschide Str.
Biserica Amzei, uncle se afla, la Nr. 5, Biblioteca
Joan I. C. BrAtianu", instalata in fosta locuintti a
marelui om politic.
Biblioteca a specializatil In studii istorice cu privire la
sud-estul european, avand peste 25 mii de volume si o
sectie de bibliografie romaneascii. Biblioteca este compusit
din colectiile lui loan C. BrStianu, astfel 'neat prezintA
si un interes istoric deosebit.

Pests drum de Biblioteca Ion I. C. Bratianu se

afla. Biserica Amzei.

Revenind pe Ca lea Victoriei, ajungem la cill.direa in forma de potcoavh, a Ministerului de Finante, situata in coltul format de Ca lea Victoriei
cu Ca lea Grivitei.

Ca lea Grivitei, artera principals ce tenet Gars de Nord


de centrul orasului, este o stradS foarte populatS. In dosul
GSrii de Nord, ea se Intretaie cu B-dul Basarab. De aci
porneste la stanga un pod de tier deasupra liniilor de cale

feratit. De cealaltS parte a podului este fabrica de bere


,.Luther", In apropiere fabrics de tutun, R. M. S. B-dul
Basarab, pe dreapta, duce spre Plata Victoriei.
In sus, pe Ca lea Grivitei, Be alga Clmitirul Sf. Vineri
eel mai vechiu cimitir al orasului,
iar peste drum,
pe stanga, sunt Atellerele Grivita C. F. R., uncle lucreaza

peste 6000 lucrtitori, 800 ingineri si functionari. Productia


este do 450-500 vagoane de marfa ei 250-500 vagoane de
cAlAtori reparate lunar. De aci Incepe cartierul locuintelor
muncitorilor dela C. F. R., mergand pans In comunele suburbane Grivita si Bucurestll Not.

Pe Ca lea Victoriei, la Nr. 117, este Muzeul Municipal.


Muzeul Municipal, instalat in vechea cash Mozuri, a fost

intemeiat In anul 1929. Are urmiltoarele sectii: sectia de


arheologie preistorica; numismatic/I, organizatA de Dr. Severeanu; cartograficA si medalistich, cuprinzand colectia

donatS de d-1 I. Pincus; sectia de arts modernti; sectia de


documente si stampe relative la trecutul orasului; sectia
muzicalit; a planurilor; aceea a fotografiilor, precum tti
sectia corporatiilor.
Deschis Dumineca ei sarbittorile dela 10-13; pentru scoli
deschis In orice zi de lucru dela 10-13 si 16-18, cu conditia de a se anunta din vreme.

Din fata Muzeului Municipal porneste, pe


dreapta, Str. Victor Emanuel al II -lea, care tine

pima la B-dul Lascar Catargiu. Pe Str. Victor


64

www.dacoromanica.ro

Emanuel al II-lea se afla, la Nr. 11, casa Macca,


unde este instalat
Muzeul National de Antic!' ItAti. Infiintat in anul 1864
de Domnitorul Cuza. Baza de intemeiere a fort tezaurul
dela Petroasa oi colectiile G-ralului Mavros, la sari s'au
adaugat alto colectii donate de care diferite persoane
sau cumpitrate de Stat.
,Aflat la Universitate, pand in anul 1931-1932, Muzeul
se gaseute astAzi instalat in doud localuri: unnl in Sir.
Victor Emanuel II. 11 (Casa Mecca); altul in Str. Stirbei
Vodit 39 (Palatul Cretulescu). Deschis pentru public: Join,
Dumineca ei in zilele de sArbatoare intro orele 10-13 ei
14-16. Pentru specialiutii straini ui romani, in cAlatorie,
se gaseute totdeauna un gardian de serviciu, care sit-i condual.; trebue ins& O. se anunte eel putin cu o zi inainte.
Muzeul de AntichitAti din Str. Victor Emanuel II. cuprinde colectiile preistorice, greco-romane ei medievale,
aeezate in doud etaje: jos, piesele mai grele greco-romane;

iar in etajul de sus, colectiile preistorice ui medievale.


Dela intrarea, stritjuita de frumoui stalpi miliari din
Dobrogea, se patrunde, printr'un vestibul, In saloanele etajului de jos cu colectiile greco-romane. In feta, statuea de
marmurd a unui cetatean din Tomi (Constanta), secolul II.
pima

la al III-lea. In dreapta, un foarte fruinos relief de

marmurA dela Silistra. Jur imprejur, numeroase monumente


funerare cu inscriptii Qi statui din viata greco-romana a
Dobrogei. Colectiile sunt oranduite aua ca inspre strada
se gAsesc mai ales monumente ei obiecte in legatura cu viata
coloniilor greceuti dela Marea NeagrA, printre care Histria.
In marele dulap din mijloe, numeroase vase ui frumoase
sticlArii dela Tomi, gasite Cu ocazia sApitrii silozurilor dela
Constanta. In directia opusit, spre carte, sunt monumente
din viata romans a Dobrogei, cu centrul de atractie, monu-

41'
1$1111,4

1r

Strandul Hine lett

www.dacoromanica.ro

65

mentul dela Adam-Klisi, reprodus in miniatura si reprozentand printr'o metoda original!! dela Adam-Klisi, pe ImpAratul Traian Cu adjutantul Ban.
consacrata
In sala din dreapta intrArii clitre strati!!
Histriei, sunt douA mari fotografii infatisand stares cetatii, Inainte $i dupA sApAturile executate in 1914 de V.
Parvan.
Deosebit de interesante sunt, In dulapul din centru, mai
multe figurine de lut are ale zeitei Afrodita (sec. VI. a Hr.),
el frumoase vase rodo-ionice din cuprinsul aceleiasi eivilizatiuni. Lang!! sala Histria
spre stradA
se aft/ expuse o aerie de monnmente vechi crestine, dintre care eel
mai de seam!! este altarul de forma uuei mese cu (loud picioare si o inscriptie greaca. din veacul al IV-lea.
Sala din fatA cuprinde aproape exclusiv ceramic!! si Incruci grecesti din colectiile G-ralului Mavros, al cArui portret
si inscriptie de pomenire Bunt asezate la loe de frunte.
De observat, in dulapurile de perete, diferite reliefs ale
Eroului cAlAret sau Eroul Domn, altele ale zeului Mithras,
zeul soarelui el al luminii. Vitrina din mijloc cuprinde
multe bronzuri, unele sigur romane. Printre acestea de
observat: o masa., o frumoasa easel traco- ilirianA, gAsitA
in judetul Ramnic, pe Valea Oltului ( veacul al VII. si
VI-lea Inainte de 1r.).
Printre pietrele cu inscriptii, de remarcat, mai ales (in
sala cu mulajul monumentului dela Adam-Blisi) una, en
frumoase litere, din vremea lui Antonin eel Picks (138-161),
gasita la Silistra.
Monumentul dela Adam-Klisi este monnmentul eel mai
de seama al latinitAtii din Europa sud- esticA. A fost ridicat de cAtre Imparatul Traian in anul 108-109 si inchinat
zeului Marte, rAzbunAtorul (Mars Ultor), In amintirea victories asupra Dacilor. Avea o inaltime de aproape 39 m,
situat In preajma cetatii din vale, Trapaeum Trojan!. SApAturile intreprinse de Gr. G. Tocilescu si G. Murnu au
fost descriee de V. Parvan.
In Bala dintre Lapidarul en vitraj si intrare, se afla, In
curs de asezare si catalogare colectiile numismatice si medalistice ale muzeului (monete imperiale romane, monete
bizantine de anr, etc.).
In etajul de sus sunt instalate colectiile preistorice, Incepand cu unele can reprezintA paleoliticul ei incheind
cronologiceste cu copia galvanoplasticA a tezaurnlui dela
Petroasa. Orientarea: dela scar!! In stanga si apoi dela
stanga spre dreapta.

Trecem lilted prin douA Balite de legAturA, cu douA marl


bath arheologice, executate in 1928 si 1929 prectim si fotografii documentare: Cetatea dad! dela Coste8ti (Hnnedoara).
In prima sala din stanga stint grnpate colec tiile mai
vechi ale Muzeului: eolectia Mansfield Banner (18861, obiecte
tipice din Danemarca, colectiile N. Beldiceann tin mare
si frnmos vas dela Cuenteni), si Gr. Tocilescu (Hinog, in
fate cetatii Axiopolis). Sala urmAtoare ea si celelalte, euprind In cea mai mare parte, o selectiune de materiale rezultate din descoperirile mai not ale muzenlui, on multe
piece unite. In sala prima si cea mai mare, splendide
exemplar reprezentiind douA civilizatli succesive: Fedeleseni (Roman, asemenea aceleia dela Cuenteni, Iasi); in
partea cealaltA Glina (Ilfov).
Sunt obiecte paleolitice (pl. I. si II.: Basarabia de NordEst)
neo- si eneolitice, pima in mileniul II. Inainte de
Hr. (pl. III.LIV.). Localitatile reprezentate din Munte1:41

66

www.dacoromanica.ro

.or

[it
5

Th. Palladi: Portret


nia, Moldova si Oltenia: Sultana, Gumelnita, CAscioarele,
Bontesti, Ruginoasa, DrAguseni, Bolan, VAdastra (MAgura
Fete lor), Ostrovul Corbului, Baesti-Aldeni, Fedeleseni. Utilajul civilizatiei acestor timpuri este aproape complet.
Sala nrmAtoare enprinde mai ales obiecte din epoca zisa
de bronz (mileniul al II-lea a. Hr.), in frunte cu depozitul
de bronz dela Drajna de Jos si obiectele dela Predeal qi
Sinaia. De remarcat deasemenea splendidele obiecte de
podoaba de bronz din Moldova. Vitrinele de perete contin
exemplare de ceramica ceva mai veche sau apartinAnd acelorasi timpuri (SArata Monteoru).
Intern' dulap e expusii ceramica negricioasa en ornamentare grafitatA dintr'o epoca mai mind barbarl (Cioltinestil
din Deal). In vitrajul din stiinga, spre stradA, s'an plistrat
pentrn insemnAtatea for caracteristicA, comparativA, mumia
bine conservatA a unui preot ei arhitect din Theba e sarcofaJul situ impodobit cu o frumoasa inscriptie (dinaatia
XXI).

www.dacoromanica.ro

67

Sala mai mica, dupe sala epocei de bronz, e destinata


special antichitatilor scitice si medievale. Antichitatile
scitice sunt reprezentate prin Caeca de aur din Prahova si
antichitfitile mormantului scitic, cu obiecte de argint si aur,
dela Hagighiol (jud. Tulcea), descoperite si obtinute prin
saptituri (1931). Tot aici, intro vitrina separate, se vor
aseza obiectele tezaurului scit dela Craiova, cumpttrat de
Germani In timpul razboiului si restituit In cea mai mare
parte. Cazanul scitic din colt e dela Scortaru (Braila).
Ligheanul greco-scitic din pupitrul de perete (a se observa
caracteristicile capete in forma de sileni ale tortilor) e dela
Balanoaea (Vlasca). Alte obiecte scitice pe polita din vitrina de perete: Grupa de bronz Anaitis, zeitA iraniana,
dela Niteni (Buzau), varfuri de stillpi de baldachin, alitturi
de plansa cu vilrfuri de sageti de bronz din mormiintul scitic dela Hagighiol.
In fat& in pupitrul si vitrinele de perete, sunt reproduerne pieselor tezaurului dela Petroasa (,,Closca en pail.
descoperite in 1837, in judetul Buzau, intr'o cariern de
piatra. Din 22 de bucati, elite s'au gasit, au fost dosite 10
si nu li s'a mai dat de urmit. Piesele ramase cantaresc
aproape 19 kg aur. Reprezinta obiecte de podoaba si de
cult din epees Gotilor (veacul al IV-lea d. Hr.).
Prin sala centralit eu vitrine de perete, cuprinzand si
obiecte preistorice, ajungem la ultima salti, cu bogatele
oolectii dela Poiana, pe malul Siretului (Tecuci), identificata cu Piroboridava antics. In aceeasi sala, in vitrinele
si dulapul de perete din stanga: obiectele $i frumoase sabie
celtica dela Gruia (Mehedinti), precum si eandelabrul cu
trei ramuri si lantul de atarnat dela Piscul Crticani (Ialomita).

Revenim pe Ca lea Victoriei, uncle la Nr. 125 se


af16. Academia Romani.
Este intaia institutie culturala infiintata la 1866 pentru
toti Romfinii din toate provinciile, sub numele de Socie-

tatea Academics Romana, Cu resedinta in Bucuresti. A foot


compusa la inceput din 21 membri numiti de guvern: 3 moldoveni; 4 munteni; 3 ardeleni; 3 basarabeni; 2 bantiteni;
2 maramureseni; 2 bucovineni si 2 macedoneni.
A functionat in Palatul Universitatii pan& la 1892. La 1879
a fost declarata prin lege Institut National, apoi organizatn
en 36 membri activi in trei sectii: 1. literara si filologica;
2. istorica;
3. stiintifica, avand o subventie anuala de
30.000 Lei. La 1896 Statul (Cabinetul SturdzaPoni), i-a dat

localul si terenurile unde se afla acum.


Academia tine sedinte ordinare in fiecare Vineri, cele
mai multe publice, sedinte generale anuale la 13-30 Mai
cu toti membrii activi, pentru decernarea premiilor literare si stiintifice, cum si pentru alegerea noilor membri.
Are 60 membri corespondenti romani; 33 straini; 94 onorari
romani si straini. Academia intretine, cu ajutorul Statului, cea mai bogatti biblioteca din tare, de circa 300.000 volume; importanta mai ales pentru istoria, limba si literatura romfineasca si a popoarelor minoritare din tarn, precum si a celor vecine. Biblioteca este impartitA in urrnlitoarele colectii: carti tiparite; publicatii pariodice; 011'0
vechi romanesti (1560-1830); manuscripte si documente istorice; autografe moderne; cabinet de stampe cu portrete;
barti geografice; cabinet de numismatica antica si nationala.
68

www.dacoromanica.ro

Academia a construit; diutr'o donatiune pioasa, Fundatiunea loan Defies (B-dul Bratianu -12), eu sail de conferinte, concerte, cinematograf cultural, expozitii de arts,
picturil, sculpture si industrii artistice: covoare, broderii.
etc.

La Nr. 175, pe Calea Victoriei este Palatul Mi-

nisterului de Industrie si Comert, instalat in


vechea case, a boierului Vernescu. Apoi ajungem
la intretaierea c,ii Victoriei cu Str. G-ral Mann,

care duce spre Gara de Nord.


Mai departe, Calea Victoriei ineeteaza de a mai
fi o stradl comerciala, capatan.d un aspect mai
linistit, cu vile, gritdini si palate impunatoare,
dintre sari cele mai de seams, aunt: Palatul Can&casino (Presedintia Consilinlui de Minietri), in
stil baroc, avand o luxoasa sail de receptii; Palatul Reginei Elisabeta a Greeiei, &Mire simples,
piing de gust, preeedata de o minunatg, grgding.

Calea Victoriei se sfarseste in Plata Victoriei

opt stritzi, si
ca niste raze
din care pornesc
anume: B-dul Lascar Catargiu (inspre Sud-Est),
in coltul eareia se &fig PaSoseaua Bonaparte
Soseaua
latal Sturdza (Ministerul de Externe)
Jianu Soseaua Kisseleff si B-dul Col. Mihail
Ghica (inspre Nord-Nord-Est), B-dul Basarab

cal

IP

111}.!

J. Al. Sterladi: Casa veche bolereaseS

www.dacoromanica.ro
r:

69

(Vest), Str. Buzesti in coltul cAreia se dig frumoasa cladire in stil romaneso a Palatulni Functionarilor Publici, si Ca lea Victoria
0 straduta ingusta Str. Paris duce in Parcal Bonaparte.
Aleea Kisseleff (continuatti apoi de Soseaua
Kisseleff), pearts numele generalului rus care, in
anti 1829-1835, a fost guvernator pe vremea ocupatiunii rusesti, si in aceasta calitate a contribuit
irafrumusetarea arasului.
71aLa inceputul Soselei, pe dreapta, este un Monument inchinat profesorilor cazuti in marele razboiu, tar pe stimga Muzeul de Istorie Naturalit.
Deschis in fiecare Joia Intro orele 11-15, Dumineca qi
sArbatorile intro orele 10-16. Pentru 'colt, sub conducerea
profesorilor e deschis Miercurea qi Vinerea dela 14-16.
Intrarea libera.
Primul mnzen de Istorie natural a fost Intemeiat In anul
1838 de Domnitorul Aleirandru Shies qi avea la Inceput o
o Beetle zoologica, una anatomica qi una mineralogica, functionand ca anexa a spitalului Coltea pang In anul 1885, nand
un incendiu a distrus aproape complet colectiile.
Muzeul cel non a fost alcatuit de savantul profesor Dr.
rigors Antipa, care e qi azi director. Actualul local s'a
inaugurat In anul 1908.
ClAdirea cuprinde 23 salt oi numeroase Incaperi pentru
colectii otiintifice, laboratorii 81 biblioteca de specialitate.
Interesant este sistemul original de aranjare al muzeului,
dupe principiile d-rului .Antipa, can an fost apoi adoptate si
de alte muzee din Europa: pe langli colectiile sistematizate
ale tuturor speciilor din istoria natural/I, muzeul are oi o
eerie de diorame ce reprezinta fauna Romaniei, in toate
varietatile sale. Muzeul posed/I, In plus, o colectie 8tiintifieg
una de c6pii, precum oi un laborator modern, foarte
bine utilat, pentru experientele gtiintifice. Printre cele mai
de seams piece ale colectiunii, citam: scheletul unui dinotheriu, ;digit la Manzati, o foal, un grup de gorile, un okapi,
un glytodon oi un ichtyosaur feminin on embrioane. Colectia ichtyologicA cuprinde materialnl adunat de Dr. Antipa
pentru lucrarea sa fundamentals: Fauna ichtyologica a Romaniei.
Muzeul de Istorie Natural/I e frecventat anual de circa
500.000 vizitatori, atingand din 1908 oi pang in 1932 cifra de
10 milioane de vizitatori.

Langs Muzeul de Istorie Naturals, pe aceeasi

latura a soselei, se afld Muzeul de Arta Nationals


Carol I. (Soseaua Kiseleff Nr. 3. Director: Prof.
Al. Tzigara Samurcas.)
Muzeul a fost inflintat In 1906 ei adapostit, la Inceput.
In fosta monetarie a Statului. In 1912 s'au pus temeliile
actualulni local, ramas neterminat din cauza rlizboinlui.
Conform actului de Intemeiere, subsoris de cei trei regi al
tarii: acest Mnzen National este menit sa Intruneasca colectiile de arta scum razletite. spre a 'Asa generatiilor viitoare o oglinda desavaroita a lntreg tezaurului artistic din
70

www.dacoromanica.ro

'i010000.

J*S.

.3.1:111

Mi?.
s.3

Slv;.

"

-;41

II 7; Le_
_

r,1.

to Ifaitik.

Buoureftli in 1869, vizutl de Preziosi

www.dacoromanica.ro

.1 .

Biserica Zl Atari

cuprinsul pt nifintului romanesc, incept-aid cu v.arsta preistoricA ei pins in zilele noastre".


In aeteptarea sAviirsirii clAdirei, spre realizarea scopului
arAtat, s'au oranduit, in 1931, in aripa sudiett a palatului,
singura acoperitii, trei sectiuni provizorii ale muzeului, in
care sunt expuse numai o parte din bogatele colectii de arta
popularA, si anume:

1. Sectlunea ceramics, cuprinde olAria din tall, incepAnd


cu epoca preistoricA ei pang azi
adicA aproximativ
5000 de ani
aratand mares asemAnare a motivelor decorative de azi cu cele mai strAbnne. De remarcat e ceramica din vremea lui Stefan eel Mare, precum qi specimene frumoase de olArie sliseascit.
2. In sectlunea lemnulul, s'a expus case lui Antonie Mogos
(Ceaura - Gori), din 1475 1979. Splendidele coloane si
72

www.dacoromanica.ro

sculpturi ale casei, precum 51 numeroasele exemplare de


stalpi din diferite epoci si localitAti, evidentiazA importanta lucrSrilor in lemn ale tAranului roman din intreg
cuprinsu! tArii. Porti si usi admirabil sculptate, troite
monumentale dinteun singur truncbiu de steiar, tronuri
In stiluri diferite, arata mares varietate a acestei indeletniciri artistice tArtinesti. In vitrine sunt expuse furci
intro cars si legenincrustate, instruments de muzicA
darn! fluieras de os
5i alts obiecte de lemn ale gospodAriei rurale.
3. Sectlunea tesilturilor infAtiseaza specimene de pret de
scoarte, expuse in raport cu provinciile tan L precum si
numeroase costume femeiesti si bArbAtesti, din diferite
tiuuturi romilnesti.

Fe lul original si atilt de reusit al expnnerii oblectelor,


a atras laudele specialistilor strAini, sari au clasat muzeul
printre cele dintai institutii similare din Europa.
LA porter si subsol sunt depozitate colectiile ce asteaptA
terminarea localului, spre a fi expuse publicului, fiind deocamdata accesibile numai cercetAtorilor specialist'.
Muzeul poate fi vizitat regulat, in zilele de sarbatoare,
precum si In fiecare Joia si Durnineca intre orele 10-13 si
14-16; iar la cerere motivatii in orice alts zi.

Peste drum de Muzeul de Arta Nationale este


Institutul Geologic (arh. P. Antonescu). Se poate
vizita cu invoire specials.
Cand ajungem la rondul I, avem la stanga Salonul oficial, un pavilion cladit de arhitectul
Duiliu Marcu, pentru a servi cu sail de expozitie
oficiala. In mijlocul peluzei din fata pavilionului
e o statue a sculptorului Jalea, iar ceva mai de-

parte bustul marelui scriitor si tribun Barbu

tefiinescu Delavrancea.
De acs si panA la Bufet", nu sunt decat pajiE3t1

pentru jocul copiilor, alee pentru pietoni, provazute cu scaune si banci, boschete si carari pentru calttreti si ciclisti.
Bufetul" este un pavilion in stil romfinese, facut de arhitectul Mincu, Are o gi-adina-restaurant, foarte populara, uncle cants in timpul verii
muzica militara. Peste drum de bufet, pe Str.
Mincu e Sanatoriul Sf. Elisabeta.
Str. Mincu duce pe dreapta pans in Soseaua
Jianu de unde incepe Parcul Filipescu, un cartier
de vile boieresti (vila Brancoveanu, Cantacuzino,
etc.).

Spre stanga, Str. Mincu se intinde pfina la


B-dul Col. Mihail Ghica. In aceasta parte, se afla
Sanatoriul Dr. Antoniu, in dosul caruia incepe
Parcul Delavrancea, un alt cartier de vile modern.
Mai departe, pe Soseaua Kisseleff, calatorul in4

www.dacoromanica.ro

73

talneste, pe dreapta, Palatul M. S. Elena si peste


drum Muzeul Toma Ste lian, deschis Martia si
Joia, Dumineca si in zilele de sdrbatoare, in afar/
de lunile Julie ei August, intre orele 10-13 si
15-17'12. Grupe le de seolari insotite de un profesor, pot vizita muzeul gratuit, cu conditia de a
se anunta din vreme. (Dead -trei zile inainte.)
Muzeul este instalat in casa lui Toma Ste lien, profesor
universitar, jurisconsult $1 om politic, 1 /sat/ Statului la
moartea sa (1925).
Muzeul cuprinde o sectie de picturS si sculpturii, o sectie
de art/ gratica, cum si obiecte de art& aplicatit. Printre
luertirile pictorilor romani se remora.: doultzeci de panic)
de Grigorescu; patrusprezece Milne de Audreescu (cea mai
important& colectie de acest pictor, din tea); Amen, TAMream, Lecca, &lieu Popp, Luchian (o aerie destul de importante), Pa lady, Stefan Popescu, Marius Bunescn, Iser, I.
Steriadi, G. Petrascu, Tonitza, D. Ghiatii, etc. Operele pictorilor straini sunt mai putin numeroase. Se gasesc, totusi,
luerAri de Fantin-Latour, Bovy, Constable, Ricard, Le Waroquier, Adrienne Jouclard, Aman-Jean, etc.
In sectia graficA sunt expuse 60 de desenuri de Grigorescu, acuarele de Szatinary ei de Amen; un numar insemnat de desenuri de artisti romani i strAini, printre cars
un desen de Rembrandt, altele de Delacroix, Forain, Decamps, Louise Berrien, Nervier, Puvis de Cheyennes, etc.
Gravurile in aquaforte, in litografie on in leinn, printre
care opere de marl artisti: Dfirer, Piranesi, Canaletto, Daumier, Corot, Meryon, sunt aratate publicului in expozitii
temporare.
Muzeul are ei o colectiune de obiecte din extremnl

4.
,

N'

TT

al If

142
'

1r
10

-"
o

gs

Casa de Depunerl
74

.ri--

www.dacoromanica.ro

Orient, mai ales japoneze, de importantit inegall, printre


cari o frumoasS statue a lui Buda.
In genere, in Inns Noemvrie a fiecArni an, muzeul organizeazit expozitii occidentale.

Langa Muzeul Toma Stelian este vestitul restau-

rant Eldorado" si peste drum vechea gradinarestaurant Flora".


La Arcul de triumf se terming prima parte a
soselei. Pe stanga, incunjurat de un gard de ciment, este Parcul Sportiv al Uniunei Federatiilor
de Sport din Romania $i apoi, in oontinuare,
Strandul.
La capatul aleei ce desparte Parcul U. F. S. R.
de strand, se afla Academia de Inalte Studii Agronomice fyi apoi, putin mai departe, Scoala de Ilorticulturit.

Academia de Inalte Studii Agronomice


denumita pant
in anul 1929 Scoala de Agriculturit"
una din cele mai
vechi institutii culturale din tart a Yost infiintatd la 1853
de Stirbei Veda, sub numele de Institutul de Agricultura
dela Pantelimon. In 1869, *coals a lost instalata In actualul
ei local.
Academia de Inalte Studii Agronomice are In prezent
16 profesori, 5 conferentiari. 430 de studenti, un elmin modern pentru studenti, o fermi model la Blineasa, o vie si o
pepiniera model in incl. Buzitu.

La rondul al treilea, ant ajuns la Hipodromul

Bit'neasa. (Curse do autobus, dela Piata Bratianu:


15 Lei, taxi 54 Lei. Intrarea la tribunti. 100 Lei;
programul 10 Lei.)
Cursele de galop dela Bkneasa atrag In fiecare Joia si

Dumineca numerosi amatori. In sezonul de primavarit ei


toamnit, tribunele hipodromului stint locul de Intillnire al
societAtii elegante bucurestene. Cand se aleargit, premiile

mai de seama, ca Derby"-ul. premiul Jockey-Club", etc.,


hipodromul ofera un spectacol extrem de pitorese ei animat, foarte pretuit de mondeni.

Dela Hipodrom se poate vedea turnul subtire,

cu lampi colorate, si pilonii Postului de Radio, instalat aproape de Otopeni.


Pentru aces, can se plimbit cu automobilul, Vila
Minovici

in stil romanesc

este nn be de

popes. In fata Vilei Minovici este Country-Club",


una din cele mai elegante societati sportive, freeventata de corpul diplomatic (golf, tennis).
Soseaua continua; trecand linia dramului de
fier, eoteste in fata laculni Filneasa pentru a merge
pe la Aeroportul Civil si Militar dela Baneasa, tai

se indreapta spre parcul natural Snagov si spre


Ploiei ti.

www.dacoromanica.ro

75

(Air

f;or-

if
'

.1

I.

Blserlca Stavropoleos

f) Dela Cercul Militar la Piata Senatului.


Revenim la punctul nostru de plecare, dela inceputul acestor itinerarii, adic.1 in fate Cercului
Militar, spre a vizita partea de jos a call Victoriei, pang.. in Plata Senatului.
Peste drum de Libraria Alealay, instalata in
cladirea hotelului Boulevard, o stradelti duce la
Biserica Doamnei, cliidita in anul 1683 de $erban
Cantacuzino. Biserica are un portal cu minunate
sculpturi in lemn.
Ling% Hotelul Boulevard, la Nr. 25 pe Calea
Victoriei, este palatul cladit de Serban Cantacuzino in anul 1678, in care se afla, inainte de razboiu Legatiunea ruseascit.

Aici an avast loe consflituirile lui Serban Cantaenzino


en trimiQii tilrilor din Apus, pentru stabilirea unlit plan

de lupt5 contra Turcilor.

Peste drum se deschide Str. Doamnei. In colt,


biroul de voiaj Europa". Pe celalalt trotoar, Palatul Bancii Marmorosch-Blank, cladit de arhitectii P. Antonescu $i St. Saligny. In Str. Doamnei incepe cartierul bancilor.
In inima cartierului bancar ajungem, insa, card
treoem din Calea Victoriei in Str. Lipscani, dupg
76
www.dacoromanica.ro

ce am lasat in urma noastra Palatul Prefecturii


de Politie, Strada Lipscani, una din cele mai
vechi artere comerciale ale orasului, intretaie
Ca lea Victoriei in fata cladirii impozante a LibrAriei Socec, uncle se alit si sucursala magazinului
Galeries Lafayette" din Paris (pe terasa: Cofetarie si orchestra).

UrmSnd pe Str. Lipscani, la stSnga, ajungem IndatS in

fata palatului Bancii Chrissoveloni, (proprietatea Baneil


Nationale a Romanie1), cladit In stilul Renasterii florentine, dupa planurile arhitectilor 3i. Cantacuzino si A. Smiedigen, In anii 1925-1928.
Ha 11-ul, Intreg de marmura, sala ghiseelor si scara larg5,
sunt concepute In stilul Ran/Warn italiene, combinata cu
elements din stilul brancovenesc. Lespezile din hall, me-

sele 6i handle de marmurS din sala ghiseelor, Iti dan impresia eS to afli inteun palat florentin. Sala de sedinte
an se poate vizita decSt cu o permisiune specials.
Paste drum de palatul Bartell Chrissoveloni, cladirea masiva. a Millen de Scent, avand la parter o sucursala a agentiei de void Wagorts-Lits-Cook". Apoi, Palatul Bancil
Nationale (clildit dupa planurile arhitectilor Cassien Bernard si Galleron), aviind in coltul din spre Str. Eugenlu
Carada, statula lui Eugenlu Carada. Cartierul bSncilor
este compus din trei strSzi paralele: Str. Doamnel, Str.
Lipscani si Str. Stavropolcos, care Incepe dela Poeta 51 tine
Pima la Banca de Credit Roman, Impreuna en Str. Smar
dan, care le strSbate si unde se afla Banca Romaneasca,
Banca Comerciala Romitnit, etc. Bursa este situatS la IntretSierea strSzii Smardan cu Str. Doamnei, iar In palatul ei,
eu trei fatade, este instalatit si Camera de Industrie 01 Coinert, Str. Lipscani se terming la Plata Sf. Gheorghe.

Revenim la Ca lea Victoriei. Pe stanga este Biserica Zllitari, cladita de Matei Basarab in veacul
al XVII-lea, in stil bizantin, in caramida aparenta
si incunjurata de o grading.. (Picturi murale de
Tatarescu.) Peste drum se vede Grand Hotel-ul,
in dosul caruia
in mijlocul unei piatete
se
afla un pavilion at anticarilor si apoi cladirea
Vamii Centrale,
Lana. Biserica Zlatari se ridica. Palatul Postelor. 0 scara larga de peste 20 de metri, cu Doug.

coloane ionice, formeaza fatada principals. Palatul Poste lor a fost zidit la sfarsitul veacului
trecut, dupa planurile arhitectului Savulescu.
Peste drum, Palatul Casei de Depuneri si Consemnatiuni. Tin popas mai lung se cuvine de facut in vecinatatea Palatului Poste lor, is Biserica
Stavropoleos (Str. Stavropoleos).

Biserica Stavropoleos, en arcadele sale inflorate, coloanele pline de gratie. $1 picturile murale ale fatadei, inseamnit en adevSrat o aparitie de reall frumusete artistica.

www.dacoromanica.ro

77

Medalioanele, adkncite in zid oi pietate, sunt incunjnrate


de ghirlande de piatrA, an ca motiv decorativ floarea soarelni, caracteristicA pentru stilul brancovenesc. Pridvorul
este sustinut de 6 coloane. De o valoare deosebita sunt
sculpturile in lemn, ce impodobese portalul ql reprezinta
soarele, luna qi pe arhanghelii Mihail si Gavril.
Deasnpra portalului sunt, deasemeni picturi morale, ea
de altfel in mice coltioor al acestei biserici. Cupola octogonalti, avand opt ferestre inguse qi o corn*, dupA ce se
daramase In 1841, a Yost refAcutA de arhitectul Mincu, la
adrenal veacului trecut.
cu o galerie de arcade
Curtea interioara
a Yost
adAugatA tot de arhitectul Mincu.

Ultima strada mai important,, ce intretaie


Ca lea Victoriei, este Str. Carol, care tine pima la
malul Dambovitei.
1.

:41 '

the

`4t
.

Palatal Agricola- Fonclera, Socletate de AsIgurirl


78

www.dacoromanica.ro

Pe Str. Carol, in apropiere de Plata Sf. Anton (Plata de


flori), era odinioarS vechea Curte Donmeasch, fostul Paint
al Domnitorilor. Azi, din palatul distrus de incendiu e de
cutremurul din 1802 n'a mai r8mas deck Biserica Curtea
Vecho, claditg. de Mircea eel Batrin, la inceputul veacului
at XV-lea.

Ultima portiune a call Victoriei coboarii, spre


Plata Senatului. Pe stanga- palatele societiltilor
de asigurare Adriatica," si Agricola-Fonciera,
iar pe celalalt mal al Dambovitei: Teatrul Regina
Maria".

B. Bulevarde i tiosele.
Bulevardele largi, ce strabat orasul in toate sensurile, au fost construite conform principiilor de
urbanistia, moderns, fapt care pune intr'o pretioasa lumina straduintele pentru cat mai rapida
desvoltare a Bucure$tilor. Bulevardele interioare
au ajuns, in scurta vreme, cele mai frumoase artere ale capitalei.
a) Bulevardul Bratianu, Take Ionescu si
Lascar Catargiu.
Lingli Universitate, in mijlocul pietii I. C. Bratianu, se ridica statuea lui Ion C. Bratianu, unul
dintre frunta$ii politici care au contribuit la consolidarea Romaniei (1821-1891). Piata I. C. Brittiauu e, la anumite ore ale zilei, unul din cele
mai animate centre de circulatie.
Spre Nord e statuea marelui barbat de stat, se
deschide, larg si impozant, cu o perspective remarcabila bulevardul care-i poarta numele: I. C.
Bratianu. In spre Sud, este Str. Coltei, cu cladiri
veolii, inegrite de vreme, iar spre Apus si Rasarit
se desfasoara B-dul Regele Carol I. Planul de infrumusetare al orasului. in curs de executare,
revede largirea strazii Coltea, ca o continuare a
B -dului Bratianu.
Pe stanga strAzii Coltea este Spitalul Coltei. In curtea
spitalului, Biserica Coltel (din veacul al XVII-lea), una din
cele mai de seam& biserici ale Bucureetiului. Are un minunat portal de pe vremea lui Brincoveanu, coloane frumos impodobite et vechi pietre funerare. Tot in curtea
spitalului se piistreazil statues Splitarului Constantin Cantacuzino, intemeietorul acestui aeezAmant. In locul unde se
slid astitzi spitalul, se ridica odiuioarS Tumid Coltel, construit de soldatii regelui Carol al XII-lea al Suediei, refugiati aci dupa infrangerea suferitS la Poltava. Turnul
Coltei a fost daramat in anal 1808.

www.dacoromanica.ro

79

1,5ftestirrituills
'

44,-II,

'

.,

1 II I 41,111.

,r-1
11

Lie

1'

:4.
'Lpit

otteaf nt'll

/-4141 lifISI
,

"VI

ILAL

. IV -

. '

Plata Arhivelor

Paste drum de spitalul Coltei, se poate vizita Palatul

efirseste in Plata Sr. Gheorghe, in


apropierea careia so anti Biserica Sr. Gheorghe, claditli in
anul 1670 de Constantin Britncoveanu si incunjurata de 0
grAdinn publica. Din vechile podoabe n'a mai rallies decitt
o borduril de ghirlande sus, de-a-lungul zidurilor. In biserica Sf. Gheorghe e mormantul lui Constantin Brancoveanu, ucis de Turci, in anti] 1714, la Constantinopole.
Sutzu. Str. Coltei se

Piatra de pe mormant n'are niciun nume, dar morn-a:Ant


se poate recunoaste dupe inscriptia de pe candela de argint de deasupra.

Partea stangA a B-dului Bratianu pans la Str.


Biserica Enei, este ocupatit de cladirea Universitrttii, in fata careia se gaseste Arena ,.Colosseum".

In coltul strazii Biserica Enei se ridica Palatul


80

www.dacoromanica.ro

Scoalei de Arhilectura si la sfarsitul ei se and


Biserica Albanezilor. Peste ,drum de Scoala de Arhitecturd, ascunsd intre alte clAdiri, se zdreste
turla Bisericei Enei (veacul al XVIII-lea).
Urmand B-dul Bratianu, ajungem la Str. Regala, care se deschide spre stanga, ducand pang.
in in Str. R. Poincare.
In fata strazii Regale, pe partea dreaptd a bulevardului, la Nr.18, sunt Wile de expozitii si conferinte ale Fundatiei I. Da lles. Putin mai sus, pe
stanga bulevardului, este Scoala Superioara de
Ritzboiu 5i, in fata ei, in mijlocul unui square",
este o piatra comemorativd, asezata pe locul unde
fusese odinioard Casa lui I. C. Bratianu. Ea poarta
aceasta inscriptie:
Aid a fost casa in care a trait Ion C. Bratianu, in-

temeietorul independentoi ei regatului roman ei Ion I.


C. Brilliant', fauritorul unirii tuturor Romani lor."

Mergand mai departe, depasim strazile Wilson


si C. A. Rosetti, cari due la Fundatia Carol L, 5i
pe care 1-am infAtisat cand am trecut prin Plata
Palatului Regal.
Dela intretdierea cu Str. C. A. Rosetti, B-dul
Bratianu continua sub numele de B-dul Take Ionescu. Pe stanga e cladirea Lido", cu un basin
cu valuri, restaurant si bar.
Peste drum, Garajul Cic lop", o cladire cu 6 etaje; apoi constructia modernd a Palatului Societatii Asigurarea Tarilneasca, una din cele mai frumoase exemplars de arhitecturd modernd din Bucuresti (arh. Creangd), cu cea mai inciipatoare 5i
moderns said de cinematograf: Aro".
Aci, B-dul Take Ionescu este strAbatut de Str.
D. A. Sturdza. In coltul din stanga intre Str. Anastase Simu si Str. D. A. Sturdza se afld Muzeul
Simu. Deschis Joia si Dumineca dela 9-13 vara;
dela 10-13 iarna; pentru scoli mai este deschis 5i
Joia dupd masa, prin B-dul Take Ionescu. Muzeul
posedd Inca dela infiintare un catalog redactat de
fondator si de Th. Cornel. Director: pictor Marius Bunescu. Intrarea liberd.
Intemeiat de Anastase Simu. Inaugurat in anul 1910 ei
donat natiunei in auul 1927, impreuna cu cele 1182 opere
de pictura, sculpture, desen ei gravure, a carer colectionare Simu a inceput-o inainte de 1900. Ideea fondatorului
a Yost de a Inzestra patrimoniul national cu o institutie
de arts ei a contribui la educatia artistica a tinerelor generatii. Lumina Milner a fost studiata dupa toate cerin-

www.dacoromanica.ro

81

tele de muzeologie moderns. iar lucrarile aunt aranjate pe


swat.
La intrarea prInclpali, sub peristil si pe rampe, se alga:
Statuile in brouz: Taranul" de Da lou (un alt exemplar
fiind la Louvre"); Bacautul" de Sonnuer; Napolitanul
cu scoica" de Carpeaux; Mercur" dupa Gianbologna; Bacantul" de Spaethe, etc.
Sala I. (Romans', cu motive arhitecturale de decoratie
din palatul lui Diocletian din Spalato, tontine: Reproduceri
in brouz, marmura, majolica si platru din Assiria, Fenicia,
Egipt, Grecia, Italia, etc. Apoi: Bustul lui A. Simu de
Bourdelle, Heracles de Bourdelle, bustul in bronz al lui
Nietzsche de Max Klinger, Torso Simu", granit egiptean
studiat ei intitulat astfel de marele egiptolog german Roe
der. Sculpturi dupe: Ghiberti, Donate llo, Della Robbia,
Michel Angelo, Benvenuto Celini, Bernini, Jean Gouyon,
Houdon, Rude, Stoss Veit, Peter Vischer, Alonso Cano, el
altii precum ei maetile: Duce le de Reichstadt, Victor Hugo
ei Mihail Kogalniceanu.
Sala II, (Romaneasea), on elemente decorative din ornamentatia mauastirii Curtea de Argee, cuprinde: 22 tablouri
de Grigorescu, 9 de Luchian, 7 de Andreescu, 3 de Amen;
apoi diferite tablouri, desene si gravuri de: Alexandrescu,
Alper, Aricescu, Artachiuo, Baltazar, Bardassare, Basarab,
Mimi la, Buicliu, Bulgarae, Bunescu, Costin Petrescu, Cutescu-Storck, Dan, Georgescu, Gropeann,
lescu, Hentia,
Ioanid, Iser, Kimon Loghi, Lecca, Macedonski, Mania Ro-

dica, Marculeseu, Marinescu, Mendel, Mihailescu (3), Mires


George, Murnu, Miitzner, N egulici, Obedeanu (3), Palladi,
Panaiteanu (9), Petraecu. Poenaru, Popes Elena, Ponescu
Stefan, Ressu, Rosenthal, Sanielevici, Satmary, SchweitzerCumpana, Serafim, Soare
Macedonski,
Stancescu,
Stanescu, Stahi, Steriade,
Steurer, Stoenescu, Stoica,
Strambu, Tatarescu. Teisanu, Teodorescu - Sion,
Tintoreanu, Tiucu, Vermont, Verona, Voinescu,
Valenstein. Mu lte desene
'1
de: N. Grigorescu, Luchian, Gabriel Popescu,
Hentia si altii. Sculp-

turi in bronz, marruura,


lemn i ceara, de: Brancuei, Cristescu, Dimitriu,
Dobrescu, Ganescu, Geor-

1.4

Ion, Han, Ionianescu, Liciu, Marin Figescu

lip, Mirea D., Matauanu,


Medrea, Paciurea, Severin,
Spaethe,
Storck
Fritz, Tudor G. ei altii.
Sala III, (Renaeterea),
cu motive ornamentele
din salile Rubens Qi Apollo (Louvre), precum si
din Palazzo Vechio (Florenta), este consacrata
picturii, sculpturii, desenului ei gravurii franceze ei italiene:

Anion - Jean,
82

Adler,
Anque-

Bourdelle: A. Stmu

www.dacoromanica.ro

bin, Bail, Barbey, Baude, Belly, Beroud, Besuard, Biloul,


Blanche Jacques, Boucher (ecoala), Boudin, Bougnereau,
Brion, Cals, Caro-Delvaille, Carriere, Chariot, Cheret (2),
Claude Monet. Cottet, Courbet, Courtois, Dagnac-Riviere,
Dauehez (2), Daumier, Decamps, Diaz, Fouace, GainerBoissiere, Gericault, Gervex (5), Gourdault, Guignet, Guillon (9), Henri Martin, Hofbauer (2), Humbert Ferd., Jacques Charles, Larosche A. (2), Jean-Paul Laurens, Laurens,
Laurens P., Laurent Luc., Lebourg, Le Gout-Gerard, Lenoir,
Lepine, Leroele H. Levy, Lucien Simon, Marilhat, Menard,
Milcendeau, Millet, Montehablon, Monticelli, Pastour, Pissaro, Raffaelli_, Renoir (4), Ribot, Ricard (2), Roger,
Rousseau Th., Roybet Rosier, Sabatte, Sablet, Seimy, Signe, Sisley, Vignon. Desene, gravuri el litografii de: Bellange, Bouquet (10), Delacroix, Drolling, Flers, Forain,
Lenoir, Milcendeau, Pi ls, Pissaro, Bernard, Bonnet (8),
Bourdelle Harpignies, Nav let, Scott (2), Daimler, Dore
Gustave c2), Fantin-Latour (54), Callot, Chardin, Daubigny,
Drevet (6 , Lepere (2), Naudin Bernard, Raffaelli ei altii.
Sculpturi (bronz ei marmurii) de: Bartholome, Barye, Bernard Joseph (5), Bourdelle, Boucher, Carpeaux, Clodion,
Dalou, Dubois Paul, Falguiere, Frenniet Gardet, Rodin,
Rude, Saint Marceaux, ei attn. Italieui: Pictorii Michetti,
Maratta, Domenico Morelli, Giannino, Padovanino, Parmigianino, Piazetta, Salvator Rosa, Zampiga, Piranesi, Bezznolio, Belloni, Pio Yoris, Palizzi, Petroni, Petruolo, Pratells, Sanchirico, el altii. Iar printre sculptori: Albano,
Bugatti, Calandra, Grandi, Iollo, Rivalta, Spalmaele, Vella,

altii.
Sala IV. (Bizantintt), cu motive arhitecturale bizantine dela Sf. Sofia din Constantinopole, cuprinde pieturi, sene ei
gravuri de: Defrangger, Exter, Franke, Gebhardt,_ W. Georgi, Habermann, Hagen, Henseler, Hans Thome, Friedrich
Keller, Adam Kunz, Lenbach, Pankok, Plener, Liebermann,
Menzel, Piegelheim, Putz Leo, Schmutzler, Stiller, Stuhlmiiller_, Walther Thor, Triibner, Scarbina, Volz, Uhde, Unger, Urban, Volkers, Winternitz, Werner, Diirer, Ziigel,
etc.; car printre sculptori pe: Hirt, Klinger, Lederer, Roesner, Ungerer, Riemenschneider, Zadov, qi altii.
LuerAri ale piotorilor austriaci: Makart, Amerling, Angel), Frankenberger, Ganermann, Kernel, Mehle, Seibold,
Szuhanek, Klimt, Sehmultzer, Kriehnber, etc. ei sculptorii:
Barwig, Berathon,
Taubenheim, 'Wary, etc.
Unguri: Eisen,hut, Mullerelia, Pentelei, Szenes, etc.
Elvetieni: Agasse. Bocion, B
Bonnard, Calame, Castres, Diday, Dutoit, Gardelle, Girardet, Grosclande, Gnignon, Hermengat, Koller, Nardi, 1Silvestre, Simon, Spaisseger,
Writsch, Gos, Massot, Muyden, B. Vaudier, Bleier, Ravel,
Vibert, Volmar (Nicolas de Flue), el altii; apoi 30 icoane
pretioase, intre can celebrul diptic bizantino-venetian din
secolul al XVI-lea.
Sala V. (Greael), en motive de ornamentatii elene. In
ei

aceasta sail se aflli artieti din diferite ecoli straine. Belgieni: Artan, Boom, Chotian, Gilsoul, Hans. Ians, Kaermans, Leemputen, Madiol, Markelbach, Mathis. Severdonk,
TaverneVerbrugge, Baertsoen; ei sculptorii: Dupon, Hambresin, Jespers, Lambeau, Meunier, Mignon, Van der Stapen, etc.; Olandezi Bakhuysen, Bastert, Bremer, Claesz,
Garf, Koppenol, Lokhorst, Mesdag, Stutterheim, Verschnur,
Vos, Apol, Israels, Weisenbruch, ei altii; Spanioli: Cortez,
Fortuny, Zo, Zuloaga, Zurbaran, etc.; Norvegieni: Diriks,
Munthe. Thaulov Suedezi: Behm, Zorn, Milles, Molin;
Ruei: Stolitza, Hansen, Werestchaghin, Antokolski; Polo-

www.dacoromanica.ro

83

Oda Ilsci"
nezi: Aidukievici, Brandt, Hegel; Cehi: Kuba si Mucha;
Englezi: Brown, Herdman, Lloyd, Perman, Clausen, Aflek,
etc.; apoi Armeni, Persani, Japonezi si Americani, printre
cari celebrii sculptori O'Connor si Putnam Incheie pretiosill tezaur care este Muzeul Simu, dupb. ce, sub peristilul
dela Sud si pe rampe, mai Mishit bronzuri si marmure
semnate de Fortiny. Spa hunch, lingerer, Wary, Labenwolf
si Roesner.

Strazile Batiste $i C. A. Rosetti, pe partea


dreapta a B-dului I. C. Bratianu, due spre Str. G.
G. Cantacuzino si Str. G-ral Lahovary, in cartierul de vile din jurul Gradinei Icoanei".

Str. D. A. Sturdza se intretaie cu Str. Ceutacuziuo in fata gradinei Icoanei", in dosul cAreia
84

www.dacoromanica.ro

se afla Piata Cantacuzino, de unde incepe linistitul Parc Ioanid". In gradina Icoanei", in fata
pietei e statues lui G. Cantacuzino.
Din Plata Cantacuzino, pornesc strazile Dumbrava Rosie, Po lona si B-dul Dacia, care alcatuesc impreuna Parcul Ioanid, unul din cartierele
cele mai elegante ale orasului.
Str, G-ral Eremia Grigorescu duce in Plata
Lahovary, in mijlocul careia se ridica statuea lui
Al. Lahovary.
Revenind pe B-dul Take Ionescu, prin Str. Atena,

care porneste din Piata Lahovary, ajungem in


fata statuei lui Take Ionescu (sculptorul Dubois
1931), si apoi la Plata Roman a. In mijlocul acestei
pieta se ridica statuea lui Lascar Catargiu, mare

om politic roman (1822-1899). opera a sculptorului Mercier (1907)


Pe dreapta, cladirea monumentala a Academiei
Comerciale face colt cu Str. Comets, care duce
spre Parcul Bonaparte.
Din Piata Roman& pornesc, spre dreapta Str. Romani,
pima In Cates Moe ilor, iar de cealalta parte a pietii Str.
Mussolini, pima in Dales Victoriei. Intre B-dul Take Ionescu ei Str. Mussolini, e Str, N. Balcescu, incepand din
Pieta Romani si coborand pans in Str. Al. Lahovary, laugh
Biserica Alba.

B-dul Lascar Catargiu e continu.area, pans in

Piata Victoriei, a B-dului Take Ionescu, avand pe


tot parcursul sau numeroase ease boieresti si vile,

umbrite de sirurile de pomi ce strajuesc trotoarele.

b) Bulevardele Regele Carol I. si Pache


Protopopescu.

B-dul Regele Carol I. incepe din fats Cercului

Militar, strabate PiataT.C.Bratianu si se desfasoara


apoi spre Rasarit pang, in Piata Pache Protopope,scu. Mergand pe B-dul Regele Carol I., dupli Plata
Bratianu,vedem,pe partea dreapta,cladirea in forma
de potcoava, in stilul Renasterii franceze, a Ministerului de Agriculture 5i Domenii, iar peste drum

Palatul Societatii petrolifere Steaua Romani",


langa care, in celalalt colt al strazii G. Cantacuzino, e Palatul Sindicatului Ziaristilor, cu o sale
de spectacole. Putin mai departe, in coltul pietii
C..A. Rosetti, se inalta cladirea Societatii petrolifere Astra Romani".
www.dacoromanica.ro

85

In mijlocul pietii C. A. Rosetti se ridica statuea

vestitului luptator pentru libertate, care a dat


numele sau pietii (1816-1885).

In coltul format cu Str. Vlasile Lasciir, domina


cladirile palatului Soc. de Asigurare Phonix" si
al societatii Steaua Romaniei".
Cele mai importante strazi, cari pornese din Plata C. A.
Rosetti, sunt: Str. Vasile Lascar si B-dul Domnitei. Prima
se indreapth spre Nord, pima In $os. Stefan eel Mare, o
prelungire a eoselei Bonaparte ce incepe din Pinta Victoriei. Aci aunt Depozitul
Atelierele Soc. de Tramvale,
Velodromul Moto-Clubului Qi, mai departe, pe Ca lea Floreascii. Hipodromul Floreasea". B-dul Domnitei coboara
din Plata Rosetti, Mind agitata Cale a Moeilor pans In Calea CalArasi.

Mergand mai departe pe B-dul Carol, ajungem


la Casa Asigurarilor Sociale, apoi la Biserica Armeneasca, nude se gaseste un tablou pretios de
Basano. Din B-dul Carol se desprinde pe stanga
Str. Rs liana.
In coltul format de aceste doll& strazi, se all eel mai

vechiu Institut de phisyoterapie al orasului, complet reno-vat, sub conducerea Dr-ului A. Mires, avand instalatii de
hidroterapie., bai on aburit bai electrice, masaje, etc., precum si un Institut de radiologie si radiografie.

Putin mai sus, B-dul Carol se intretaie cu Ca lea


Mosilor, una din cele mai lungi artere ale orasu-

4-

F.

'S

4.

Daimler: Class 3-a


86

www.dacoromanica.ro

lui, pornind din Str. Carol, din dosul pietii, si


sfarsindu-se la Moll", de uncle incepe Soseaua
Colentina,

Pe Ca lea Moeller, in curtea easel cu Nr. 35, BlserIca St.


Gheorghe vechl, taste Mitropolie a oraeului, Madill in
anul 1467 ei restaurata de mai multe ori.

La stareitul ciiii

Mo-

eller, la intretaierea cu

Sos. Stefan cel Mare, incope Targul Moeller, inaugurat in fiecare primayard_ vestit pentru pitorescul ei distractiile sale
populare.
Traditia

spune

ca

Targul Moeller" s'a puts-

trat pentru sarbatorirea


unei victorii a lui Mir-

cea eel Batran contra


Turcilor (1400-1418). Duel
o alta versiune, Matei

Basarab a taiat aci capul


dusmanilor sai. Inainte

vreme, sarbatoarea Moeller consta din ospaturi

populare oferite de Domnitor. Mai tarziu au inceput sit vina saltimbanci ei lautari, pima
in cele din urma Targul
Moeller s'a desvoltat dupti
modelul targurilor din
Apus: cu panorame Luna
Park", distractii popu-

'
_

.-ta2

Gh. Patna.. Portret

lare, de tot feint. Vanzatorii de turtli dulce, zaharicale si


coteturi fotografii la minut; scamatorii ei negnstorii cu
iocuri de noroc san trageri la tinta, lei aveazit baracele
de-a-lungul trotoarelor atragand lumea el creind un spectacol dintre cele mai colorate ei pline de viata.
Intro Sos. Colentina 6i Gara Obor, se cuprinde until din
cele mai de seam& cartiere industriale ale oraeului, cu o
multime de fabrici de mAtase, de nleiuri, de mobile, mori,
eto.
In apropiere de Targul Moeller, este sitnat targul de vite
ei grime Obor", uncle dis-de-dimineata taranii din imprejurimi lei viind prodnsele.
In apropiere de Targul Moeller ei de Gara Obor, se anti
terenul de foot-ball al elubului ,,Unirea Tricolor".

B-dul Carol se terming., in cele din urrna, in


Plata Pache Protopopescu: un squar avand in
mijloo statuea lui Pache Protopopescu, [Praia i se
datoreste deschiderea si tnerea color doug. bulevarde (Ferdinand si Pache).

Din Plata Pache Protopopescu porneste spre

Nord-Est B-dul Regele Ferdinand, care duce pang


la Gara Obor; iar drept inainte continua B-dul
Pache Protopopescu, avand in colt, pe stanga, Bi87
www.dacoromanica.ro

serica greceascit Prelungirea B-dului Pache Protopopescu is numele de Soseaua Iancului si duce
pang la Antrepozitele Garii Obor.
c) Continuarea B-dului Elisabeta si B-dul
Independentei.

La inceputul acestei plimbAri ciroulare, am


strabatut prima parte a B-dului Elisabeta, dela
a

IS

Claude Monet: Camille

88

www.dacoromanica.ro

7 "771117

Plata Rosettl

Ca lea Victoriei Vilna la Cismigiu. 0 vom continua scum, indreptandu-ne spre Cotroceni.

La punctul unde se sfarseste Cismigiul, B-dul

Elisabeta se intretaie cu B-dul Schitu Mitgureanu,

B-dul Schitu MSgureanu duce pans in Str. $tirbei Voda.


Din el se desprinde, spre genes, Str. Cobiticescu, unde se
anti impuniitoarea Indira a Casei Of Iter llor" cu un atelier central de confectii, si un frumos hotel pentru ofiteri.
De acs, grin Str. Berzei si Str. Buzestl. ajungem la Plata
Victoria.
Din Str. Berzei se desprinde B-dul Dinka Gatemen. spre
Gara de Nord, pilnit la Fabrica de bore Luther" el cartierul R. M. S. Fabrica de Tutun".

Paralel cu B-dul Elisabeta, pornind dela inceputul B-dului Schitu Magureanu. de - a - lungul
Dilmbovitei, se desfasoara B-dul Independentei,
pang la Cotroceni. In apropiere de Cotroceni,
este Facultatea de Medicina, clAditg. in anul 1900,
iar in curtea Facultatii, statues Generalului Dr.
Carol Davila, intemeietorul si organizatorul acestei institutii.
Coborand B-dul Elisabeta, ajungem la noul palat al Facultatii de Drept", alaturi de care sunt
terenurile cluburilor de tennis Doherty", Poli-

technics" si arena Venus". Peste drum de Fa7

www.dacoromanica.ro

89

cultatea de Drept este Subsecretariatul de Stat al


Aviatiei.

Treciind podul Sf. Elefterie, ajungem in noile


oartiere de vile: Parcul Regina Maria $i Parcul
Principesa Ileana.
B-dul Elisabeta se sfarseste, de fapt, in fata podului Sf. Elefterie. La dreapta, de-a-lungul malului Dambovitei, se deschide Splaiul Giirii Centrale,
spre Soseaua Cotroceni, facand o mare cotitura
intre grlidina Palatului Cotroceni si Griidina Botanica (cu mumul botanic. desehis ziluic intre
8-13). Palatul Cotroceni $i Parcul nu sunt accesibile publicului. Numai Biserica, unde este immormantat Voievodul Serban Cantacuzino (1689), poate
fi vizitata, in fiecare Dumineca.

C. Pe celalalt mal al Dambovitei.


Pe malul drept al Dambovitei, se afla cateva din
cele mai de seams cladiri publice ei monumente
artistice, ale orasului.
Printre acestea, calm: Arhivele Statului, Parlamentul, Palatul Sfantului Sinod, Patriarhia si
numeroase biserici.
Strazile cele mai de seams sunt: Ca lea Rahovei

.
4,3

01.

r,6

Parcul Cotroceni
90

www.dacoromanica.ro

Biserica Domnita BA bola

$i B-dul Maria. Albia Dambovitei este tarmuritA


de cheiuri ridicate astfel incest raul are mai mult
aspectul unui canal. 0 portiune din acest canal
a fost de altfel, acoperitit, spre a inle,sni circulatia,
aka, cum s'a facut mai inainte, in Piata Senatului.
a) Din Piata Senatului spre Sud-Est.
Coborind de-a-lungul Dambovitei, avem pe
dreapta Palatul de Justitie, Mit in anul 1895, cu
o fatada impozant,1 ei o scar, de piatra, largl de
vreo 100 metri. Dupe, Palatul de Justitie, pe acela$i
cheiu, este Biserica Domnita
la4a, una dintre
cele mai elegante constructii ale capitalei, intewww.dacoromanica.ro
7
91

meiata de fikca lui Constantin Branooveanu, la


inoeputul veac,alui al XVIII-lea.
In interim ul bisericii, picturi murale reprezinta pe mem-

brii familiei Brancoveanu. Ad se afla mormantul Domnitei Balaoa ei statuea ei de marmura. Biserica, vestita
pentru coral el si pentru frumoasele slujbe de Dumineca,
e asezatii in mijlocul unei gradini. In dosnl bisericii, SpItalul Brancovenesc.

Palatul de Justitie si Biserica Domnita Masa

aunt despartite prin Ca lea Rahovei, una din cele


mai lungi si animate strazi, care duce afar/ din
oral.
Odinioark in partea de sus a call Rahovei, era
a.sa, zis-al Pod al Caliciler. AstAzi, partea aceasta
constitue, mai ales la intretaierea ei cu Soseaua
Viilor, un important cartier industrial (Fabrics
de Bere Bragadiru", Fabrica de cafea Franck",
etc.).

In dosul Bisericii Domnita Masa, este B-dul

Maria, care merge paralel cu Calea Rahovei, pan6,


la Fabrica, de here Bragadiru, uncle se unesc.

Dar B-dul Regina Maria incepe, de fapt, pe

malul sting al Dilmbovitei ca o continuare a oaii


Calitrasilor si, in fata Pietii Centrale, se incruciseazil en Plata Bibescu -Voda.

nnmita ei Halele CenDis-de-dimineata In Piata Mare


trale, asemeni vestitelor ,,Hale" ale Parisulni
incepe o
foarte interesanta animatie: mnnti de fructe ei legume,
cantititti imense de came oi alte aliments se desfac adi,
asigurand hrana 51 consnmul capitalei. Cand viata de abia
incepe pe celelalte strazi, aci fierberea e In tofu.
De-a-lungul cheiurilor se valid covoare lucrate de mane.

La intretAierea B-dului Maria cu Str. BibeseuVoda se aflii, Dealul Mitropoliei, in varful caruia
se ridicb. Patriarhia, Palatul Patriarhulni si Camera Deputatilor. Pe celalalt cohort-is sunt Mitocurile Patriarhiei.
Dealnl Mitropoliei are 2 ales frnmos Impodobite en partere de verdeata 9i pomi of lampadare occidentale. In partea de jos, in fats pietii Bibescu Vodli se riclica Statues
Int Barbra Catargin, mare om politic roman.
Biserica Patrlarhlet, numita Inainte Mitropolia_, a Post
ridicata de Constantin Serban Voda, In secolul al XVII-lea.
In biserica se patrunde printr'o intrare principals, sustinnta pe o galerie de coloane. Pe stanga, sicrinl de argint
on moaotele Sfantulni Dnmitru, patronnl Bucureotinlui. Sicrinl artistic lucrat, In relief, en china' sflintului ei scene
din viata lui, a fast adus din Bulgaria. Deasupra sicrinlui
and citeva candela, aoezate to forma unei cruet greoeoti.
Pretioasa colectie de relieve a bisericii s'a plerdut In
timpul rSzboaielor din secolul trecnt: cateva fresco, sonlp92

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

turile In lemn de pe altar si icoanele, aranjate pe trei

randuri, sunt totusi demne de vazut.


Paraclisul din Palatul Patriarhiei poste fi vizitat In fiecare Dumineca, dupa slujba. Dupa inscriptia de deasupra
usei, se vede ca el a Post ridicat de Mitropolitul David,
In anul 1723, sub domnia lui Niculae Mavrocordat.
Palatul Camerel Deputatilor e spre Sud. Intrarea e suslinuta de opt coloane corintice. In galeria, care incun
ura sala de eedinte din miiloc, sunt asezate busturile ceor mai de seama oameni politici romSni: C. A. Rosetti,
Kogalniceanu, Gh. Costaforu, Stefan si Mihail Golescu, General Magheru, I. C. BrStianu, Vasile Boerescu, Vasile
tAlecsandri, etc. Cele mai multe aunt lucrate de seulptorii
Carol Storck si Ion Georgescu.
Odinioara, viata politick a Munteniei se concentra la
Mitropolie. Boierii tineau slat cu VlAdica si, In amintirea
acestei traditii, palatul Camerei Deputatilor a Post clAdit
altituri de Mitropolie.

Din Dealul Mitropoliei ne intoarcem la Piata

Bibescu Voda si mergem spre Ca lea Serban Voda,


unde se sfarseste Str. Bibescu Voda.

Ca lea Serban Voda era in veacul al XVIII-lea


cea mai de seams strada a Bucurestilor. Pe aci
venea alaiul domnese, cu domnitorii numiti de
sultan si incunjurati de ienieeri.
Pe Ca lea Serban Voda e Biserica Sf. Spiridon,
claditti la 1765 de Gh. Ghica si impodobita cu pieturi de Tatareseu.
Biserica Sf. Spiridon e cea mai mare biserica din Bucuresti. In interior: Mormintele voievozilor Gh. Ghica, Han jerliu, Al. Sutzu, etc.

Ca lea Serban Voda se incruciseazI cu B-dul Mii-

riisesti, care pornind de pe cheiul Dambovitei


duce piintt in fata Parcului Carol, in Piata Maresal Joffre, unde se sfarseste si Str. 11 Iunie, inceputh. din B-dul Maria, in dosul Patriarhiei.
Din Plata Maresal Joffre porneste, ca o prelungire a strazii 11 Iunie, Str. Dr. 'strafe, incunjurb.nd Parcul Carol Si ducand la Gara Filaret.
Peste drum de gars se gtisesc Fabrica de Chibrituri si Institutul Meteorologic, cu o bogata colectie stiintificit. Ca lea Serban Vodil tine piing.
in Soseaua Viilor.

Dincolo de incrucisarea acestor douN, strati, sunt


cimitirele Bellu, Cato lic, Evreesc, Evanghelie si
Militar.
De aci ineepe soseaua spre Grildistea (20 km de

Bucuresti), unde este un strand natural (autobuse


dela Palatul de Justitie, trenul dela Gara Filaret
Linia Giurgiu).
94
www.dacoromanica.ro

Parcul Carol.

Intrarea principals in Parcul Carol e acea din


Plata Maresal Joffre. Din fata portii pornesc
douA alee largi, cari duo spre lac.
Parcul Carol a fost creat in 1906, cu ooazia sta.-

bittorirei celor 40 de ani de domnie a Regelui


Carol I, sub ingrijirea Dr-ului Istrati. Are o

intindere de 360.000 m. p. si a fost amenajat dupit


planurile arh. Redont.

Aleea principalit e mArginita, de o parte si de


alta, de pavilioanele ridicate cu prilejul expozitiilor, cari servesc si azi in acela*i scop. La mijlocul aleei, doul cladiri albe, in stilul manastirilor dela Horezu si Neamt. Apoi statuea Dr-ului
Istrati. Putin mai departe, statia de barci, pentru
plimbarea pe lac. Pe malul lui stang se vede o
moschee cu un minaret, a carei siluetA se oglindeste in al:A,
In fund, la capatul aleelor cu flori, se intinde
lacul, incunjurat cu salon plangatoare. Pe dreapta
*i pe stanga doutt alee frumoase conduc la mormantul Eroului Necunoscut, asezat pe terasa din
fata clAdirii Muzeului Militar, care predomina
intreg parcul.
Cladirea Muzeului Militar, numitti altAdatA Palatul Artelor, opera ing. Grant *i Perlasca, dateaza

H. Daniel: Bazar

www.dacoromanica.ro

95

tot din 1906. Atat in interior cat si de jur imprejurul clAdirei, sunt expuse numeroase relieve din
trecutul glorios al neamului nostril.
In fata aripelor laterale ale muzeului sunt asezate metropole de piatra ale monumentului dela
Adam- Klisi, aduse ace cu scopul de a se recon-

stitui anticul monument: mArturie vie a originii


poporului romanesc. (Muzeul Militar este deschis
pentru vizitatori: Martia si Joia dela orele 10-12
$i 14-161/2; Dumineca si sarbatorile legale dela
orele 10-13 $i 14-102.)
Mnzeul Mi litar a Lost infiintat la 18 Decemvrie 1923, fiind

condus de un consiliu, compus din ofiteri si profesori universitari. Actualmente consiliul luereazA sub presedintia
sefului serviciului istoric din Mare le Stat Major.
Organizatia muzeului este urmiltoarea:

La par t e r piesele sent clasate pe sectiuni de specia-

litate, ca:
Sectiunea fortificatlilor cnprinde: Miniaturi de cetAti
preistorice si daco-romane; miniaturi ei fotografii de cettiti
medievale, etc.
Sectiunea gentului cuprinde: Miniaturi de poduri; aparate si materiale topografice, aparate telefonice. telegrafice,
T. F. F., C. F. R., etc.; profiluri de lucrtiri de camp i fortificatii; unelte de geniu, etc,
Sectiunea armamentulul: Arme din epoca de pistil., de
bronz si fier; arme daco-romane, medievale occidentale,
orientale si din extremul Orient; armuri medievale; primele
arme albe si de foc, incepand din secolul XIV. pima asttizi;
arme automate; grenade, etc.
Sectiunea gazelor: Mlieti de gaze, costume de gaze; gaze
de lupta, etc.
Sectiunea artlierlel: Miniaturi de guri de foe, incepand
din secolul XIV. nand astltzi. (Se remareti tree tevi de
tun [sec. XVIII.] din cetAtile turcesti de pe malul DunArii
ei o teavii de tun de pe canoniera Lufti Djelil, scufundatti
la Galati in 1877); o eerie de projectile incepand din secolul XIV. pima astlizi.
Sectiunea marinel: Primal steag de vas comercial romanesc Hatmanul Vilara 1835"; miniaturi de vase aflate
in serviciul armatei romanesti; miniaturi de vase de comert
care au luat parte la rilzboiul 1916-1919; uniforme, aparate
de bord, armament marinAresc; fotografii din rtizboiul 1877
pang 1878. 1913 si 1916-1919, etc.
Sectlunea sanitarii: Fotografii din razboiul 1877-78; un
bust al medicului general Davila, seful serviciului sanitar
al armatei in 1877-78; o sculpturti in gips (Mule) Regina
Elisabeta ingrijind un rAnit" de Storck; fotografii din campania 1913 (holerici); portretul si costumul de infirmierti
a M. S. Reginei Maria 1916-1919; fotografii cu riiniti, etc. din
rtizboiul 1916-1919; aparate si instruinente chirurgicale, etc.
Sectlunea avlatiel: Miniaturi de avioane intrebuintate
fn campania 1913: rtimasitele avionului mai Aural Vlaicu; nn
avion german Focker" capturat in rilzboiiii 1916-1919; an
avion Nieuport" foot in serviciul armatei romitne 1916-1919;
diferite motoare de avion intrebuintate in rAzboiul 1916-1919,
96

www.dacoromanica.ro

7,1

Patriarhia

si avioanele cu care M. S. Regele Carol II. a sosit in ziva


de 6 Iunie 1930 la Cluj si Bucuresti.
Sectiunea aerostatlel: 0 ascent si diferite miniature de
baloane captive; material de bord; fotografii din rdzboiul
1916-1919, etc.
La stab se atilt Sectiunea istorico-militarli, impArtitli
astfel:
Sala Daeo-Romana" cuprinde: Nail fotografice de pe
columna lui Traian si de pe monumental dela Adam-Klisi;
un luptlitor dac 5i un legionar roman, etc.
Sala Intemeleril Principatelor": Busturi si portrete de
domnitori munteni si moldoveni; reconstituiri de costume
domnesti si boieresti, etc.
Sala Stefan eel Mare": Steagul lui Stefan cel Mare;
lupta dela Podul Inalt (picturA), ei alte desenuri de Obedeanu; cdpie in lemn de pe mormantul lui Stefan cel Mare;
reconstituiri de costume ale epocei, etc.
Sala Millet Vlteaznl ": Un tun de bronz al lui Petru
Cercel (1583-1585); Mihai Viteazul Ware (picture de Lapati); ducerea capului lui Andrei Bathory (picturA de Mirea); reconstituiri de costume ale epocei; diferite portrete
si stampe ale domnitorilor munteni 51 moldoveni din secolul XVII. si XVIII.
Sala Renasterea kneader: Steagul revolutiei lui Tudor
Vladimirescu (1821); recoustituiri de costume ale epocei;
steagul agiei 1822-1828; reorganizarea armatei romane sub
Kisseleff (1830); eteagurile domnesti ale lui Alexandra D.
Ghica (1834-1842) si Gh.Bibescn (1842-1488): steagul revolutiei
din 1848 din Transilvania; manechine si statuete cu uniformele armatei dela 1830-1859, etc.

www.dacoromanica.ro

97

Sala Alexandra loan I. Cuza: Steagurile domneeti ale

Unirii Principatelor tronurile Domnitorului Cnza si Doamnei Elena; portretul lui Cuza (picturti de Szathmari), etc.
Sala Rege le Carol I.": Tablouri si obiecte din epoca
premergatoare rlizboiului independentei (1866-1877); rAzboiul
independentei 1877-78; campania din Bulgaria 1913, etc.,

precum ei vitrina cu masca mortuary a Regelui Carol I.;


uniformele de elev al scoalei militare ale M. S. Regelni
Carol II.
Sala Intrarea In razbolul 1916": Mantua generalnlui
Dragalina si tunicile generalilor Lambru si Praporgescu,
morti in rAzboiu; diferite fotografii si hart( arAtAnd ofensiva din Transilvania, retragerea si stabilizarea frontnlui
In Moldova.
Sala 1917-1919": Diferite fotografii ei tablouri arAtand
ofensiva dela MArAsti, MAriisesti, ocuparea Budapestei, etc.;
diferite fotografii si tablouri arAtand alipirea provinciilor
romfinesti (Basarabia, Bucovina, Transilvania); steaguri
bolsevice cucerite dela armata lui Bela Kuhn si diferite
steaguri, luate dela regimeutele austro-ungare In defectiune, etc.
Sala Al LaMar": Obiecte ei fotografii donate de Franta,
Belgia, Italia, Portugalia, Anglia, State le Unite ale Americei, Serbia, Cehoslovacia.
Sala IncoronArII": Diferite fotografii cu scene din timpul incoronarii; uniformele purtate de Regele Ferdinand
in timpul ritzboinlui si Mips rAzboiu; vitrina cu masca mortuarlt, bastonul de maresal, autografe, etc., vitrina cu decoratiile Eroului Necunoscut, etc.
Sala Decors tiller": Toate decoratille ei medaliile romane conferite ofiterilor ei trupei dela 1860 pang astAzi;
medalii si decoratii strAine de rAzboiu si pace, conferite
diferitilor ofiteri, etc.

Pitmen' Militar
98

www.dacoromanica.ro

1:a

.3111-41\41,..

-1,

'
4.

77

.,

_f P

Cetatea Vlad 'ropes, in Parcul Carol

In interior, de jur imprejurul etajului, se conservA toate


parcul muzeului este impodobit cu guri de foc, capturate
de trupele romans in timpul rAzboiului.

steagurile armatei dela 1830 piing. astAzi. Pe de altA parte,

Pe colinele invecinate se ridica un turn de apa,


o cetatuie si biserica Cutitul de Argint ",
La Arenele Romane au loc diferite reuniuni
sportive si de orice alta natura, in aer liber.
Remarcabil este, in fata grotelor de sub Muzeul
Militar, grupul statuar al lui Paciurea: Uriasii
si fecioara adormita".
Din Ca lea Serban Voda, se desprinde Str. Radu
Voda, unde se afla Biserica lui Bucur si Biserica
Radu Voda.
Cea dintai a Post intemeiatA, dupA cum spune legenda,
de Bucur pastorul. Mircea eel Blitran a inlocuit biserica
de lemn a lui Bucur cu una de piatrA. Copula are forma
unei cAciuli de cioban. Biserica poate fi vizitatA numai
cu o autorizatie spicialti a Comisiunii Monumentelor istorice.

Peste drum de Biserica lui Bucur este Biserica Rada


Voda, cladita pe locul unde odinioarl se ridica Minastirea Troita, intemeiata de Alexandru, fiul lui Mircea
eel Mitran.
Mare le Vizir Sinan a transformat-o. in anal 1595, in
cetatuie, iar Radu Veda a clAdit, in locul ei, biserica
aotualli (1614-1615). In curtea bisericii este internatul teologic iar, in interiorul ei, se afla mormantul lui Rada
VodA, fresce interesante, printre cari portretul ctitorului

si uumeroase alte morminte.

www.dacoromanica.ro

99

b) Dela Piata Senatului spre Sud-Vest.


Pe malul drept al Dambovitei, rang% Piata Senatului, este o bisericuta mica, si alba, (vechea
Biserica. Sf. Spiridon), Mita in anul 1747, Ostrand si azi o inscriptie interesanta deasupra intrarii. Inscriptia se termina cu doua fraze turcesti, care contin un juramant de credinta -care
Inalta Poarta.
De aci porneste Str. Apolodor, din care se desprinde apoi Str. Antim, uncle se afla Biserica Sf.
Antim, cladita, in anul 1715 si restaurata in 1860.

AceastA bisericA poarta numele Mitropolitului Antim


Ivireanu (1650-1717), cArturar de seam& si artist desAvarsit. Cunosctind bine vechea arhiteeturti persanii si georgeantt, Mitropolitul Antim a ridicat aceasta bisericti dupli
gustul dim, inlocuind ghirlandele de flori din motivele
decorative, cu motive geometrice, impodobite en foi de
acant.
Legenda spune di Mitropolitul Antim ar fi seulptat singur podoabele usii si ale cancelariei. Arhitectura bisericii
in genere
este mai degrabil in stil many deck in stil
bizantin. Iconostasul are bogate ornamente in forma. de
areadti, de toatli frumusetea. Frescele reprezentand pe
Mitropolitul Antim si pe Voievodul $erban Cantaeuzinor
sunt bine conservate. Biserica este IncunjuratA de eltidin
in form(' de potcoavA a Palatulul Sfantulni Sinod. In curte
se mai +did ruinile vechilor chilli. Pe langl biserica Antim
a functionat cea dintai scoalA de preoti din Vechiul Regat
5i cel mai vechiu seminar al ttirilor remain, afarli de
Ardeal, infiintat de Mitropolitul Dositei Filetti in anul
1797.

De cealalta, parte se desprinde Str. Sf-tii Apos-

toll, unde e biserica, purtand ea hrara aceiasi


sfinti, cladita de Stefan Cantacuzino in anul 1715.
Are strane frumos impodobite cu blazonul familiei Cantacuzino, portretul lui Matei Basarab
si al sotiei sale.
Str. Sf-tii Apostoli duce Omit la Splaiul Arhivelor, nude se afla, pe un rale damb, Arhivele
Statului, iar in curtea acestora Biserica Mihai
Vodil, cladita de Mihai Viteazul In anul a594.
Arhivele Statului an o bibliotecii, un muzeu cu
manuscrise, harti si documente vechi.
In fata Arhivelor, incepe B - dul Principele
Mircea, fosta Str. Uranus, care duce pe la Arsenal si Cazarma Alexandria, in Dealul Spirei.
Tot prin fata Arhivelor trees Str. Izvor, mergand spre Stadionnl 0. N. E. F. si Parcul Gib, lima
Fabrica de bere Gib", unde au loo marl reuniuni
populare de agrement.
B-dul Principele Mircea se incruciseaza
in
100

www.dacoromanica.ro

fata monumentului din Dealul Spirei, ridicat in


cu. Str. 13
amintirea eroilor revolutiei dela 1848
Septemvrie, artery, de legaturA cu Gara Dealul
Spirei, in apropierea careia se afla fabrica de
masini Vulcan" ei Cimitirul Mahomedan.
Dace ne intoarcem spre malul Dambovitei, spre
portiunea cuprinsii intro Arhivele Statului ei
Podul Elefterie, ajungem la Splaiul General
Magheru, unde este Institutul Pasteur. Apoi
Splaiul General Carol Davila, pe care se afla Institutul Bacteorologic si Facultatea de Medicine
Veterinara.
De aci, ajungem in B-dul Regele Carol II-lea.

'

of

.;:

4,

-Si I
tp. 16-7..1"141iLlWr:

Biserlea Satin

www.dacoromanica.ro

101

L
Ts."..'

Biserica Vicarestl

Imprejurimile BueureOilor.
Legat prin numeroase cAi lerate, sosele Internationale si curse de avion cu toate principalele
centre europene; situat in mijlocul unei regiuni,
care desparte Occidentul de Orient; in centrul
unei tali de incomparabile frumuseti, Bucurestii sunt chemati sa joace un mare rol in acest
RAsarit al Continentului: in piing epoca de transformare, tinzand A. tread' rapid dela orasul mic
care a fost
la o mare metropola. Capita la
Romaniei, pe rang% atractiile care le poseda in
sine, se bucura si de avantajul, deopotriva de ispititor pentru vizitatori, de a avea imprejurimi

apropiate, dintre cele mai atrAgAtoare.


I. Manastirea Vacaresti.
Child iesim din nesfarsita Cale a Vitcarestilor,
atat de sgomotoasa cu autobusele si tramvaiele
ei, dupA ce am trecut de uzinele metalurgice Lemaitre", ajungem in fate cladirii albe si mari a
inchisorii VAcaire$ti, care era clinical% manastire.

Aci este, poate, cea mai frumoasit bisericit a orarplini,


cu un pridvor gi un pronaos, sustinute pe coloane impodobite. Biserica a Yost ridicatA In timpul domniei lui Nico102

www.dacoromanica.ro

lae Mavrocordat

(1730) cu o inscriptie greceasc.


Vechi
adAugate mai tfirziti. Frescele in interior sunt retusate. Pe dreapta, /final use, portretele familiei Mavrocordat. Apoi. splendidul mormint al Domnitorului Nicolea Mavrocordat (1730) cil o inscriptie greceascii. Vechi
icoane minunate. Intre celulele inchisorii, in aripa dreptA,
o scar dublei, duce la partclisul impodobit cu zugrAveli,
clAdit in anul 1730. In aripa stitng/i e un balcon impodobit
cu coloane. Aci era locuinta staretului.
Mantistirea se poate vizita numai cu autoritia speciall
a Ministerului de Justitie.

Yost

II. Palatul Mogosoaia si Manastirile Balteni


yi Tiganeati.

0 serie intreaga de manastiri si vechi biserici

se afla in apropierea drumului mare care continua


Soseaua Kisseleff, spre Ploiesti.

Intre vila Minovici si linia feratA se vad ruinele Palatului Bibescu pe care Bibescu Veda 1-a
inoeput in anul 1847 pe malul lacului Baneasa,
.

..- 1

1...-

4;

., 60 . -

'

..:.

EI11

q-;

1.

.,:e:.,

'''

9e

,:l

f. , -.
3.
71

iL

'

4...10

'

'

" .., p
t;14.,;,,,,

...1

i,..

If
"11

ir

=.
7 rir-:=0:
..:111!&str

or
0

Mogofoala

www.dacoromanica.ro

103

pe mosia sotiei sale Maria Vacitrescu, in stilul

romantic al epooei, dar pe care n'a avut timp sA-1


termine, deoarece a trebuit sit pArAseascil tara in
urma revolutiei dela 1848.
Din Baneasa, peste apa raului Colentina, tinand
la stanga, ajungem la Palatul Mogosoaia, in
apropiere de Gara Chitila, la o distant de 7 km
de Bucuresti.
Palatul Mogosoaia, clAdit in anul 1702 de Constantin VocIrt Brancoveanu, a fost refacut de actuala proprietarrt: principesa Martha Bibescu,

Palatul, se ridica pe malul lacului Mogosoaia, si este


coinpus din parter si etaj. La etaj se tall apartamentele
proprietarilor, rAnduite cu mult lux, in stil bizantin,
avdnd doug terase spre lac. Oditi le sunt impodobite cu
picturi murale si stucaturi. Remarcabilit este loggia lungs
de 10 m si lath de 6 in s rijinit8 pe coloane de piatrit.
Palatul Mogosoaia este unul din cele mai frumoase examplare de arta existente, ale stilului brancovenese din tarp.

Pe soseaua BucurestiPloiesti, lasand la stanga


satul Stiftica si biserica lui ruinata, ne indreptAm
spre Tigane*ti. In apropiere de satul Tanctibesti
(30 km) se desprinde drumul la vechea MAntistire
BA Rent cladita cu cativa zeci de ani inaintea
domniei lui Mihai Viteazul si restauratit de Matei
Basarab in anul 1662.
Biserica este una din cele mai vechi din tarp. In satul
Balteni a Yost ucis de boierii rhzvrhtiti, Vlad Dracul, In
anul 1496.

Dela Balteni, un drum de 4 km duce la MA-

nastirea de maid dela Tigrtuesti (veacul al


XVIII-lea), asezattt in mijlocul unei frumoase paduri, pe marginea unui lac romantic. La mAnitstire este si un atelier de tesatorie, cu o expozitie permanentit de cusitturi si tesIturi romanest',
IIL Snagovul.
Cel mai cunoscut loc de excursii din imprejurimile Bucurestiului este ins& lacul si parcul natural Snagov.
Din Plata Victoriei pornesc autobuse earl due,
in mai putin de o ors la lacul Snagov (strand,
canotaj si restaurante). Drumul strAbate mai in-

taiu, Soseaua Kisseleff, Intl% apoi in Soseaua


Ploiesti, pe care o pArAseste la un moment dat,
la dreapta, indreptandu-se spre pare. Distanta
104

www.dacoromanica.ro

de 38 km poate fi pareursa cu un taxi, *i intr'o

jumatate de orA; soseaua fiind asfaltatA.

Deft inaugurat de curtind, Snagovul a devenit imediat


popular. In zilele de sarbatoare, strandul ei restaurantele
stint Aline, bareile en motor ei cu vale cutreier1 lacul.
So proiecteazlt construirea unlit tramvai sett a unui tree
o

kr.r..-

17:7'

L....1_

"V, '
L

,,,St^

MAniistirea CAlditrusant
8

www.dacoromanica.ro

105

electric pentru a

faeilita deplasarea si spre a face ca

acest colt, atilt de pitoresc, se devie accesibil tuturora.


Dela strand se poate vedea, spre Nord, incunjurata de
pliduri, cupola bisericii Manast Irel Snagov, cladita in
veacul al XIV-lea. In aceasta bisericit Se spune di este
Ingropat Vlad Tepes. Totusi piatra de pe mormant nu
are nici o inscriptie.
Mandstirea Snagov a Yost, in trecut, un important centru
cultural, avand o tipografie peutru tiparirea si raspindirea cartilor bisericesti. Pe vremea Mitropolitului Antim
Ivireanul, Yost egumen al aceeted miLnItstiri, Snagovul
ajunsese sit tipAreascit, chiar In ardbeste si greceste, chrti
religioase, rdspandite In intregul Orient. La Mandstirea
Snagov au fost surghiuniti parte din bonjuristi, earl an
condus miscarea revolutionary dela 1848.

La Sud-Est de Snagov, tot pe malul unui lac


datie din vremea lui Matei Basarab. Pictorul N.
Grigorescu a lucrat la refacerea frescelor, pe in
sfarsitul veacului trecut, cand manristirea a fost
restaurata. ClAdirea cu doua etaje a chiliilor
pitoresc, se aflA Manastirea Calditrusani, fun-

manastirii, cum tli poetica ei asezare, dau vizitatorului o impresie de liniste el calm.
IV. Biserica Fundenii Doamnei si Miiniistirea
Plumbuita,
In prelungirea soselei Colentina, spre Nord-Est,
la 5 km departare de oral, se afla satul Colentina,
in a cArei biserica numita a Teiului e immormantat Grigore Ghica VodA (1835). In apropiere de
Colentina, se poate vizita neobisnuita bisericA
,,Fundenii Doamnei", ai carei pereti exteriori sunt
impodobiti cu stucaturi in stil persan. Biserica a
fost cladita in anul 1699 de SpAtarul Mihai Cantacuzino. Tot in apropiere de Colentina este si
manlistirea Plumbuita, ridicatA la 1530 si reconstruitA de Matei Basarab, in amintirea luptei care
1-a urcat pe scaunul Munteniei.
V. Manastirile MArcuta, Pasiirea si Cernica.
La MATH, Fang% Bucuresti, e nianilstirea Marcuta, cladita in anul 1587. In satul Pantelimon,
demnA de interes, este biserica spitalului, construitA la 1750 de Grigore Ghica Voda, care e si
in-imormantat aci. La dreapta mormantului lui, a
Anil piatra poarta o inscriptie in versuri romanesti, este mormantul de marmura al lui Alexandru
Ghica Voda.
La 7 km departare de Pantelimon, pe un drum
destul de bun, se gAsesc: Miimistirea de maici Pa106

www.dacoromanica.ro

Bares (infiintata la 1813) si, pe malul lacului Colentina, Mainastirea Cernica.


VI. Ruinele dela Potlogi.
Dace pArasim orattul, prin B-dul Independentei,
ayungem in Soseaua Bolintin si apoi in comuna
Militari, de unde ne indreptAm spre manastirea de
maici Ciorogilrla (13 km depArtare de comuna
Militari), clAditA in 1808. De ad se desface drumul
care duce la comuna Bolintinu, unde s'a nascut $i
e immormantat, in curtea bisericii, poetul D. Bolintineanu (1826-1873). In apropiere de punctul
unde drumul se intretaie cu Soseaua Pite$tilor, se
016, satul Potlogi (42 km), cu vestitele ruine ale

castelului, cladit in 1699 de Constantin Brancoveanu. Frumusetea acestui caste! era renumita
si peste hotare. Acum n'a mai ramas, intreagA,
decalt biserica, renovata de mai multe ori.
VII. Dela Bueure.,ti la Giurgiu (MAnfistirea
Comana).

In partea sudica a capitalei, pe soseaua care


merge paralel cu linia ferata BucurestiGiurgiu
(plecarea din Gara Filaret) se gasesc, deasemeni,
cateva atragatoare prilejuri de excursie:

Vadul CAlugAren1 (30 km). in apropierea cSruia Mihal


Viteazul a repurtat marea sa victorie impotriva lui Sinan
Pasa.
MAnitstlrea Comana (36 km). ziditA in secolul al XVIII-lea

ei de mai multe ori restauratA, cu un frumos pridvor,

amintind logiile venetiene, deasupra unui lac posomorit.


Imprejurimi pline de poozie.

Pe acelasi drum, la numai 20 km departare de


Gra-Wit:4es: strand natural pe
malul raului Arges; indeosebi vizitata de bumresteni in timpul verii. 80 km Giurgiu, mare port
capitals, se afla
dunarean.

www.dacoromanica.ro

107

AIM

+41

.1.7:4144.

PARCUL SNAGOV
Distanca 45 Minute
de Bucureti

Taxicourile din Pia4a Victoriei

RESTAURANT
ORCHESTRA

DANS

STRAND
VAPORASE

BARCI

INNOT

SPORT
PLAJE

www.dacoromanica.ro

4.1

VIZITATI

SINAIA

Hoteluri i pensiuni de primul rang


deschise in tot timpul anului.
Sporturi i toate distracciile.
".

Ow.,
. ..",Th
.. -`-1,67,,,t,

4.4111
ri ...._....,,, :-,Irer
K.

3)..--Sil'I.,.

14

CASINOUL
deschis in permanents.
Restaurant - Dancing - Bar - Teatru
Cinema - Ruleta - Braziliana - Baccara
www.dacoromanica.ro

109

CONSTANTA PERLA MARII NEGRE

;#

PLAJE / BAI DE MARE / HOTELURI 5I PENSIUNI DE PRIMUL RANG


PRETURI AVANTAJOASE / CASINOUL DESCHIS IN PERMANENTA
RULETA / BRAZILIANA / BACCARA

GRAND HOTEL
Techirghiol-Strand

Statia Eforia
i

Hotel de lux / Confort


modern / 90 camere /

Camere de baie / Bai

de nomol calde in
hotel / Strand / Bai de mare / Toate sporturile.
Mancarurile servite in hotel sunt dela renumitul restaurant
C i in a.

Jazz-Band de primul rang

tot felul de distractii In

casinoul hotelului. Hotelul are o vedere admirabila spre mare.


Toate drumurile si bulevardele spre strand sunt asfaltate.

Sezonul incepe la 15 Iunie gi se termini la 15 Sept.


Dela 15 'tulle la 1 lulie gi dela 1-15 Sept. preptri recluse.
Pentru informatiuni gi retineri de odai a se adresa :

Societatii pentru exploatarea de statiuni balneare i


climaterice, Str. Exarcu 2, Bucuretti. Telefon : 2-33/58

110

www.dacoromanica.ro

I/

,Isx[S TA

-011.11,

Tiok

...ft
MI

ifin

---

---=---- =---'-/:--_________---=----_---!---------.----Hr IIVP

r -1-

A 4el: 61 911n

''A

IP

S--3 I
t
4

en

rt-

4.

0-25)

0F.

"PotitVtl?"1

REGAL" ICENTRAL"
HOTEL DE PRIMUL

RANG

HOTEL DE PRIMUL

RANG

CEA MAI FRUMOASA STATIUNE

BALNEARA A ROMAN I E I

Hole'
Bulevard Consiania
Otero- eleganfez i contort
Pozitie centrald piforeasca
recite camerele cu vedere la mare

Hotel Regina Conslanta


Conforf modern - Incalzire cenfrald

Bat - Telefon - Vedere spre mare


www.dacoromanica.ro

111

Hotel Francais
Propr.: Husser

Constanta

Hotelul societacii alese

Serviciu ireprosabil
Camere cu vedere la mare
G

Hotelul ci restaurantul funccioneaza


tot anul.
'Sr.' -`,.-% Ii72:3,,,,.yr,..-.,^rir,t. -..=1., - ,.:

,..,, .

'i.

:11,,-,--..t--- ..--t,.. N.
.

t ''-',

,..

4-.

.
,,---

.4.*

....,,--BAILE MODERNE Constanta, Str. Alex. Lahovary 2.


Bai cu nomol
Bai cu apa de mare
Bai medlcinale
Bai cu puctoasa si plaja naturall.
Camere mobilate cu vedere la mare. Preturi moderate.
Informatiuni la proprietarul: Morfi Papastavru, Constanta.
112

www.dacoromanica.ro

Techirghiol-Plaja
Gara Eforie.
Bai de nomol

Plaje

Bai

de mare
Hoteluri i restaurante de primul rang
Casino
stalate

Tennis

Informatii

Vile moderne in-

Teren de golf
Toate sporturile.
prospecte! Retineri de

camere la Soc. Techirghiol, Str. Mauriciu


Blank 4 (fosta Doamnei) Bucuresti

Hotel Movila, Movila Techirghiol


Casa de primul rang. 80 de camere cu tot confortul. Bucatarie recomandabila. Serviciu ireprosabil. Pozitia splendida la strand in mijlocul unui part.
Concesiunea hotelurilor Movila Organizatia Nationale Romans de
voiaj gi turism Europa"
Informatiuni, retineri de camere, cure
cu preturi globale: La toate agentiile Europa"

www.dacoromanica.ro

113

Vizitati Brallovul

4:,*:
1;4.1'1

o
7

''

r.

1.

11
41

6".

.;

11.;

;
! la 3 ore de capitals !
Traditionala cetate, situata in cea mai pitoreascii positiune a muntilor
Plimbari fruCarpati, strijuiti de paduri falnice gi munci pleguvi.
moase
Excursiuni incentAtoare
Climat placut
Manifestation;
sportive
note luri, pensiuni, camera mobitate en tot conform!,
Bai
curative gi strauduri modern in apropiere.
Seson tot soul.
Bragovnl vi di odibni, sanatate, multumire gi puteri not de munci gi
Secretariatul Cornisiunei Climatice in tocsin! Primiriei di
de vials.
toate informatiunile cerute de vizitatori
-

11IRO
.

114

www.dacoromanica.ro

-r

,Terit.;4.

MI

I. 'c!.
.:4.:4

HOTEL COROANA Brasov


Telefon 124, 125, 126

Confort ultra-modern
200 camere, ape curgatoare calda
i rece in fiecare camera, semnalizare electrica prin lampi, instalatiune
electrica de deteptatoare, ascensor,

incalzire centrals, bai, telefon etc.

Saloane de dejun si separeuri

foarte elegante

Grading mare i frumoasa cu terase

Cafenea mare si confortabilii


In grading i cafenea zilnic concerte

Sala de dans ( J A Z Z )
Camere cu pensiune complete
Pretax.* modeste

www.dacoromanica.ro

115

Sanatoriul Dr. LEONHARDT


& Dr. FLECHTENMACHER
Bragov, Calea Victoria' 68
Telefon: 250

444
144:A4k

...,

Clinic* specials pollens milted,


pa...01mi ginecologice si chirurgicale. Boli interne. Sail de
operatii co instalatie modern* gi
operate Roentgen
Diatermie, Helioterapie (tempi
de quartz) Sone:. instalaiiunl

de looks' fret:vents, etc.

c7"12

r .11.

*.

=tor' -.."71111"

Sanatnriol Dr. H. REINER si


Dr. W. FABRITIUS, Bragov
Str. Ernineseu 8. Telefon: 358
Sanatoria pentra boll interne gi
de regim, penult boll nervoase
gi pentru convalescent*
Hai de snare gi de aer, Hidro,
Hello ti Electroterapie, Masaje,
Raze ultraviolet, Diatermie,
Regim medical Itiintific, cur* de
odihni. Radiofnr etc. Instalatii gi
laborator pt. diagnostice interne

Sanatoriul

Dr. DOGARIU
B R A 0 V, Str. G-ral Averescu
Clinics specials pentru nagteri,
operatiuni ginecologice gi chirurgicale. Boli interne

Pensiunea SPRINGER

Casa de odihna .. Brasov, Str. Nic. Iorga 2. Tel.: 493


Situatiune centrals, in dosul Portii. Odai
frumoase, insorite. Confort modern. Bucatarie franceza gi roman.. de primul
rang. Dicta conform prescriptiilor medicale. Curs pentru convalescenti. Preferata
de publicul romiinesc
116

www.dacoromanica.ro

Strada
KAPE *i BAZANT BRASOV,
Regale Carol 46

gil #I Opticieni
CeasornIceri. GI
Begat asortiment de ceasornice, object. de ur #1 argint, Servicii
de masa, Tachmurl de argint, object. argintate de era chines, ocheNH pentru automobil. Reparadiuni de primul rang. Pre tun fine

INCALIAMINTE: MAGAZIN DE GHETE

RUDOLF IPSEN

BRASOV, STRADA REGELE CAROL

colt Sfr. Mihail Weiss .. Telefon: 491

Cioraparie
Si

.q.....

lingerie

%e.

-;l,.

of,

Gov

Robert Weber, Braov, Str. Regele Carol 7

N. V.

&

0. VESTEMEAN

Brasov, Regale Carol 51 - Telefon: 710 - Vis-a-vis de Hotel Coroana


Imbricimintis pentru dame, domni #i copil. Croltorie moderns.
Depozit: CEHOSLOVACA Bucure01
special de low-sport K. KRAFFT jun. & W. IIELM
Brasov Str. Voevodul Mihai 1 :. Specialist in mircile Leica. Zeiss-

Magazin

Ikon, Voigtlinder, Agfa. Mare asortiment de aparate fotografice si material


pt. fotograhi. Articole pt. sporturile de vari si de iarna. Articole de
Voiaj, Tennis, Turism, Pescuit, Vinatoare, Atletica wad, Football, Mingi,
Innot, Scrima, Ski, Rulete, Bob, Patinaj, Hokcy, Ca Uric, Canotaj

Incallaminte
Magazin special
Marfi de prima calitatel

Magazinul

.., '
rin.e/2
.

Brasov. Strada
Regele Carol Nr. 21

Prop. MAX HEITZ


Gel met mare si mai
bun asortiment de
inealtanunte

Preturi 'thine!

Georg Meyndl

Manufacturi, Tricotaje .. En gros si detail .. Str. Regele Carol 12


Telefon: 427 .-. Lingerie de domni si dame, dupi misura .*. Ultimele
noutiti in mods pentru dame si domni

www.dacoromanica.ro

117

Drogherla fi Parfumeria KRAFFT li HERBERTH S. A.


Brag() v, Plata Liberfillii
Mare deposit de produse de drogherie, specialitall farmaceufice,
parlumerie, arficole de foalefA, articole fotografice, instruments chirurgicale si aparafe medical.. Serviciu prompt. Preturi fixe

Magazinel de arficol de voiaJ el marockinerle

WALTER REND! Bragov,Regale


Sfrada
Carol 6
noufEll

gi specialifiji In cele mai fine Meale de cadou. Magazin


speciel pentru marochinerie .1 arficole de voiaj

0 Ibllitti
M i-

i /

Fabrics de creme de ghefe


Unsoare cauciucaf5 pt. bocanci

Ceara pentru schiorl

Premiafa la 38 de expozilli

Cele mai bogate asortimente


de haine pentru domni, doamne

i copii numai la magazinele

Societatii Anonime

Ceho slovaca
Braov

Magazin Vestemean
118

www.dacoromanica.ro

Cal mai bine asortat xnagasin de jueltrii,

cadouri gi amintiri din Tranailvaniis e

ALFRED GEBATER, Piata Liberlatii 8


Mimi pentru eolectionari. Socretarul local al Asociatiei internationale
pentru schimbol de mirci postale Concordia". Alfred Gebauer,

Pima Libertitii Nr. 8

Bijuterii, articole de aur st argint, antichitati, ceramics, mare


asortiment de ceasornice si articole de cadouri, depozit autorizat pentru.vAnzarea brichetelor si a amorselor

KONRAD GRAF, Brasov, Sir. Regele Carol Kr. I

Coafor de dame GUSTY


Ondulatti permanente
Ondulatii cu apd
Institut de imfrumusetare

Manicure

BRASOV, Str. Muraaenllor Nr. 7 In centru

PAlArii de'damA la Wiener Schick

lhagov, Str. Regele Carol Nr. 24


Milli de voiaj elegante si leftine.
Modele pariziene,
vieneze st originate, berete, salurl, Boni artificiale

CARTEA. ROMANEASCA" BRASOY


DRAOOMIR NEDELCOVICI, Targul Florilor Nr. 17
Librarte, papetdrie, asortiment complet de cdrti mmAnesti
si franceze. Hart' spectate pentru turisti

ZIEGLER', Braov, Str. Regele Carol 28


Specialittiti de opticd
Ceasornice

Obiecte de aur
Reparatiuni

Foto Bedarf / Articole de toaletA


Cele mai bune cumpfirdturt le faceti la

DROGHERIA C. II. NEIJSTXDTER


Bragov, Str. Regale Carol Nr. 14

Drogheria M. Kamner Drogherie,


Parfumerie
si Articole
fotografice
Brasov, Str. Regele Carol 18 (2 min. departure de hotelnl Coroana)
Lucritrile fotografice de amatori aunt developinge esteem de rapid
Mare deposit de articole de toaleti gi articole de voiaj

www.dacoromanica.ro

119

Cafeneaua --- Restaurant

ECITII
Bra 4ov

Sir. Voevodul Mi Dal Nr. 28, eta/ II

Cafenea de primul rang

Parisiana Grill
Cabaret - Bar

Braovo, Sir_ egina Maria 2


Program excelent
HoheWarte" Gridini Restaurant Teras5

Vedere minimal& pied departs in are Bartel al in 'stele din jurul


Braaovului. Panorama superha 'supra muntilor Carpals al a mnotilor
Plitubare epos.*
Hyena ex.
La 15 minute de Drag.
Harghitei.
Preluri moderate
edema.

,,t .

.1!'

.,

s.-.

Pensiunea

Splendid

,,

7" .."-:!'"7`'

.,, ;.

Bra*ov

I
1,

,%': 1 n..k..%. ,i-_.*

Contort modern, bucktarie francezit gi romfi-

neascit de primul rang

Cele mai fine articole de coloniale gi delicatese

ALFRED TARTLER, BRA0V


Specialitate in pesti vii
Fonda( la 1864

120

www.dacoromanica.ro

Vizitati SIBIUL

F.

Cel mai vecbiu ores al Transilvaniei. Biserici si turnuri. Colectii

de arta bogate si muzee de arta populara. Gradina oratului


cu minunate plimbari prin alee de pare, padure si livezi.
Sanatorii moderne. Punct de plecare pentru cele mai frumoase

excursiuni (curse regulate de autobuse) in imprejurimi si in


regiunea Carpatilor de Sud. Sediul Central al Societatii Carpatine Ardelene S. K. V.

www.dacoromanica.ro

121

Impciralul Romani lor


HOTEL (Romiscfjer
Kaiser)
-

Casa de primul rang 100 camere pozitie centrals static de tramascensor


apartamente cu bai sevai api curenta calda si rece
parate lumina electrica Incilzire centrala cafenea sali de minNou : sali speciale pentru micul dejun.
care comune si separate

SIBIU, STRADA REGINA MARIA Nr.2

Cafenea - Restaurant

Imparatul Romanilor"
Sibiu (in eladirea hotelului)
Locul de Intfilnire al societatii elegante / Bucatarierecomandabita / Vinuri alese / Voiajorii au
10 /,) rabat

Eduard Friedrich

BAIA
POPORALA
SIBIU -- STR. SAGUNA 4
- .,..

,,,5.

xs

-1

IF
4

41

111
, , 0...,
.. -

1 0

-1

,tr IN

11 '14' ''. ;

,,,-.........,

.7_1

Bale de innot in basin


Bale de aer si de soare

Lectii de innot
BM de alum' Ii aer cald
Bill de patina
BM de curb
PRETURI dela 10-80 LEI
ABONAMENTE REDONE

PA LT INI5

Sanatoriul

'saga
Sibiu
inallime 1403 mi.

Splendid& pozigie in mijloctil

-'. unor paduri de molift. Climb


muntoasi. Instalatii proprii de
4

.N.-f"', ,=--5,-' '


..,

,'

IN
-

''''

s,

'''' NOW t
-.'f' '
.
,

122

,_

-... -,

..-,,,

c., q'alt... -11

bale. Luminat electric. Telefon.


Servicin de automobile proprii.
La 2 ore departare de Sibiu.

Sezonul de vacs:
IUNIEOCTOMVRIE
Tennis / BM de soare.

.... ""

',b.

Sezonul

..-

.. -

de rural:

DECEMVRIEFEBRUARIE
Curse de ski 1i nininge

www.dacoromanica.ro

Restaurant si

Beraria populara

Sibiu, Plata Printul Carol 12


Proprietar: Carol Kovats
Furnizorul Curfii Regale

Vinuri de pe Tarnave, bere


Azuga, bucatarie specials, pre-

furi moderate

t
Ota,
;

Hotel - Restaurant

Dumbrava
Sibiu
10 minute cu framvaiul,
cal mai trumos local de

vane in mljlocul Dumbrevet. Camera de hotel

perdru viol. Restaurant


de primul rang
BERE LUTHER

.-dt-t

Vi

10 renumita coteiarie

catenea

Virgil
Bunea
losid Front.

Sibiu, Sir. Regina Maria 19

Cocul de Inldlnire al socielatii eleganle


Referinte de prima class

CISNADIE

HELTAU

Pentru excursioniti i turiti.


Cafeneaua,restaurantuli cofettiria

STURM
e localul eel mai indicat din CisnAdie. Bucatarie

de primal rang. Specialitati de vinuri ardelene

www.dacoromanica.ro

123

Clinica Martin Luther


Sibiu, Str. Baritiu 3 (Parcul oraenesc)
Telefon : 257

Apa calda $i rece,


ascensor, calorifer, iluminat de noapte - Al eg ere libera

Cei mai modern institut sanitar

a medicilor din cei


admisi de curatoriu
Se primesc bolnavi de toate cate-

!" 1$, ;,, -, Vf_^


te A_ .1.1.
t
14..11.1.1

jir.

afara de
alienati si boll contagioase
Laboragoriile,

WIS709

a ' p it/
-

tor modern cu ra-

-..,

- -.

'',..;1

zele 3Rontgene pen-

tru diagnoza si
terapie
Masaj
Raze

Diatermie
Electroteraple
ultraviolete
BM de curl
Intretinere da prima calitate

Regim special dupi tole mai mo-

derne expenente yi principii

Ospiciul cretin

Sibiu, Piata Schiller Nr. 3

Telefon: 492

Sub conducerea su-

-,14r1.5.4

RI

rorilor de caritate

ale Clinicei 'Martin


Luther(
Odai

curate cu apa, ca-

lorifer
Asezat in
centrul orasului, pozitie excelenta
Dejun in ospiciu.

Sanatoriu pentru boli de nervi i convalescents

Dr. Wermescher

Sibiu, Str. Dealului 32


124

Telefon I 445

www.dacoromanica.ro

Cartes Roma' neasce, Sibiu


Proprietar N. Clotan

LibrArie, papetirie, asortiment complet de deli romineoti of franceze.


1-11rti speciale pentru turioti

ARENA

Cereti pretutindeni ci or ap u 1

CArti potale ilustrate, ziare i reviste, debit


de tutun, lozuri pentru loteria de stat

CARL ENGBER - SIBIU


langA hotelul ImpAratul Romanilor

Casa de Mode Traugott Wachner


Strada Regina Maria 15, Sibiu

Cele mai de minima modele pent= dame gi domni,


mkt/marl, stofe de lamb, popline, cravate, mlitasuri
lavabile etc.

Preguri moderate

Foto E. Resch

Magazin special de articole fotografice.


Lucrari de amatori.
Articole de vanatoare.

Plata Regele Ferdinand Nr. 19, Sibiu

Felix Zach

---,(..;2)--:. Atelier devulcanizare-recauciucare Repretwo i z entant a Semperit Cord ptr. Transilvania.


.,.,...._,..,..r-

Sibiu, Strada Sari' 43

Casa de mods ,,W I L L Y"


Strada Regina Marla 24

Depozit permanent of bine asortat cu stole de Jana, mitisuri, cele


mai moderne modele of ultimele noublti de sezon.
Reprezentanta exclusivi a casei de mod& Periandros" Paris of a
fabricei de matase I. G. Bossert 8 Co." Lyon

Wilhelm
Schuster
cel mai bine asorfat magazin
de

mezeluri

delicafesse

Sir. Regina Maria Nr. 29, Sibiu

www.dacoromanica.ro

125

Garajul FRATII ADAMI


SIBIU

Cea mai veche intreprindere in aceasta


brand. Garaj, ateliere, benzins, uleiu,
accesorii

ELASTIC"
A. DATKY & Co.

Prima fabrics romans de arcuri ..i pile,

fabrics de topoare i piese forjate.

SIBIU, Str. Pulberariei Nr. 1


Telefon: Nr. 34
Arcuri de automobile / Arcuri de trasuri /
Arcuri de locomotive / Arcuri de vagoane

Arcuri de tramvaie / Arcuri spiralc /


Supoarte de fier / Curbe mici / Pile i

rapile / Ciocane pentru mans / Barose /


Maiuri de mans / Putce / Topoare, tesle i
dexel.

,)ALBINA

Institut de Credit

i Economii, Sibiu
Sucursale ;I agenfii: Brawv, Bucureti, Cluj, Dick,sSnmartln, Lugoj, Media', TarguMures, Timi ware

me Execuf5 fof felul de operafiuni bancare I


126

www.dacoromanica.ro

Aceia, cari caufa recreatie


nu se pot lipsi de contort! Excursionisfii si
aceia cari ii caut5 de sAnatate, cu totii pre-

fera deci statiunile balneare, sanatoriile si


hotelurile, cari le ofer5 conforful Iuminei
elecfrice cu care sunt deprinsi de acasa si
cari dispun de instalatii medicale electrice.

Aprovizionare
sigura

irepro*abila

cu curent electric pe teritoriul judetelor

Sibiu, Alba, Tarnava Mare,


Tarnava

Mica,

Mure*

5i

Odorheiu
vi se

SETA

ofera prin

racordare

la

refeaua

Sociefatii Electrice Tran-

silvanene pe Actiuni
Sibiu
www.dacoromanica.ro

127

Kgr 01111'u'inat:
DEBORIEC
Statiunea Balneo-climatica

COVASNA
(TREISCAUNE)
Linia BraovSfantul GheorgheBretcu

S e z o n: 15 Iunie

15 Septemvrie

Bal naturale de acid carbonic: calde, red gf uscate (mofete).


Bid sdrate gi bdi de nomol terapeutice. Felurite izvoare de
apt{ minerald pentru cura interns. VindecS: Boli de inimd,
arterloscleroza, hipertensiunea arteriald. sidbirea miocardulul, steno-cardia (anghina de Wept), reumatismul, astma,
dispneea cardiacd, varicele gi flebitele. Boll nervoase, boli
de femei, boll de stomac, ficat, rinidil, nutritiune, etc. etc.
Fortified gi tonificd organismele obosite, sitibite gi anemiate.
Unlit subalpind, altitudinea 568 m; temperatura duice, plAcutS gi feritS de curenti de aer. Localitate fdrS pretentiuni
de lux; case, hoteluri gi restaurante cu preturi convenabile.
Statiune de cale feratS, posta, telegraf gl telefon, locuri
de excursiuni, strand, muzicd etc. Asistenta medicaid este
asiguratS prin 5 medici.
Cereti prospectul statiunii.
Comislunea balneard (la Primdrie).

128

www.dacoromanica.ro

HOTEL PRINCIAR
BUCURESTI, Bulevardul Elisabeta 15
HOTEL DE PRIMUL RANG
TOT CONFORTUL MODERN

PRETURI CONVENABILE

PRINTEMPS DE PARIS

_Fo;frlealPa

v Tic i .

care rare

pruncivara

cyte &lag] in noun

Paglinz.

a .1 Zit

BOURJOIS
Pflate/726
cie

Pary. "
;III,

1,(11
141D

llimt-.911

BOURJOIS

Crimea, de. Fords pastel., de Mon Parfurn ei de Soil. de Paris.

FURNITURI PENTRU AUTOMOBILE

E. Baron 8 C. Miller Sion!


firmei Baron & Casada
CASA FONDATA IN ANUL 1907

BUCURESTI III,

TELEFON: 216-75

Str. Slatineanu Nr. 5 (fort Nisipari)

www.dacoromanica.ro

129

Insfifuful de fizioterapie i Sanaforiul


Casei Magistratilor din Baile-Sovafa.
Cea mai frumoasli cladire en tot confortul la Mile Sovata
este Casa Magistratilor, proprietatea Asociatiei Magistratilor
din Ardeal, Banat si Crisana. Poseda pavilioane de locuit,
popota, bibliotecti, said de lecture, muzica, conferinte, ve
rands, terasti on pare si fantanti arteziana, curent electric pentru fizioterapie, sanatoriu special, instalatiuni moderne ei
complete de hidro- si electroterapie, laboratoriu de analize
ohimice. etc.
SANATORIUL CASEI MAGISTRATILOR posed 17 camere

cu 20 de paturi pentru pacientii cari necesita un tratament


sistematie de fizioterapie. Medic -sef Dr. Marius Sturza. Pretill zilnio 400 Lei (pentru magistrati 300 Lei). cuprinde locuinta, serviciul, iluminatul, mancare dietica de 8 on pe zi

prescrisa de doctor, 2 vizite medicale zilnio in camera; intreg


tratamentul de hidro- si electroterapie, MU medicale de orice
fel. Camere luminoase, bine mobilate. In sanatoriu este instalat stabilimentul de hidro- si electroterapie, uncle accesul
se face direct pe sell inchise Cu genial.
Aceia, cari au nevoie de tratament combinat de bill sarate
cu hidro- si electroterapie, cum si aceia, carom baile aerate
le sent oprite, dar au nevoie de nn tratament de fizioterapie,
chiar clacti nu loeuesc In sanatoriul Casei Magistratilor, ci in
alto vile si hoteluri din statiunea Sovata, pot sa urmeze tratamentul sistematio la stabilimentul de hidro- si electroterapie al sanatoriului Casei Magistratilor, singurul stabiliment
de acest gen la Bails Sovata, Inzestrat on cele mai perfecte

instalatiuni, sub conducerea pi privegherea d-lui prof. univ.


fizioterapeut si balneolog Dr. Marius Sturza.
La FIZIOTERAPIA CASE! MAGISTRATILOR se pot urma
tratamentele de:
1. Hldroteraple sistemele: Winternitz, Priesnitz, Kneipp,

Bai de jumatate, de valuri, Intregi, bal de aer


cald, Intregi sau partiale on spalari, comprese urinate de
ppalari, dus en aer cald, aburi, impachetari, dus seotian
Lahmann.

sau alternat, frictiuni complete, NH electrice partiale (superioare, inferioare) urinate de bale jumatate, san de alte pro oeduri, dusuri alternate, calde, reci, bai de eezut, spaltiri
si friotiuni partiale, irigatiuni, afuziuni, comprese de cap,
ceafa, inima, piept, abdominale, directe sau prin conducts si
aparate de metal.
2. Bat medicinale: BM de brad, de musetel, de flori de fan,
de pucioasa, acid carbonic, oxigen, aer comprimat, bill spumoase (sistem Dr. Sander) sau combinate, bal electrice, inhalatinni.
3. Electroterapie complete: BM electrice complete sau partiale, curent Galvanic, Faradic, sau de inalta freeventa,
bill bi- sau poli-eelulare, Tomizator.
4. Dlatermie.
5. Radlotecaple: Sol lux si raze ultraviolete (Cvart), Radiolux, Vapofor.
6. Masaje manuale (partiale si generale), masale de vibratiune, cosmetics medicinalA.
Taxa le tratamentnlui sunt moderate; magistratii, functionarl publici, copii si pacientii saraci an reduceri insemnate.
Sanatoriul este deschis dela 1 Iunie pana la 30 Septemvrie.
130

www.dacoromanica.ro

SO VATA

Statiune balneo - climatica


cu clima subalpina. Altitudine de 540 m, vegetatiune

abundenta in regiunea cea mai paduroasa a Europei.

Lacuri termale solare de temperature variata


intre 32-540 C cu concentrare diferita intre 6 o250 0 sare.

Indicatie medicala pentru boli reumatice, gi

artritice, boll de femei, anemie, diatesa exudativa a


copiilor, limfatina, scrofulosa, insuficiente endocrine,
cataruri cronice i convalescente.
Stabilimente pentru bai calde, bli gi impachetari
de nomol, inhalatie, irigatie, bai de soare gi de aer,
instalatie de fizioterapie moderns i confortabila.
Sanatoriu in Casa Magistratilor.
4 hoteluri, 120 vile cu 1600 camere, apeduct, canalizare, lumina electric5.

Preturi moderate. 4 Terenuri de v3nat, pescuit de pastravi ;i raci,


canotaj. + Promenade si parcuri bine Ingrijite, locuri pentru excursiuni. .8, Tennis, concerte, baluri. Lime muzica militara, seara
jazzuri.
C. F. R. 50

Aurobus, automobile li trisuri la gara.


P. T. T. + La
reducere.
Prospecte ;i informatiuni la directiunea bailor

Ballo Vatra-Dornei Bucovina


Sezon 1 Iunie

30 Septemvrie

Statiune cu izvoare radioactive.

Altitudine 804 m.

BAILE: Bai carbogazoase i feruginoase in cazi de

cupru. BM de nomol continand materii de extreul


electric.
Bai de sare.
Bai hidroelectrice i de
lumina.
Instalatie complete de hidroterapie sis-

Institut modern de mecanotern Winternitz.


terapie sistem Zander - Herz.
Institut de radiologie.
Laborator clinic i balneologic-diatermic.
Izvoarele minerale contin cantitati man de radiu,

fier, magnesiu, calciu, litiu, sodiu, potasiu, fosfor,


sulf gi acid carbonic.

Indicatiuni terapeutice: Afectiuni cronice de


cord, reumatism articular gi muscular, anemic, guta,
obesitate, diabet, boli ginecologice, nevrita xiatica,
nevralgii, exudate, scrofuloza, pdiomiclita, etc. etc.

www.dacoromanica.ro

131

33-tteia
.clite oat/mate
(71aulleiou1 toottinesc)
ape minerale radioactive
feruginoase, foarte bogate in

cu

1
2

acid carbonic. Cu efect mare


>

la boale organice de inima


sau arteriosclerotice, la aorta,

01
o

dupa podagra, anemie, reumatism si morburile de nervi dupa


infectiunile acute sau cronice gi

la turburArile circulatiunii sange-

lui. La boalele de rinichi, catar


de besica, la morburile femeiesti, neplacerile climaterice

cn

Bai naturale acido - carbonice,

feruginoase. Cure de baut

Hotel de pri-

mal rang!
Pensiune dieteticA cu preturi moderate

Basin non, modern de

innotat cu plala de scare


Directionea Bailor BUZ1A$, Banat
132

www.dacoromanica.ro

BAILE GOVORA
Ape minerale iodurafe li sulfuroase,
recomandate in reumatism, artritism, guts,
dermafoze, sifilis.

Stabiliment balnear modern.


Institut de fizio- i electroterapie,
aer comprimat (a la Reichenhall), mecanoterapie (Zander) etc.

Hotel Palace
cu confort ultramodern i alte hotele 4i vile.

Teatru, concert, distractii, cinema etc.


Informafiunl, prospecte, farife la:
Soc. Govora-Callmane4f1, Bucure;ti, Strada Brezoianu Nr. 62

Haile Calimanevti.Cficiulata
Ape minerale clorosodice sulfuroase, recomandate in
reumatism acut, cronic, gutos, etc.
Stabiliment balnear, institut de hidroterapie, fizio- gii
electroterapie.

BM de soare, plaje (strand).


Mare le hotel al societatii cu
confort modern.
Numeroase alte hotele i vile.

Teatru, casino, cinema, mu.


zici etc.

Izvorul Caciulata
Apa minerala clorosodica, sulfatata i litinata suverana

in litiaza renala urica i hepatica, artritism, etc.


Apa de Caciulata se expediaza in sticle.
Informatiuni, prospecte, tarife la:
Societatea Gov ora-Calimaneti

Bucureti, Str. Brezoianu 62

www.dacoromanica.ro

133

VALCELE
BAi eficace contra bolilor de stomac, ficat,

anemie gi contra bolilor de femei

Cure interne / Bai de acid carbonic /

Hidroterapie / 250 odai / Restaurante

Sezonul 15 Iunie

15 Septemvrie

Apa de bAut

Valcele ElOpatak"
e cea mai sanAtoasA

Reprezentant:

GEORGE FLEISCHER
Bratov, Strada Ecaterinei 11

STANA DE VALE

flind sttuat8 In mijlocul al mai multor mil de jugAre de


codru secular de brad, dispune de un aer foarte bogat in
ozon gl absolut lipsit de prat. S t dna de Vale este situate
In cel mai frumos loc al muntilor Bihoreni, la izvoarele ladului, la o intiltime de 1080 m., Intr'un basin fncunjurat de

mums, variind Intre 1300-1600 m, Intrunind cele mai prielnice


conditii pentru o statiune subalpina si este absolut ferit8 de
vAnturi.
Comunicatia: dela Oradea 87 km, cu auto 2,

ore sau cu trenul panti la Beius si de aici cu trtisura 25 'km

Sezonul se Incepe la 15 Iunle i dureaza pana la 15 Sept.

Ave1I arsurl la stomac?


All Melt?
Tu11/1?

Bell sImplA sau ca lapte caldut minunata ape

Maria
din Malna,$
S. A. V. A. Soc. Anon. Bucurelt1 VI
Strada Putu cu apti rece 55

134

Telefon: 331 27

www.dacoromanica.ro

UZINELE DE FIER

b5I

DOMENIILE DIN

R E S I T A S. An

Stu.

ere

t2i

Capital social 750,000.000 Lei

Fier de comer(, grinai 111 LI, for fasonat, table grove 1i mijlocii,
line gi material mirunt pentru ecartament normal gi Ingnst. Schimbi.
tort, macaeuri, incrucigiri, poduri, gi Ate constructii de fier. Osii,
bandaje, perecbi de roji complete pentrn locomotive gi vagoane, garnitun de roti 1i roti din total turnat pentrn lint: Ingoete. LOCOMOTIVE

pentru ecartament normal gi inguet. Pleat: turnate din font:. Pleats


tomato din otel gi pies forjate pine la greutatea de 30 tone buceta.
Suruburi, niturl, buloane, tirfoane, gramposne. ElecIro.moloare,

dInamurl, generatoare, transformatoare, instalajinni complete


de central. electrice, indostriale gi comussale, electrificiri de orate. Echi-

pament electric pentra Industrie petroliferi. Atelier de eonstruclinne


pentru aparate gi unelte de sondaj. Armament 1i munitiuni. Pluguri

gi alto unelte agricole, lopeli, cape, etc. nicovale".

Mine, fabrici gi domenii la : Relita, Anina, Bocga, Oravita, etc.


Pentru flee laminat gi magini agricole, representantat
99

socomEr 9 Societate Comerciala Metalurgica S. A.


BUCURE

Telef.: 340-10

I, CALEA VICTORIEI 51
Telef.: 340-10

Adresa telegrafici : ,,Socometal"

Fratii

Neumann

Moara cu aburi
Fabrics de spirt
gi drojdie

Societate Anonima Industrials Arad

Fondat la 1853
www.dacoromanica.ro

135

Cartea Romaneasca
Societate anonima
Capital 100,000.000 Lei
Institut de aria grafice, editor& gi libririe, a &rlf didactice gi literare

romilne gi airline, regiatre li furnituri de birou, legitorie, stereotlpie, litografie, turnatorie de litere, eartonaje 41 fabrics de ghlosdane
Departamentni galanteriei
Artico le de voiaj, trom, genii de piele pentru dame, bronsuri, eta mete, cristalsmi, porpsianuri

Sectie speciala de jucarii


f Bolevardul Academiei 3 \

DIREC,TIUNEA

1 Strada Edgar Quinet 4 f BU CURET I

Institut tipo-litografic, arte grafice


confectiuni de hartie

oseaua Bonaparte 58-60


BUCURETI e

BRAOV ,
CLUJ 1
TIMIOARA
CH1INAU

Bolevardul Academiei 3
Strada Paris 16 (Gobi - Headmen)

Calea Molitor 62-64 (Siete.)


Pisa Florilor
Calm Dorobantilor Nr. 14-16
Pula Tepeg Vodi Nr. 2
Str. Haralambie 73

Magazine de desfacere:
BUCURETI
BRAOV
CLUJi
TIMIOARA s
CLIIINAU

Buievardol Academiei 8-5


Gales Molitor 62-64
Piam Florilor 5
Pima Unirei 7
Bulevardni Ferdinand 5
Pasajoi Primiriei

Societati afiliate:
CARTER ROMANEASCA" din Vales Tarnavel, Dicioainmirtin

Reprezentante :

BALTI, LIPOVA, ALBA-IULIA


136

www.dacoromanica.ro

0 mare fntreprindere romaneasca

Fabricele D. MOCIORNITA

Bu cur e0 i, Str. Apele Minerale 67/5


Produsele fabrici-

lor, sectia abaciriei : Talpa tabacita


sistem lent, toval,
blank pentru curelari ;
blanculece; crupoane
pentru curele de transmisie; box, chevreaux,
mesini precum si orice fel de pielarie find.

Sectia 'Inca I taminte: Incaltaminte de

tot felul, militara si

civill: Ghete si pantofi pentru domni si


copii;sandaleromane,
pantofi de cercetase,
bocanci militari etc.

Sectia articole de voiaj numai din piele veritabila. Sectia confectiuni:


Uniforme civile si militare.

Depozite de vanzare: Str. Carol 29, Calea Grivitei

196,

$oseaua Mihai Bravu 12. Provincie : Cluj, Brasov, Craiova,


Ploiesti, Roman, Tecuci, Buzau, Campu-Lung, Targoviste

Uzinele

DURA

S. A. TimiNoara
Sucursale in Bucu.
resti si principalele

rave din tara


Baterii pentru lampi electrice de buzunar,
radio $1 telefoane, candelabre, lamp',
brichete, felinare Gnom de celuloid, felinare Mady, diferite articole de metal.
Fabrics de elemente galvanice
www.dacoromanica.ro

137

4X.E.CALANC.0 Ft 31

R.1:1K164.1"..N.1 6-1 1.-1-almai;

11111.1111111111.11.111
138

www.dacoromanica.ro

CREDITUL
MINIER
Societate Anonima Romany pentru Desvoltarea
Industrial Miniere
Capital social : 605,000.000 Lei

Sediul:

BUCURE$TI, B -dul Take Ioneseu 43


Directia tehnica : Ploiesti, B-dul Independentei 23
Statia de Export : Constanta, Str. D. A. Sturdza 7
Rafinarii: Aurora-Micoi, Brazi (in constructie)
k,

et

0.4

f
40

gAli#

t
0

,ta-'",,:a

Vederea Santierului Moreni


Credit Minier Franco-

Creditul Minier

Roumain

0. R. Petroleum-Vertriebs-

Paris 8-e
57 Av. Victor Emmanuel III.

Wien III, Rennweg 25


Rafin8rie la Dr5sing si

G. In. b. H.
Korneuburg

Creditul Minier
D. R.
Petroleum-Vertriebs-A. G.
Munchen 2 NO
Prinzregentenstrasse 6

D. R. Motortank-Schiffahrts-

G. m. b. H.

Mdnchen 2 NO
Prinzregentenstrasse 6
Statia de rezervoare la
Deggendorf

www.dacoromanica.ro

139

BANCA NA 1011111.11 A ROMANIEI


SOCIETATE ANONIMA
Capital social Lei 600,000.000

Sediul: Bucure0 I, Sir. Lipscani Nr. 25


Adresa telegraficg: BANCANAT

Guvernator:

Telefon: 2.04.10

Vice- Guvernator :
Oscar Kiriacescu
Adm. Deleg.:
C. Stoicescu
I. Lapedatu
Ad-tor:

Prof. Gr. Dimitrescu


G. Cesianu

M. Demetrescu
C. T. Teodorescu

C. Baicoianu

N. Balanescu

Pref. Cons. de tens.: C. Cioranu


Censori:
R. Angelescu
I. Cocarile

Gr. Eremie
D. Christescu

G. Georgescu
Chr. Simionescu

Comisar al Guvernului:
S. Nenisor
Sucursale:Brgila, Cernauti, Chisinau, Cluj, Craiova,
Galati, Iasi, Sibiu, Timisoara.
Alba Iulia
Arad

Fggaraq

C. Lung, (Bucovina)
C. Lung, (Mt4ce1)
Cabal
Caracal
Cetatea Albg.
Constanca

Fglticeni
Foclani
Giargiu
Hotin
Hufi
Ismail
Logol
Miercurea Ciucului
Odorhei
Oradea
Oravita
Orhei
Piatra
Pitesti
Ploiesti

Dej
Deva
Diciosanmgrtin
Dorohoi

Ramnicu-Sgrat
Ramnicu-Valcea
Roman

Baclu
Balci

Barlad
Bazargic
Bistrica
Botosani
Bralov
Buzau
Calgrapi

140

Agentii:

Radituci

Satu Mare
Sf. Gheorghe
Silistra
Sighet

Sigh i para
Sm/. Sit vanlei
Slatina
Soroca
Suceava
Targoviate
Targu-jiu
Targu-Mure
Tecuci
Tighina
Tutees
Turda
Turn', Mggurele

Turnu Severin

www.dacoromanica.ro

Vaslui
Zalitu

TINE METAIERGICE UNITE ..TITAN. NADRA6.CAIIN

Socielale Anonima Romano

j oalf&bare alw

VAN ZAREA:

SOCOMET" BUCURESTI
CALEA VICTORIEI 51

www.dacoromanica.ro

141

ASTRA ROMANA
SOCIETATE ANONIMA
Benzins, Lampanf, Moforina,
PacurS, Cots, Asfalf, Uleiuri,

Minerale de prim a califafe


Penfru comenzl
In inferiorul taril

a Se adresa:

SOCIETATE ANONIME
PENTRU DISTRIBUIREA
PRODUSELOR PETRO-

LEULUI, BUCURE$TI,
Sfr.G-I Budi*feanul1bis
Telefon 3.38.10
Penfru vanzari

la export a se

adresa:

ASTRA ROMANA
SOCIETATE ANONIMA

BUCURE$T1,
B- dul Carol 10

Telefon 3-99-09
142

www.dacoromanica.ro

PP

STEAUA ROMANA"

Societate Anonimi pentra Industrie Petrolului, Bucureeti


Capital social: 1.000,000.000 Lel / Rafinaria Campine: capacitate
de lucru circa 1,500.000 tone titei pe an. Refit:aria Moineiti: eapa.
citate de lucre circa 100.000 tone titei pe an.

Pentru comensi in interiorul terii a to adresa: SOCIETATII ANONIME


PENTRU DISTRIBUIREA PRODUSELOR PEIROLULUI
Bucurelti, Str. General Budieteenu 11 bis
Instalatiuni de export: Constar:la, Giurgiu

chili

Colectura
APOLLO
Dirijata de Al. Busuioceanu
cuprinzand brosuri ilustrate privitoare la: Arta romaneasca veche, arta romaneasca moderns, muzee si
colectii romanesti, orase si locuri de arta in Romania

Bropri aparute:
Tatarescu
Aman
Andreescu
Iser
G. Petrascu

de Al. Marcu
de 0. W. Cisek
de G. Oprescu
de Al. Busuioceanu
de G. Oprescu
de Tudor Vianu
0. Han
Bourdelle in Muzeul Simu de 0. Han
Balcic
de Em. Bucuta
de Paul Nicorescu
Cetatea Alba

Brosurile an aparut in editura Ramnri" si

se

giisesc in toate librariile

www.dacoromanica.ro

143

MICA
Societate Anonima

Romana miniera

BUCURE$T 1

Str.BenittoMussolini24

TELEFON: 2.18-61
Capital social: 125,000.000 Lei deplin viirsat

Rezery e: 31,811.000 Lei

rExploatarea minelor de aur


Ruda 12 Apostoli din Brad
si Valea Morii. Exploatarea
minei de carbuni Tebea. Ex-

ploatarea carierelor din Albesti (ampulung) siMateias


(Muscel).
Exploatarile de mina din Voi-

neasca(Valcea),Instalatiune

proprie pentru rafinat si


prelucrat aur si argint

Face orice afaceri miniere


144

www.dacoromanica.ro

EXPLOATAREA

FAROL A"

Societate anonima

pentru exploatarea fabricei romfineti pentru

laminat i tras metale


Amnia * Alama * Alu-

miniu in table, fun-

dull, benzi, bare profile, sarmii, cabluri *


Bronz in table i sitrmii

precum 1 tot feint


de aliaje Cu: mangan,
nickel, aluminiu, etc. a

Focare pentru locomotive * Fier pentru


beton armat
Biroul de vanzare i depozitul:

Bucureti, Str. Vasile Lasciir 1 (Plata

Rosetti). Telefon: 3.42.52.

Uzina:Braov,(Honterus)Str.Carpatilor

60-68. Telefon: 367

www.dacoromanica.ro

145

Cassa Genera la de Economii


din Bucure*fi
(Inflintafa la 1881)

Instifutie autonomy garanfata de Sfaf.


Toate oficiile potale primesc depuneri i fac
restituiri.
Avantajii deosebite la depuneri i mari inlesniri
la restituiri.

Se pastreazi strict secretul depunerilor. Scutiri


de impozite pentru dobanzile depunerilor papa la

100.000 Lei inclusiv.


Cassa Genera la de Economii din Bucuresti, infiintata
la 1 Apri lie 1881 pe linga Cassa de Depuneri si Consemnanuni, s'a despitit de aceasta institutiune si a primit
dela 1 Ianuarie 1931, o noui si specials organizare conform cu institutiile similare din striinatate.
Institutie autonomy garantael de Scat, primeste depuneri pe librete incepand dela 50 Lei. Depunerile mai mici

de 50 Lei se fac pe Foi de economii" cu timbre speciale.


Oficiile postale din intreaga %ark primesc depuneri si
fac restituiri pentru Cassa Generala de Economii.

Inlesniri speciale pentru economiile tcolare.

Principalele avantajii sunt :


Statul garanteazA economiile depuse si dobInzile lor.

Sumele depuse sunt tinute secret si ele nu pot fi poprite sau urmirite.
Dobanzile la depunerile de economii pe librete pans

la maximum 100.000 Lei sunt scutite de impozitele


asupra veniturilor mobiliare, de impozitul pe venitul
global, cum si orice alt impozit al Statului, judetului
sau comunei.
Actele depunitorilor ;i titularilor libretelor de economie aunt scutite,
in raporturile lor cu Cassa Centrall de Economii, de taxele de timbru
si impozitele pe actele ;i faptele juridice.
Restituiri pita la 2000 Lei se fac firs aviz prealabil ;i dela mice
oficiu po;tal din tarl.

Sotiile ;i copiii minori pot face ;i retrage depuneri ca mice


alt depunitor, dupi voia lor.
Se primesc depuneri conditionate, dura dorinta depunitortilui.

Depuneti cu incredere economiile la Cassa Generali de Eco-

nomii, care le pistreaza in perfecti siguranta vi le fructifica


mirindu-vi averea.
Nu oneti ascuns banul vostru, ci nu rodelte
poate veni
furtul, qi vi lipseoe de el.

146

www.dacoromanica.ro

FABRICA DE BERE

BRAGADIRU
SOC. ANON.
Fondatii in anul 1894

IMINE11=1
1111=1111111
Produce:

BERE

(pufere de productie:
50,000_000 lifri anual)

Malt, Droidie
*i
Acid carbonic

INEi

P.

pet

-2;rzo-

BRau P4
,

IM=NIMEMIIIIMM1=MMI

Sediul:

BucureVi VI.
Calea 1:a5ovei 157

*v_.-

Telefon: 310-40
www.dacoromanica.ro

147

Lumina mulfa la
consum

minim

de

curent clau becurile


calitate.

Constructia de pre-

cizie a lampilor
no a sf re moderne
asigura
perfecta.

148

receptia

www.dacoromanica.ro

ASTRA

PRIMA FABRICA ROMANA DE


VAGOANE BSI MOTOARE S. A.
Capital social 420,000.000 Lei deplin varsat
Directiunea generala:

BUCURE TI III
Str. Biserica Amzei 11

UZINELE IN ARAD
Adresa telegrafica: VAGONASTRA

11
UZINELE EXECUTA :

Vagoane de persoane, speciale gi de marfa. Vagoane

cisterne pentru petrol, benzini, uleiuri, alcool, acid


sulfuric, etc. Vagoane pentru cai ferate industriale,
forestiere, miniere, Decauville, etc. Reconstructiuni
gi reparatiuni de locomotive. Rezervoare pentru petrol, benzins, ape, etc. de once forma gi capacitate.
Cazane de aburi de inaltft presiune. Constructiuni
de fier, poduri gi constructiuni statice, stalpi gi suporti

nituiti. Elevatoare de carbuni. Piese de foryt gi


presate de mice fel. Piese turnate din fonts gi bronz.
Arcuri de suspensiune. Instalatiuni moderne, pen-

tru rafinerii de petrol. Butoaie de table


..

www.dacoromanica.ro

/Mb.

149

DISCOM

SOCIETATE DE DISTRIBUIRE
COMERCIALA DIN BUCURE$TI S.A.
Bucurelfi: Strada Brezoianu Nr. 23
Infrebuinfeaza 608 vehicule, parcurgand
zilnIc 13.950 km. Aprovizioneaza zilnic
8040 debitanfi. 605 birouri ;I depo-

zife proprii.

Depozifele de produse

C.A. M. li DISCOM

Banca Crissoveloni
Bucure0i, Colt& 41
TELEFON : 3-74-10
ADRESA TELEGRAFICA :

Crissoveloni
III
Face toate operatiunile
150

ba nca re
www.dacoromanica.ro

Societe Anonyme des


anciens Etablissements

SK ODA,'
PILZEN

Uzini in: Pilsen: Olellrii, turnAtorii, forje, fabrici de arcuri, de locomotive, de automobile; atelier de constructiuni
mecanice, fabrici de scale. de roti dintate, de meeanisme de preeizie, de motoare de avialie, de to-

anti, proieetila gi de magini pentrn indactria


Doudlevce : Fabrici de podori gi constructittni metalice, fabrici
de :pante electromecanice.
Nyrany : Fabrici de proiectile.
Praha Smichov: Fabrici de constructiuni metalice,
Hradek Kralove : Atelier de constructiuni mecanice.

Mlada Boleslav: FabricA de automobile gi camioane.

Hratlek

Rokycany: Laminoare pentru tonic metalele.


Brno : Fabrici de produce electrotehoice.
Komamo
eintiere nayale.

Capital: 200,000.000 coroane cehe = 1 miliard Lei.


Numirul lueritorilor gi functiorutrilor: 30.000
Numirul maginilor gi maginilor-unelte s 7.000
Mecanicd : Instalatiuni complete de magini en &burl gi turbine, turbine
hidranlice. Inc ta lal inni complete de traini electrice.

Instalatiuni pentru fabrici de bore, spirt, capon gl oleiari.


Instalatiuni mecanic.e pentru mine, refiner:: de petrol, fa-

brici de sablir, ciment, etc. Rot: dictate de prim:ale

MAG gi CITROEN.
Automobile : Automobile de turism, eamioane, tractoare agricole, stropitosre-automobile, etc.
Abatoare: instalatinni complete de abatoare moderne, instalatiani de
frigorifere gi fabrici de gbiatli.
Avioane: Avioane militare, ayioane de turism, comerciale, etc.
tint. naval : Construetinni de vapoare de mare gi

Construclii Compresoare pentru gosele en motor Diesel can co abur


grele : pink la 20 tone, searificatoare, stropitoare, etc. Concasoare
pentru pietre, tobe de sortat gi insulatiun: complete stabile gi mobile pentru pietrig gi nicip. Concasoare ea filet.
Mori en bile.
Cabluri : Cabluri electrice de once fel qi pentru once tensiuni. SArmA

eleetricA isolatA, alrmA de bobinaj, etc.


Locomotive : Locomotive de once tip qi de toate puterile.
Antomotoare gi antobuse pe gine.

Pentra once Informatlunl a se adresa:

Biroului administrativ al labricelor


B a c u r e t l I, Str. Italian& Nr. 3 Telefon: Nr. 542-12

www.dacoromanica.ro

151

Banca de Credit
Roman
Bucureti - Str. Stavropoleos
Fondata : 1888
Telegrame : Barcredit"

IMIMIMl
Capital 400,000.000 Lei
Rez. 350,000.000 Lei

Sucursale: Balvi
Braila
Brasov
Cernauci

Constanta
Galati
Iai

Oradea
Timioara

Corespondenti in toat'a Romania, precum i toate pievele importante din


strain'atate
152

www.dacoromanica.ro

BANCA COMERCIALA
ITALIANA I ROMANA
Societate anonima

Capital socia1:100,000.000 Lei


Rezerve: 42,352.663 Lei
Sediul central: B U C U R E T I, Str. Bursei 2
S nen r s a 1 e: Arad, BrAila, Brasov, Cluj, Constanta, Galati, Sibiu, Timisoara.

Toate operatiunile de banca


Serviciul de Casete (Safes)
Adresa telegrafica: Romcomit"

Reprezinta: Banca comerciala

italiana, Milano

Societate pentru industria textila

BUHUSI"
Capital social: 450,000.000 Lei
Rezerve: 492,000.000 Lei

Sediul social: BUCURESTI

STR.STAVROPOLEOS 6

Fabricile la BUHU$1 (Judetul Neami)


Stole de mods pentru doamne
Stole de Kamgarn pentru domni
Stole de Cheviot pentru domni
Posfavuri si stofe faranesti
Tesafuri de bumbac

www.dacoromanica.ro

153

Noua soclefafe

a afellerelor

PI

VULCAN"

S.A.

Bucuresft

Uzine: Bucure#11 VI, Str. Henning 19. Tel. 322 60 gl 322 69.
B
g III-Nol: Tel. 2 7
BIroul de monfaJ: Pit:deg% ale.. Em loom, IV, 3 Tel. 15 05
Usinele en foot InflinUte In anal 1904, tar actuala societate s'a conedtnit In 1921 / Fabrics de vagoane din Bucuregtii-Noi s'a infiimat In
1904 / Capital socials 100.000.000 Lel depliu vlirut / Forts motrice
instalata : Bucuregti : 610 cai vapor'. Bocuregtii-Noi : 240 cal vapori /
Suprafaja terenului nainelor : Buouregti : 35.000 m, p. din are 15.000
cladiji. Bucureltii-Noi: 150.000 m. p. din are 7.503 clAdiji / Namirul
mijlocin al Ituritorilor ocupall: 500 In a:ice, 100 la montaje euerioare.

Produsele fabricei sunf:


Caune de aburi de built& presinne Babcock & Wilco. / Cal.JUIC Cornwall,
Lachapelle, etc. / SupraIncilaitoare, Economisoare, Epuratoare de api /
Tiraj artificial / Lucriri de Inzidiri gi isol&ri de canine / Instalajii mo-

dame complete pentru distilerii de petrol / Modernieiri de instalajii


pentru prelucrarea pleiului / Cologne de rid, cologne de rectificare, cuptoare, ricItoare, etc. Execujie ea nitnire pneumo-hydraulics gi cu snduri electric& americani / Reservoare de taste formele, gi mirimile,
sudate sail nituite / Transmisiuni / Turnatorie de ojel, font& gi brons
Poduri si construcjinni de fier de tot felul / Poduri rulante gl macsrale /
Vebicule II vagonete industriale / Magini gi aparate penult industria aaharolui, uleiurilor, stipunurilor, etc. / Magini de moririt / Aparate de
distribult benzin&

levi de lies sedate.

Banca urbana'
Bucure*ti, Calea Victoriei 7

Capital social

rezerve
96, 000.000 Lei
si

1111

Face tot felul de operatiuni bancare

154

www.dacoromanica.ro

FORESTIERA LOMAV S. A. R.
BUCUREVI, Ca lea Vietoriel it
Adresa telegrafiea: Lomag, Bueuregti

Fabrici de cherestea: Miron-Cristea, Deda, Homorod (Rupea)


Satu-mare, Zavoiu

Societatea afiliatd: 'Moment. Soc. An. Forestierti


Fabrica de cherestea: Moroeni
Produce: Cherestea de stejar, fag si fine foioase, brad st
molid, Parchete, Lemne de mine, Lemne de foc,
Traverse, Prdjini etc.

.11SE4
Socielate Anonimd Romdnd

de Electric Hale

81r. Smardan Nr. 7

B UC UR E TI
Telefon: 367-57

UZINELE DIN VASTERAS, SUEDIA


construesc:

Generaloare
Transformaloare

Moloare ,i gparale

panel la cea mai inallii


capacitate *1 lensiune.
www.dacoromanica.ro

155

Prima Fabrics de Salam $i Mezeluri fine


Prerniat el, Meda III de our al Grand Prix
Fondaf 1850

L. PATAC

Tel. 331-63

Furnisorul Curti' Regale

Depou general: Bucuresfl, Sir. Carol Nr. 60


Sucursala: Bulev. Elisabefa Nr. 21
Adresa felegrafieli: Pafac-Bucurelli
I

nGENERALA

Societate Romani de Asigurari Generale S.A.

Bucureti, Nap Academiei (Str. Bursei 2)


Fondata In anul 1887. Fondurl proprli de garantli
la 31 Decemvrie 1932: 361,697.95729 Lei. Daune pia-

tite dela Itnfiintarea Societaiii: 1.611,331.992'13 Lei.


Asigurari asupra viefli, In vigoare la finele
anulul 1932: 1.237,849.846 Lei.

Asigurarea este o chestiune de incredere

,,GENERALA"

este una din cele mai vechi si puternice Societati

de Asigurare RomaInesti.
Incheie Asigurari in toate ramurile.
Agentii si reprezentante in toate orasele principale
din tars

Furnisorii Cul-Ili Regale


Producliunea Forestiera Regnicolara S. A.
Adr. felegr.: Ofa Bra*ov
Tel.: 180, 569, 704

156

www.dacoromanica.ro

Wilhelm Scherg 8 CO.


S. A., Fabric. le de nastily it
familial de mods din Brasov,

Str. Dorobenfl 2
Fonda) la 1823

410
a

rasa

irises
as

Produce de prima cantata, stole


de modi pentru domni al dame.
stole de uniform. ofiferesti,
posfavuri pentru once furnifuri,

paled de pat, vocal, Mc.

Gustati in voiajele
Dv.

delicioasa

33ete

care se gasete in
toate restaurantele
de primul rang i in

rest. Wagons Lits

Societafea Bancara Romans


Roumanian Banking CorRumanische Bank-Anstalt
poration
Societe Bancaire Roumaine
Societe Anonym.

Bucaresf, Strada Lipscani 33


Adresse telegraphique: Bancara

Capital 250,000.000 Lei

Succursales : Arad, Brasov, Deva, Tirnisoara


Execution soignee de toute aorta d'operations de Banque

www.dacoromanica.ro

157

Banca Timiwarei
i Societe fe Comerciala pe Actiuni

Tim iloar a,

Piata Sf.

Gheorghe

Capital social si rezerve

181,000.000 L e i
Telegrame: Coloniale
Executarea futuror fransactiunilor bancare.
Plafi si acredifive pe Coate piefele din tare
si sfrainatafe

OSIN" ULEIU
111111111111111111111111111EMIIIIII

SPECIAL
penfru:

Automobile
Motoare
Tractoare
De vanzare la depozitele societ5f il anonime penfru Distribuirea produselor pefroleului.
Cenfrala :

Bucureffi,

illiiiiiiiiiiiiiiiiiillillii

158

Sfr. G-ral Budigeanu 11 bis

www.dacoromanica.ro

METALLOGLOBUS
S. A. Bucureti

Str. Labirint 182

Telefon: 3-7592 *i 3-9187

Fabrica : Bucureti-Obor

Pr o d u c e: Cutii litografiate, placarde, butoaie de fier, dopuri de coroane, cazane de


bai din ararna
Organizatia de vanzare pentru Romania a tuturor
produselor firmei

Manfred Weiss, oteliirii iii nzine metalurgice s. a. Bndapesta

Banca
Romaneasca
Adresa teleg-rafical: ,,Romitneasca"
Sediul central: Strada Smardan Nr. 5

Face tot felul de operatiuni


bancare cu firmele *i bindle din tarA qi strainfitate.
Sucursale z
Arad, Back!, Balti, Bazargic, Botoani,
Braila, Braov, Cernauti, Cetatea Alba,
Chiinau, Cluj, Constanta, Craiova, Galati,

1E4, Ismail, Oradea Mare, Ploieti, Satu


Mare, Sibiu, Tg.-Mure, Timioara, Tulcea.

In Bucureti: Calea Grivitei Nr. 119.

Agentii:
In Bucureti: OBOR (*os. Mihai Bravu
Nr. 1)

www.dacoromanica.ro

159

FABRICA DE
LOCOMOTIVE
N. MALAXA

FABRICA: HALTA TITAN


TELEFON : 313/87, 361/07

BUCURE$T1

BIROUL: STR. DIONISIE 19


TELEFON :

164)

226/24, 225/08

www.dacoromanica.ro

3-tat/la
cami

cea mai frumoasA insula din


lume. Petrece6 iarna la Capri

600 ore Soare

Insula Sirenelor

Temperatura 15.8
Bai de mare 14.5
Locui 6 la

MARELE HOTEL QUISISANA


Tot confortul / Restaurant / Bar / Dans / Sporturi
Incunjurat de gradini de portocali

Waacum Cleaner
D. TUDUC

Bucureti IIIStrada Tunarilor Nr. 49


(Casa proprie) Telef.: 2-08/19

Prima intreprindere inzestrata cu aparatul


99

WAACUM CLEANER"

pentru curatitul covoarelor de praf precum i


conservarea lor contra moliilor in timpul verei

Primeac mice reparatiuni de covoare.


Se spalA curat mice covor.

CumpAr covoare i uzate!


I

www.dacoromanica.ro

161

CONCORDIA
Societate Anonima Romani pentru Industria Petrolului

Capital social: 650,000.000 Lei


Directiunea Administrative : Bucuresti, Strada Matei
Millo Nr. 15.
Directiunea Tehnica: Ploiesti, Bulevardul Independentei Nr. 20.
Santiere la: Baicoi, Bustenari, Gura Ocnitei, Liliesti,
Moreni, Runcu
Atelier mecanic la Ploiesti

Fabrics de Bidoane la Constanta


Statie de

transbordare

la

Braila

Statie de export la Constanta.

Rafinaria ,,V E G A"


la Ploiegti
Produse finite: Benzinft de aviatie, benzinii pentru automo-

bile si motoare, petrol lampant, motorina, white-spirit,

uleiuri, pAcura

VEGA-OIL"

Ulciul ideal pentru avioane, automobile si motociclete, se


livreaza In 4 calitati, In bidoane originate de 2, 5 si 17 kg.:
Cal i tat ea F. (fluid) pentrulAutomobile Ford (larna)

Calitatea M. (vAscos) pentru Automobile turism (vara


si lama)
Calita tea G. (foarte vAscos) pentru Automobile marl,
Tractoare $i Motociclete (ulelu de vent)
Cal itat ea GG. (extra vilscos) extra-superioara, extrasa
din cel mai ales material prim american, rafinat dui:4
metodele cele mai not, In RafinAria ,VEGA" din Ploiesti,
pentru automobile mars, autocamioane, aeroplane, autobuse, autotractoare $i motociclete.
Toate calitAtile de mai sus rezistti celor mai marl tempera-

turl de lucru ale motoarelor si nu depun rezidii (sgura).


Feriti-va de un uleiu de provenientit dubioasti care va ruineazii motorul, all depreciazti masina si va cauzeazA neplaceri costisitoare.
REFUZATI a plAti pre(uri exagerate
pentru uleiuri cart nu justifica diferenta de 40-50 Lei de kg.
In plus, peste pretzel uleiurilor superioare: ,,VEGA-OIL" recunoscute de toti clientii-consumatori ca cele mai bune uleiuri.

Depozlt generals Strada Matel Ballo Nr. 15


16.2

www.dacoromanica.ro

Banca Comerciala Romani


Soc. Anonima

Bucure ;ti

Capital autorizat: 500,000.000 Lei


Capital varsat : 300,000.000 99
118,088.793
Rezerve:
Sucursale :
Braila, Constanta, Galati, Ploieti

FACE TOATE OPERATIUNILE BAIVCARE

Adresa telegrafica: COMRO

Monitorul Oficial si

Imprimeriile Statului"
Execute orice fel de lucrari in tipografie, heliografie (tiefdruck), litografie, offset,

legatorie, cartonaje

Turnitorie proprie de litere


Biroul de comenzi: Bucureti, B-dul Elisabeta
Nr. 29. Telefon: 3 50/21

Exploatari in capital's :

Imprimeria Centrall, Str. Imprimeriei Nr. 2


Imprimeria Nationali, Cal. 5erban Voda 133-135

Fabrica de Timbre, Str. Fabrica de Chibrituri Nr. 22

Exploatari in provincie :

Imprimeria Ch4inati, Strada Regele Carol I.

www.dacoromanica.ro

163

Banca Ardeleand i Cassa


de Economie S. A. R., Cluj
Fonduri proprii: 123,000.000 Lei
Sucursale: Bucureti
Arad
Braov

Oradea
Satu-Mare
Sibiu
Timioara
Targu-Mure.

Prima Societate de Ilavigalione cu Yapoare pe Dunare

Erste Donau Dampfschiffahrls Gesellschaft


D. D. S. G.

Curse regulate de pasageri pe Dunare intre

PassauLinzVienaBratislavaBudapestaBeogradLomRusciucGiurgiu
cu vapoarele cele mai modeme gi confortabile.

Calatorii a forfait.

Excursiuni pe Dunare.

Informatiuni *i bilete : la Reprezentanta generala a


societatii D. D.S. G. in Bucurqti I, Str. Aristide Demetriade (fosta Zorilor) Nr. 2, etaj L

Casuta pWali: 249. Telefon: 3-2620.


Telegrame: 'Danubkontor Bucuretit

precum i la birourile de voiaj din tail si


strainatate

164

www.dacoromanica.ro

Universul
anonlind pe
action'
Sediul:

.73 ucureVi

Sir. Brezoianu Nr. 9-11


Sir.

Direcior:
Direcfor: Sielian Popescu

ISocielale

Universul
esle cel mai vecblu sl
rdspdndil =Jar romdnesc, organ independent,
cu Virile cele mai precise

rapide din lumea InApare zilnic in


ireagd
8-10-12-16 pagini

www.dacoromanica.ro

165

Industria Land S.A.

Timiloara
FABRICA DE STOFE PT.

DOMNI $1 DOAMNE
CELE MAI MODERNE

$1 FINE CALITATI

FABRICA DE TRICO-

TAJE, IMPLETITURI

$1 PANGLICI
TORCATORIE DIN

CAMGARN
Sucursale :

Bucure*fi I, Str. Gabroveni4

Cernauti, Galati, Cluj


Serilana S.A.:

la0, Galati, Chiinau,


Craiova, Braov, Oradea, Arad
Ocupa 1900 lucrafori
166

www.dacoromanica.ro

INDUSTRIA SARMEI

S. A., CLUJ
Uzine:

Campia-Turzii li Braila
Capital in actiuni
45,000.000 L e i
Rezerve 75,000.000 Lei

Banca de Scont S. P. A.

Eskomptebank A. G.
Timioara
FABRICA UNITA DE LACURI SI YOPSELE
$I SOCIETATE COMERCIALA PE ACTIUM
VEREINIGTE LACK- UND FARBENFABRIK

UND HANDELS - AHEM- GESELLSCHAFT

Timiaoara, Str. Mir

ti Nr. 9

Telegrame: Lackfarbe .'. Telefon: 571

www.dacoromanica.ro

167

CITITI
Vizitaren atelierelor permis5 slime

Intro orele 10-12

DIMINEA.TA.

Cel mai risplindit ear do Informaliuni din lora. cu un admirabll serviciu de rcportaj. Este oglinda fidelA a ultimelor
evenimente din lumen Intreaga.
PUBLICITATEA CEA NIAI INTENSA

dimineala
Apure zilnic In 16-32 pag. In culor
Birourile: BUCURESTI, Strada Const. Milk No. 5-7-9. Telefon 3-63-53 ;i 3-84-301
Dac8 voili s5 cunoasteli mkcarea coo-

Adeverul
Mica din tail chili ziarul

Redact la 01 Administralia: Bucureati


Strada Const. Mille 5-7.9
Tclefon 3-63-53 si 3-84-30

Cel mai vechlu, mai Insemnat al mai

rispindit ziar politic din larA.

Ceti mai plicutli, interesant5 5i instruc-

tivA lectur5 pentru loll. este

Realitatea Ilustrata
EXEMPLARUL

reviste similare din Occident cu un


supliment G It AT UIT de 24 pagini

ROMANELE

CITITI In ken si aces

CITITI

CAPTIVANTE

Magazinul

Dimineata
Copiilor

Colectia cea mai bun& al


cca niai ieftina

Pridul 20 lel

10. LEI

In format mArit dupa modelul marilor

LEI 12.

260-300 pagini

Bucuria copailor vo5trii

&allure Publicaliune
'de accst fel din lari.

Apare In fiecare

URMARITI

Apare lunar In 110

LECTURA

pagini cu fotografii si

report agii

Floarea literatu
rilor strAine

senzationale.

32 pagini marl 4. Lel

A.deverul
LITERAR qi ARTISTIC

Con mai raspAnditO revist5


literarA din Ian
Apare In fiecare Vineri - 5 Lei exempl

Aliereuri
Costul unui abonament
Lel 200 pe an, lei 100
pe 6 luni. un exemplar

I. E I

5.

CITITI excelenta publica(iune:


Apare sit ptilmanal i n

48 pagini

tiparita I a
Ticfdruck
5

I. E I

Radio
Radiofonie

I *Uinta
pentru toll public, pro.

gratnele ale tuturor po


sturdor de emisiune.

Articolc do tech n ic5 popularizatA


CITITI

Rebus Magazin

Cuvantul Liber

Revlstli btlunar3 do
jocuri distractive al
instructive.

REVISTA SAPTANIANALA

CINEMA

Politici, literatur5,

reorganizot5 In 32

Apare In culori In
10 pagini.

PRET UL 5 LEI

168

Revista coniplect

pagini st tiparita

teak% arta

12 PAGINI LEI 5

In Tiefdruck se

vinde numai cu
5 Lei exempinrul.

www.dacoromanica.ro

Revolutie
in incalzire!
Aparatul automat de ars earbuni
AUTOCALOR pentru incalziri centrale, caidiri i cuptoare industriale
Este cel mai ieftin mijloc de inazire. Arde fara fum i fira
miros. Este complet automat. Arde
un combustibil ieftin. Este simplu
i robust. Nu deterioreaza cildirile.

Informatiuni i vinzare la Soc. Petroani,


Bucureti, Ca lea Victoriei 94. Telefon : 40-202

Brichete i c5rbuni
pentru orice scopuri industriale pentru

calorifere, sobe de fer i ter acoti


Se livreaei i la domiciliu

P ET R 0 S ANI" S. A. R.
Bucureti, Calea Victoriei 94
Telefon : 402-02
Depozit: $oseaua Garei Obor 19. Telefon : 216-63
Galati: Banca Romineasca, precum si la Timisoara,
Arad, Cluj, Sibiu, Cernauti, Iasi

www.dacoromanica.ro

169

Industria Textila
Aradana S.A.

Arad, Strada Poetului 1


Telefon: 758-759-120

Filatura, Tesatorie,
Imprimerie i
Vopsitorie

AGRICOLA FONCIERA

Societate anonimli de asigurliri generale

Capital 50,000.000 Lel deplin varsat


Firma Inscristi la Trib. ilfov sub Nr. 130/1906 Actul constitutiv
si statutele publicate In Montt. Of. cu Nr. 64/1906 cu modificart
In Moult. Of. Nr. 217/908, 27/914, 241/930, 50/922, 14 925 si 88/930.
Fondurl de garantll propril I 194,392.151 Lei
Deane piddle plaid la 31 Dec. 1932: 828,551.450 Lei
Agentii In toate ore:pie din tall. Face asigurtiri In condilluni

avantajoase in ramurile Incendiu, grindind, transport, turt,


spargere de geamurl, viata 91 accidents

Directiunea general/1 In Bucurelti,


Plata Senatulul colt cu Str. Brancoveanu

Adresa telegr.: Agrifon ;Patatul Societtitii) Tel.: 240.76-77-78


Reprezentan$a generala Bucuresti

Plata Senatulut - Telefon : 829/31


Reprezentauta generalA pentru Ardeal
Cluj, Calea VictorleL 22

Reprezentanta generala pentru Banat

Timisoara, B-dul Reg. Ferdinand 9


Directiunea pentru Bucovina, Basarabia 91 Moldova de Nord
Iasi, Strada Stefan cel Mare Nr. 4
170

www.dacoromanica.ro

BANCA DE SCONT $1
SCHIMB DIN ARDEAL
S. A.

C L U J, PIATA UNIRII 29
BancaCentrala

Socielale Anonima pi
coiner( ;I industrie

Centrala : Cluj

Sucursale : Alba-lulia, Bistrita, Hateg, Sibiu, Turda.


Capital in actiune 50,000.000 Lei. Rezerve 20,000.000 Lei

Depuneri 150,000.000 Lei

Primette depuneri, acorda credite, rezolva remiteri,


afaceri de devize i orice fel de afaceri de banca

INSTITUT COMERCIAL DE CREDIT


SOCIETATE PE ACTH

C I u j, Plata Uniril 20

Telefon: 40

Capital social: 20,000.000 Lei


Lateria de Stat Priv. de clase.

Colectura principals

BANCA ILIESCU S.A.

Telefon : 1154
Cluj, Regina Maria 42
Capital social Lei 10,000.000*
Executa ordine de bursa i tot felul de operatiuni
bancare, credite pe lombard, gaj, etc. Colectura oficiala
a

Loteriei de Stat pe clase, pentru Ardeal i Banat.

Sucursale vi agentii in toate orarle din Ardeal

www.dacoromanica.ro

171

POLONIA

cp

POLONIA

SERVICIU AERIAN
COMPANIA AERIANA POLONA

LOT

AGEN TIA BIROULUI

POLONEZ DE VOIAJ

>)

ORBISo

BIROUL REPREZENTANTEI

GENERALE IN ROMANIA
BUCURE$T1 - STR. CLM1ENCEAU 2

Ceskoslovenske Sittinl
Ss AN ----.- AEROLINE
Bucureftl: AEROPORT BANEASA
Cluj : AER0rORT

Agcmille de vinceree biletelor de voiej : BUCURE.5.11: (Meinl de voiej

A. R. P. A., Cala Victoriel, Adr. telegr. Romturist.


CLUJ : ,,Economia", Pieta Unirli 23. Telefon : 759.

Curse regulate Intre Bucuresti - Cluj


PRAGA
ATELIERUL *I

SMYRNA"

MAGAZINUL vs
Se repara artistic orice fel de Covoare,
Goblenuri, Saluri furcesti $i Scoarte nafionale. - V8nz6ri $i curnpar6ri de orice

fel de covoare.

A._ GRANLA, Bucureti I,


172

Strada Epiacopiei Mr. 6

www.dacoromanica.ro

SOCIETATEA ANONIMA A UZINELOR

S 0 LVAY
DIN ROMANIA
SEDIUL & BIROUL DE VANZARE:

BUCURE$TI, I
STRADA C. A. ROSETTI Nr. 31 - TELEFON: 2-3009
0

UZINE :

OCNA MURE$ULUI
(JUD. ALBA) SI TURDA
0

SODA _SOLVAY' 981004 calcinata, cristalizata, normala 5i calibrata, praf


de spalat ,SODIL".
SODA CAUSTICA turnat5 In bucati 5i in forma
de sor1i, 128/30 5i 100 .
BICARBONAT DE SODIU .,Refined", .Mineral
Water' cutii originate de 50 5i
250 'gr.
SILICAT DE SODIU solid, lichid 38 40 Be

5i 58 60 Be.
CLOR LICHEFIAT

HIPOCLORIT DE CALCIU 80 5i 11015 .


ACID CLORHIDRIC 20 22 Be, sintetic, tehnic pur garantat fara arsenic. Chi-

mic pur pro analysi" 5i purum",


garantat 23 Be, ca. 370 H CI.

www.dacoromanica.ro

173

MERCEDES
Masini de saris
cele mai solide.
ul ti ma perfectitme

Masini de calc u l a t si conta-

bile. cele mai


practice ti solide

Cereti prospecte si demonstratiuni la reprezentanta


generalii : M E R C E D E S, Soc. Anon. Bucuregti
Strada Curiati

'I'elefon 4.03.18

111INIMI

Prima Fabrica de Sficla cu


Gaz Mefan" S. A. Media'

Fabrica la Media

Cap. SOC.: 100,000.000 Lei. Cap. investil: 113,190.000 Lei

Fabrica a lost fondata in anul 1918


Procedeul de fabricare a lost p5n5 in anul 1926
iar in anul
prin suflarea geamurilor cu gura,
1926 instalatia a lost fransformata pentru fabricarea de geamuri trase pe tale mecanica
(procedeu Fourcault")
Fabrica dispune astazi de 5 masini .,Fourcault"

gi produce tot felul de geamuri dela 2 mm


pans la 7 mm geamuri mate si mousselin
Capacitatea de productie: maximum 9.822 tone

pe an. Forta motrica: 445 HP. Fabrica are o


uzina electrica proprie
174

gi

utilizeaza 250 lucratori

www.dacoromanica.ro

1111111101=
Ca sa le schimbati

cat mai rar

au

11

PALMA
TOCURI DE CAUCIUC

IIMIIMIIMM11111.
www.dacoromanica.ro

175

?yeti alma

voiai peciatt
eandu.oet:
.

5 1100 4

.1*

...
actioneaza

41

111a10

Tor., .

a
repede si sigur

la

Rellnlatign /Ovid
Dared de Cap/Oripa

Sciatica, lumbago, raceli si nevralgii.


Dizolva acidul uric! 6000 de atestate

medicale! Eficace chiar si in cazuri

cronice. Insistati asupra Togal-ului to;

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro