r . ,r I ,I ..

,r ,I tr ,l

.l, 'l

,I.I T,.I ,f L-T_L

IOAN RADU

MECANICA
STATICA

Editura MIRTON
Timigoara 2001

r.g.z. FruNcrprur- lcTruHrt roRTet

Forta care ac{ioneazi asupra unui corp

ii

imprimd acesluia o

acceleratie dirijata dupd suportul sdu avdnd acelagi sens cu forta iar modulul
egal cu raportul dintre modulul fo(ei si masa corpului. Matematic putem scrie:
F

(1.1)

m
Expresia vectorial6 a principiului acliuniifo(ei este:
(1.2)

F=mE1.3.3. PRINCIPIUL PARALELOGRAMULUI

{

1.1. OBIECTUL MECANICII

Mecanica este

o gtiinld a naturii care studiazd legile obiective ale

Doui fortp care actioneazi simultan asupra unui corp au acelagi efect
asupra corpului ca 9i o fo(a unicd avdnd mdrimea, direc{ia 9i sensul
diagonalei paralelogramului construit de cele doud

n=E*E

echilibrului 9i migcdrii corpurilor materiate in scopul aplicdrii lor in activitatea

productivd

Tn

omului.

(fig. 1.1.a).

(1.3)

legdturd cu elementele paralelogramului OABC din geometrie sunt

cunoscute relaliile:
(1.4)

R=
1.2. DlVlZluNlLE MECANICII
Din punct de vedere didactic mecanica se imparte in trei pdrtj:
statica - care studiazd echilibrul gorpurilor sub acliunea fo(elor;

1)
2) Cinematica -

care studiazS migcarea corpurilor ldrd a line seama de

masele gi fortele care actioneazd asupra corpurilor (studiazi geometria
migcdrii);

3)

fo(e

Dinamica - care studiazd migcarel corpuriloflindnd seama de masele si

fo(ele care aclioneazd asupra lor.

9i:

tt_=

,r==
=_-L
=
sin < (R; F, ) sin < (R; ) sin < (Fr; F,
Ft

E gi F, se mai poate folosi si regula triunghiului

(fig. 1.1.b). Astfel, la extemitatea fortpi E = oA se ataseazd fo4" E =Ee
Rezultanta R va avea originea in originea fo(ei F,, 9i extremitatea in
Pentru suma fortelor

extremitatea

fo(ei F, (n

= OC).

1.3. PRINCIPIILE MECANICII

1-3.1- PRINCIPIUL IT\iERTIEI

un corp tinde sd-gi pdstreze starea de repaus relativ sau de miscare

rectilinie uniformd atdt timp c6t nu intervine o actiune mecanicd din exterior
care si-i modifice aceaste stare.

(1.5)
)

a)

Fig. 1.1

Mecanica

nedeformabilfald de care se
iul cu trei dimensiuni cel mai
de referintd triortogonal drept

de
pozi{iile
raporteazd
frecvent sistem de r
Un sisJem

(fig. 1.2.a).

Statica

2.1. CLASIFICAREA VECTORILOR

Mdrimile scalare gi mdrimile vectoriale fac parte din categoria mdrimilor

practicd.
fizice utilizate in mecanicd cu deosebitd importantd in tehnicS 9i
Mdrimile scatare - sunt acele merimi pentru a cdror determinare este
suficient sd se indice un numdr. Astfel putem enumeE aria unei suprafe{e,

temperatura, tura$a unui motor, etc.

Mdrimite vectoriate

sunt acele mirimi care sunt determinate

de

urmdtoarele elemente:
- punct de aplica{ie;
- directie;
- sens;
- modul (mdrime).

simbolul matematic atagat unei mdrimi vectoriale se numeste vector'

conventional el fiind reprezentat geometric printr-ui segment de dreaptd orientat

Fig.1.2
sau in
sistemul de referinld ine(ial este un sistem de referintd in repaus
in
referinld
alt
sistem.de
de
fa{d
miscare de translatie r.""iilini" 9i uniformd

(fis.2.1).

_un

repaussauinmigcaredetranslalieuniformd.Convenlionalseadmiteca
si axele
sistem de referintp inerlial un sistem av6nd originea in soare
orientate cdtre trei stele considerate fixe'
numegte
Migcarea raportata la un sistem de referinld considerat lix se
numegte
se
mobil
referintd
de
sistem
un
la
absolutd, iar miscarea raportatd
migcare relativd.
pozitia unui sistem
Parametrii geometrici independenti care determind

materialinraportcuunsistemdereferintdsenumesccoordonate
generalizate.

Fig.2.1

Fig.2.2

Notalia vectorului se face printr-o literS cu barS deasupra (cu scopul de a

se deosebi de m6rimile scalare) sau cu un grup de doud litere cu bard deasupra'

Mmrnice

lttecrricr o Stttist

r St*tic$

De exernplu vetorul din figura 2.1 se psate ftota cu V o respctiv p$n AE

Conform defrni$ei. elernentele unui v'{or suni:
- punctul de aplicalie - A {origineah
- direclia - (a);
- sensul - (de la A sPre B);
- modulut - V; lVl (valoarea numericd a segmentului AB).
Se definegte a versor sau yecfor unitate vectorul al cdrui modul este
egal cu unitatea. Oricdrei directii (A) i se poate atasa un vercor. in consecinli,
notand cu E versorul direcliei (A) dupa care este dirijat vectorul v (fig. 2.2) se
poate scrie: {

V=V.a=lvl.c

(2.1)

Rezultd astfelcS:
U

vectori

liberi

(fig. 2.3)

(2.2)

=-

Orice alt vector E avind aceeasi direciie cu (A) se poate exprima astfel:
E = a-E
unde a este modululvectorului d.

(2.3)

in cazul in care vectorul d are acelagi sens cu versorul E, scalarul "a"

pozitiv, iar dacd vectorul d este de sens opus versorului E, atunci scalarul

este
"a" este negativ.
Realitatea fizicd conduce la identificarea a trei tipuri de vectori si anume:
vectori liberi, legali gi alunec5tori.

n+v\
a*

sunt vec.{orii care pot evea pur}6tul de aplica$e

oriErnde in cuprinsul unui sistern dal, dar igi pdstreazii modulul, direc$a 9l'sensul.
Exisilenla vectorilor liberi este o realitate materiaEl. Astfel considerSnd un
solid rigid in migcare de translalie in fiecare punct al sdu (A, 8...", E) viteza este
datd de un vec{or vitezd V, vec'torii virlezi al diferitelor puncte fiind paraleli, egali
si de acetagi sens, diferind numai prin punctul lor de aplicalie. lntreaga migcare
de transla{ie a solidului rigid este complet determinatd de oricare dintre acesti
vectorivitezd V.
b) veslaaJpsati - sunt vectorii ai cdror punct de aplicatie este fix. Un exemplu
de vector legat este vectorul fo(E aplicat unui punct material M (fig. 2' )'
cl vectori alunecdtori - sunt vectorii la care punctul de aplicalie poate fi mutat
oriunde pe suportul lor, directia, modulul si sensul rdmdndnd neschimbate.
Exemplultipic al unui astfel de vector este forta aplicati asupra unui solid rigid
(s), efectul ei fiind acelagi la deplasarea fo(ei pe dreapta suport (a) (fig. 2.5).

al

modul.

O multime de vectori constituie un sistem de vectori. in functie de

caracterul acestora se disting sisteme de vectori liberi, legati, alunecdtori,
fiecdruia fiindu-i specific un anumit mod de calcul.

2.2. ALGEBRA VECTORILOR LIBERI

.
F

2.2.1. ADUNAREA VECTORILOR.

V. Ei %(ng. 2.6.a) este prin definitie

mirime, direbtje 9i sens prin diagonala

Suma (rezuttanta)a doivectori liberi

M

Fig. 2.3

Fig.2.4

un vector

reprezentat

in

paralelogramului construit cu ceidoi vectori (regula paralelogramului) (fig. 2.6'bt.

Vectorul rezultant V poate fi oblinut 9i prin aplicarea regulei triunghiului care
este o variantd a regulei paralelogramului. in acest scop (fig. 2.6.c) se

construiegte
vectorului

[,.

un vec{or echipolent cu V2 av6nd originea

UninO originea vectorului

-\

in exlremitatea

cu extremitatea vectorului -\i! se

\4atx3iar,]tr*

\lo'srtmrmrx

n };.lilhis

'r' i.i+-r:ii V' ' iil !'{.}r:i\-1,r?/

;;'*i3
S.flr C* t'I"ir:"biX',r",llul
[li,"ufr-Jl ir*, : i,iIA ii! 85i{}
v? v." - v; " 2V,v, cos iV,:V, i

cd)tpre FB{.idul f'eJLdi'3till

Ltr

\r1

'$ Vl

$Uii,l nfi,u1ir *tc

;j"tl:r'ti':1,,',rrl

i !Mt$t[

{-liir;iii flr ri!,,$i

iii|lrlt ftiidr,$.i ./*{S#rftfu$'

idr[fl

de,rnctr,s.r',m,lini /,r,,'s 5:r#{ .if'nln{ltr

$ryf$btCe

@Wnet*}lt$

a-

a i,S$,r.Ilr4r$j'd{l#le'fi:

lV, " Vn i" V* ,, vn - ffo , tu

bi

,{

ta-sj

cnn-rr.itativ,itate,a.

V,*4-4"q

(2.6)

Diferenla a doi vectori se obline adunand primul vector cu cel de-al doilea
vector luat cu semn schimbat (frg. 2.8).

2.2.2. iNMULTTREA UNU| VECTOR

inmultirea unui vector

V'

cu un scalar

CU UN SCAI-AR

"m'are ca

rezultat oblinerea unui

Modalitatea de calcul grafic al vectorului rezultant bazald pe regula

triunghiului poate li generalizatd pentru un numdr oarecare de vectori,

alt vector definit astfel:

construindu-se poligonul vectorilor echipolenti, astfel ca fiecare vector sd aibd

originea in extremitatea vectorului precedent. Vectorul rezultiant V este
segmentul de inchidere al poligonului avdnd originea Tn originea primului vector
si extremitatea in extremitatea ultimului vector (fig.2.7 -al.

care are direc{ia lui Vr, acelasi sens sau de sens contrar dupd cum 'm' este
pozitiv (m > 0) sau negativ (m < 0), iar modulul sdu este egal cu valoarea
absolutd a scalarului "m" inmultitd cu modululvectorului -q 1ng- 2.S1.

V=rnVl

(2.7)

Dacd in poligonul vectorilor echipolenli originea primului vector coincide cu

extremitatea ultimului vector, vectorul rezultant este nul (fig. 2.7.b). Regula de
insumare a vectorilor este valabild atdt in plan c6t gi in spaliu.

v=q

Al
v,

-Vzt

O=An
Vn-t

Fig.2.8

An-t
A"--'t

Fis.2.7

-q

Fig. 2.9

inmultirea unui vector cu un scalar are urmitoarele proprietdti:

a) asociativitatea:

m(n[:

mnV

(2.8)

b) comutativitatea:

mV=Vm

(2.e)

IrIrlr
c)

Mccanica + Statica

* Staticr

tr\{ecanice

d) Proiec{ia este egald cu modulul vectorului dat atunci

distributivitatea fa.td de adunarea scalarilor si adunarea vectorilor:

(m+n)V=mV+nV

(2.10)

(2.11\

m(Vr +Vr,l=mV1 +mV.

pe axa orientatd (A) de versor E, vectorul V si axa

(A) fiind situate in acelasi plan, se obline proiectAnd originea 9i extremitatea
vectorului pe axa datd (fig.2.10).
Segmenfulab determinat pe axa (A) se noteazd:
Proiectia vectorului

ab : Prr AB: Pro

Se constatd cd:

(2.12',)

ab=PraV=Vcosct

(2.13)

Asadar, proiectia unui vector pe o axi reprezintd un scalar. Din examinarea

relaliei (2.13) se constati urmdtoarele:

c6nd cr = 0
paralel
este
sau
pe
axa orientatd
9i c, = n, respectiv c6nd vectorul este agezat
vectorului
cu ea. Semnul proiectiei este in aceste cazuri poziliv cdnd sensul
coincide cu sensul axei (a=0) sau va fi negativ nd sensul vectorului este
contrar sensului axei (o = n ).
in cazul in care vectorul V gi axa orientatd (A) nu se afld in acelagi plan,
proieclia vectorului V: AB pe axa orientatd (A) este segmentul ab de pe axa

consideratd cuprinsd intre punctele de interseclie a planelor [P"] 9i [P"]

perpendiculare pe axa (A) trecSnd prin extremitSlile A 9i B ale vectorului
(frg. 2.11). Aga cum rezultd din figura 2.1 1 mdrimea proiectiei se calculeazd tot
cu relatia (2.13) deoarece ab = AB'= Vcosa.
in cazul unui sistem de vectori se demonstreazd "teorema proiecliilor"
care se enunte asffe| Proieclia vectorului rezultante De o axe este eoale cu

Pentru

q,q,...,q

demonstra teorema Se considerd un sistem

$g.2.12). intre acegtivectori se poate scrie relalia:

R=q *% *...+-v.:iV,

vn
An

Fig. 2.11

a) Proiectia vectorului este pozitivd atunci

nd

0<o

.I

deoarece este

indreptati in sensulpozitiv al axei orientate;

b) Proiectia vectorului este negativd atunci

nd 1<
2

cr < 7r deoarece este

indreptati in sens contrar sensului pozitiv al axei orientate;

c) Proiectia este nuld atunci
vectorul

nd o =1 gi o ={,

2',

este perpendiculat pe axa orientatd;

2'

(a).o.i

:
a1

a2

a3
Fi1.2.12

respectiv atunci cand

vectori

(2.14)

An-t
Fig. 2.10

de

Proiectdnd fiecare vector pe axa (A) oblinem valorile:

?n-1 ?n

rrr[ilil[f,iltilIltrIlIrI
Mecanica

Mecanica + Strtics

Statica

Vz = Prov (V)

Pro(V.'): Oa'
Pro

(%)

Agadar, vectorul

= ?1?z

(2.15)

(2.24',)

Vy = V sin ct

are urmdtoarea expresie analiticd:

V= V.r'i+V,'J=

v''i+V,'i

(2.25)

rr (r,r\

Pro(Vn):?n_r?n
Proiectdnd rezultanta R pe axa (A) avem:
(2.16)

Pro (R) = Odn

Din construclia geometricd rezultd:

oan : oat + a1a2 +.-- + an-lan

(2.17)

sau:
Pro (n-)

: Pto M)

+ Pro(V, ) + --- + Pro

(2.18)

(V' )

n_

(2.1s)

Pro(R) = lPro(V')

(a')

i=1

Rezulti, cd in cazul unui contur vectorial inchis, suma proieqilor vectorilor

Oix

pe o axd este nuld.

2.2.4. DESGOMPUNEREA UNUI VECTOR

b) Descompunerea unui vector

Operatia de descompunere a unui vector este inversul operaliei de

re are labazd regula paralelogramului.
Se disting doud cazurisianume:

Fiind date directiile (Ar) gi (Ar) coplanare gi vectorul V, descompunerea

vectorului V Oupa aceste direclii presupune determinarea vectorilor V, Ei %
astfel inc6t (fig. 2.13):

(2.20)

iar i si j

acestuia de-a lunguldirecliilor menlionate sunt

V=q*%*%
Dacd: (Ar)=Ox ; (Ar)=Oy ; (As)=Oz.; iar
rezultd (fig.2.16):
V.l = V*i

v,

suntversoriiaxelor

vrj

componentele

cu Vr,Vr,V.

astfel

(2.26)

i,j,k

sunt versorii axelor Ox, Oy, Oz,

(2.27)

% =v.x

=vr'i

(2.21)

%:vr'j

(2.22)

Vr:V,

V':Pro,(V)=V, =Vcosg

(2.23)

Vz:Vv =Proy(V):VcosP
Vs =V. =Pro.(V)=VcosY

V,l

V,

V.,,-!!,% tng 2.15). Se observd

cd vectorul V este diagonala paralelipipedului oblic format

cd se poate scrie:

a) Descompunerea unuivector dupi doud direclii date

V=Vr+Vz

dupi trei direcliiin spafiu

Fiind date direc$ile (ar), (AJ gi (Ae) in spatiu si vectorul

compunere,

in particular dacd (1.')= 9a 9i (Az)=Oy (fi9. 2-14)

Ox siOy avem:

Fig.2.14

Fig.2.13

unde:

unde:

=Pro*(V)=Vcosa
e'28)

TI II II I L il [ [ il [ I I I I I I I I T I T
Mecanica

Mecanica + Ststicr

Static{

Vr .V, = VrVz coscr

(2.31)

Analiz6nd relalia (2.31)constatdm cd dacS:

0<

a.1

- produsulscalareste pozitiv;

L. a <r - produsul scalareste negativ;

2
o = I - Drodusul scalar este nul.
2
Produsul scalar al unui vector V

Fi1.2.17
cu

el insugi este

egal

cu

pdtratul

modululuisdu.
(2.32)

V.V:V2 =v2
Produsul scalar a doi vectori are urmdtoarele proprietdti:
a) asociativitatea:

(.,V, Xrnr%

)= (rn,,rn,

)Fq %

(2.33)

b) comutativitatea:

(2.34)

-vi v, =% v1
c) distributivitatea:

Fi9.2.15

L_\

Unghiurile cr, p, y sunt unghiurile pe care le formeazd vectorul V cu axele Ox,

Oy, Oz. intruc6t vectorul V este diagonala paralelipipedului construit cu vectorii
q,q,% rezult6:

v=lwq:&.

2.2.5.2. PRODUSUL VECTORIAL

Ei % este prin definitie un vector V

avind modulul egal cu aria paralelogramului care are ca laturi cei doi vectori V1
gi %, direclia perpendiculard pe planul paralelogramului 9i sensul astfel inc6t
triedrul format in ordinea q,%,V se fie drept (fig. 2.18). Matematic putem
Produsul vectorial a doi vectori

(2.29',)

Expresia analiticd a vectorului V este:

V:q *V, *% =V,i+V"i+V'k

(2.35)

Vt'(V, + V.)= Vr'V, +V.'V.

Fi9.2.16
Fig.2.16

(2.30)

scrie:

2.2.5. PRODUSE DE VECTORI

\4

q"v, =V

Deoarece aria paralelogramului format cu V., 9i

V = VrVz sina

ln problemele de mecanicd intervin mai multe tipuri de produse de vectori.

Not3nd cu

2.2.5.1. PRODUSUL SCALAR

V, este V, V, sin o

rezultd cd:

Q37)

versoruldirectjei perpendiculare pe V, 9i V, rezulti cd:

V:VrVz

Produsul scalar a doi vectori este prin definilie o mdrime scalard egald cu
produsul modulelor vectorilor inmullit cu cosinusul unghiului dintre ei (frg. 2.17).
Matematic putem scrie:

(2-36)

sincr.[

(2.38)

Se observd cd produsul vectorial a doi vectori este nul atunci cdnd unul din
vectori este nul (q =0 sau V, =0) sau cdnd ei sunt parateli 1V.'llVr). oe

7
I

rre[ilililil[f,ilIrrrrrrrtt
* Statica
aceea produsul vectorial
Mecanica

Mecanica

Statica

al unui vector cu el insusi este nul (VxV:O).

Produsul vectorial a doi vectori are urmdtoarele proprietiiti:

a) asociativitatea:

_\

t(Vt ' -% )= .-V' V, = V' * .V,

'
-rVr , .r% = (mrm, {v-q " V, )

(2.3e)

(2.40)

(2.41)

b) anticomutativitatea:

care axele de coordonate Ox, Oy, Oz au versorii i,j,E. npticand proprietdtile

produsului scalar, vectorial si mixt intre versorii axelor se pot scrie urmdtoarele

q.% : -Fu, "V,,)

c) distributivitatea fatd de adunarea vectorilor:

t_

Vt x (V, +V.)= Vr

Se considerd sistemul de referintd cartezian triortogonal drept (fig. 2.2O) la

v2

"V,

+V.,

xV.

(2.42\)

(t

relatii:

vr\"
Fig.2.18

=t2:j2:i2 :t
I. j:l.F= r.I=o

(2.54)

i"j=[

2.2.5.3. PRODUSUL MIXT

Produsul mixt a trei vectori q,%,V. este produsur scarar ar unui vector
cu produsul vectorial al celorlalti doi si reprezintd un scalar avdnd valoarea
egald cu volumul Vol al paralelipipedului construit cu cei trei vectori dati.

j'k:i
F'i=J

(2.55)

(2.56)

Matematic putem scrie:

si

{u'
Fig.2.20

Fig.2j9

Fv,

*-q): rvot

(2.43)

jxi=-k
k"J=-i
irk=-j

Fi1.2.21

(2.57)

Mecanica

IT U U U I

r
Mecgnics

Statica

Statica

(2.58)

fi.i E)=(E i I):[, r.])=-'

i=xI+ yj+zi

(2.68)
pozitie
valoarea:
are
de
vectorului
Modulul
(2.6e)

(2.5e)

Suportulsdu face cu axele Ox, OY, Oz

unghiurile cr, P, Y, date de relatiile:

CARTEZIAN DREPT

Dacd u este versorul vectorului v Ei v,,vy,v, sunt proiec(iile vectorului

V pe axele Ox, Oy, Oz, iar .', P, T sunt unghiurile pe care vectorul V le face cu
axele sistemului de coordonate $g.2.21') atunci se pot scrie relatiile:

COS(I

x
-r

(2.7o1

cosF = I
f
z
cosY=f

(2.60)

V: Vxi + Vri + V.k

(2.71)
(2.72)

Fi1.2.22

(2.61)
2.2.s. oPERATII CU VECTORI

v,[w

v,
coscl=-=

vx

(2.62)
a) Suma vectorilor

cos3=L=4
' v Ju,. * vl +v!

(2.63)
Fiind dalivectorii:

::s"=Y=L
' v Jul*vl+v!

(2.64)

V: v.u
[

i2

cosa.
-- u2

i+

cosp. j +cosY' k

Gos2 o

* cos2 p + cos2 y :
2.2.8. VEGTOR

=Vr*i*VrrJ+Vr.k

(2.73)

=vr'i*vrrj+Vr'F

(2.74)

(2.65)

Vectorul sumd este dat de rela-tia:

(2.66)

Pentru un numdr de "n" vectori avem:

V=q +:vr=(vr, *vr*)i+(ur, *vrr)i*(vl. +vr.)F

-n
-n
-n
+ jtvi" +klvo
V=i;v"

(2.67)

l=1

i=f

(2.7s)

(2.761

i--1

DE POZITIE

Vectorul de pozilie (raza vectoare) a unui punct oarecare M(x,y,z) din

spaliu in raport cu originea o a sistemului de referinld oxyz (fig. 2.22) este
vectorul ? = OM cu originea in O si extremitatea in M a cdrui expresie analiticd
este:

V,,

inmultirea vectorului
rezultat obtinerea vectorului

LI

V=mL

V'

Oe1nit

de relalia (2.731 cu un scalar "m" are ca

=mvr,i+mVrrl+mVr.F

(2'77)

Iil'[tril'til

'!

Mc.canica

Mecanica + Statica

c) Produsul scalar
Produsul scalar al vectorilor

qi

"

defini[i de relaflile (2.731 1i (2.7a)

sau:

cosa

(2.781

q %:Vrrvz, *vrvvzv +vr.vr,

(2.79)

V, =VrVz

SlIl cr

: vr'vz
v.,v,

Vr*Vz, + VrvVzv +YpY2.

lwM.w,

(2.80)

q "q
vr^

l;'2

l'

Ei % definili de relatiile (2.73) respectiv

dat Oe determinantul:

lvr' Yr,

_vr, _v.,'

exprima

(2.8e)

vz,

Frrnd dati vectorii

vz.

lu., vr,

vr.l

lut' vt,

vt'l

fq%%)= lur, Yr, vr,l

V sunt:

v,vv,' -v,-vzv
lJ;; Y;l=

(2.83)

=-lY;: J;l=Vr.vz* - V',tVr=

(2.84)

definiti de relaliile (2.73) respectiv (2.74) gi

V3 = V3ri+ V3"i + V.=k

produsul mixt este un scalar definit de determinantul:

(2.82)

Vtt

V' si V,

vectorul V, oennit de relalia:

Componentele scalare ale vectorului

",

a celor doi veclori se poate

e) Produsulmixt

V=VrxVr=[Vr, Vr,

"

(2.88)

=o=Vrllv-z

vz, vr,

(2.81)

Produsul vectorial a vectorilor

e.e7)

vrv,

Condi,tia de coliniaritate sau paralelism

analitic astfel:

d) Produsul vectorial

(2.74) este vectorul

E"ql'

: .!-

sd fie nul.

rezultd ci veclorii V.l gi % sunt perpendiculari.

Asadar, condilia ca doi vectori sd fie perpendiculari este ca produsul lor scalar
sd fie nul.

Vr -v,:o=14rv,

(2.86)

Dacd sincr=O, rezultii cd cei doi vectori sunt coliniari sau paraleli. Agadar,
conditia ca doi vectori sd fie coliniari sau paraleli este ca produsul lor vectorial

in cazul in care coscr:0

(2.85)

Rezultd unghiul "a" dintre cei doi vectori:

si V, astfel:
cr

=lJ;: J;l =v,.v,, -v,,V,*

V=VrVzsina:F "Vrl

Din relaliile (2.78) gi (2.79) se poate determina unghiul "a'format de vectorii Vt

cos

Strtica

Din paragraful (2.2.5.2) cunoastem ca:

este scalarul:

!-t!

It

tr

(2.e0)

(2.e1)

l'l
I
r
I
il
I
I
il
il
il
c
il
r
Mecanica

Mccanica + Statica

Statics

t r I I t
de aplicalie in A 9i B sau C si tind sd se

@nctele
depirteze sau sd se aPropie.

FORTA. SISTEME
3.
----t-

DE FORTE

3.1. FORTA CA VEC'IQR

ln conceplia moderna fo(a este definiti ca o

merime vectoriale ce
mdsoard interactiunea gitransmiterea migcdrii me@nice ?ntre corpuri (simbol
F,F,d,.--,etc.). Caracterulvectorialalforteieste evident prin faptulcS efectul

acesteia depinde nu numai de intensitatea acesteia (modul)

orientarea eiin spatiu, decide directia sisensulacesteia (fi9.3.1).

ci 9i de

Fig. 3.2

3.3. MASURAREA FORTELOR

Mdsurarea efectivi a forlelor se face cu ajutorul dinamometrelor avdnd
la bazd efectul static de ?ntindere sau de compresiune a unui resort la care
deformati ile sunt proportionale cu solicitdrile

Fo(a care aclioneazd asupra unui corp cu masa I kg 9i ii imprimd

acestuia acceleratia de 1 m/s2 este denumitd newton si se utilizeazd ca
unitate de mdsurd a fortpiin Sistemul lntemational (S.l).

F:m.a=MLT-2

Fig.3.1

caracterul vectorial

al fo(ei oferd avantajul de a

(3 1)

putea analiza

matematic fenomenul de interactiune mecanicd intre corpuri prin utilizarea

cuno,stintelor de " calcul vectorial " .
Pentru a putea opera corect cu aceastd mdrime mecanicd trebuie
retinute urmdtoarele aspecte:
a) Fo(a aplicatd unui punct material are caracter de vector legat;
b) Forla aplicatd unui solid rigid are caracter de vector alunecdtor.
Din figura 3.2 se intelege cd oriunde se plaseazd punctul de aplicafie al fo(ei
F pe suportul (A) efectul mecanic asupra solidului rigid (S) este acelasi'

Aceeasi concluzie se desprinde gi din figura 3.3 unde se presupune cd

asupra solidului rigid (S) ac$oneazd doud forte egale side sens contrar (F si
-F) situate pe acelagi suport (A). Efectul acestor fortp este nul indiferent

Notiunea de moment al unei forle in raport cu un punct a fost introdusd

in mecanicd din doud motive gianume:
- o forli care ac$oneazd asupra unui solid rigid nu poate fi complet
definitd numai prin proiectiile sale pe axe (aga cum este cazul vectorilor liberi)
deoarece este un vector alunec6tor;
- momentul exprimd capacitatea forlei de a roti solidul rigid in jurul unei
axe care trece printr-un punct al solidului rigid.

I I I

I I C If L il il il il f, il il I-I.T-I,I
* Statica
Din aceste motive in mecanicd un vector alunecdtor este caracterizat
prin proiectiile sale pe axele de coordonate 9i prin proiecliile momentului seu

Mecanica

Mecanica

perpendiculard pe planul definit de vectorii

in raport cu originea O a axelor, pe aceleagi axe.

se numegte moment al uneifo(e F in raport cu un punct o numit pol,
vectorul egal cu produsul vectorial dintre vectorul de pozitie i = OA al
punctutui de aplicalie alforlei fatS de punctul o si vectorul fo(d F (fig. 3.5) 9i

gi

punctul O avdnd directia

F;

-nl,

moment este acela pentru care vectorii i, F si

(F) formeazd un triedru drept. Sensul vectorului moment mai poate fi

determinat si cu regula burghiului;

- Modulul vectorului moment este egal cu produsul dintre modulul fortei
distanla
masuratd pe perpendiculara dusi din O pe suportulforlei.
9i

(3.2)

Mo(F): Fx F

in

- Sensul vectorului

are expresla:
_L\

* Stetica
Momentul este un vector legat aplicat

(3 3)

l-r.qfi)l=E lrl "i'.'"

MrF)= r-F.sincr

(3.4)

r.sinq:d

(3.5)

Dar:

Se obtine:
Mo

(F): F .d

(3.6)

A(x,Y,z)
itice
ale

i=x.i+y.j+z.k

(3.7)

F=F,.i+Fr-j*F,

(3.8)

li
I

-/-\
Mo(FJ=1xf=lx

(3.e)

lr,

M,

F):

(yr. - zr, ).i+ (=F, - xF.). j+ (*F, - yF,) ['

(3.10)

M, -i+ M, . I + M. .F

(3.11)

Deoarece:
-r\
-nlt.fr)=

din relatiile (3.10) 9i (3.11) rezultd proiectiile vectorului moment pe axele

Fig. 3.5

sistemului de coordonate ales:

M*=y.F.-2.F,
M, =='F -x'F
Mz=x'Fr-Y'F

La definirea vectorului moment trebuie sd se precizeze forla si punctul

in raport cu care se calculeazd momentul. Din acest motiv in notalia
vectorului moment se indicd punctul in raport cu care se calculeazd (ca
indice), precum 9i fo(a al cdrui moment se calculeazd (in parantezd).
Elementele caracteristice ale momentului fortei in raport cu un punct

Dacd

fo(a F este situati in planul Ory atunci vectorul

dupd axa Oz deoarece z = 0 gi F. :0.

rezultd din proprietdlile produsului vectorial:

expresii:

12

(3.12\
moment este dirijat
in aceastd situa{ie rezultd urmdtoarele

rrffifiil-il"rffif'"f!
Mecanica + Staticn

r Ststics
Mr :0

Mecanica

Mv

Fr

calculele rezultd:
inlocuind relatia (3'16) in relatia (3'15) 9i efectuAnd

(3'13)

:o

(3.16)

=i+AAr

ilr'(F): ('-*M.,)'!

Mz=x'Fy-Y'Fx

M'

lN RAPORT CU UN
3.42. PROPRETAFLE MOMENTU!=UI FoRTEI

Obtinem:

PUNCT

Se disting urmdtoarele propriete,ti

fro'F)=

ixF-il',

=0 (M' -coliniarcu
-.

^F

(3.17)
(3.18)

F)

(3.1e)

= Mr (F)

a)MomentulforteiinraportGuunpfJnct(pol)estenuldacSF=0saudacd
suportul tortgi trece prin punct (pol)

ap

(i :

)'

(pol) nu se modificd dacd forta

b) Momentul fortpi in raport cu un punct
un invariant fatd de operalia de
alunecd pe propriul ei suport, adicd este

c)Momentutfo(eiinraportcuunpunct(pol)nusemodificddac6punctulde
fortpi (fig' 3'7)'
reducere se deplasea i p" odreaptd paraleld cu suportul
pe care ludm un, nou pol O''
Prin polul O ducem o dreapti (41) // (A)
Calculind momentele fald de polulO si O' ob{inem:

/-\
-Mo(F)=FxF

(3.20)

pe propriul ei suport (fi9' 3'6)'

deplasare a punctuluide aplicatie alfortpi

A(x,y,z)

1(x1, Y1,zr )

(a,')tt1r1
Fig.3.7
(3.21)

_L\

Mo'FJ = F'x F

Fig. 3.6

Scriem expresia momentului fo(ei

cu punctul O' Avem:
suportul (A)
,-\in raport
-Mo(F)= Fx F
,l--\
-Mo

(F)=

dar:

t'''F

cu originea in A si A1 de

pe

(3.14)
(3.15)

dar:

(3.22)

i'=60+?

calculele obtinem:
inlocuind relatia (3'22\in relatia (3'21) giefectuAnd

frr,(F) = p5

66'F

+ ?)"

ffi ^ F - i ^ F

too ll Fl

(3.23)

(3.24\

r r r r r--'
Mecanica + Statica

Rezultd:

Mr,(-r)=

ixF

M.F)

(3.25)

punct de
Momentul fortei este acelagi ca mdrime, directie si sens dar diferd ca

aplicalie.

d)

Momentul fortei

in raport cu un punct (pol) se modifice odatd cu

schimbarea punctului (polului) de reducere dupd legea (ftg' 3'8):

(3.26)

M.,F):fr,F).oo"F
Fatd de polulO avem momentul:

(3.27)

ilo(t)= t"F
Mutdm polul din O in O' fald de care avem momentul:
Mo,[F) = i'x F
-4\

(3.28)

formeazd un cuplu
Doud forle Paralele egale in modul 9i de sens opus
de fo(e (fig. 3.12).

dar:
(3.2e)

?':OE+i
xrYrz)

Fig.3.12
sd se cunoascS:
Pentru a araclerizacomplet un cuplu de fo(e trebuie
- planul cuplului [P] definit de suporturile fortelor;
- bratul cuplului - d (distanta intre suporturile forlelor);
- modululcuPlului;
roteascd)'
- sensul cupiului (sensulin care fo(ele au tendinla si
c6:
se
observ6
ConsiderAnd cuplul de fortp din figura 3'12
E este nuld:
- suma oroiectiilor fo(elor pe o axd oarecare (A) de versor

lnlocuind relatia 3.29) in relatia (3.28) obtinem:

Mn [F) =

to'o + i)x

(3.30)

Efectuind calculele oblinem:

(3 31)

m..F)=i^F*oo^F
nanF)= Mo(FJ+o'ox

ernfi)*'ern(- F)= F'E

(3.32)

14

- rezultanta cuPluluieste nuld:

I

f )'u = o

(3's0)

Mecenica

Il

f l-f

-u -_il

Illecanica

Ststlca

n:F+(-F)=F-F:o

Statica

(3.s1)

- momentul cuplului in raport cu un punct oarecare

are valoarea:

it =6E'F*il,,(-t)=F"-oo)"F=4s-"f

(3.52)

ExaminAnd relalia momentului se observd cd acesta nu conline in expresia

lui punctul O in raport cu care se calculeazd momentul ci numai punctele A

;i

B care reprezintd punctele de aplicatie a celor doud fortp.

RezultEi cd vectorul mornent al cuplului este acelagi ?n orice punct din spa{iu,

adicd este un vector liber deoarece nu depinde de acest punct. Din acest
motiv momentul cuplului nu mai primeste indicele punctului fald de care se

Staticaseocupdcustudiulforlelorsirezolviurmdtoarelecategoriide
probleme:

calculeazd.

n"Ju".r"a

Modululc
(3.53)

Mo

de fortp
sistemelor de fo(e care <pnsG in inlocuirea sistemelor

"i
datecuunsistemmultmaisimplucaresdproducdacelasiefectmecanic;

condiliilor pe care
bi icniriurur sistemelor de fo(e care constd in stabilitatea
pentru a fi in echilibru'
trlOuie sd le indeplineascd un sistem de fo(e

Unsistemdefortpesteconstituitdintr-unansambludefortpconsiderat

a) Un cuplu de fortp poate fi rotit 9i deplasat oricum in planul sdu sau

intr-un plan paralel cu planul sdu'deoarece efectul mecanic nu se schimbd
(fis.3.13).

dacd produc acelagi

totalitatea lui. Doud sisteme de fo(e sunt echivalente
efect mecanic asupra corpului cdruia actioneazd'
in echilibru dacd sub
Un sistem de forte este egal dt zeto sau este
rectilinie 9i uniformd sau
acliunea lui corpul nu-gi moOificd starea de migcare
de repaus relativ.

Tn

4.1. REDUCEREA UNUI slsTEM DE FORTE CA-BE

Se considerd un Punct material

M asupra cdruia

(fis. a.1).

F,,

Fig.

4.1

ttg' 4'z
Fig.4.2

Fig.3.13

b) Un cuplu de fo(e F,-F,O) poate fi inlocuit cu un alt cuplu de fortp

coplanare (tt, ,-E ,0., ) cu condilia sd aibd acelagi moment (r . o = F,, . d' ) gi
acelagi sens de rotalie. Cuplurile de forle care produc acelasi efect mecanic,
au acelasi moment, sunt cupluri echivalente.

material lormeazdun sistem de fortp concurente'

aclioneazd forta F

ffiffif,rl-il-iliffit
Mecanica +

Mecenicr

Steticl

A reduce un sistem de forte concurente inseamnd a

mdrime, direclie gi sens

determina in

o fo(d unicd numitd rezultantd care sd produci

Regula paralelogramului vectorilor echipolen[i nu introduce restriclii in privinta

suporturilor fortplor care pot fi oricum in spatiu. Dacd fortple concurente sunt
coplanare poligonul fortelor rezultd in plan, iar dacd forlele concurente sunt in
spa{iu poligonul fortelor este in spatiuDacd poligonul forlelor nu se inchide rezultanta fortelor este complet
determinatd prin segmentulde inchidere al poligonului.
Dacd poligonul fortplor se inchide rezultanta fo(elor concurente este
nuld iar punctul material este in echilibru.

4.1.r. REpUCEREA FORTELOR COJ.ICURENTE PRIN METODA

@FrcA
Reducerea acestor fo(e se bazeazd pe principiul paralelogramului.

doui fo4e concurente

Cunosc6nd fortple

gi

(fig. a.3) in mdrime, direclie si sens, precum

si unghiul "a" dintre supo(ii lor, se reprezintd grafic fo(ele la o scard

fo(elor arbitrar aleasd prin segmentele:

MA=F.' :MB=F2

KF.

l$

(4.1)

KF

Rezultanta se obline construind paralelogramul fo(elor.

rezultanteiva fi:
R: MG.KT
b) Cazul a "n" fo4e concurente

(4.3)

R=MMn'Kr

acelasi efect mecanic ca 9i sistemul de fortp dat.

Rezultanta se poate determina prin metode grafice sau analitice.

a) Gazul a

r Sbtic{

Segmentul ce nnchide poligonul vectorilor echipolenli este rezultanta fortplor

concurente.

Modulul

4.r.2. REDUCEREA FORTELOR CONCURENTE PRIN lrEToDA

ANAL]TICA
se consideri un punct material M (fig. 4.5) asupra cdruia aclioneaza un
sistem de forte concurente E,E,...,F^. Atagdm in punctul M sistemul de
referintd Oxyz (O = M) pe axele c5ruia proiectdm fortple date cunosc6nd
unghiurile

cr1, F1, T1

pe care acestea le formeazd cu axele sistemului:

(4.2)

Cunosc6nd fortele E,E,...,-F" care actioneazd asupra punctului M se

construiegte poligonul fortelor (poligonul vectorilor echipolenli) la o scard Kp

M1

a forlelor arbitrar aleasd (fig. a.a).

Fig.4.3

Fig.4.4

Fo(ele E,E,.--,-F. cunoscute in mdrime, directie si sens se reprezint6 la

scara fortplor Kp astfel inc6t originea unui vector echipolent sd coincidd cu
extremitatea vectorului echipolent precedent.

Fig.4.5

Mn

Fig.4.6

E : Fr'T + F.,, i + Fr. [ = Fl coscr',I + Fl cos p',j + F, coslrF

Fz =Fz'1+Fzri+Fz.i=F, coscrri+F, cosprj+ F, cosyrF

E:

F,,ri+Fn, i+F,.'k = Fn cosctnf +Fn cospni+Fn cosynR

(4.41

ILL[[ililililriltr[-frtlt
Mecanica

Statica

_Ry
tgct =

(4.13)

R;
4.1.3. CAZURI PARTIGUI.ARE

Rezultanta R poate fi scrisd in functie

astfel:

(4'6)

R=R''I+Ry'.!+R''E
Rezultd:

R, i+n, i+Rz-E:[it")

t.[3'") i.[i") I

direc{ii oarecare (fi9' 4'7):

a) Doui forfe concurente de

n=E*E

a=@
F.F'R

$7\

.'t(" - Pt -inP
-

proiecliilor:
Din relatia (4.7) rezultd conform teoremei

(4.14)
(4.15)
(4.16)

sin(n

ct)

R1 = )F*
i4

Fr

(4.8)

Rv = IFiy
Fl

CT

Rz =

tFiz
i=t

Modulul rezultantei va fi:

n=nffipnl

(4'e)

Unghiurilepecareleformeazdrezultantacuaxelesistemuluidecoordonate
ales sunt:

Fig.4.7

-'--i.=F.,'*F,

perpendiculare (fig' 4'8):

b) Doud forle concurente

Rr
Rcosr=E=ffi

Rv

Ry

R.

Rz

cosii=R=JRFE?=E'
cosl=

*t=6

(fig. 4.6) atunci proiecliite pe

Dacd fortete conculnte sunt coplanare
de mai sus devin:
sunt nule tiro = 0; R' = 0)' iar relatiile

+rl
n=,[-ri
(4.10)

R,

i=1

F,

(4.12\

*F,
+Fz

t^:'),\
*.22)

direcfie dar sensuri opuse

Doui torle concurente avind aceeagi

(fig.

)Fiy

(4'1e)

tga=0
d)

(4.11)

[13

'
siacelasisens (fig' 4'9):
concurente avind aceeasl Idirectie
fo(e
Doud
c)
-' -

axa oz

F"
=:rl

R = Fr

n
i=1

tga

-:

i=1

Rx = IFit

Fig.4.8

a.10):_
n =E

tgo=0

R = Fr

g.231
(4.24)

*E

Fz

e) Trei forle concurente de

(4.2S)
1):
direclii oarecare in spaliu (fi9' 4'1

rrrrrr-tlttrrr
t Strtica
R=Fr+Fr+F.

r Statlcs
o doud fo(e egale gi de sens contrar care au suportul (Al ) // (A) 9i de
modulegalcu alfortpi F o"ta (fig.4.12.b)Fo4a F cu punctul de aplicatie in A 9i fo(a - F cu punctul de aplicalie
un cuplu de fo(e al c6rui.moment este:
formeazd
in O
Mecanlca

Mecanics

punctul

(4.23',)

(4.27\

R=

F^MRF.
z
^

r-.

(4.28)

lq =oA*F=i"F=ilrtFl

F3

Prin urmare, fo(a data F se reduce mecanic echivalent in r4port cu

punctul O arbitrar ales, apartjnAnd solidului rigid (S), la doud elemente
vectoriale care constau dintr-o fo(d F egald, paraleld 9i de acelagi sens cu
fo(a datd si un moment reprezentat prin momentul fortpi date in raport cu
punctulO (fig. 4.12.c).

, -lEr
Rrz --E r1"I-r2

-->

Fig.4.10

Fig. 4.11

Pentru a solutiona aceastd

sistemulde fortp dat cu un sistem
orice punct al solidului rigid acela
de fo(e initial. Conform teoremei de echivalen{d, doud sisteme de fortp care
aclioneaze asupra unui Solid rigid 9i produc Tn orice punct al acestuia acelasi
efect mecanic, sunt sisteme echivalente. Avdnd in vedere faptul cd fo(ete
care actioneaze asupra unui solid rigid au caracter de vector alunecdtor'
pentru obtinerea unor sisteme de fo(e echivalente se aplicd urmdtoarele
operalii numite operatii elementare de echivalenld:

)rr1t

a) Se poate deplasa punctul de aplicalie al fortei pe propriul ei suport;

b) Se pot introduce sau Se pot suprima in acelagi punct doud forte avdnd
acelagi suport, acelasi modul dar sensuri opuse;
c) Se pot inlocui mai multe fo(e concurente cu rezultanta lor;
d) se poate descompune o fo(d dupd doud sau trei direclii concurente.
4.2.1. REDUCEREA UNEI FORTE INTR-UN PUNCT
RIGID

Se considerd solidul rigid (S) actionat

in

AL UNUI

punctul

a)

b)
Fi1.4.12

Ansamblul celor doud elemente mecanice vectoriale F 9i Mo aplicate in

se numegte torsor de reducere in raport cu punctul O al fo(ei F aplicatd

in A 9i se noteazd simbolic:
IF

SOLID

t^{-lMo=?xF=oAxF

c)

(4.2s\

Se menlioneazd d momentul cuplului a fost notat cu indice, degi este un

vector liber, deoarece punctul in care s-a fdcut reducerea determind

de o forld F

(fig.4.12.a). Se cere sd se determine efectul mecanic exercitat de fortp F

avdnd punctul de aplicatie in A in raport cu un punct oarecare O apartin6nd
solidului rigid (S), sau altfel spus, sd se reducd fo(a F in raport cu punctul O.

elementele cuplului (planul cuplului, bralul cuplului, modulul cuplului, sensul

cuplului).

18

f t

il il il f

il [

if f

lf rr'l't

f
Mrrrnlcu l} Slatlrt
Se ?eOuc

punctalsoliduluirigicldeofo4ecareactioneazdintr-unaltpunctalsolidului
rigid.

Torsoruldereducerereprezintdcelmaisimplusistemdefo(e.A9adar'
intelege inlocuirea sistemului
prin reducerea unui sistem de fo(e oarecare se

J -

tbrte c"ncursnt'o 9l sistenrut

de forte
sistomul Ee
in raport cu O;".-t"t"mul

Oe

vectorimomentconcurentirezultAndelementeletorsoru]uidereducereal
sistemului de forte dat;ianume:
n_
(4.33)

R=E+Fr+..'*Fn=IFi
l=1

Mo =Mo' +Mo,

de fortp cu torsorul sdu.

+"'+Mo.

iMo, = it-t: "El

(4.34)

Dacdsefacereducereafo(eiintr-unaltpunctalsoliduluirigid,de

care se obtine va fi:

exemplu O'(fig 4-12.b), torsorul de ieducere

fF

"

imo,,r, = rvro

(4.31)
(F) +

6o,.

pE-FORTE INTR-UN PUNCT AL

4.2.2. REDUCEREA UNUI slsTEM
UNUI SOLID RIGID

Seconsiderdunsolidrigid(S)aclionatinpuncteleAr'Az'"''A'de
mecanic
(fig. a'13'a)' Se cere sd se determine efectul
fortpte

E,E,.--,(

produsdeacestefo(eintr-unpunctoarecareoapartindndsoliduluirigid,sau

altfelspusseceresdsereducdsistemuldefortedatinraportcupunctulo

a)

b)

aparlinAnd solidului rigid.

convenabil ales oryz 9i

Adoptdm in puictul o un sistem de referintS
in raport cu punctul o ob$n6ndu-se
reducem pe rand toate fortele sistemului
F"F""''F'
in acest punct (fig.4.13'b) un sistem de "n" forte concurente

(echipolentecuforteledate)giunsistemde'n"vectorimomentconcurenli
:
lrr. tE l, l,l. tE ),..., lrto ( r" ), care au expresiile
Mo tE t = r,r-01 =6Tl *Fl = q "Fl
(4.32)
Mo(Fr) =M-0, =6f2 ,F

"--ir'F,
rvro(E) =Mon =iln t F. = r" h

cu punctul O ai fo(elor
unde ir,ir,..-,in sunt vectorii de pozilie in raport
initiale.

Fig.4.13

Sistemulmecanicastfeloblinut(fig.4.13.c)formatdinelementelevectoriale
sistemul de fo(a dat 9i se numegte
re

dat in raPort cu Punctul

O'

notat

simbolic:
(4.35)

Expresia analiticd a rezultantei este:

R-

(4.3e)

Rri+ Rri+ RrE

Expresia analiticd a vec{orului moment rezultant va fi:

Mo

M,i+ Mri+ M.k=

if,
i=1

Mri

Mri

,,li YiI
Mrk =

M,

i,j,F

El

(4.40)

zi
)l*'
Fiat
'oltn Fiy

Dezvoltdnd determinantul
drept dupd

"

dupi i,J,k giegal6nd

(4.41)

membrul stAng cu membrul

oblinem:

: I(YiFi,
i=1

-ziFiv)

u, = i(z,Fn -x;F2)
i=t
n

M. = I(xrFry -YrFn

@'42)

Fig.4.15
Fig' 4'14
rezultantd
Fdc6nd reducerea in raport cu polul O' obtinem aceeagi

si

vectorul moment Mo. care are expresia:

n-

i='l

Modulul vectorului moment rezultant va fi:

Mo, =

)iix

F,

(4.46)

rI

lr

[I

Mecanica tl Statica

Mccanicn + Stltica

dar:
/4 47)

(4.58)
Mo,=Mo=M
6) Locul geometric al punctelor de reducere in raport cu re momentul
rezultant rdmine neschimbat cand R + 0 sunt drepte paralele cu rezultanta'

(4.48)

Din relalia (4.44) pentru ca

-ri'= O'O +-ri

inlocuind relatia $.afi in rela,tia (a.a6) 9i efectudnd calculul ob{inem:
n

n fr--

n r-r,
(o'o>< -\

t'' -F, = I [(o'o + l" -l l= |

In_n,_
Mo,:Ir,x[+O'OxlI
i=1
-tt., : -;4 + 65' n
Mo,

rr

Fr

1l r

(:r,

"

-\
r,

-tvto

= M-o' este necesar ca:

(4.4e)

(4.5e)

i=1

(4.50)

3) Produsul scalar dintre vectorul rezultant R gi vectorul moment rezultanl

Mo este o mdrime constantd gi se numegte trinom invariant.

Proiectia momentului rezultant Mo pe suportul rezultantei

constantd oricare ar fi pozilia polului de reducere (fig' a.15).
Prp(Mo) = Mo cosa = MR

7)

Se inmultegte relalia (4.44) scalar cu R-. Vom avea:

rq, .R-: (rq + oo,. R).R

-Mo, . R- : lro . n * po" R). R

(4.51)

(4.52)

Mn =

(4.53)

M._

Mo coscr, = -14

dar:

(O'O" RJ.R = 0

-_\_
obtinem:
-[ttr,

.R-=

^R

R.k
:
t,to il,l + M"l + M.k
tt4o .R : R ._Mo : RrM, + RrM, +R.M. = 6s1.
R,l + Rri

MrR, +MrR, +MrR.

{ffi

(4.61)

(4.62)

= cst.

u* este versorul rezultantei.

4.2.2.2. TORSOR MINIMAL. AXA CENTRALA

(4.55)

Dupd cum s-a observat prin reducerea unui sistem de forte intr-un punct

(4.56)

se obline o fo(d rezultantd R gi un moment rezultant

direcliile lor un unghi "a" (fig.4.16).

(4.57)

Dupd cum vedem membrul drept al relaliei (4.57) este compus din trei

o=r

4 ""

inchid intre

R givectorul

moment rezultant
-lrrlo sunt coliniari. in acest caz torsorul de reducere poartd denumirea de
torsor minimal sau rdsucitor.

Dacd

termeni ceea ce justificd denumirea de trinom invariant.

Trinomul invariant se mai numeste si scalarul torsorului sistemului de forte

dat.

4) Daca torsorul de reducere al sistemului de fortp dat fa!6 de un punct este

nul atunci el este nul in raport cu orice alt punct de reducere. Din relatia (4-44)
dacd R =O; Mo =0 rezulti d l%, =0.
Un asemenea sistem de fortp @rc are torsorul nul nu produce nici un
efect mecanic asupra solidului rigid asupra cdruia actioneazi, solidul rigid
fiind in echilibru.
5) Dacd n:O; Mo *0, vectorul moment rezultant al sistemului de forte dat
este un invariant fald de polul de reduc,ere si are caracter de vector liber. Din
relatia (4. Qdacd R=0 rezultd:

(4.60)

in aceste relatii Me este proiectia vectorului 14 p" suportul rezultantei R, iar

.R = cst.
(4.54)
$ nto in functie de componentele lor scalare fatd de un

-ltito

Dacd scriem n
sistem de referintd avem:
R- =

M^U.R

.U- = yb

R este

o=0

sau

vectorulrezultant

Denumirea lui este legatd

de migcarea pe re o imprima corpului

un

asemenea torsor (translatie in lungul suportului rezultantei 9i rotalie datd de

momentul rezultant in jurul axului comun), asemenea cu migcarea unui gurub.
Locul geometric al punctelor de reducere in raport cu care un sistem de

fo(e oarecare se reduce la un torsor minimal, se numeste axd centald.

Descompunem vectorul moment rezultant astfel:

l4=m**lv\u

I!

unde:

il*

- este componenta dupd directia rezultantei R;

(4.63)

T T

Mecanica

Mecanica rr Statics

m _ *t"

".,"p"*^ta-dupe

o direclie perpendiculard la

R gicuprinsd in planul

Statica

llr"

--

etutlth)

Mmin = Mo

determinat de Mo 9i R.

numai componentei
Se constatd cd modificdrile veotorului n,lo ." datoresc
valoarea
fr* (O"o"r.ce ilR este un invariant). Din relatia (4.63) se observd c6
M* = 0 ' adic6:
minimd a vectorului ilo se obline atunci cnd
(4.64)
Itlo = Lh =il..in

T T T I

= mo

'uR =

M.,n =Mrnin'IR

cosc = Mo 'E*

mo'F

fro.F
=T-'u*

I
(4.66)
(4.67)

(4.68

P(x,Y,z)

Fi1.4.17
Fig' 4.16

in acest caz momentul minim este coliniar cu rezultanta

n Ei ll.*

'''"

+ -l

F.

Torsorul alcdtuit din

se numegte torsor minimal si simbolic are expresia:

ln =;E

: M'"
l-n'b

Agadar:

[F='E
(4.65)

"'t-*"=E'uo*

(4.6e)

r r r r r

Mecanica + Statica

Iltccanica

Pentru a determina axa centrald presupunem ca punctul C (fiS. 4.17) este un

punct de pe axa centrale si indeplineste conditia:

Notand:

wt"

(4.70)
unde fr este un scalar arbitrar, adicd momentul din punctul C si rezultanta R
sunt coliniari. in acest caz putem scrie:

(4.72)
(4.73)

-t% =-tttt

-ixR

=0

n to=O (R1to)

(4.75)

-R'.%:0

planul vectorilor

(4.76)

R.i=n=r-l'o
Rt

r:Hu..

-R'.h)=o

R2

,o:"0tn"

de potut

o,

F,

dreapta

distanla mdsuratd perpendicular pe

F 9i Mo in sensul produsului

Ir j

UII

FG

=I,I+M,l+M.k-l'

(4,7e)

tl,

f :ro

(4.87)

vectorial n

"

l4

punct momentul are expresia:

P(x,y,z) apartindnd axei centrale' in acest
curent
-(4'BB)
Mr'-- M; - oP,

rl

(4'8e)

! -'I
lRx Ry P,l

'

xR. )lj +
tt'lr - (yR. - zR, )li + [Mv - (zR' -

(4.e0)

r [M, - (xRv - YR' )lk

(4.80)
M0

Mosincr

un punct
pentru a obtine ecualia axei centrale sub formd analiticd considerdm

Scriem condilia ca

Scddem relatia (4.80) din relatia (a.78) 9i obtinem:

Rl *t, +1n.11.R-n2.i-(R"
1n.4.n-R2.(F-Fo)=o

--R2

situatd ta distanla

Astfel relatia (4.78) devine:

n.mo

(4.g6)

paraleli cu rezultanta
Putem afirma cd axa centrald este o dreaptd

(4.77)

geometric al extremitdlii vectorului F este o dreaptd. Fie Codefinit de

punct particular al acestei drepte care satisface conditia:

(4.85)
l

lR"Mrl R.Mosino

'o

-(R.R).r-(R.a).Rl
nrttlo+(n.D.R-R2.r=O
(4.78)
Relatia (4.78) este o ecuatie vectoriala de gradul intdi care aratd cd locul
Mo

Relatia(4.86)reprezintaecuatiavectorialdaaxeicentrale.seobservacdaxa
centraldesteodreaptdparaleldcurezultantaR,dreaptdsituatdladistanlaro
de polul O. Din relalia (4-80)rezultd:

MultiplicSm relatia (4.74) veclorial la st6nga cu R-. Vom avea:

R"

F:io

(4.74)

R^Mc -R^Mo-R*(i*R;
in baza relatiei(4.71) avem:
Rt tt4o -Rx(7tR; =9
Descompunem dublul produs vectorialfolosind relatia lui Gibbs:

Statica

R2

ln baza relatiei (4.44) putem scrie:

CO=-OC=-r

obtinem: :
+ LrR

(4.71\

t%=l't+cO*R

R.7

=f 'n

nrltl" =tt4"n:O

fit"

9i

F sd fie coliniari' Vom avea:

M*
=Mt'=M"t
Rx Ry 'Rz

(4.81)

(4.82)

Asadar:

M' -(YR. -zRy)

R,

(4.83)

(4.e1)

Mr ltR'41-

Itlt'

-(xR, -YR')

Ry

(4.s2)

Rz

JL"il*o': i:1".1':^::^:"^T::':,iltj:::i
punct
r^ ,Jlri" t+.e2) x, y, z sunt'coordonatere unui

Reralia (4.e21 reprezint6 ecua.til

#i[.':""1;";il;.

curent al axei centrale, iar R, ,R,

(4.84)

cunoscute.

,& gi M* M'

M. se calculeazd cu rela{iile

rf

frftftfrf
Mecanica

rI

tI

rI'tI'tI

lI

l-

l-

rI

-'

Mecanica + Staticr

Statica

c) Gazul 3

[n*o

Prin reducerea unui sistem de fo(e dat in raport cu un punct oarecare al

'ot*

solidului rigid se poate obtine unul din urmdtoarele cazuri:

(4'e6)

+ O 9i Mo = 0 sistemul de fo(e dat este echivalent cu o rezultantd unicd

R- care are ca suport axa centrald, axd ce trece prin punctul(polul) O.

Daca

d) Gazul 4

(4.s3)

ln+o

este echivalent cu zero, sau altfel spus

solidul rigid asupra cdruia actioneazd sistemul de forle este in echilibru'

Dacd

R-

F=O Ei l4 =0, sistemulde fo(e

"'t-*

(4'e7)

*o

Dacd R-+0 9i Mo+0, pot fi deosebite doud erzudr in funclie de invariantul scalar

b) Gazul 2

R-.[4-o astfel:
(4.e4)

a)

b)

Fig.4.'19

Fig.4.1B
1) R.Mo =O adicd

Dacd R = O Ei l4 + 0 sistemul de fortp este echivalent cu un cuplu de forte

pe suportul vectorului -\, cuplu
1F,-F,01 situat intr-un plan [P] perpendicular
ce creazd un moment ce are aceeasi mdrime, aceeagi directie 9i acelagi sens cu
momentul lvto (ng. +.tg).
Agadar:
Mo =

Ff

U-0.

Cand R .Mo = 0 sistemul este echivalent cu o rezultantd unicd

F'd

raport cu

punctele axei centrale, axd ce nu trece prin pol. ln acest caz (fig. 4.19) axa
centrald este situatd intr-un plan [P] perpendicular pe vectorul fro, plan ce trece

prin punctul O. Axa centrald este plasatd la distanta

(4.ss)

R in

l*)

distanli mdsurati in sensul produsului vectorial n *

lq.

d:

M^

de punctul

O,

I t

r r t r I

r r !

-r r

r il-l-l-il--t--il--il
Mecanicr + Statica

Mecrnica + Staticf,

4.3.1.1. REDUCEREA STSTEMELOR DE FORTE COPLANARE PE CALE ANALITIC'

(rdsucitor)
2) R.Mo+0 sistemul de fo(e dat este echivalent cu un torsor minimal
avand ca suport axa centrale (fig. 4.20)'

Se consider5 sistemul de forle coplanare E,E,...,F" care actioneaz

asupra suprafetei materiale [P] in punctele A1,A2,...,A,,. Se cere se se reduc
sistemul de forte dat in raport cu punctul O apartindnd pldcii tPl. in acest scol
atagdm in punctul O sistemul de referinld Oxyz de versori i,j,F astfel orienta
inc6t planul Oxy sd coincidd cu placa tPl (ng. 4.21).

M^

d---

sina

\
b)

a)

Fig.4.20
Este cazul cel mai general de reducere a unui sistem de

fo(e dat' in acest caz

A,(x,,y,,0)

axa centrala este o dreaptd paraleld cu suportul rezultantei R plasatd la

M^ sinq
*to
-- planul
-,^-..r vectorilor R 9i
pe
, distant5 mdsuratd perpendicular
distanla o =

Fig.4.2'l

il""

Mo in sensul produsului vectorial n

"

Particularizind rezultatele oblinute la cazul general al fo(elor spaliale tratate ir

capitolulanterior, fdcdnd Fi, =0 9i z, =0 adicd:

nno.

(4.e8)
E =Fo'I*r,r'j
(4.ee)
fi =Xt'l+Yi'J
si redund sistemul de fortp in raport cu punctul O, se obline o rezultantd R

fo(e prezentate pentru cazul general are

mai
simptd pentru cazurile particulare ale fortelor
elemente specifice si este mult
coplanare 9i forlelor Paralele.
Reducerea sistemelor de

definitd de expresia:

n_

:I

i=l

Fi

i=1

i=l

_
: (IF-, )i_+ (lFry)l

situatd in planul fortplor si un moment rezultant Mo definit de expresia:

Problema poate fi solutionatd pe cale analitic6 sau pe cale graficd.

25

(4.100)

rrrrrlrrrttrttrll

'-il[
Mecanica

Statica

Mo =

J il ieo, -v,F,.)
il"
i*r
i-1
ol
'=tlto
=

(4.101)

i='

Fry
perpendicular pe planul fo(elor deoarece momentul fiecdrei fo(e in raport

cu

punctul O este un vec'tor perpendicular pe planul Oxy.

Asadar:
Mo = M. 'k
Torsorul de reducere va fi:

(4.102)

[n=n,.i+Rr.i
' t^{"Lnt=u".r
unde:

R,

nnn

: lF;.;
i=t

Rr

)F1r; M.

(4.103)

Prin sistem de forte paralele se intelege sistemul alcdtuit din forte care au
directia comund. Reducerea sistemelor de fo(e paralele se poate face analitic

sau grafic.

4.3.2..I. REDUCEREA SISTEMELOR DE FORTE PARALELE PE CALE ANALITCA

Se considerd un sistem de forte paralele E , E ,..., E ce actioneazd asupra
unui solid rigid, fortele fiind paralele cu directia (A ) de versor u . se cere sd se

reducd acest sistem de fo(e in raport cu un punct oarecare o apartinand

in acest scop atasdm in punctul o sistemul de referinti oxyz

solidului rigid.

: l(x;F;, - YiFi* )

(4.1C/.)

i=1
i=l
Fald de un punct G(x,y,O) apa(indnd axei centrale sistemul de forle
coplanare se reduce la o rezultanti unicd R- deoarece momentul minim este nul
pentru ca llo f n .
Exprimdnd analitic elementele torsorului de reducere in raport cu originea
O a sistemului cartezian Oxfz giav6nd in vedere d R. =0; Mr:0; Mv =0,
ecualiile axei centrale (4.92) devin:
=*, = -zR, = M. -(xR, -VRr)
(4.105)

(fis. a.2e).
O fortd oareclre a sistemului F, se poate exprima prin relatia:

F,=F,'u

CAnd F, > 0 forla are acelasi sens cu versorul r', iar c6nd F, < 0 forta are
sens opus versorului E.
Efectu6nd reducerea sistemului de fo(e in raport c-u punctut o se ouline

R avAnd directia comund cu

date si un vector moment rezultant fro Oenn4i de relaliile:
un torsor format din vectorul rezultant

RrRy0

(-

sau:
(4.106)
M--(xRr-YR')=0 9i z=0
ceea ce reprezintd o dreaptd in planul forlelor Oxy care taie axele de

(4.1o7)

ero.-L.or
' Ry.-

(4.108)

)
-tOl_

tgu

Rx

IFi
i=l
_

.u =

uIF,
i-l

Ir,'Fi
It'Fi.u
IG
i-r
i=1
i=l
=

(4.127)

.Fi)" u

sistemului;

- Momentul rezultant
intruc6t

(4.10s)

n
=

a fortelor

- Rezultanta R a sistemului de forte are aceeasi directie cu fortple

date, iar
mdrimea sa este datd de suma atgeoricd a scalarilor tuturor
fortelor

^sistemului,

Ry

tq
il

Mo =
I

Axa centrald este o dreaptd paralel6 cu rezultanta dup6 cum aratd coeficientul
unghiular:

n_

lR =

coordonate in punctele:

nt9.o.ot
'Rv' '

(4.126)

unde F; este scalarulfo(ei.

-lVlo

este un vector perpendicular pe fiecare din fortele

fiind:gadar perpendicurar pe versorur u si pe rezurtanta R-.

lrt, J- n

se deduce cd trinomul invariant este nul

(n

.fvfo = O).

M' =I(yiFa

-zfiyl

M, =i(=,Fn -xiFr)
M.

(4.131)

=l1x,r" -yiFi,)

Dacd se arege sistemur de referin,ta

oxyz

in asa

fer

int

paralerd cu directia comund

a fortpror, atunci vectorur rezurtant

cu axa oz, iar vectorur moment

rezurtant ttro u"
Proiectiire vectorutui rezurtant
R- gi a vectorurui

axele sistemului de coordonate

in acest caz vor fi:

Fi1.4.29

R, = )Fn

"*rili';

axa oz sd fie

va fi pararel
pranur oxy.

moment rezurtant

:0

i=l

Rezultanta R- a sistemuluide forte are urmdtoarea expresie

analiticd:
R = Rri+ Rrl+ R.F
(4.12e)
Proiecliile vectorului rezultant R- pe axele sistemului oxlz
ales vor fi:

R,
Rr

n.

R, = IF,"' =0
i=l
nn

R. =IFi,:tF,
i:'t

i:l

IFL
i=1

M,

: IFi"
i=l '

M,-

lro

=-)x,F,

Mt =0

Vectorul moment rezurtant nlio are urmdtoarea expresie

analiticd:
tj kl
n
_
"li
Mo=IttE=Ilxi Vi =,1
i=1

=Iy,Fi
i=1

(4.129)

F-l

=tlrn Fiy rol

(4.130)

Proiec$ile vectorurui moment

,v,,,e,,r rezurtant
re.urra'r Mo
p" axete
tytg pU
axere SlSIemUlUl
sistemurui g).r_
yvr
o4z q,vs
ares vor

fi:

(4.132)

Zl
]

i=t

(4.133)

p"

II',At
Mccanica + Statica

n_

Mo

(4.164)

=IMi
i=1

(E,-E,d,).
se observa cd momentul rezultant al sistemului de cupluri este

unde cu wt, t-" notat momentul cuplului

un

invariant (vector liber) deoarece fiecare vector moment M, este invariant fatd
de polul de reducere. Modulul momentului rezultant al sistemului de cupluri
se poate calcula cu relatia:
(4.165)

Considerdnd un cuplu

Fie un sistem de'n" cupluri de fo(e (Fi,-Fl,di) ce aclioneazd asupra

unuisolid rigid (S) (fig. a.35). Se cere sd se reducd acest sistem de cupluriin
raport cu un punct oarecare O apa(indnd solidului rigid. Pentru aceasta
atagdm in punctulO sistemulde referinld Oryz.

(F,-F,d) plasat intr-un plan peipendicular

pe

vectorul ItIo, acesta Tnlocuieste mecanic echivalent momentul rezultant fr'o

dacd momentul sdu este egal cu Mo in sens si modul, deci dacd:
(4.166)
F.d = Mo
Din cele expuse rezultd ci un sistem de cupluri situate in plane diferite
poate fi inlocuit cu un cuplu unic numit si cuplu rezultant.

La reducerea sistemelor de cupluri se poate intalni 9i cazul c6nd

-14 = O. Un asemenea sistem de cupluri este echivalent cu un torsor nul deci
este in echilibru.

lnteracliunile mecanice pot fi considerate ca.forte concentrate numai in

cazul in care domeniul de transmitere al fortei este foarte mic sau practic
neglijabil. Dacd cel pulin una dintre cele trei dimensiuni ale regiunii unde este
transmisd forta nu poate fi neglijatd, sarcina se numegte "distribuitd" sau

continue. Putem avea agadar distribulii de sarcind liniard, superficiald sau

volumetricd dupd cum pot fi negtijate doud, una sau nici una din dimensiunile

zoneide acliune.
Sarcinile distribuite pot fi inlocuite in . anumite q?zun pdn sarcini
concentrate echivalente (sarcini punctuale care au acelagi efect mecanic ca
sarcina distribuitd inlocuitd). Acestea sunt componentele torsorului de

Fig.4.35
Rezultanta sistemului de cupluri este nuld fiindcd rezultanta fiecdrui

reducere ale sarcinii distribuite.

cuplu in parte este nuld. Fiecare cuplu (Fi ,-Fi,di) creazd un moment care are
caracter de vector liber, adicd poate acliona in orice punct al solidului rigid'
Plas6nd momentul fiecdrui cuplu in punctul o, vom obline un sistem de 'n'
vectori moment concurenli. Momentul rezultant va fi egal cu suma vectoriald a
momentelor cuplurilor date. Agadar:

4.5.1. FORTE COPI-A,NARE LINIARE

Se considerd o dreaptd AB de lungime "1" asupra cdreia ac[ioneazd

fo(a q (N/m)distribuitd perpendicular pe dreapta AB (fig. a'36).

28

-rI

-Irf,lrrlI-IInlfffl

* Statica
Sarcina care revine unei portiuni elementare de lungime dx este e.dx
Rezultanta unice a fo(elor paralele coplanare q.dx care aclioneazd pe

Mecanica

lungimea "1" se determind cu relatia:

I

n:Jo.ax

(4.166)

Mecanica

Statica

4.5.2. FORTE DTSTTBU|TE SUPERF|C|AL

Fie o suprafatd pland de arie S 9i forla q.ds

(elementard)

perpendiculard pe o portiune de suprafatd "ds" (fig. a.37).

O=A
Fig.4.37
Rezultanta acestui sistem de forle paralele este:
n= je .Us

Fig.4.36

Cum valoarea vectorului q=E(x) este

funclie de pozitie, poate

fi

reprezentatd intr-o diagrami la o anumitd scard, prin linia de incdrcare "ab".

Rezultd:

C: -v. j

(4.167)

E= -e.k

-jJoa

-j.n

(4.168)

00
Asadar, modulul forlei unice echivalentd cu sarcina distribuitd este
reprezentat prin aria diagramei de incdrcare AabB. Suportul fortei rezultante
R (axa centrald) va fi paraleld cu directia sarcinii e gi trece prin centrul
fo(elor paralele de abscisd:

(4.16e)

7.

poate fi scrisd:

-z.k

n = J-X.z.ds = -[ Jz.ds = -k.W

(4.171)
(4.',t72)

(st

unde W este volumuldelimitat.

Rezultanta R are ca suport axa centrald a fortelor paralele, axd ce
intersecteazi planul Ory in punctul C de coordonate:

Jx-q'ds (s)Jx-z.ds

_- (s)
^.----

Jq'as
(s)
i y'q'0"

(4.173\

Jz.ds

(s)

'0"
_(s)
vc_(s)
'
Jq'0" Jz.ds
(s)

cdteva cazuri particulare ale unor asemenea incdrcdri sunt prezentate in

anexa

(s)

tt

-jlv.ox:

Si in acest caz sarcina

Rezultanta va fi:

Rezultanta va fi:
R=

(4.170)

(s)

y '=

(4.174)

(s)

CAteva cazuri de asemenea incdrcdri distribuite perpendicular pe o suprafatd

pland sunt prezentate in anexa 2.

Mecanica

Mecanica rt Statica

Statica

Dupd cum s-a ardtat, acest sistem de forte este echivalent cu o rezultantd
unicd care are ca suporl axa centrald. in cazul'nostru rezultanta acestui sistem
de forte se va numi greutatea sistemului material gi are expresra:

n_

c=IG,=glm,=Mg
i=l

(5 2\

i=1

iar punctul sdu de aplicalie C (centrul fo(elor paralele) se numegte centrul de

greutate al sistemului de puncte materiale. in relalia (5.2) M este masa totald a
sistemului.

5. GEOMETRIA MASELOR
5.1. GREUTATEA CORPURILOR

axa centrali

Toate particulele materiale care se afl5 la suprafata PdmAntului sau in

aproprierea acestuia (pAni la o anumitd distanld) sunt supuse acliunii cAmpului
gravita{ionalterestru care se manifestd prin fo(a de atrac{ie:

Gr=mi'9

(5

,Y

1)

care a fost denumitd pe scurt "greutate".

Se observd cd aceastd fo(d depinde de masa particulei materiale "mi" gi
de vectorul "S" care se numegte "acceleratie gravitationald". Valoarea

accelera{iei gravita{ionale

",2")

variazd cu latitudinea gi altitudinea. Astfel la

ecuator g = 9,781 m/s2, g = 9,831 m/s2 la poli si g = 9 806 m/s2 la latitudinea de

45".

in ceea ce priveste acceleratia gravitalionald " g " este un vector dirijat

aproximativ spre centrul Pdmantului. Pe un domeniu restr6ns la suprafala
PdmAntului se poate considera cAmpul gravitafional terestru cd este constant,
adicS se poate neglija varia{ia vectorului '9 " at6t ca directie cAt si ca
intensitate. De aceea se poate considera cd greutatile corpurilor sunt forte
indreptate suficient de exact dupd verticala locului, deci paralele intre ele. [n
consecin!5, problema greutdtilor reprezintd un caz particular al forlelor paralele
si se pot aplica rezultatele stabilite la reducerea fortelor paralele.
5.2. CENTRUL

DE GREUTATE (DE MASA} AL UNUI SISTEM

PUNCTE MATERIALE

Fis.5.1

Centrul de greutate C al sistemului de puncte materiale se bucurd de

toate proprietS(ile centrului fo(elor paralele si poate fi determinat in raport cu
polul O prin vectorul de pozitie:

DE

Ir'c'
i4

rc=:}-

Fie un sistem de puncte materiale A1,A2,...,An de masa fit1rffi2,...,ffin

dispersate intr-un domeniu restrAns la suprafata P6mAntului, deservite de
vectorii de pozilie i1,i2,...,in in raport cu originea O a sistemului de referintd
Oxyz (fis. 5.1).

(53)

IG'
i='l
Coordonatele scalare fatd de sistemul de referinti Oxyz vor fi:

Fo(ele gravitationale care aclioneazd asupra sistemului de puncte

materiale sunt G., ,G2,...,Gn si pot fi considerate cd formeazd un sistem de
fo(e paralele de acelasi sens, avdnd caracter de vector legat.

Ito

I*, .G, Iy, .G,

x" =H;-, yc =f-;
Ici
Ic,
i=l
i=1

z"

'G,
I=,
s
n

Ic,
i=1

(5.4)

I t' r .il-il'-r-il"
Mecanica

l-r--r-'t

l'-l-r--r

Mecanica

Statica

:
'c

'" -

(55)

n
n
n
's
stm,
I.,
I-'
i:1
i=1

'1' - M' '7"'

(5 8)

ales'
masd G broiectAnd' relatiiie respective pe axele sistemului de referin!5

i=1

I*' '-,

I y, '.,

I =, '.,

Im,
i='l

I.,
i=1

I*,

Rela{iile (5.5) gi (5.6) definesc

M'

M, -M,
de
Din rela{iile (5.7) gi (5.8) se pot obtin: coordonatele scalare ale centrului

respectiv
n

Statica

atunci centrul
Mr Qi Mz gi centrele de masi C1 si C2 ale celor douS subsisteme'
cu
relalia:
(S)
determind
se
de masd C corespunzdtor sistemului

inlocuind in relaliile (5.3)pi (5.4)pe G, cu expresia G, =gm' obtinem:

nnn
.g gIt'mi It'.'
It..,
i-1
i--1
i-l

I r r r r I

OARECARE

(5 6)

i=1

o noliune mai generald 9i anume aceea

de

centrul maselor unui sistem de puncte materiale.

5.2.1. PROPRTETATILE CENTRULUI DE MASA

1.Pozi\ia centrului de masd al unui sistem de puncte materiale nu depinde de

originea sistemului de referinld ales (vezi proprietSlile centrului forlelor

lv,

fie
Fie un corp oarecare (s) reprezentand un continuum material rigid, si
C;
masS
de
centrul
un-volum mic din acest'corp avand masa ami si

referintd
deservit de vectorul de pozitie r, fatd de originea o a sistemului de
Oxyz (fig. 5.2). Presupundnd cd numdrul volumelor AV, de masa Am, in care
materiale finite'
s-a fractionat corpul este o mulfime num6rabild de "n" particule
se poate utiliza
C
masd
de
poziliei
centrului
pentru determinarea aproximativi a

relalia (5.5) scrisd sub forma:

paralele);

2. Pozilia centrului de masd nu se modifici dacd masele sistemului dat se

amplificd sau se micqoreazd in acelaqi raport. lmportanla practicd a acestei
propriet6li constd in faptul cd sistemele materiale identice din punct de vedere
geometric, insd constituite din materiale diferite, dar omogene, au centrele de
masd identice atunci cAnd sunt suprapuse;
3. Dacd punctele materiale se gdsesc in interiorul unei suprafele convexe (o),
atunci centrul de masi se gdsegte in interiorul acestei suprafele;
4. Dacd punctele sistemului material sunt situate pe o dreaptd sau intr-un plan,
atunci centrul de masi se gdsegte pe acea dreaptd sau in acel plan;
5. Dacd sistemul de puncte materiale admite un plan, o axd sau un punct de
simetrie, atunci centrul de masd se gdsegte in acel plan, pe acea axi sau in
acel punct,
6. Dacd un sistem de puncte materiale (S) se compune dintr-un numdr "p" de

subsisteme (51), (52), ..., (Sp)ale ciror mase Mr, M2, , Mo gi centrele de
masd C1, C2, ..., Co se cunosc, atunci pozilia centrului de masd al sistemului
(S) se determind cu relalia:
M., . r",,
rc

+Mz

.L,

+...+Mo

.-Lo

(5.7)

M, +...+ Mo
puncte materiale (S) poate fi considerat ca rezult6nd
de
7. Da,cd un sistem
dintr-un sistem (Sr) din care lipsegte un sistem (Sr) Si daci se cunosc masele
M., +

Fig. 5,2

Mecanica

Mecanica

Statica

{e

I l 'At,
=Ln

i=1

(5 e)

- densitatea liniard:

,. Am,

i=1

Cu cdt numirul volumelor AV' va fi mat mare gi masele Am, vor fi mai mici,
pozitia centrului de masd al corpului (S) determinat cu rela{ia (5.9) va fi mai
apropiatd de pozi{ia reald. Determinarea exactd a pozi{iei centrului de masd C
a corpului (S) se va face trec6nd la limiti in cadrul rela(iei (5.9) prin fraclionarea
masei corpului (S) intr-un numdr infint de mare de mase elementare "dm"
deservite prin vectorii de pozilie F in raport cu originea O a sistemului cartezian
Oxyz. Rezultd astfel cd:

Ii.am

J*

, Yc

[y'dm t"

=F,

(5 15)

- pentru pldci (suprafete):

- densitatea superficialS medie:
Am'
n
r Smed:-

AS,

(5.16)

- densitatea superficiald:

Affi'
o^ = '.
ltm --=aS;-+o

dm

[$,

(5 17)

dS

: pentru volume (blocuri).

iar coordonatele exacte a centrului de masd vor fi:

[x.dm

dm

O, = lllTl
=
Al;-+0-:Al,
- dl

(5 10)

Io'

(5 14)

' 'med Ali

IAt'

*" =

Statica
Ami

- densitatea volumetricd medie:

[z'dm

=ld,

(5 1I)

Am.
^_l
Pvmea

(5 18)

- 6y.

- densrtatea volumetricd:

5.4. DETERMINAREA CENTRULUI DE MASA

OMOGENE

AL

o..

CORPURILOR

.. Atn,

lllTl
= aV;+o

[!,

dm

(5 1e)

dv

Masa totald a unui corp omogen se calculeazd cu relalia.

M=Jdm

Pentru studiul centrului de greutate al corpurilor omogene este necesar

sd se introducd noliunea de densitate medie care se defineste astfel:
Ami
Pmed =

(5.12)

tridimensional (volum). Masa unei po(iuni elementare se calculeazd cu rela{iile

(5.15), (5.17) 9i (5.19). Corpurile care au aceiasi densitate sau masi specificd
(liniard, superficiald, volumetricd) in orice punct al corpului se numesc corpuri
omogene, adicd densitatea p este constantS.
in cazul corpurilor neomogene densitatea este variabili adicd p=p(x, y, z).
in cazul corpurilor omogene formulele pentru calculul centrului de masi C se
simplificd deoarece densitatea fiind constantd poate fi scoasd de sub semnul
integralei. Atfel avem:
a) Pentru bare omogene:

vi

Trec6nd la limitd c6nd AVi -+0 se ob{ine densitatea punctuald sau simplu
densitate:

.. Am,

llm
' -- avl+o [!,

dm

(5 20)

o integralS liniarS, de suprafali sau de volum dup6

cum corpul este unidimensional (bard), bidimensional (suprafatd) sau
Rela{ia (5.20) este

(5.13)

dv

in mecanicd corpurile se impart in:

a) Bare - barele sunt corpuri la care doud dimensiuni se pot neglija in raport

cu a treia;
b) Pldci (suprafele) - pldcile sunt corpuri la care o dimensiune se poate neglija
in raport cu celelalte doud,
c) Volume (blocuri) - volumele sunt corpuri la care nici o dimensiune nu se
poate neglija.
inbaza acestei categorisiri putem defini:
- pentru bare:
- densitatea liniard medie:

l',rot
= I,,rdt ,l1r)iprdl= ord,,iot=Ifl

It'_

1,od

*I,,fl

(5 21)

Coordonatele centrului de masd vor fi:

32

.. = 1,,,
*"
-'

Y"

: l,,Ydl.; t"- : I,,=dl

i(Ddr
ir*

(5.22)

[[[[[ITIIIIIITIIITTII
Mecanica

re

Mecanica tlt Statica

Statica

b) Pentru pldci omogene:

l,r,Fdt lr.riP"a" R" l.,ios I1.1Fo=

=
'c j,.,d.
p" .[rrrd" j,r,o"
Irsl p"ds

b) Arc de cerc. se considerd un arc de cerc de razd R (fig. 5.4) definit de

unghiul la centru 2o (cr se exprimd in radiani). Din motive de simetrie centrul de

(5.23)

greutate se gdseste pe bisectoare.

tu6nd axelade coordonate ca in figura 5.4. si aplic6nd relalia (5'22) se obline:

Coordonatele centrului de masd vor fi:

yo" l9 zds
xds
i Yc =1'*' t" =Ips
1*

t" = 1.,

.1,r,

--c l,,xdl J'Rcoso

(5 24)

A^=--

c) Pentru volume omogene:

l,u,id=
'c
l,u,o.

lu,Fo'ou o' du,iov iullo't'

IlvyPudv

pu

lrurdu

(5.25)

in

'"

lu,xdv
lu,Ydu
I Yc =IF'

l,u*

5.5. CENTRUL

sin 01"
pl!-c
el"

J"oe

(5 27)

pslno
o

relatia de mai sus "x" reprezinti abscisa arcului elementelor

"d1".

Coordonatele centrului de greutate C vor fi:

Coordonatele centrului de masd vor fi:

i,,d, IlFot
t_d

l,u,du

.Rdo f",cos0'd0
-

lu,zdv

'": i"f*

x"

(5.26)

= RSiDc[

(5 28)

ct

Yc =0
Se atrage atentia cd x" calculat pentru arcul de cerc reprezintd de fapt distanta
OG de la centrul cercului la centrul de greutate C. Coordonatele punctului C in
diverse probleme depind de modul de alegere a sistemuluide coordonate.

DE GREUTATE AL CORPURILOR OMOGENE UZUALE

5.5.1. BARE

5.5.2. PLACI

a) Bard dreapt6. Din motive de simetrie centrul de greutate se gdses,te

mijlocul barei (fig. 5.3).

la

a) Triunqhiul. Centrul de greuatate al triunghiului se gdseste ,la interseclia

meOianetor care reprezintd segmentul de dreaptd ce unegte v6dul cu mijlocul
laturii opuse.

b) Dreptunqhiul. Din motive de simetrie centrul de greutate se gdsegte

interseclia diagonalelor.

siindltimea R, aplicdnd rela\ia (5.24) se obline:

(s.2e)
Fig. 5.3

B
Fig.5.4

oli, 2 ^ sin
3
3 el:" = -i-\2

= -Ia-^

sin

cr

cr

la

il[

ET'I

'f"I'

n r

Mecanica x Statica
ln relatia de mai sus "x" reprezintd abscisa centrului de greutate al triunghiului
elementar de suprafatd "ds". Coordonatele centrului de greutate C vor fi:

2-sina
=-R"3d,

x_

Mecanica x Statica
inlocuind relalia (5.33)in relalia (5.31) se obtine:

(5 30)

Y" =0

(5.34)

Fig. 5.5

se atrage atentia cd xc calculat pentru sectorul de cerc reprezintd

distan(a oc de la centrul cercului la centrul de greutate c. coordonatele
punctului c in diverse probleme depind de modul de alegere a sistemului de
coordonate.

Fig. 5.6

Fig. 5.7

5.5.3. VOLUME
Coordonatele centrului de greutate G vor fi:

a) Conul. Considerdnd conul circular drept de razd R si indltime h, si

raportdnd la sistemul de referin{d oxyz (fig. 5.6) prin aplicarea relatiei
(5.26) se obline linAnd seama de simetria corpului fa{d de axa Oz..

xc =0
Vc = 0

Iyf

'n2'12'dz

l,u,t''rz

'dz

z^ =3h
"4

(5 31)

in relatia (5.31)volumul elementar dv =nr2dz s-a ob{inut izol6nd un trunchi de

con de indlfime "dz" care poate fi aproximat cu un cilindru de raza "r" si ?ndltime
"d2". Din asemdnarea triunghiurilor OO'A' gi OO'A' rezulti:

zr
hR
R

f =-Z
h

(5.35)

b) Semisfera. Se considerd o semisferd de razd R (fig. 5.7). Centrul de

greutate se gdseste pe axa de simetrie, care se alege axa Oz. Asimil6nd
volumul elementar cu un cilindru de raz6 "r" gi indl{imile "dz" putem scrie:
dv = zr .r2 .dz
(5.36)
Din triunghiul OO'A se deduce:

(5.32)

R2 =22 +r2

r2 =R2 -22

(5.33)

34

Asadar:

(5.37)
(5 38)

r tr r r r"r

r- r r r"r

Mecanica x Statica
dv = ur(R2 -22 1dz

Mecanica
(5.3s)

lntroducAnd aceastd relalie in rela{ia (5.26) avem:

RRR
Jzr(R2

IvyzoY I

zc

i,u,du I'tn,

-z2ydz

RR
R{
[zazaz-lz3az

ID

Statica

'":+iyc= Iyi'l'.
Ir,

'

- =-It,
z^

"

'l'

Il'

(5.43)

b) Pentru plSci compuse:

- z2'ydz lzna2 az- [nz3 dz

00
RR
lnRzaz- Jnzzdz
00

{e

rf-

(5.44)

Iv, 's,- -s I.,'s,

'

(5 40)

R4

Is'

00
RR
Jn2az- [z2az

Is,

(5 45)

c) Pentru volume compuse:

00

(5 46)

Coordonatele centrului de masd C vor fi:

Xc =0
Yc =

(5.47\

(5'41)

z. =lR
'g
5.6. GENTRUL DE GREUTATE

AL CORPURILOR COMPUSE

OMOGENE

Centrul de greutate al corpurilor compuse omogene se determind pe

(5.7)9i (5.8). Algoftimul de calcul este urmitorul:
relaliilor
baza
- se descompune corpul compus in mai multe corpuri simple ale cdror centre
de greutate sunt cunoscute sau se pot dermina ugor;
- se alege ca sistem de axe de coordonate acela care aduce simplificdri;

se aplicd corpului compus rela(iile de mai jos cu precizdrile cd masele

corpurilor care se scot din componen!6 (goluri) se consideri negative, iar
semnele coordonatelor centrelor de greutate ale corpurilor componente se
stabilesc in raport cu axele sistemului ales.
Aceste relalii sunt:
a) Pentru bare compuse:

(5.42)

,!$1"

,il fl

fr 'tI nr 'il-1r'-il}

Meceoicr

'I--'I'

lf-'Ir

Mccrnicr

Staticu

'f-C

'Ir"n

-X

'n

Il

r Sfrttca

Un sistem de fo{g aplicat punctului material A constitue un sistem de

fo(e concurente avAnd caracter de veclori legali concurenti. Acest sistem de
fo{e poate ft inlocuit mecanic echivalent cu o fo(d unici numitd rezultantA,
notatd simbolic R, care are acelagi punct.de aplicalie ca 9i sistemulde forte
considerat. D_acd exprimCm fortele sistemului astfel:
Fr

=Frri+F,rj+Fok

(6.1)

atunci rezultanta R a sistemului este:

6. STATICA (ECHILIBRULI PUNCTULUI MATERIAL

R-=

Rri +Rrj* nrr

iE

(6.2)

l=1

6.1. STATICA (ECHILIBRULI PUNCTULUI MATERIAL LIBER

P_unctul material este un puqct_ggoqe_tlc g{ruia i se atribuie o anumiti
mas5. Este o no{iune fictivd a mecanicii, care poate fi extinsd gi asupracorpurilor reale cu condi[ia ca acestea sd execute numai migcdri de translatie .- 9i ?ntreaga masi sd fie concentra'td in centrul de masd.
Punctul material liber poate ocupa orice pozitie in spafiu. Pozitia sa la
un moment dat este perfect determinatC dacC se cunosc @ordonatele sale
scalare x,y,z (fig.6.1) in raport cu un.sistem de refednld Oxyz;adicd dacd .._,
se cunosc cei trei parametrii scalari independenli care.i definesc pozi{ia.

Conditia necesard si suficenti pentru echilibrul punctului material este

ca sistemul de

fo(e f,

sa ne echivalent cu zero, adicd:

R=IFr =0

(6.3)

l=1

ProielitAnd rela$a (6.3) pg axele unui sistem de cnordonate convenabil

ales, ob{inem urmdtoarele ecua{iiscalare de echilibru:
n

Rr=lFn=0
l=1

R'=IFO=O

tst

(6.4)

n'

R.=lFo=O

Ft
Dacd toate fci(ele care actioneazd asupra punctului material sunt.
situate in acola$ plan din ecua$ile definite de retatiile (6.4) se ob[in numai
doud eanalii scalare de echilibru, iar dacd fortele sistemului sunt coliniare
rezulti o singurA ecualie de echilibru.

6.2.1. LEGATURILE STSTEMELOR MATERIALE. AXIOMA

LEGATURILOR
Fig:6.1

se poate afirma cd un punct material liber in spatiu are trei grade de

libertate puse in eviden{d prin cele trei posibilitdti de migcare in lungut axelor

de coordonate (trei transialii).

Legdtura este

restriclie geometricd impusS, care diminueazd

libertatea de migcare a unui punct material, sistem de puncte materiale, solid

rigid sau sistem de solide rigide. Restriclia geometricii poate fi exprimatd

matematic printr-o relatie finitd sau diferentiald. Pe baza acestei definilii

expresia matematjci a celei mai generale legdturi este o relatie de forma:

Mccrnhr

Mecanica

r Strticr

f(x,y,r.i,i,i,tl <o

Statice

6'2'2'srATlcA GcHlLlgRULl PgN,crulul MATERIAL suPus

ucArunr rAnA

rnecenE-

(6.5)

i, y,i sunt derivatete acestora

.werv!
g in
ll
l"^O^"_: l:_ynt-yd*"tete
o resdturr oennitale reraga (6.5)
:l?:TS,:T*:,.f':""_*
l,Tl,r^,. lradg
:::XlT*
ry: reatizar..Les'turite reate frecvent utitizate on,"*t"?",1""7
conlin
purrc_tutui,

tI

'

6.2.2.I.ECHILIBRUL PUNCTULUI MATERIAT REZEMAT

PE O SUPRAFATA

* paramehii.
to[i aoefli

LUCIE

cea mai frecventd legdturd intalnitd in practicd este legdtura de tiput

bilatenald olonomd-scleronomd

f(x;y;z) -0
(6.6)
poate
care
fi materializatd printr-o suprafatd fixd 9i nddeformabild oarecare.
Tindnd seama {e proprietd[ile filce ale legdturilor,,, acestea se clqslficd in.
i
- legdturi ideale sau lucii (fdri frecare); .

'a

f(x,y,z) - 0

- legEfud reale sau aspre (cu frecare).

Legdtlril se ob$n prac-tic obtigAnd suprafelele exterioare ale corpurilor

sd aibd 6'anumitl zon6 de contact. orice legiturd impusi unui corp reduqe.
unulsau mai multe din gradele de libertate ale acestuia, dupd cirm legdtura
esde simplil sau cornplexi. Din punct de vedere filc leg6tura,. sau zona be
e transmit interac[iunile mecanice dintre
cele doud corpuri iau nagtere fo(e de
de legdturi sau reactiuni ale legdturilor
care impiedicd. anunnite migcdri ale corpurilor. Experienla practicd confirmi

(6.7)

contiact,
corpuri.
interac{i

..

urmdtoarea axiornd:

Direcg-a fortplor de legdturd este aceiagi cu direclia migcdrii interzise iar

sensul lor este contrar migcdrii interzise. Axioma legdturilor sau prinbipiul
fo(elor de legdturd std la baza staticii 9i
Distribulia forlelor de legiturd (valoarea,. direclia, sensul) in fiecare
punci al zonei de contact depinde atat de forma geometricl a corpurilor,
calitatea gi qatura suprafelelor in contact, cdt
9i de fortele exterioare direct

dinamicii.

aplicate care aclioneazd asupra corpului supus la legdturi.

Fig. 6.2

sistemul de fo(e active Fr,Fr,...,Fn se inlocuieste mecanic echivarent cu

rezultanta R avand ca efect tendinta de deplasare a punctului in lungul

suportului sdu. Putem scrie:

n_

n=IFi
l=1

(6.8)

Descompunem rezultanta R in doud componente astfel:

n=q,tq

unde:

(6.e)

il rl 1r il lt ll ft-'t 1l'1l il f I I

rillr
Mecrnicr

r Sh$ca

Rn - este dirijatd dupA rormala

(n-n)

R, - este dirijatd dupd direc{ia

(t-t)

la suprafafit ln punclul M;

din pland tangont, direclie oblinuti prin

intersectia planului targent an planul determinat de R 9i R,".

Analizdm efectul acestor componente:
F, - tinoe sd deplaseze punctul in ptanul tangent dup6 directia (t-t). Fiindcd
nu existd frecare care sd so opuni acestel tendlnte, pentru echilibru trebule
sd avem:

F,

n-n

-Rezultd

(x,y,z)

(6.10)

Rn- tinde sd deplaseze punctul dupd direclia normalei

reacliunea normald

f.r(x,y,z)

(n-n). I se opune

N. Pentru echilibru trebuie sd avem:

+N=O

agadar, cd migcaiea interzi#-<te-IegEfu-de-s-te migcare"

devine,

normalei la suprafald.ln baza relaliei (6.11) retalia (6.9)

R=R.
care introdusd in relalia (6.11)

R+N=0

determind:

," [:OH-

l.=

Fig. 6.3

(6.12)
.

..

(6.13)

relatie ce reprezintd ecuatia vecloriald de echilibru.

Asadar, pentru czl un punct materiil

pC-T'.-i
suprafali lucie este neoesar ca rezultanta.R
sd fie. r
dinjald dupd normala la suprafatd. ln caz
ea & riryT a g.rnctuluiJn planul tangent la suprafald corespunzitor celor ooda";i
grade de libertate conform sdge$tor indicate.

Sistemul de forte dat se inrocuieste mecanic

echivarent cu rezurtanta R:
n_

R='F.
L't

Descompunem rezultanta R in doud componente

astfel;

=n-;:+F,

O dURBA

LUCIE

se considerd un punct material M(x,y,z) deservit de vectorur de pozitie

F in raport cu originea o a sistemului de referinld fix oxyz supus actiunii unui
sistem de fo(e active date E,E,...,F" (fig.6.3) 9i obtigatin acetasi timp sd
rlmand in permanentd in contact cu o curbd fixd, lucie si nedeformabild (G)
determinatd de interseclia suprafelelor:

(x,y,z) = 0
f, (x,y,z) = 0

(6.20)

unde:

R, - este didjatd dupd tangenta

6.2.2.2. ECHILIBRUL PUNCTULU] MATERIAL REZEMAT PE

(6.19)

f,n- este dirijatd dupd direclia (n-n) din planul normal la curbd in punclul M,
direcfie determinati de intersectia planutui determinat de R
9i R, cu planul
normal-

nnaliza$ efectul'acestor componehte constatdm cd pentru echitibru

este necesar'sd avgm:
R1

-R.

f1

(t-t) la curbd in punctul M;

=,0--,',".
+N= 0

(6.21)
(6.22)

(6.18)

(6:23)-'

Mccrillt:r t $lrtlcl

n_

n=IFr

lntrqducend relalia (6.23) in ielalia (6,22) pbtinem:

F+F= 0
care reprelnti

(6.31)

l=1

(6.241
Aceastd rezultantd poate fi descompusC

ecua$a vecloriali de echilibru.

A,gadar;, pgntru ca un punct materiat sd fie

in lungulbarei sau firului si o componentd

in echilibru pQ-g AuDd fixer,

tucie $ nedeformabild este ne@sar ci rezultaqta

activb sd fie con[inutii ln planul normal la curbd.

F a sistem.ulul

qe,,{g,(e,

F,

sau firului gi conlinutd in planul determinat de

intr+ componentd Rn dirijatd

perpendiculard pe direcfia barei

R-

9i R-,. Putem scrie:

[=q+R1

(6.32)

Actiunea componentei Rn este anihilatd de reacliunea barei sau a firului T

denumitd tensiune, iar actiunea componentei F, are ca efect deplasarea

punctului M spre o altd pozitie de pe suprafa[a sferei de razA "1". Pentru a

6.2.2.3. ECHILIBRUL PUNCTULUI MATERIAL LEGAT PRINTR.O BARA R|GTDA

exista echilibru este necesar ca:

+T =O
R, =o

(6.33)

R-"

Fie punctul material M(x,y,z).(fig.6.a) supus a{iunii unui sistem de'

forle active date F.,-F.,...,8 gi in acelasi timp legat de punctul fix O printro
bard dgidd sau un fir flexibil gi inextensibil de lungime "1" 9i de'greutate

(6.34)

in baza relatiei (6.34) rela(ia

(O.bZ) Oevine:

R=R"

neglijabilil.

(6.35)

care introdusd in relalia (6.33) determind relatia:

R+T=0

(6.36)

care repreintd rela(ia vectoriald de echilibru.

Apdar, pentru ca un punct material legat printro bar6 rigidd Sau un fir

M(x,y.z)

flexibil si inextensibil sd fie in echilibru sub actiunea sistemului de fortp dat

este necesar ca rezqltanta sistemului de forle sd aibe suportul didjat in lungul
bareisau firului, adicd sd beacd prin puncfulfix O.
ln caarl ln care legdtura se realizeazd printr-o, bard rigidd sensul
rezultantei F este indiferent, bara putdnd prelua eforturi in ambele sensuri
(intindere sau @mpresiune). Din acest motiv legdtura prin bari se numegte

M(x,y,z)

$ poate fi exprimatd matematic prin relalia:

(6.37)
f(x,Y,z) =x2 +Y2 +22 -12 :O
care reprelnt2i eanalia unei sfere de razd'|" pe care este obligat sd se
bilaterald

situeze punctulM.
Dacd legitura este realizatd printr-un fir flexibil si inextensibil, echilibrul
Fig. 6.4

punctului material M poate avea loc numai dacd rezultanta

F a fortplor

actioneazd in lungul firului av6nd sensul de la O spre M, pentru a intinde. firul.

intrucdt legdtura prin fir nu opune rezistentd det intr-un singur sens pe
direc[ia OM, ea se mai numeste 9i legdturd unilateral5, putdnd fi exprimatd

Sistemul de fo(e active poate fi inlocuit prin rezultanta:

rnatematic pri n inegalitatea:

t39

tlx,Y,zl

= x2 +Y2

*22 -

12

<0

(6.38)

fl-llrr
ft(qcepicr

r Strticr
Mecenlce

6.2.3. ECHILIBRUL PUNCTULUI MATERTAL SUPUS I-A LEGATURI

CU FRECARE

r Shtlcr

+Er =0
R, +9l, =0
R, +E. =0
R1

0.2.3.r. ECHTLTBRUL PUNCTULUT MATERTAL RAZEMAT pE O SUPRAFATA

ASPRA

(6.41)

Descompunem rezultiantia R in doue componente astfel:

R=F"

Se considerd un punct material M(x,,y, z) deservit de vectorul de p'oziltp

*&

F in raport cu originea O a sistemului de referin[d Oxyz supus acliunii

sistemului de fortp active date E,E,...,F. gi obligat in acelasi timp sd rimAnd

unde:
F.

- este componenta dupd normala

(n-n)

in permanenld in contact cu o suprafald fixd, aspri 9i nedeformabiH (fig. 6.5)

- este componenta dupd tangenta

(t-t)

de ecuatie:

f(x,y,z)

'

la suprafald in punctul M;

din planul tangent la suprafa!5 in

punctul M, direclie oblinutd prin interseclia planului determinat de R- 9i

(6.3e)

n'

cu

planultangent.
Dupd acelea gl direc[ii desocimpu nemTl ieEc$unea_lt a suprafelei astfel :
(6.43)
E=N+Fr

ln baza relaliilor (6.42) 9i (6.a3)'rdh$a (6.a0) poate fi scrisd:

n-. *F, +N+f,

=9

(6.44)

AnalizAnd efectul fiecdrel componente Tn parte constat5m:

R]"- tinOe sA deplaseze punctul dupd direc{ia normalei

puncful M.

(n-n)

la strprafafd in

I se opune reacliunea normald N a suprafelei. Pentru.ecttitiUrrtl

bebub sd avem:

dn+F=O

,(6.4p

lntrucdt suprahta sd presupune nedeformabild (rigidd) reac[iunea

poqtet
Ipunctului

lnte 0 9i to, infucdt ea se opune tendinlei

pSrIsi
lntr+nul
din ambete sensuri alu normalei (egdturd
suprallap
de a
bilaterald) sau numaiintr-un sin$ur sens (legltUrd unilaterald).
q - mOe sd deplaseze punctul dupd direc[ia tangentei (t-t) din planul
tangent la suprafalA in punctul M. I se opune fo(a de frecare de alunecare f .
lua valori oricit de mari

Fig.6.5
Sistemul de fo{e active admite o rezultantd unicd R ce are ca efect
tendinla de deplasare a punctului M in lungul suportului sdu. Conform
principiului actiunii gi reactiunii, pentru a exista echilibru, rezultantei R- i se
opune reacliunea F a suprafetei, care trebuie sd fie egald cu rezultanta R si
de sens opus. Altfel spus, sistemul de forte active date 9i sistemul de fo(e de

Experimental s-a demonsfoat cA fo(a de frecare de alunecare -F, nu poate

depdgio anumitil rraloare maximd datd de relatia:
(6.46)
- Frr*t = P'N
.

legdturd trebuie sd se anuleze, adicd:

R-+A-

este coeficienful de frecare la alunecare.

Fo(a de frecare de atunecare -f, are direclia conlinutd in planul tangent
la suprafald, sensul ei este contrar tendinlei de migcare, iar valoarea ei este
cuprinsd in intervalul 0 3 Fr 3 pN. Pentru a existia echilibru este necesar ca:
unde

(6.40)

Proiect6nd relalia (6.40) pe axele unui sistem de coordonate cartezian

R1+F; =p

convenabil ales oblinem ecualiile scalare de echilibru:

40r

Echilibrul este posibil numai dacd:

(6.47)

II

II

r Shtict
R, ( Ftro.*

TT

Mccrntce

I'I

cind suportul rezultantei @elor activo F so afl6 in interiorul conului de

frecare (a < g; & < Ffr,,.r) ectrilibruleste posibil.
cdnd suportul rozuttantei F se afli dupd generatoarea conurui de
frecare (o = q; Rt=Fr-.,) ectrilibruleste la limiti.
cand suportul rezurtantei R cade ,in afara conurui de frecare (a > rp;

variazd ca directie (modulul rdmdne constant) suportul (direclia) aceasteia

(o.r=l)

Mcculcr r Sb$ct

va descrie un con cu doud panze avand vdrful in punctul M, axa de simetrie

normala (n-n) la suprafatd in punctul M si semiunghiul la v6rf egal cu
unghiul"g' numit unghi de frecare, definit de relatia:

u=+=tss

(Or4)

tn caz contrar apare tendinla de migcare a punctului dupd direclia (t-t)din

planul tangent. Dupd cum fo(a de frecare
f atinge sau nu rimita maximd
putem vorbiechilibru la limitil sau sub limita de alunecare.
Pentru toate poziliile de echilibru la limitd (E fr.*) c6nd rezultanta
=

II

Rt> Fr-"r) echilibrul nu este posibil.

Reizultd cd pentru echilibrur punc{urui materiat M pe o suprafald
asprd
este necesar ca unghiur asculit 'a' format de suportul rezurtantei
normara
9i
!n-n) la suprafa[d in punctul M si fie mai mic sau egal cu unghiut de frecare

(6.4e)

Conul astfel generat se numestd con de frecare (fig. 6.6).

'9:. adic6:

o<9
e.z.g.z.

(6.50)

ecxtttgnut puxctutut ultentau REzeuar pe o cuReA aspRA

Se considerd un punct material {l(x,yt) (fig.6.8ldeservit:de.vectorut ,

.j.
,9..,,p91{ie F in naport an originea O a sistemului de referinF nx O-ntr supus
a{iunii unui sistem de fo(e active date
9i obligat in acelagi timp
$a gr1a4d ln permanenli in contact cu o cuQA fixd, asprd 9i aqCejg$Fbild
oblinul6 pdn interse4ta suprafelelor:

E,E,;,[

fr(r,y,tl=O

fr(r,y,z)

'

t:.:

t::::

l.: '
I1i 1i".1.
l;i;:;i

(6.61)

Sistemul de fo(e active admite o rezultantd unicd R- ce'are ca efect

tendinla de deplasare a punctului in lungul suportului sdu. Conform
--; -;-. . ,
pdncipiului
actiunii gi reac{iunii pentru a exista echilibru, rezultantei R i se
opunq rea{iurna F a curbei care trebuie sd fie egali 9i de sens opus
rezultiantei R-. rutfet spus, sistemul de fo(e active 9i sistemul de fortp de
legiturd tebuie sd se anuleze reciproc, adicd:

R+F =
(6.02)
AceastA relalie vectoriald este echivalentd cu urmdtoarele rela[ii scalare de
echilibru:

iii

:::Ti
r:lt

'

Fig. 6.6

41

Rr +Et =g
R, +8, =0
R, +Er =Q

(6.63)

Mecanica

frt

'I
*

tr

.r

Ir-

Statica

I-

llAocanicr ti Statica

R=Rt+Rn

Rt ( Fr-",

(6 64)

unde:

Rt

.-

/I

- este componenta dupd tangenta

(t-t)

(6.6e)

Pentru toate pozitiile de echilibru la limitd c6nd rezultanta R- variazd ca

directie (modulul rdm6ne constant) suportul aceasteia va descrie un con cu
doud panze av6nd varful in punctul iil, axa de simetrie tangentd la curbii in

la curbd in punctul M;

Rn - este componenta dupd normala (n-n) din planul normal la curbd in

punctul M, directie obtinutd prin intersectia planului determinat de R si R,
cu
planul normal.

punctul M si semiunghiul la varf egal cu

"2

i - q, numit con de frecare (fig. 6.9).

(9_
tr(x,Y,z) =

Fig. 6.8
Dupd aceleasidirectiise descompune si reactiunea

fr:Nr

Fig. 6.9

a'curbei, astfel:

Fr

Daci se noteazd
curbd rezultd:

(6.65)

inbaza relatiitor (6.6a) 9i (6.65)relatia (6.62) devine:

n"*q+N+fr=O

Rn+N=0
R, - tinde sd deplaseze punctut dupd directia tangentei

lse

rc

la curbd in

punctul M. I se opune forta de frecare de alunecare Fr. pentru echilibru este

*E

=o

<

cade

in

alara conului

la

(6.70)

de

frecare

Fr.., ) atunci echilibrul este posibil.

c6nd suportul rezultantei R cade dupd generatoarea conului de frecare

=;-

etRt = Fr-", ) atunci echilibrul este la limitd de alunecare.

CAnd suportul rezultantei

necesar ca:

n,

r;_9iRt

(t-t)

Cdnd suportul rezultantei

(6 67)

(t-t)

p unghiulformat de rezultanta R- cu tangenta

B:1-'
'2

(6 66)

AnalizAnd efectul fi ecd re i componente constatdm :

R.. - tinoe sd deplaseze punctul M dupa directia (n-n)din planulnormal.
opune reactiunea N a curbei. Pentru echilibru trebuie sd avem:

cu

$.;-eiRt rFrr",)
(6.68)

cade

in

atunci echilibrul nu este posibil deoarece apare

tendinta de miscare in lungul tangentei la curbd.

Echilibrul este posibil numai dacd:

42

interiorul conului de frecare

II

Mecsnice

r Statica

Mecenica r Strfl(
Cele noud coordonate nu sunt insi independente deoareoe disbntple
d1 =A1A2. d2 =A2A3, da =ArAr dint'e ele beipuncte r6rn constante:

ar=

dr=
o3 =

(7.1:)

/(xr -xs)2 +(yr -yc)2 +lzr-2"12

nor.rd coordonate scatare in(iale pot fi scrise retatiile de

legdturd (7.1) rezuftd cd numai gase paameti scalari rimin independenli,
adicd, solidul rigid liber in spa$u are gase gmde de libertate (trei translalii 9i
tsei rota$ide-a lungulrespectivin jurulaxelor Ox, Oy, Ozl (fig.7.21.

intrucit ?ntre cele

72.2. SOUDUL RIGID UBER

7.1.1. SOLID

Rlclp LIBER lN

SPATIU

Pozilia unui solid rigid (S) liber in spatju se determind cunoscdnd coordonatele a trei puncte necoliniare aparlindnd solidului rigid At{x,r,Y1,z1l,

Pentru a pozi$ona un solid rigid liber in plan este necesar sd se

cunoascd coordonatele a doud puncte A.,(xr,yr) si Ar(xr,vr) apa(inAd
solidului rigid (fig. 7.3)- Scriind c6 distanp d = ArA2 e$e constanlii adicd:

d=ArAz=m

"

(7.2)

se deduce ci intre cele patru coordonate scalare initjale se poate scrie o

rela$e de legdturd datd de ecualia (7.21. adicd rdm6n fei parametri scalari
independenti, adicd treigrade de libertate (doud banslapiin lungulaxelor Ox,
Oy gi o rotatie in jurul unei axe perpendiculare pe plan) (fig. 7.4).

A2(k2,! 2,2, ), A.(x3rYr'2. ) (fi9. 7.1)'

xr

Fig.7.1

iN PI.AN

Fig.7.2

Fig.7.3

l<2

Fig.7.4

Mecanica +

Strticr

Mecgnice + Strtic.

7.2. STATICA (ECHILIBRUL) SOLIDULUI RIGID LIBER.

7.3. STATIGA (EGHILIBRUL) SOLIDULUI RIGID SUPUS LA

LEGATURI

un solid rigid este liber in spatiu dacd nu i se impune nici o restrictie

geometricS, adici poate sd ocupe orice pozitie ln spatiu dependentd numai
de fo4ele care fl actioneaze. Fie un solid rigid (S) liber in spaliu supus acliunii

Legitura este o restic$e geometricd ce reduce (diminueazd) numirul

gradelor de libertate ale unuisolid rigid.
Studiul echilibrului unui solid rigid supus la legdturi se face aplicdnd
axioma leqdturilor adid:"Oice legdturd ooate fi suorim#

Fr,f,,...,-f". fend reducerea acestui sistem

de forle active in raport cu un punct oarecare o apartindnd solidului rigid
unui sistem de forle active date

obtinem torsorul:

ln=lE
"'tono

l2',,.q

in felul acesta solidul rigid devine liber sub acliunea fortelor active direct
aplicate si sub acliunea fo(elor de legiturS, iar echilibrul lui se studiazi cu
ecualiile itaOititr la solidul rigid tiber. Rezultii ci un solid rigid (S) supus la
legituri in urma suprimdrii iegdturilor este ac[ionat de urmdtoarele tipuri de

(7'sl

conditia necesard pentru ca solidul rigid (s) si fie in echilibru sub actiunea
sistemului de forle date Fr,-F2,...,-Fn este ca torsorul de reducere calculat in
raport cu un puncl oarecare O apartinAnd solidului si fie egal cu zero, adicd:

IR:IF,=O
"lMo=E4*4=o

'[n{-

fo(e 9i cupluri (momente):

- fortp 9i cupluri active direct aplicate;
- forte gi cupluri de legdturd.

(7.4)

Ecuatiile vectoriale definite de relalia (7.4) conduc la gase earalii scalare de

echilibru:
R,, =
=0

I4r

Ry=IFv=O
R= = )Fo =g
M, =I(yiFu-z;F;r)=0
Mr=!(z,Fn-x;F2)=0

(7.s)

M.:l(x,Fr-y;Fn)=9
Da

sistemul de fortp care aclioneazl asupra solidului rigid (S) este un

;i/--r__:

sistem de fortp plan (Ory), atunci relatiile vectoriale definite de rela$a (7.4)
conduc la trei ecuatii scalare de echilibru:

Rr=lFn=0

R, =)F;, =0

(7.6)

Fig.7.5
ale unui solid rigid supus la legdturi se
de
ectrilibru
stabili
cond(iile
a
Pentru
-Fr,Fr,---,F.,
considerd un solid rlgiO (Sr) ac$onat de fortele exterioare Aate
fiind supus unei legdturi cg solidul (Si in punctul teoretic de contact O

M.=)(x;F-n-yiFir)=0
Cu ajutorul ecuatiilor definite de relatia (7.5) pot fi determinati cei gase
paramelri(coordonatele generalizate) care dau pozi[ia de echilibru a solidului
rigid liberin spaliu,

Ecuatiile (7.6) ne permit sd determindm numdrul parametrilor scalari

care determini pozitia unui solid rigid liber in plan (coordonatele unui punct si
unghiulde rotatie).

(fi9. 7.5) (tipul de legdturd nefiind precizat).

Fdcand reducerea sistemului de fortp active date F1,F2,^-,Fn

oo

cu punctul O, ob$nern torsorul:

in raport

Mccanica

MecanieN + Statica

.^l-1=
't

IE

(7.7)

* Strtica

IR = tE
--otmo
=

ltt. = Ir, "E

Datoriti deformabilitdlii corpurilor, in zona de contact corpurile se

delormeart iar contactul nu se produce punctiform ci pe o anumiti suprafa{a
unde apar forlele de legiturd p, avAnd o distribulie de obicei necunoscutd'
Reducind aceste fortp de legdturd !', in raport cu acelasi punct O apartindnd

In

tz.10)

"E

Seceresdsedeterminefort3careinlocuie$emecanicechivalentlegdfura.

(s')

legdturii oblinem lorsorul fortplor de legdturd:

plan tangent

(7.8)

condi{ia de echilibru se exprimd prin urmdterele ecuatii vectoriale:

E+fr= 0
ilo *-ul = o

g.9)

conduc la
care proiectate pe axele unui sistem de coordonate convenabil ales

(sr)

b)

aspectul mecanic actici determinarea tortplor care inlocuiesc

Fig.7,6
R gi Uo in
ln acest scop se descompun elementele torsorului de reducere
doui comPonente astfel:

mecanic echivalent legdtura'

n=R"

(7.11)

*&

unde:

F"Reazemul simplu este legdfura prin care un solid rigid este obligat sd
r5m5nd in permanen!5 in contact cu o suprafap sau o curbS dati.
a) Asoectul oeometric. simpla rezemare reduce solidului tigid un
grad de tiUettate (posibilitatea de deplagare in lungul normalei la suprafap
Lu curbi, normalS dusd in punctulteorelic de contact)- Rezulti un solid
plan doud'
rigid simplu rezemat are in spa$u cinci grade de libertate iar in
b) Aspectul mecanic. Fie solidul rigid (st) simplu rezemat peste
solidul rigid (sr) in punctul teoretic de contact o (fig. 7.6)' Asupra solidului

rigid (Sr) actioneazd sistemulde fo(e active date E,Fr,"',Fn

in raport cu punctul O la torsorul:

care se reduce

este componenta dupi normala

(n-n)'

normald dusd

in punctul

teoretic de contact O la cele doud suprafele;

planul tangent
R, - este componenta dupd direc$a (tr:tr) con$iutd in
direc$e debrminatd prin
dus la cele doud suprafete in punctul de contact o,
interseclia planului determinat de

ilo

= lVh

9i

F"

*-ltt

unde:
-trln - este componenta Oupa normala

il.

- este componenta dupd direclia

determinatd
tangent.

"'

planultangent'

(n-n);
(te -tz)

(7.121

dire{e
cu plantrl

din planuttangent'

din interseclia planului determinat de Mo 9i

t{

Mec.rnice + Statica

Mccanica
^.-------r Statics

tte rln

Rr=!F'=0
R, +N:IF' +N=0

Parte si constat5m c5:

solidrrl rigid (Sr) peste solidul rigid (Sz) dupd

i se opune reactiunea
oireclia 1n-n). conform prirrcipiuluiactiuniisi reactiunii
normali fr. Pentru echilibru irebuie s5 avem:

F" - tinOe sd deplaseze

(7.13)

+N=0

R', - tlnOe sd deplaseze solidul (S1)

dupi direclia (tr

-tr)

(n-n);
(tz -tz)

roteascd
M, - tinoe sd roteascd
Neexistdnd frecare, op

-n4 - tinOe sd

din ptanul tangent;

din planul tangent'

Din

!(xiFry -!;F6.)
relaliile (7.18) gi (7.19)
=

(7.141

=0

se poate determina reacliunea

a) Reazemul simp["r se reprezinti sctrematic printr-un triunghi echilateral

astfel:

reazemsimplu

fi-:A

- reazem sirnplu

mobil:

77777777777727-

Din relalia (7.11) rezultd:

(7.15)

R=R,
in baza rela$ei(7.13)Putem scrie:

F+N=0

(7.16)

usurintd in situatiile in care tezematea se face pe suprafete (fig' 7.7)'

(7.17)

pe axeb unui sistem de

coor'donate Oxyz
de echilibru:
convenabit ales iezulti urmatoarele ecuatii Scalare

Proiectdnd, relatia (7 '17')

Rr=lF.,r=0
R, =)F;, =0
R, +N = IFa +N = 0

M, = !(YrFo -ziFiv) =o
M, =)(z,Fn -xiF2)=0

F.1g)

ilr=l(xf,y-Yfr)=0
Analizandrela$i|efi.17)rezulticdun-sol[ddgidsimplurezernat
F1,F2""'F. este in ecfiilibru
supus a{iunii unui sistem de fortp actit/e date
raport cu punc'tulde contiac{
numai dacS sis{emulde fos active se reduce in
airiiata dupi normala la suprafa[a de sprijin'
la o rezultanti unicd
fortd' reac$unea
Rezultd cd reazemut iimplu se inlocuieste cu o singuri
contact'
punctulde
spriiin in
rrcrmalS N, dinlati dupi normala la suprafala de

corpul poate pdrisi

sensul reacliunii normale N coincide cu sensul in care
legdtura, in cazul legdturilor unilaterale'
ln cazul in care sistemul de fo(e dat este un sistem plan, ecua{iile
scalare de echilibru sunt:

ffi-

b) Sensul reac$unii normale pentru legdturile unilater,ale se stabileste

F+il=0
G=o

normali N.

OBSERVAIIE;

posibild numaidacS:

Rt=i4=Mt=0

Condilia de echilibru va fi

M,

f.19)

Fig.7.7
in cazul punctelor sirgulare avem situalia din figura 7.8.

Mccanica

Mecanicr

Staticg

Stat.

Astfel, mornentul rezultant Mo tinOe sd roteascd solidul rigid (Sr) in jurul

suportului seu. Deoarece nu existi frecare caie sd se opuni aoestei migc6ri,

7.3.r.2. ART|CU|-AT|A

pentru ca rnigcarea sd nu se produc6 este necesar ca:

Mo =o

Articulalia este legdtura prin care un punct sau o dreaptfl a solidului

rigid sunt obligate sd rdm6nd in permanenld fixe in sBaliu'
a) Aspectul qeometric . Articulatia reduce unui solid ligid in spaliu trei
grade de libertate (cele trei transla$i) deoarece un punci al soliduluir rigid
remane fix in spaliu. Aceasta insearnnd ci un solid rigid articulat in spaliu are
trei grade de libertate (trei rotalii). Dacd sistemul de fortp este plan (cazul

(7.21)

Fo(a rezultanti F tinde si deplaseze soliduldgid (Sr) peste solidulrigid (Sr)

in lungul suporhrlui sdu. intruc6t solidul rigid (S1) nu poate pdrdsi punctul fix
O, conform principiului acliunii gi reac$unii apare in articulalie reactiunea fr.
Pentru echilibru este necesar sd avem:

solidului rigid plan) articulatia reduc Soliclului rigid cele doui translatii
permiFnd aceshlia numai rotalia. Aceasta inseamnd cd un solid dgid articulat
in plan are un singur grad de Iibertate (rota!ie).
Dupd modalitatea de re-alizare practicd articulalia poate fi sferici
spaliald ( fig. 7.9.a) sau cilindrici pland (lig. 7.9.b).

a)

R+fr =0

'

(7.22)

(S2), pentru a

fi in eciilibru

b)

Fiig.7.9
b) Aspectulmecanic

1) ArticrJlatia sferici. Se'consideri solidul rigid (S1) articulat in O cu solidul

rigid (Sz), asupra solidului rigid (S1) ac$on6nd sistemul de fortp ac{ive
Fr,F",.,.,Fn (fig. 7.10). Ficind reducerea acestui sistem de fortp in raport cu

Fig.7.10
Rezultd cE solidul (S1) articutat
este necesarca:

punctul fix O ob$nem torsorul:

[n=lE

l4l
l^1-

"LMo=Ir,"f,

R+E-= 0

(7.201

(7.23\

fro =o

Se cere sE se delermine fortp care inlocuieste mecanic echivabnt legdtura.

irr acest scop se examinead

in O crr solidul

Proiec{3nd rela$ile (7.23) pe axele unui sistem de coordonate @nvenabil ales

oblinem unndtoarele ecuatii scalare de echilibru:

efectele celor doud elemente ale

torsorului de reducere.

47

Mecanica

Mccanica

r Strtica

Staticr

h, =H=-IFr

:IFi* *9* =Q
Rr+flr=IF,r+Er=0
R, +Dl. = IFi, +qz = 0

{7.28)

Ey =V=-XFo

R, +91,

Modulul reactiunii va fi:

E=,fil--

(7.24)

(7.2e)

Unghiul pe care il formeaz5 cu axa Ox este:

Mr=!,(viFa-z;F;r)=0
M, = I(ziFr, -x;Fp) = 0
M. =l(x;Fiv -YiFa.)=0

. v
t7.30)
toc=-H
in concluzie articulatia cilindricS planS se inlocuiegte mecaruc
a cdrui suport trece
echivalent cu reaqiunea fr c,ontinutd in planul fortelor

Rezultd cd un solid rigidl articulat supus unui sistem de forle active

Fr,E,..-,Fn pentru a fiin echilibru este necesar ca sistemul de forte active sd
se reducd in raport cu cenful articulatiei la o rezultantd unic5 F.
Cum R poate avea orice direclie in spaliu rezulti cd 9i reacijunea fr

prin centrul O al articulaliei.

A.

An

m,

ale reactiunii:
. S, =

-IF,

sv=-IF,,

v-25)

fr.:-!Fo
Modulul reacliunii va

Jni

fi :

+n2,

+nl

(7.25")

cazul in care sistemul de fortp active -Fr'Fr,"',Fn ""lioneaz1 in

acelasiplan (fig. 7.11) pentru echilibru este necesar s; avem:

Fig- 7.1

in

R+F=o
Itlr

SimbolicarticulaliaSereprelntaprirrtr-untriunghiechilateralanbazdfixisi
vArful plasatin punctulteoretic al legdt'rrii astfel:

(7.26)

:o

Relaliile (7.26) sunt echivalente cu urmitoarele relatii scalare de echilibru:

IFi**frx
IFy+fry

=0
=0

- articuratie sfericd

(7.27)

M. = I(xiFry -yiF;r) = o
NotAnd

flx:H

gi

ay:V

avem:

48

snaliara;K

,Drn

- articuratie cilindricd ota

a;.jY,
'D'2'

lllecanica + Statica

necesar sd avem:

7.3.1.3. 1NCASTRAREA

F+9t = 0

toate gradele de
incastrarea este legetura care suprimS solidului rigid
libertate.
a) Aspectul qeometric. Din definiti
rigid toate gradele de libertate'

Ms

"'im,

>E
=

de coordonate

OxYz

IFu+E'=0

rigid (sl) incastrat in solidul rigid

IFo +Sy

fortp active
(SJ (fig. 7.12). Asupra solidului rigid (S1) ac$oneazi un sistem de
echivalent
F1,E,.-.,F.. se cere s5 determinSm fortele care inlocuisc rnecanic
fortp active in
tegaiura (incastrarea). Pentru aceasta reducem sistemul de
raportcuunpunctoarecareoapar$nAndlegdturiioblin3ndtorsorul:
[-R =

=g

ProiectAnd rela$ite (7.33) pe axele unui sistem

convenabilales ob{inem ecua$ile scalare de echilibru:

>zulti cd incastrarea anuleart solidului

b)_.lAsoectul mecanic. se considerS solidut

+ilf

g133)

=0

IF +fr.=o

M' +M!. =)(YiFo -z,F;r)+ Ml.

=g

(7'34)

M, +M! =llzf'n-xiF-o)+Ml, =6
M= +Iil! =)(x;Fiv -yiFi')+ M! =

(7.31)

rr *E

nectrnoscuteror
Expresiile definite de rela$a (7.34) ne permit determinarea

ne arat6 cd tr cazul solidului dgid incastat torsorul

'rnlr,m!, $
fo4elor exterioare este egalsi
inseamnd in cazul unui soli
spaliale, legdtura se inlocuiqte
R si cu un moment
aceeasi direclie si modul, dar sens opus rezultantei

E1'Sy,E1,m!,

reactiv Ml av6nd aceeasi direc[ie

gi modul dar sens opus momentului

fortelor active.

Ft'f ---t-':
Fi1.7.12
dintre
Sub actiunea fortplor active in zona de cpntact
printro
d
p,
caracterizate
apdrea to(ele de legdturd

obiceinecunoscuti'F6c2ndreducereaacestorfortpd
lo(elor de legdturS:
acelagi punct O al legSturii obtinem torsorul

[F=IP,
"lrnl= )iixp'1
,

Fig.7.13

(7.32)

49

Fis.7.14

ilo al

r Stntlcr
f" dgid la Punc{ulde ancorare- Valoaea tensiunilor T^
Mccrnlce

9i

se determin6 cu

ajutorul relatiilor de echilibru ale pldcii[P]:

IF,, *T"cosg-Tr cosd = 0

lF., +T"sinP-To sinc. = 0
I(x,ro -Y,Fo.)+T"'ABsinP

din relatiile scalare de echilibru:

IFo *fry =0
IFa+fr2=0

(7.35)

M, +ML =I(Y;Fz -zfiy)+m!. =O

punctuali
Simbolic incastrarea poate fi consideratii ca o legifurd
sau in
contact
pe
de
suprafala
aplicatd in punctul de reducere O ales arbitrat
centrul secfiunii de incastrare (fig. 7.1a)
7.3.1-4. LEGATURA PRIN FIRE SAU BAFE'

placa [P] supusd actiunii unt.ti sistenr de fo{e coplanare

punctele A 9i B prin
E,E,...,fl con$nute in planul plScii 9i suspendatd in
punctele
doud fire perfect flexibile inextensibile ancorate la o grindd fixi in

Fie

9i

9i D (fis.7.1s)

(7.36)

=o

Acelasi efec.t mecanic se obline dacd in locul firelor AC 9i BD se utilizeazd

bare. valoarea tensiunilor din bare este aceiagi cu valoarea tensiunilor din
fire. Direc$a tensiunli este in lungul barelor iar sensut depinde de sensul

fortplor. Bara fiind o leg6tur5 bilatemld poate prelua efortyri in ambele sensuri

unilatbralS 9i preia
liniindere 9i compesir.rne) pe cind ftru1 este o legdturd
eforturi numai de intindere7.3.1.5- LEGATURI Sli{utTANE.

un sdid rigid poate fi supus simultan la mai multe tipuri de legdturi

(articulat 9i rezemat, articulat si prins cu fir)i. intr-un asrnenea caz se
mecanice care

elibereazi'solidul rigid de legdturi qi se introduc elenrentele

qoi numdrul
inlocuiesc mecanic echivalent fieete legdturi. se estimeazl
dacd
pentru
constata
a
de necunoscute scalare pe care le infoduc legfturile
problema este sau nu static determinati
ecuatiilor
Dacd numdrul necunoscutelor scalare este egal cu numarul
scalare de echilibru problema este static determinati'
DacdnumarulnecunoscutelorscalareestemaimaredecAtnumdrul
ecuatiilor scalare de echilibru problema este static nedeterminatd'

Semenlioneazlc5cerinlacanumarulnecunoscutelorscalaresifie

scalare
posibil
ca si
suficientd, deoarece este
toate ci numdrul ecua,tiilor scalare
ega{ cu

numirul

gi

ecualiilor

ctr
rul

necunoscutelor.
Algoritmul de calctl al reac$unilor este unn6torul:

'.. ABsinP

.sesuprirrElegdturilesoliduluirigidsiseintroducinlocullorreac$unile
corespunzatoare. Sensul acestor

Fig.7.15
grad de libertate' in fire
Legdtura prin fir san bard suprlmd solidului rigid un
punclul de aplicalie in
av3nd
iari nagtere fo(e de legdturi numite tensiuni
finrlui, sensul de
lungul
punaui in care este leglt firu1 la rigid, directia este in

ecta$ile scalare de bchilibru scalarii

- se alege un sistem de releriqtii con
eoraliile scalare de ecfiilibru static' Dace din
?
real. 7n
rezultii pozitivS inseamnS cd sensul ales este cal

ez contrar

ini$al'
reacliunea respeclivd va avea sensul opus celui

Ecuatjiledemomentesescriudereguldlatpdelegdturacareintroduce
rrurndrulcel maimare de rea{iuni'

Mecanica +

Stttict

Mecanica

StEticg

-''o -lu[=Iii"p,
-[s=xF

FRECARE

(7.38)

Pentru ca solidul rigid (S1) sC fie in echilibru este necesar ca:

IILOR . TIdURI

DE

FRECARI

se considerd un solid rigid (s1) supus acliunii unui sistem de forle

active dale oarecare E,E,...,F", czlre se reazeme pe un alt solid rigid (Sr) in
punctulteoretic de contact O (fig. 7.16)'

+fr'=

(7.3e)

tlo *Uj = O
Pentru a vedea efecful acestor foftp 9i momente descompunem fiecare
element al celor doud torsoare in cdte doud componente.
Rezultanta Fse descompune astfel:

'

R=&r+Rt

(7,40)

unde:

- -\ este componenta rezultiantei dupd normala (n-n):

- R, este componenta dupd direclia (tr -tr) din planul tangent, direclie
determinati de interseclia planului tangent cu planul determinat de rezultanta
F ginormala (n-n).
Confonn principiutui ac{iunii 9i reacliunii rezuttanta R- gi reacliunea fr
sunt egale si direct opuse. Drept consecinld reactiunea E- se descomprune
dupd aceleagidirecliiin f, 9i N. Vom avea:

fr=Fr+N

(7.41)

unde:

- F, este forla
-

de frecare de alunecare;

este reactiunea normatd.

Momentul rezultant -lllo u" desconpune in doud componeote astfet:

.
Fig.7.16

Find

reducerea sistemului de for,te active

contact O se obtine torsorul fo(elor aclive:

[F=yE
"'to, l>,';,,E

m, = 14 + Ir4

F.42)

unde:

in raport cu punctul teoretic

de

(7.371

Datoritd deformabilit6lii corpunlor in zona de contact apar forlele de legdfurd

F1 ce au o distribulie necunoscutd (de obicei). Fdc6nd reducerea acestor
forte de legiturd p, in raport cu acelasi punct teorelic de Oontact O obtinem
torsorul fortelor de legdturd:

- frn este componenta dupd normala (n-n);

- fr, este componenta dupd direc.tia (tz -tz) din planul tangent, direclie
determinati de interseclia planuluitangent cu planul determinat de momentul
-wlo sinormala (n-n).
Conform principiului actiunii 9i reac$unii rnomentul fortplor active fro 9i
momentul fortplor de legdturd
sunt egale si direct opuse. Drept urmare

llj

momentul ttltl se descompune in componentele:

-nnj=fr,1+U,l
unde:

=4*t"l,

(7.43)

Valorea maximd a momentelor qare se opun tendinlei de pivotare 9i

rostogolire a corpunilor pe suprafata de sprijin depinde atdt de forma
geometricd a suprafelelor in contact, cat 9i de natura si calitatea suprafelelor
celor doui corpuri. Pentru evidenlierea unor particularitS$ 9i dedbcerea unor
relalii utile in aplicatii, in cele ce urmeazd se va analiza separat fiecare tip de
frerare in parte.

- MI = tttlo esfe componenta dupd normala (n-n) numit momeni al

frecdriide pivotare;
m,l = fr.. este componenta dupd tangenta (t,
din planul tangent
numit mornent al frecirii de rostogolire.
AnalizAnd efectul fiecdrei componente in parte in ipoteza c5 solidul rigid

-tr)

in echi;libru constatiim urmdtorele:

- Fa4a Rl" tinOe sd deplaseze solidut rigid (S1) dupd direc$a normalei
(n-n) peste solidulrigid (SJ. lse opune reacfjunea normal5 frl care conform
teoremei nedefonr abiliGtii corpurilor poate prelua eforturi orit de mari.
(S1) rdmine

7.3.2.2. FRECAREA DE ALUNECARE

Se considerd solidul rigid (S1) simplu rezemat ipe solidul rigid

supus acliunii unui sistem de brtp ?ctive date Fr,Fr,-.-,F' 1fi9. Z.t'71.

Conditia de echilibru este:

(S2),

R-"+N=O
(7.44)
- Forla R, tinde s6 deplaseze solidul rigid (Sr} dupd direclia (t{ -tl)
din planul tangent numitd miscare de alunecare. I se opune fo(a de frecare
de alunecare Fr, a cdrei vahare maximd este Fr,r,.r = pN. Ecua$a vectoriald
de echilibru este:

E*4:o

(7.4sl.

R,(R,

. Fr-.r)

Pentru ca solidul rigid (S1)sd rdmind in echilibru este necesar ca:

R, s Fr-o

(7.46)

)v

sau

'

Rt (1r'N

t Fr-.r)

(7.471

- Momentut fVt-" tinOe sd roteascd solidul rigid (S1) in jurul normalei

(n-n) peste solidulrrigid (Sj numitd miscare de pivolare. Acestei migciri i se
opune componenta Ml = -trlo numiti moment al fiecdrii de pivotare. Ecualia
vectoriald de echilibru este:

-14*4=0

(7.481

Pentru echilibru este necesar

M"'

si

avern:

Fi1.7.17
(7.4e)

Mo

FicAnd reducerea sistemului de fo(e active in raport an punctui de

- Momentul M, tinde si rotesci rigidul (S1) in jurul directiei (t, -tr) din
planul tangent numild migcare de rostogolire. Acestei migrciri i se opune
componenta M,l = lit numiitd moment al fiecdrii de rostogolire. Ecuatia

reazem O se obtine lbrsorul:

-'o|i* = tE
o
-lrtTo

vectoriald de echilibru este:

tlt,

+fr. =o

Pentru ca echilibrul

Mt'

M'

(7.s0)

si

Descompunern rezultanta

R=F;aq,

fie posibit este necesar ca:

(7.511

52

unde:

v.s2)

F in doud oomponente

astfel:

(7.53)

lllecenica + Statica

componenta rezultantei dupd normala (n_n);

este componenta rezultiantei dupi directia

Mecanica t Strticr
Din cele analizare rezunl urmdtoarere

Rn, este

- R,

(t-t)

din

pranur

tangent, direclie oblinutd prin inlerseclia planului determinat de rezultanta

R
si normala (n-n) cu planulitangent.
Conform pdncipiului actiunii si reactiunii, rezultantei forfelor active R- i
se opune reactiunea 0t a brtelor de legdturd, egala pi direct 0pus5,
care

8=tl+(

A,nal

izAnd efectu I acestor componente constatim

=o
Pmiectind relatiile (7.s9) pe axele unui sistem iJe

convenabilales se obtin relatiile scalare de ectt'libru:

EFi,

V.s4)
:

trebuie s5 avem:

(7.60)
'

I(z,Fa.-xiFa,)=My=0
I(xiFi" - yiFi*) = iJlz = 0

Rl"+il=O
F.S5)
- Forta n, tinoe sd deptaseze solidulrigid (Sr) rlupi directia (t-t) din
lse

coordonate Glxyz

=o

IF,, *F, = g
lFo +N=g
I{vrro -ziF;yl=Mr=o

- Foda F" tnoe sd deplaseze solidurrigid (S1) dupd directia (n-n). rse
qpune reactiunea normald i[. pentnrechilibru trebuie sd avem:

pllanul tanlgent.

(7.5e)

Mo

se

descompune siea dupd aceleasi directji asflel:

retffi

R-+S,=0

ln aceste relatii forta de frecare de alunecare F, trebuie sd indeplineerscd

conditia:

opune fo(a de frecare de alunecare

fr,. Frentru echilbru

F, < pt-N

(7.611

q+fr=O

{7.56)
Exprimental s-a constatat cd forla de frecare cle alunecare F, nu poate depigi
o valoare lnaximS clati de relafia:

Fr.-"

pN

Se considerd solidul rigid (Sr) simplu rezemat pe solidr.rl rigid (52)Asupra solidului rigid (Sr) actioneazi un sistem cle forte active date
F1,F2,...,n (fig. 7. 1 s).
Reducind acest sistem'de fo4e active in raport cu punctul teoretic de

v.57)

Fortp de frecare de alunecare este cuprinsd Tn planultangent, se opune

intotdeauna miscddi iar mdrimea ei nu depinde de nrdrimea iuprafetelor
in
contact ci numai de natura suprafetelor. pentru ca solidul rigicl (sr) si fie in
permanenfd in echilibru ester necesar ca:

R,

Fr,nu,

contact O se obtine torsorul:

lR = IF

(7.58)

"lR lo,

Pentru pozitiile de echilibru la limitd atunci c6rrd R,

=Fr."r, suportul
rezultantei F va descrie un con cu doud panzeavdnd virfulin punctul
o, axd
de simetie nonnala (n-n) la cele doud suprafele in contact, semiunghiul la
varf egal crr unghiul 'g'numit unghi de frecarre (tg<p=p). Acest con poartd
denumirea:de on de fiecare.
Daci suportul rezultarrtei R cade in interiorul oonului de fiecare, adicd
u < 9 si Rt . Frr.. echilibruleste posibil.

Daci suportul rezultantei R- cade dupd gerreratoarea conului de

frecare, adicd a = q
9i Rr = Frn.o echilibrul este la lirnitd.
DacJ suportul rezultantei R cade in afara conului de frecare, adicd
c> rp si R, tFr,,'.,, echilibrul nu mai este posibil.

Datoritd

delormabilitdtii

care reduse in raport

leg5turi avdnd aceiasi

{7'62)
de tegiturd,
fortelor de

cu torsorul
fortelor active confonn principiului actiunii si reactiunii a cdrui expresie este:
_, ln|
'ol-uJ

0.63)

= t'tr

Pentru ca solidul rigirC (Sr) sd fie in echilibru este necesar ca:

F+F=

53 r.i

lU,+n

.-O

(7.M)

este necesar sd avem:

rigid (Sr) le descomPunem astfel:

=Rn +R-1
intrucit reacfunea
3,-

descompunern dupi
este direct opus6 rezultantei R- o

aceleasi directji astfel:

(7.66)

fr=

N+

trf,+ttt,

(7-65)

F,

unde:

lart"n F" 9i N sunt diriiate dupd normala (n-n)

la cele doud suprafete in

(7.68)

=O

Experimentals-ademonstratcimornentulfrecSriiderostogolire
depigio anumitd valoare maximi datd de relalia:
M' =S'N

il. nu poate
(7.6e)

unde:
- s este coeficientul de ftecare de rostogolire;

contac{ in Punctul O;

rG,;

(t-t) din planul tan_gent, direclie

gi F, sunt dirijare dupd directia
rezultanta R si normala
prin intersectia planului de erminat de

F;

obtinutd
(n - n) cu Planul tangent'

avea:

>Fh =0
ZF, *Fr =0

)F2 +N=0
I(Y,ro -zftvl- M, =o
I(r,Fo. -xiFa)*M, =M" +M, =0
I(x,F,, -yiFir)=M. =o

in aceste relatii forta de frecare de alunecare

'
Fr

F.711

de
'9i momentul de frecare

rostogolire M, trebuie sd indeplineascd condi$ile:

F <u'N

(7.72)

M. s'N
se considerd o roatd de
Pentru a explica fenomenul frecdrii de rostogolire
Z'tS'a)
greutate G actionati de forta de tracliune F 1ng'
dintre roatd si sol nu are loc
contactul
DatoritS oetormauitita$i corpuritor
fortele normale s,, avind o
punctiform ci pe o anumitd'suprafatd unde apar
se rostogolesle roata si fo(ele de
distributie deplasati spre partea in care
frecare de alunecare fo (fi9' 7'19'b)'
Fdc6ndreducereainraportcupunc{ulteoreticdecontactoforleleexterioare la
Fortele de legdturi se reduc
se reduc la rezultanta F 9i momentul Mo '
de rostogolire 9i
deplasatd fala de centrul rolii in sensul
N
<

Fig.7.18
ca;
Fentru a exista ecfrilibru este necesar

Fn+N=0

R,+fr=O

(7.67)

(Sr) Tn jurul direcliei (t-t) din

tinde se roteascd solidul rigid
opune
rostogolire' Acestei migcdri i se
planul tangent numit6 miscare de

Momentul

il

reactjunea

IFr

plasatSincentruldegreutatealsuprafeteidecontactgilafo(adefrecare
PF,
"s"

=jir

ton.

t.rtC-in

distantia
cazul echilibrului la limitd (fig' 7'19'd)

Mecanicr

Mccanicr

Statlce

@e

este deplasati reacliunea normale li fap de punctul O. Prin urmare

coeficientul de frecare de rostogolire 's" poate fi interpretat ca fiind distanla
maxime cU care se poate deplasa fa!5 de punctul teoretic de contac{ O

il,

astfel int rigidul s6 nu se rostogoleascd (sd fie in

echilibru). Daci se face reducerea fortelor de legdturd fa!6 de punctulO
-F,
(lig. 7.19.e) se obtine reacliunea normale N, to4a de frecare
9i momentul
de frecare de rostogolire i/L(rut, =s'N) care se opune tendintei de
rostogolire (se oonsiderd c5fo|p de frecare F, nu creeazd moment fald de
reactiunea normald

Statlce

rostogolire )reprezintd distanla maxime "a'cu cre

punctul O deoarece distanp "b" este foarte micd si se poate neglija)'

7.3.2.4. FRECAREA DE PIVOTARE

Frecarea

fiind suprafala asprd si de revolutie (s) (fig.7.2o.a). Asupra pivotului (s1)

actioneazd un sistem de fortp active date F1, F2,..., F,, care se reduce in raport
cu un punct apa4inand axei de rotalie la un torsor format din:

(t
b)

IE

= F, =
lR=R,=tE
"ol" =

,^ J*

a)

de pivotare este un fenomen cu foarte multe aplicalii in

tehnici. El std la baza funcliondrii ambreiajelor, a frinelor disc, a pivotilor de

macara, etc. Pentru studiul acestuifenomen presupunem un solid rigid (Sr)
numit pivot care se sprijinA intr-un solid rigid (S2) numit lagdr, zona de contact

c)

(r.7s)

\
-t
Mrrl \

I
I

Fig.7.19
observd c5

in

F:

l,

rll

trebuie inbodusd 9i inegalitatea F < I'N.

Vom avea urmdtoarele situatii:
- M. 3 s.N; F, < p'N - echilibru (roata rdmdne in repaus);
- M. > s'N ; F, < p'N - roata se rostogoleste fdrd sE alunece;

a)

b)
Fig.7.20

- M, 3 s'N; F, > p'N - roata aluneci fdra sa se rostogoleasci;

- M, > s'N; Fr> p'N - roata alunecd sise rostogolegte'
Se pot trage urmdtoarele conduli:

,c)

Acest torsor are @ efect tendinta de deplasare si de rotire a pivotului in

lungul si in jurul axei sale. Reac$unile transmise pivofului (Sr) de cdtre lagdrul
(S2) sunt distribuite continuu sisimetric pe suprafata de contact (S)' astfel ci
intr-un punct oarecare C; existd o reactiune normal| \ gi o fortd tangen$al6

- mornentul de frecare de rostogtolirc a1are numai atunci c6nd existd tendinta

de rostogolire gi actjoneazd numai in planul in care are loc rostogolirea;
- seirsu! motnentului de roStogolire este opus tendintei de rostogolire;
- coeficienlul de frecare de rostogolire are dimensiunea unei lungimi.

F Mpl

I
t

problemele de frecare de rostogolire intervin atdt

momentul de frecare de rostogolire M, cat 9i fortp de frecare de alunecare Ft.
De aceea la scrierea ecuatiilor de echilibru pe l6ng5 inegalitatea M, <s'N

se

_l

de frecare Fr. Reaqiunea normalS N, eSe

'

dirijati dupd nonnala la suprafala

(S) in punctul G; iar forla de frecare Fo este tangentd la traiectoria circulard a

punctului G;, traiectorie situatd Tntr-un plan normal la axa de rota$e, avand

ll{ecanica

t Statict

sensul opus tendintei de rotire a pivotului fa!5 de fus (fig. 7.20.b). Ficind
reduoerea forlelor de legSturd in raport cu un punct de pe axa de rotatie se
obtine un torsor minimal format din reactiunea normald N care se opune
tendinteide translatie a pivotuluiin lungul axei sale 9i un moment rezultant al
frecdrii de pivotare Ml = q care se opune tendintei de rotatie a pivotului in
jurul axei sale (fig. 7-2O.c\. Momentul frecdrii de pivotare este format de
fo(ele de frecare Fn = tr-N, ce apat W suprafala de contact a celor doud
corpuri si care formeazA un sistem de cupluri av3nd momentul rezultant
Din cele expuse rezulti cd pentru ectilibru este necesar sd avem:

q+H=O

sectiune inelard de tazerl 9i 12 incircat cu o sarcini axialf, F ;i cu un cuplu

-lVh tng. 7.21). Coeficientul de fiecare dintre suprafala pivotului 9i suprafala
reazemului se considerd constant 9i egal cu p. Presupun3nd cd fortp F se
reparlzeazauniform pe intreaga suprafali de contact, presiunea unitard va fi:
(7.80)

{0.

Pe portiunea
ds =

0.741

tt(*ltrlo=0

2.n.x -dx

'

sau:

R-+N- = 0

elementard

ac{oneazd reacliunea normali:

dN = p.Os =

sau:

de suprafa{d

(7.81)

$2-x'x'dx
'ti
"Fi

(7.75\

-tvt.+tt|, =O
Experinrental s-a demonstrat cd mdrimea momentului frecdrii de pivotare

nu poate depigi

{o

anumite vdoare maximd care depinde de natura

suprafetelor in contact 9i de intensitatea reac[iunii normale

Mrtu* = v'N

F.

Astfet:

(7.76)

unde:

- v reprelnti coeficientul de frecare de rostogolire si are dimensiunea

uneilungimi;
- N este reactiunea normala.
Pentru ectrilibru trebuie indeplinitd
Mn

Tn

permanentd conditia:
(7

'Mp

dMo=xdF

Ecualiile scalare de echilibru se oblin proiectSnd relatia (7.75) pe axele

ale unei sistem de referinti convenabil ales. Vom avea:

2u.R.x2.dx

(7.84)

=T

Fi9.7.21

Momentul total al frecdrii de pivotare va fi:

_77)

Oxlz

)Fr =o
IF,, = o
fFp+N=0
I(YiF -z1Fiyl

= Mr = o

z ,l -rl
v=ittm

(7.78)

in cazulpivotuluicircular (rr

= My = 0

)(z;Fi, -xiFa)
I(xrFiv -YiFx)+Mo = M'

Mo

+Mo = o
in aceste relatii momentul de pivotare trebuie sd indeplineasc6 condi{ia:
-N
(7.7s)
Mo

'n

=f,u'r'R

2
v=-u.f

3'

56

(7.86)

=0; rz=t\

oblinern:
(7.87)
(7.88)

lllsDhtrSht.

lvll-t2nlca * sraflca

7.3.2.5. FRECAREA

iN

ARTICUI,-ATJ!

(7.e0)

Se considerd un solid rigid 1ir1 articulat sferic cu solidul rigid (Sr), raza
sferei articulatiei fiind'/ (fig.7.221. Asupra solidului rigid (S1) a{ioneazd un
sistem de fo(e active date F.r,-Fr,...,-Fn care redus in raport cu punctul fix O

Se conslatd

fo(elor active

lli'E
"tm,

a se produce rotalia este neQesar ca momentul

trebuie sd atingd o anumiti valoare minimd. Aceasta

demonstreazi ci tendintei de rotire a momentului E i se opune un sistem

de cupluri ale forlelor de frecare Fn care apar pe suprafala de contaci a celor

(centrul articula$ei) determind torsorul:

[n=yF

ci pentru

-tuto

doui @rpuri. Aceste cupluri de fo(e de frecare creeazA momentul -il, numit
moment de frecare in articulafii, care se opune tendintei de rotire a
momentului -lUo. fxperimental s-a demonstrat cd momentul'de fiecare in

(7.8e)

articulatii nu poate depdgi o valoare maximd datd de relatia:

M, =ptrfr

(7.s1)

unde:
- p' este coeficientul de frecare in articulatie;
- r este raza sferei articulatiei;
- !1 este reactiunea totalii din articulalie.
Pentru a exista echilibru trebuie indepliniti relatia:
Mo
'Mr - P'r

Momentul

fr

_ltl,

(7.92')

po"t" li considerat ca fiind,egal cu momentul fald de punctul O

fr care este aplicatd tangential la o sferd de razA "p'/. Sfera de

p'r poarti denumirea de sferd de frecare. Pentru echilibru este

al unei fo(e

razd

p=

necesar ca reactiunea S' s5 intersecteze sau la limitd sd fie tangentd la sfera

de frecare. Din cele expuse rezullA urmdtoarele ecuatiivectoriale de echilibru:

R+fi=0
ilo *t'l-r

(7.s3)
O

Aceste relatii proiectate pe axele unui sistem de coordoflate Oxyz convenabil

ales determind urmdtoarele relatiiscalare de echilibru:

Fi9.7.22

I4,

Aceste elemente au ca efect deplasarea rigidului (S.) in lungul suportului

rezultantei F si rotirea in jurut suportului momentului il,'. intruc6t centrul
articulatiei O rdrn6ne fix in spatiU cpnform definitiei articulaliei, singura

*frx =o

IFry*Ey=0
IFo *fr2 =o
I(yi Fa -zi.Fiv)+Mo=,0
I(zi F," -xi .Fi.)+M"='0
I(xi Fiv - yi -Fb.) +Mo= g

miscare permisd de legdfurd este rotalia.

Pe suprafala de contact dintre cele doui corpuri apar fortele de legdturd
normale N-, si forlele de legiturd tangenliale Fo 1fo:p'Ni) care reduse in

raport cu punctul O determini torsorul fortplor de legdturd, care se opune

torsorului fortplor ac'tive, si are expresia:

rl 57r

Din aceste relatii se determind reactiunea

(7.s4)

si momentul de frecare

i{:

Metsnica + Stetlca

n|'+nj+mj

(7.e5)
(7.e6)

Pentru efiilibru trebuie sE avem:

Ms < p'rE
(7.e7)
in cazul in care articulatia este cilindricd pland atunci sfera de frecare devine
cerc de ftecare de razA p=p'r (r = raza fusului articulaliei). Ecuatiile de
echilibru vor fi:

Asupra fusului mai aclionepzd toftele de leg6turd normale 9i tangentiale

distribuite continuu in fiecare punct al zonei de contact.
Aceste fortp pot fi inlocuite mecanic echivalent in raport cu un punct A

al zonei de contact prin

momenful de rostogolire

reactiunea normalS

F, forta de frecare

-F,

9i

care se opune tendihlei de rostogolire a fgsului.

IFo, *01, =Q

)Fn +fr" =0
I(xi Fiv -yi .Fi* )+Mo=9

(7.9S)

Reactiunea si momentul de frecare vor fi:

16: *G;

Mr =Mr,

=p'rlEllIl

(7.ee)
(7.100)

Echilibrul este positril numai dacd:

Ms

< p'r!t

(7.101)

a)

Fi1.7.23
7.326. FRECAREA iN I.AGARE DE ALUNECARE
Ecuatiile vectoriale de echilibru sunt:
Este un fenomen complex intAlnit la miscarea fusurilor mobile in lagdre
radiale fixe 9i poate avea loc in acelagi timp prin rostogolire si alunecare
(cazul lagdrului cu joc) sau numai rotatie (cazul lagdruluifdri joc).
a) Frecarea

in laqirul de alunecare cu ioc

Fie un fus de razd "r" introdus intr-un lagdr cu joc in asa fel incat
contactul dintre fus si lagdr are loc teoretic dupd generatoarea ce trece prin A
(fi9. 7.23.b) iar practic dupd suprafap calotei cilindrice AA' (fig. 7-23.a) pe
toatd lungirnea lagdrului.

Pentru simplificarea calculelor se consideri cazul unei articulatii

cilindrice plane cnd sistemul fortplor exterioare date, care solicitd fusul se
reduce in raport cu punctul O de pe axa fusului la un torsor format din

vectorul rezultantd R perpendiculat pe axa fusului si vectorul moment

rezultant fio Oirilat dupd axa fusului, av3nd tendinla de a imprima fusului o
miscare de rotatie.
Se observd c5 datoritii jocului dintre fus si lagdr, fusul poate fi asimilat
cu o roati rezematd pe o suprafald curbd.

n+N+Fr:o
tqo

+q,

F iaz\

Proiectind aceste relatii pe axele unui sistem de coordonate convenabil ales

Axy obtinem:

IF =0+ Fr-R'sina=0
IFv =0= N-R'coso=0
IMr =o= M. -Mo +R'r'sina

=o

"

Condifiile de echilibru sunt:

F, < u-N

(7.103)

(7.104)

M, < s'N
Din rela$ile (7.103) se obline:

F,

--R.sina

N=R

.cosc,

Mr = Mo

(7.105)

- R'r 'sin c

Aceste relatii inhoduse in (7.104) conduc

la

conditiile de echilibru:

llesnice r

Statica

Mecanica + Strtice

R.sina < p.R.cosc,

Mo - R.r.sincr < s.R.cosq

tN.

=s.p.1.ft
,,R

Jt/1.

c/.106)

sau:

17.'t17)

Not6nd cu
tgcr < F

-(s\sincr +
. R.rl
Mo-\r)

lcosc

u'

Fn7)

M, =P'rR
adicd o relatie identici cu cea obtinutd in cazul anterior.
Se mentioneazd 6 fenomenele de \tq
freare ce se produc in artjcr.rlatii gi in lagire
sunt mult rnai complexe 9i in cele mai multe E

(7.108)

Unghiul a fiind foarte mic se poate aproxima:

cosc=cOSg=1

si supradncilzirea

Gu aceste notafiirelatia (7.107) devirre:

men

Mo.R.t.[p*9)

,. r/

(7.110)

.s P+-

se obtine:
M6 <F'rR--M,

intrucSt rezultanta

lagdrelor.

Fig.7.24

(7,1121
7.3.2.7. FRECAREA FIRELOR

este direct opusi reactiunii din lagdr F care se poate

descompune in plan in doud componente iar in spatiu in trei componente,
momentul de flreare in lagdr va avea expreea:

Acest caz de frecare reprezinti un fenomen foar.te important in tehnicd.

ln mecanici prin fir se intelege un corp unidimensional, de greutate
neglijabild perfect flexibil gi inextensibil. Frecarea firelor apare atunci cdnd
roata peste care este infdsur:at firu1 este fixd'si firu| are tendinla de mi;care

- pentru forte plane

a.-.

tttr.p'r1fl+frl =grJHEa

(7.113)

- pentru forte spaliale

Mrcp'r1fl+fr-@
b) Frecarea in laqirul de alunecare

lag4relor reale 9i a vitezelor

nul ungerii hidrodinamice

(7.111)

in ezul

lor. Studiul acestuifeno-

mari trebuie sd aiba in vedere at6t deformabilitatea corpurilor in contad c6t gi fenome-

Notind coeficientul de frecare in lagdr

P'=

(7.1 1s)

cazuri au un efect ddundtor provocdnd uzura

F.10e)

sins=sing-tgo,=p

(7.118)

coeficientul de frecare in caarl lagdrului fard joc obtinem:

Pentru o bund funclionare a masinilor se urmdreste ea frecarea in lagdre

si
fie micd adicd q = tg e si fie mic. in cazur echitibrului la timitE din (7.107) se
obtine:

tgc--tgg=p

- uIN'
R

sau in cazulin care firu| este fix 9i roata are tendinta de migcare.
Se considerd un fir care vine in contacttcu o roatA fixd, contactul avdnd
loc pe arcul AB avind unghiul la centru "0' (mSsurat in radiani) (fig. 7.25). De

(7.114)

firi

ioc

capetele firului actjoneazi fo(ele T, qi frfi, > Tr) avind tendinla de

miscare de la A spre B. intre fir gi roatd existii ftecare de alunecare cu
coeficientul'p".
Considerdm un tronson elementar MtMr (fig. 7.261 avdnd unghiul la
centru "d0" si plasdm asupra lui fortple care fl ac\ioneazl, T gi T + dT ?n
lungul firului, reactiunea normald N gi forta de ftecareFr(F, = pN).
Ecualiile de echilibru static ale acestuitronson sunt:

in acest caz contactul dintre fus si lag5r are toc pe intreaga periferie a
(n9.7.2q. in fiecare punct de contactAr apare o reactiune normali

fi.rsului

F, ;i o fortd de trecare de atunecare -ro. rortpte de frecare

-Fo

se reduc la un

cuplu de frecare in lagdr at cdrui moment este:

M,

=lr.,Fo =lr.p.N;

(7.1 15)

M,

=p.r.!N,

(7.116)

59

Mccanics

r Sblica

IF*

= 0=r (T+

dT)cos$. Tcos-

IF, = o+ - (T + clrlsin$'22 Tsin$+

pN = 0

(7.127J
(7.120)

sau:

lnT, -lnT,, =

N=o

intrut unghiul "d0" este foarte mic putem aproxima:

lnL

.or$ = t

T{

(7.121)

.d0- de
stn22-

Tl

Neglijdnd infinitii de ordin superior (dT+)obrinem:

(7.123)

-T'de+N=Q

FN

(7.130)

"re

(7.124)

v
N

Am obtinut o ecuatie diferenliald cu variabile separabile care prin integrare duce la:

T+dT

(7.126)

o
Fig.7.26

(7

si

"-ut

<I1 grue
T{

_131)

avem:

T, < T' .etro

Dacd sensultendinlei de miscare se schimbi relalia (7.132) devine:
T2 > T' .e=ue
Deciconditia generald de echilibru se scrie:
T, <T2 < T1 .els
e-rro

Fis.7.25

sau:

Pentru echilibru trebuie

sau:

sau:

TdO=N

(7.12s)

Tz = Tr'epe

=0

-r!9-orqo--r9+N=o
222

dT:

=,ro

sau:

(7.1221

dT-pN=0

(7.128t

su:
Tz

Ecualiile (7.12O) pot fi scrise:

T-rdT-T-pN

p0

sau:

(7.132)
(7.1331)

(7.134)

(7.13s)

x Statica
*', * y| + 21. = a2

Mecanica

Mecanica x Statica

(8 4)

punctul Az
relatie ce exprimd obligativitatea ca

c) (xr -*zl'+(Yr - Y zlz +(zr-zz)2

relatie ce exprimd obligativitatea
-o1
sferd.

l= 2R mdsuratd

2R'ein-

(8 5)

Pe

ri care limiteazd liberlatea de migcare

miteazd liberlatea de migcare a
raPort cu un corp aflat in afara
m6ni in contact cu o sferb)'

e Puncte

st

rdmAnd pe sfer6;

punctelor A1 9i A2 de a se afla la o distanld

8. STATICA SISTEMELOR MATERIALE

si

ncarese

sec

interactioneazSmecanic(seatragsauseresping).Poziliileacestorpunctesunt
originea o a unui sistem de
definite de vectorii o" poj't'" i1,i"2,"',in in rapodcu
axe de coordonate (fig'8 1)'
F2

F.|

punctelor.
_-^r^- -^^+-i^+;i a{r
numdrul
Dacdsenoleazecu..m,'numerulacestorrestrlctliatunci
sunt:
pozltia sistemului
p"r"r*-tritor. independenti N care caracterizeazd

Al
Fnn,

(8 1)

N = 3n-m
cu numdrul
sau altfel spus numdrul gradelor de libertate se diminueazd
restricliilor.
doud puncte materiale
De exemplu, in cazul unui sistem format din
drstanta dintre ele sd
ca
lmpune
se
care
la
a.6r,y,,,.,,1 ,ii lr1*r,y2'z2l

rdmAni constanti adici:

d=

=C;Slt

A;

(8 2)

Fnl

F.n

fi N = 5 '
numdrul gradelor de liberlate ale sistemului va
obligate sd rdm6nd pe o sferd
sunt
materiale
puncte
iora
Dacd insd

""r"
derazdRav6ndcentrulinorigineasistemuluideaxeoxyzsieleseleagi
i;";i;; 2R, at.inci numdrul sradelor de libertate tl..l,=*tf

Y"
ii.ffi'ftr-J;
se
conditiile de naturd geometricd (restricliile geometrice)

i"our"""

prin trei relalii:

a) *? *y\+2f, =s2

sferd;
relatie ce exprimd obligativitatea ca punctul A1 sd rdmAnd Pe

expnma
(8 3)

Fig' 8'

rl

Fig' 8'2

categorii de forle 9i anume

Punctele sistemului sunt aclionate de doud
exterioare 9i fo(e interioare:

fo(e

Mecanica

{e

Statica

a) Fo(ele exterioare (F,; i= 1, 2,..., n )

Mecanica
sunt

fo(e care se exercitd

Statica

asupra

punctelor materiale din sistem ca rezultat al actiunii altor puncte din afara
fo(e pot fi forte active (direct aplicate) sau forte de legdtura

F, + Fr, + Fr, +... + F1n = 0

sistemului. Aceste

Fr+Fr,,+Es +...*E" =O

exteriore.

b) Fo(ele interiore (Fij;i,j=1,2,...,n;i* j) sunt fortere care se exercita intre

doud puncte materiale ale sistemului. primul indice din aceastd nota(ie se

referd la punctul asupra

la punctul care exercitd
fortele interioare sunt do

Pentru a

intelege

puncte materiale

For{a

Aigi A; care interactioneazd

(8 e)

iar al doilea indice se referd

incipiului acliunii si reactiunii
ul si direct opuse.
izoleazd un sistem de doud

f" *

f",, +

Fnz +

...*

F", +... + -qn_., = g

(fig.g.2).

F;

reprezintd ac(iunea punctului A; asupra punctului A, iar forta

!;
reprezintd acliunea punctului A; asupra punctului
Vectorial principiul acliunii
{.
si reactiunii se scrie:

rr,+1,

=o

;ra=-|,

Momentulfald de punctul O este

t% =f xF;; +-1 ><1, =ri xF,, +1r,(-Fij)=(ri

(86)

-i)ttu =Of,

rF,i =O

Aplicarea directd a condiliilor (8.9) in rezolvarea problemelor practice

intampind mari dificultd{i din cauza fo(elor interiore necunoscute. Din acest
motiv este preferabil uneori sd se foloseascd conditii de echilibru in care sd nu

(8 7)

deoarece cei doi vectori sunt coliniari.

apard forte interioare. De aceea se folosesc doud teoreme ale staticii

sistemelor de puncte materiale ce au o mare aplicabilitate in practicd. Aceste
teoreme se vor analiza in continuare 9i anume:
8.1.3.1. TEOREMA SOL|ptFtCARlt
Pornim de la sistemul fundamental de ecualii de echilibru (g.9) pe care-l
scriem sub forma:

l=
iE.iriE
i=1 i=l i=1 '

la legdturi este in echilibru atunci c6nd rezultanta fortelor care il actioneazd

A, al sistemului conditia Oe ecfrififjru este:

este nuld. Astfel, referitor la un punct

j+i

n_

4+IFii=0
j=1

'

(8 10)

iil

Deoarece fo(ele interioare sunt doud cdte douA egale si opuse avem:

(8 8)

n n_

I(I
i=1

unde:

Lr,.

Fir) = o

(8. t

ot;

i=1

f,

este fo(a exterioari;

- Fii ( j --1,2,..., n ) sunt fortele interroare.
necesard gi suficienti ca intreg sistemul de puncte materiale sd
- in condi{ia
fie
echilibru se obtine scriind rela{ia (g g) pentru toate punctele sistemului
material (i=1,2,..., n) adicd:

j+i

se deduce astfel prima conditie necesard ca un sistem de puncte materiale sd

fie in echilibru:
n_

=0
IF,
i=1

62

adicd: ',suma vectoriald a f

(8.11)
..

Statica
Dacd scriem ecuatia de moment fatd de punctul O avem:
n-nn
*tIt x F11 =0
tf
i=1 'Fi i=1 i-1

Mecanica

Mecanica ttt Statica

- sisteme de solide rigide libere, la care corpurile componente nu sunt supuse

{e

la restriclii geometrice;

(8.12)

- sisteme de solide rigide supuse la legdturi, la care corpurile componente sunt

supuse la restrictii geometrice Tn raport cu alte corpuri (din sistem sau din afara

j+i

Dar:

nn

tti,
i=r

Fii

sistemului).

:0

Legdturile dintre solidele rigide pot fi: rezemarea simpld, articulatia,

incastrarea, legitura prin fire sau bare.
Fo(ele care aclioneazd un sistem de solide rigide pot fi:
a) forte exterioare , care sunt aplicate de corpuri situate in afara sistemului;
b) forte de leqdturd, care reprezintd acliunile reciproce ale corpurilor din sistem
gi se impart in doud categorii:
- fo(e de legdturd exterioare care provin din interacliunea sistemului cu corpuri

(8 13)

i=1

i+i

Se obtine astfel a doua conditie necesard ca un sistem de puncte materiale sd

fie in echilibru:
n_
(8.14)
F'i = 0

Iir"

din afara sistemului;

- forte de legdturd interioare care provin din interacliunea mecanicd a corpurilor

i='l

adicS:

care formeazd sistemul . in baza principiului acliunii 9i reacliunii for{ele de

legiturd interioare sunt egale doud c6te doud 9i direct opuse. Pentru
exemplificare se considerd sistemul de trei bare rigide arliculate intre ele ca in

nu6".
ii-concluzie, conditia necesere ca un sistem de Duncte materiale liber sau

figura 8.3.

erbitrar ales sd fie nuL Pe aceastd bazl se enunt6 teorema solidificdrii:

sotid obtinut prin solidificarea sistemului ",
8.1.3.2. TEOREMA ECHILIBRULUI PARTILOR

Aceastd teoremd se enuntS ast'fel: "dacd

dintr'un sisb

alese convenabil din sistemul inilial.

8.2. STATICA SISTEMELOR DE SOLIDE RIGIDE
Solidul rigid poate fi considerat ca un sistem rigid de puncte materiale.
Sistemele de solide rigide reprezintd o mul{ime finitd de solide rigide care se
interaclioneaza mecanic.
Sistemele de solide rigide se pot clasifica in:

sisteme plane de solide rigide, la care toate pirtile componente sunt in

acelagi plan;
- sisteme spatiale de solide rigide, la care unele corpuri componente se afld in
olane diferite;

Fig. 8.3

!1

Mecanica

Mecanica * Statica
Spre exemplificare se considerd un sistem de trei corpuri (fig.8.a.a).
in
Fo(ele care aclioneazd asupra celor trei corpuri izolate sunt prezentate
8.4.b.
figura
figuia 8.4.b.
Fl;Si
- z de forta de legdturd
exterioare -\
rvr lerv v^!vr
de fo(ele
rql vs
actionat
E,
este ov(rur
I u>tc
1 r'
Corpul
uul
Pul 1
b
R'tt din
exterioard din articulatia A adici Fo 9i de for,ta 6e legdturd interioard

Statica

Fortele exterioare efectiv aplicate sunt: F' ,Fr,Fr'

Fo(ele de legdturd exterioare sunt date de reac{iunile din articula[iile

cilindrice plane din A gi B, Ro si R" care se descompun astfel:

arliculatia C.

Ro = fto +Vo
(8.15)
n" = ft" +V"
cilindrice
Fortele oe tetatura interioare sunt date de reactiunile din articulaliile
plane din C si D 9i anume R" 9i Ro care se descompun astfel:

n" = n" +V"

no=%*Vo

(8 16)

Un sistem de solide rigide (corpuri) se afld in echilibru atunci c6nd

Studiul
fiecare solid rigid (corp) ce Jpa4ine sistemului se afl5 in echilibru
teoreme
multe
mai
utiliz6nd
face
echilibrului sistemelor de solide rigide se
(metode) ce vor fi studiate in paragrafele urmitoare'
8.2.1.2.TEOREMA IZOLARII CORPURILOR

a)

astfel:
Aceastd metod6 rezultd din teoria izoldrii corpurilor 9i se enun[d

Fig. 8.4

b)

corpul 2 este actionat de fo(ele exterioare F, 9i Fr, de fo(a de legiturS

interioard R, din articulatia G gi de fo(a Nr. din reazemul simplu D'
NB
Corpul 3 este aclionat de forta exterioard E, O" fo(a de legdturd exterioard
din reazemul simplu B 9i de fo(a de legdturd interioard N' din reazemul
simplu D.
Ecuatiile vectoriale de echilibru stattc pentru fiecare corp in pade sunt:

r.,+Fr+Fo +&, =o
(a*^ )* ,q (*,,, )= o
M, (E ). rq (ar, ).
'q

si se rezolvd
b) se alege un sistem de referintd convenabil fatd de care se scriu
problemei'
necunoscutele
determinandu-se
static
echilibru
ecuatiile Je
echilibru in
Dacd sistemul are "n" corpurlsb' pot scrie 6n ecua{ii scalare de
plan
spatiu, respectiv 3n ecualii scalare de echilibru in
calcul un
Metoda izolSrii corpurilor prezintd dezavantajul c5 introduce in
labortos
numSr mare de necunoscute a cdror determinare necesitd un calcul

E*E+Rr'+Nrr=o
tvr, (-r, )*,u1, (lto

64

)*,ut, (n" )* m, (n', ) = o

(8 17)
(8 18)

Mecanica

r+

Mecanica

Statica

Statica

Metoda presupune urmitoarele etape:

E*Nrr+|\.lg=o

(8 1e)

)= o

mo (-r, )* il.
corpurilor 9i
Scrierea acestor ecualii vectoriale constituie teorema izoldrii
analizat
rigide
solide
de
sistemul
ca
constituie conditiile necesare si suficiente
c5
faptul
vedere
in
are
se
de
ecuatii
sistemelor
sd fie in echilibru. La rezolvarea
reacliuniiadici:
principiul
acliunii
9i
fo(ele interioare respectS
R1r+Rt1 =0
(=,'1..

tF

)* M,

(-,u"

$.+\r=o

- Se izoleazd subsistemul si se introduc forlele exterioare direct aplicate si

fo(ele de legdturd (exterioare 9i interioare);
- Se alege un sistem de referinld convenabil fa!6 de care se scriu 9i se rezolvd
ecualiile de echilibru static.
Aplicdnd metoda echilibrului pd(ilor la subsistemul format din corpurile
si 2 (fig. 8.5.) obtinem urmdtoarele ecualii vectoriale de echilibru.

F,,+Fr+F, +Fo +Ro +Nr, =g

M, (E ). m, (E ). t, (r, ). q F. ).

(8.20)

(nr, )= o
\
Mo [Nr, / = 0
-/Mo (Nrr )+ -/rlto (1R.,,

)*
\

rvro

8.2.1.3. TEOREMA SOLIDIFICARII

dn teorema solidificdrii care se enun{d astfel:

ln acest fel oroblema$e reduce
(liber
supus la legdturi).'F
sau
rigid
rv v tsrv-!v"
irr-..,, nan{rr,
cnliclrfrcat ohrtinut
oblinut este cca torsorul de
solidittcat
pentru
corpul
echilibru
de
Conditia
^^rnrrl
nul'
reducere (al fo(elor exterioare 9i de legdturi exterioare) sd fie
obtinut

@utui

prin solidificarsg_sjstiBnqlg!.,.

unt:

Se
-corp
exter
- Se
-

de corpuri ca un singur solid rigid solicitat de for(e

si de fo(e exterioare de legdturd;
tr,.
referintd convenabil fala de care se scriu ,pl se rezolva

de echilibru static'
ecualiile
'Aplic6nd metoda solidificSrii

la

sistemul de corpuri din figura

4'a

obtinem urmdtoarele ecuatii vectoriale de echilibru:

F,,+Fr+E +E *Fu +Ro +Ne =0

M, (F,, ). rvro (r, ) * lut, (at, ). lvt, (r; ). q (t, ) *'uto F^ ) * M'

Metoda
astfel:

(N" ) = o

din teorema echilibrului Pd(ilor

@.21)

Fig.8.5

(8 22)
(a*^

)*

'ut,

('u.. )= o

Mecanica

{e

Mecanica x Statica

Statica

pozi(ie invaribila fat6 de corpul de reazem de care sunt legate sub acliunea

sistemelor de fo(e exterioare care le soliciti'

Dacd prin suprimarea unei bare din constructia grinzii cu zSbrele, acesta
de
devine o constructie mobilS, deformabilS, spunem cd grinda este f6r6 bare
grinda
devine
BD
diagonala
prisos. De exemplu in figura 9.2.a daca se suprimd
un mecanism Patrulater.
el
Dacd ins6, prin suprimarea unor bare, sistemul nu-gi pierde rigiditatea,

se numegte grinda cu z6brele cu bare de prisos. ca exemplu se poate da

patrulaterul ci doua diagonale (fig. 9.2.b) din care una este de prisos in ceea
ce privegte asigurarea indeformabilit6lii

Deseori

in practici se intdlnesc sisteme de corpuri formate din bare

rectilinii legate intre ele prin articulalii numite noduri Astfel de sisteme poartd
denumirea de grinzi cu zdbrele (exemple: grinzile podurilor metalice 9i ale
macaralelor, stAlpi pentru cablurielectrice, cupole cu zdbrele, etc.),
C6nd barele care formeazd sistemul sunt situate in acelagi plan iar fo(ele
exterioare aclioneaz5 in planul barelor, sistemul formeazd o grindd cu zdbrele

Fig. 9.2
o
Pentru ca rigiditatea grinzii cu zabrele s5 fie asiguratS trebuie s5 existe
este
din
care
nodurilor
gi
numdrul
relalie bine determinatd intie num6rul barelor
alcdtuit6.
plecdnd de la
Pentru grinzile cu zabrele plane se deduce aceastd relatie
format din
triunghi
un
labazd
plan6
are
grindd
cu
zibrele
ciorice
observa{ia
bare si un
doud
alte
trei bare si trei noduii. Complet6nd triunghiul de bazd cu
d'
s'a'm
nod se oUiine o grind6 compusi din dou6 triunghiuri,
. ..
Fie un sistem format din "b" bare 9i "n" noduri. Pentru rigidizarea unui nod
este nevoie de doud bare, dar la rigidrzarea primelor trei noduri au fost utilizate

componente:

Fig.9.1
a) - nodurile, care sunt punctele de prindere ale barelor (A,B,C,D,E,F);
b) - tdlpile, care sunt formate din barele exterioare ale grinzii. se disting:
- talpa superioard (ABCD);

. talpa inferioard (ABEF);

- zdbrelele, adicS barele care leagd tSlpile intre ele. Acestea

b)

a)

pland. in caz contrar sistemul este denumit grindd cu zdbrele spa(iald.

Lxamin6nd o grindd cu zdbrele pland (fig.9.1) se disting urmatoa-rele pedi

numai trei bare in loc de 9ase, astfel cd relatia dintre numirul barelor 9i
prisos)
numirul nodurilor necesare pentru rigidizarea sistemului (fird bare de
devine:

pot

b=2n-3

fi

DacS b<2n-3

verticale, cazin care se numesc montan[i (CE,DF), sau inclinate c6nd poartd

iar
zSbrele,
-edaca b >
-

2n-3

atunci se obtin grinzi cu bare de prisos.

privegte calculul grinzilor cu zibrele se parcurg in general

i;
urmdtoarele etaPe:
- stabilirea schemei mecanice de inc6rcare prin aplicarea fo(elor

denumirea de diagonale (CF);

c) - legiturile exterioare ale grinzii cu zdbrele care pot fi printre altele reazeme
simple (B) gi articulatii (A). La 16ndul lor reazemele simple pot fi fixe sau
mobile.

Pentru a-si putea indeplini funcliile lor constructive, grinzile cu zdbrele

trebuie sd satisfacd conditiile de indeformabilitate geometric6 st sd aibd o

(9 1)
grinzti
cu
pentru
formarea
numdrul barelor este insuficient

jl

exterioare conlinute in planul grinzi qi aplicate in noduri;

_ determinarea reacliunilor in legdturile exterioare (reazeme),

Mecanica ;lt Statica

Mecanica tt Statica

DacS toate fo(ele necunoscute (reacliunile gi eforturile din bare) se pot

determina cu rela{iile de echilibru ale staticii, atunci grinda se numegte static
determinatS, iar in caz contrar se numeFte static nedeterminatS 9i calculul se

Deoarece bara AB se afli in echilibru sub ac{iunea fo(elor ce o actioneazd

inseamnd cd rezultanta fo(elor gi momentul fortelor in raporl cu orice punct
sunt nule. Scriind ecuatiile vectoriale de echilibru a momentelor fati de A si B
avem:

efectueazd prin metode speciale care {in seama de deformaliile reale ale

IMa =0;= ABxT" =g

Ilvl" =0;+ BT'T^ =g

barelor.

Pentru calculul grinzilor cu zdbrele plane se fac urmdtoarele ipoteze:

1. Barele sunt rectilinii si rigide iar dimensiunile lor transversale sunt

neglijabile in raport cu lungimea lor;
2. Legdturile intre bare se fac fdrd frecare, prin articulalii mici plane

(e 4)

Deoarece produsele vectoriale sunt nule rezultd cd:

ro llAE; T" //AB

numite nodurt, ce pot fi considerate puncte materiale in echilibru;

3. Fo(ele exterioare ce ac{ioneazd asupra grinzi sunt plasate

(e 5)

in planul
sau se
se
neglijeazd
sistemului si ac{ioneazd in noduri. Greutatea barelor
inlocuiegte prin fo(e echivalente concentrate in noduri.

in baza acestor ipoteze se ajunge la concluzia cd barele unui sistem

articulat plan pot fi solicitate numai la intindere sau la compresiune, eforturile
av6nd direc{ia barelor.

Pentru cd o grindi se comportd ca un solid rigid acfionat de fo(e

exterioare coplanare numdrul necunosCutelor ce apar la determinarea
reac{iunilor exterioare nu trebuie sd depigeascd cifra trei, in caz contrar grinda
devine static nedeterminatd. Din acest motiv^grinzile cu zdbrele au de reguld o
articulalie pland si un reazem simplu mobil. [n afara reac{iunilor exterioare mai
trebuie determinate gi eforturile din bare, a cdror numdr este egal cu numdrul
barelor. Numdrul total de necunoscute este b + 3
Pentru ca grinda sd fie static determinatd este necesar ca numdrul

Din ecualia de proiec{ie pe directia AB avem:

Pro"(To)+Pro"(i"):0; +-To +T" =0;+To =T",

ecuatiilor

si

TT

fie egal cu numdrul necunoscutelor adicd:

2n=b+3
De aici rezultd concluzia cd o grindd cu zdbrele
determinatd.

(e 2)

firi

(e 6)

adicd fortele sunt coliniare cu bara gi egale, adicd sunt fo(e axiale.
ln legdturd cu aceste forte axiale se disting doud posibilitdli:
- 1""4 fo(ele ies din nod ( fig. 9.4), fortele sunt de intindere;

bare de prisos este static

Fig. 9.4

dacd fo(ele intrd in nod (fig. 9.5), forlele sunt de compresiune.

T

in baza ipotezei ci barele sistemului sunt legate intre ele prin articula(ii
fird frecare, rezultd ci ac{iunea exercitatd asupra unei bare de restul

Fig. 9.5

Determinarea eforturilor

sistemului este reprezentatd de o fo(d axiald.

Se demonstreazd aceastd afirmatie consider6nd o bard AB acfionatd in
articulatiile A 9i B de fo(ele E,E,..., F" gi respectiv F,',F;,...,F; (fig. 9.3).
intrucAt fo(ele respective sunt fo(e concurente ele se pot inlocui cu rezultanta
lor:

:ji
9.3. METODA ECHILIBRULUI NODURILOR

n_
To =

n_
TB

'

Fie sistemul de bare articulate plan (fig. 9.6) simplu rezemat in A si

in B supus acliunii unei fo(e exterioare concentrati in nodul D (F =
3000daN). Necunoscutele sunt eforlurile din bare si reactiunile din reazemul
simplu A gi articulatia cilindricd pland B.

tF,
i=1

articulat

(e 3)

IFr'
i=1

din bare se poate face studiind echilibrul

nodurilor sau echilibrul barelor.

67

Mecanica

Mecanica ie Statica

Statica

a-Tzcosct -T, coscr, = 0

T, sin0 - Ts sino - T, sincr, = 0

Ta cos

(e e)

Pentru nodul D:

-Trcoso-To =g

(e.10)

Tasinct'-F=0
VB

3m

d
NA

a)

a(\

A
4m

Fig. 9.6
Se observd cd sistemul are cinci bare (1,2,...,5) si patru noduri (A,B,C,D),
deci relalia (9.2) este indeplinitd (5=8-3). Pe baza echilibrului pd(ilor se va
izola fie-care nod in parte. La intocmirea schemei mecanice de incdrcare (fig.

9.7.a,...,d) se face presupunerea arbitrard cd toate barele sunt solicitate

la

intindere (eforturile sau tensiunile din bare ies din nod). Se scriu apoi cele doud
ecuatii de echilibru pentru sistemul de fo(e concurente care aclioneazd asupra
fiecdrui nod in parte ce pot fi considerate puncte materiale in echilibru. Vom
Pentru nodul A:
(e 7)

Pentru nodul B:

-Ha +Trcoso=0
Vs -T, -Trsincr,=0

Pentru nodul C:

"Fige.7

':d)

Sistemul de ecuatii oblinut se rezolvd incep6nd cu un nod in care se intdlnesc

numai doud bare. Astfel, din ecutiile aferente nodului D avem:

F 3000.5 =5000daN
-" sincr 3

T-

(e 11)

Ta = -Tg coscr =

-5000'= = -4000daN
5
Substituind aceste valori in celelalte ecua{ii gi rezolvdnd apoi succesiv ecualiile

avea:

To+T.coscl+Na =0
f1 +Trsino,=0

.,,'l

(e.8)

de echilibru corespunzdtoare nodurilor A, B, C, se oblin rezultatele:

Tz= 5000 daN;
Ts= 0; Tr = 0;
Nn = 40OO daN;
Hs = 4000 daN;

Ve= 3000 daN'

Mecanica x Statica

Mecanica x Statica

Din analiza rezultatelor se constatd cd in bara 4 este un efort

cum ecuatiile de echilibru scalare sunt in numdr de trei se

de

concurente sau paralele. Procedeul de lucru este urmdtorul:

:,

- se determind reacliunile exterioare ale sistemului ca 9i cum sistemul

intreg ar fi un solid rigid in echilibru;
- se sectioneaz| tret bare neconcurente in acelagi punct 9i care nu sunt
toate paralele intre ele, ale cdror eforturi trebuie determtnate;
- in punctele de seclionare ale barelor se introduc eforturile 9i pentru cd

scne:

NA

-HB =0

vB-F=0

nu le cunoagtem natura le considerdm eforturi de intindere;

- dintre cele doui sisteme separate se alege cel care este incdrcat cu un
numdr mai mic de fode exterioare.
Pentru determinatea eforturilor se pot scrie doud ecuatii de proieclii pe
axele unui reper cartezian arbitrar ales continut in planul grinzii si o ecualie de
momente fati de un Punct oarecare.
Mel'rrida Rifter mai aduce simplificarea cd in locul celor doue ecualii de
proiec'iffiTugi
una Oe moment se pot utiliza trei ecuafii de momente.calculate fali
de trei'puncte necoliniare. Se aleg de obicei ppnctele de interseclie a doud cAte
doui bare concurente sec(ionate, astfel incAt flecare ecua{ie de moment va
con{ine o singurd necunoscuta.
in cazul in care doud bare sunt paralele se scriu ecuatiile de momente qi

(e.12)

4F-3NA =0
Solu{ionAnd sistemul definit de rela(iile (9.12) se obtine:
Ve = 3000daN; No = Hs :5000daN
Utilizdnd aceste rezultate determinate anticipat sistemul ecualiilor de echilibru
ale nodurilor conline cu trei necunoscute mai putin gi se rezolvd mai comod.
Existd grinzi cu zdbrele static determinate la care metoda echilibrului
nodurilor nu se poate aplica nici dupd determinarea reacliunilor fie pentru cd
de la bun inceput nu existi nici un nod in care sd se intAlneascd numai doud
bare (fig. 9.8), fie pentru cd dupd rezolvarea ecua{iilor corespunzdtoare
primelor noduri apar in continuare numai noduri in care se intAlnesc 3 bare in
care eforturile sunt necunoscute (fig. 9.9). in asemenea situalii se apeleazd la
metode numerice speciale.

Fig. 9.8

fatd de alte puncte sau se ulilizeazd doud ecua{ii de momente si una de

proiectie. Ca exemplu de calcul se considerd grinda din figura 910 formatd din
triunghiuri dreptunghice cu catete egale articulatd in A si simplu rezematd in B.
Sa se determine eforturile din barele 7,12,4.

Fig.9.9

9.4. METODA SECTIUNILOR OARECARE (RITTER)

Metoda secliunilor oarecare se folosegte

in cazurile in care se cere

determinarea eforturilor numai in anumite bare ale sistemului si cAnd folosirea

metodei izolSrii nodurilor ar duce la calcule inutile Aceastd metodd se bazeazd
pe teorema echilibrului pd(ilor. Secliondnd grinda in doud pdrti fiecare dintre
acestea trebuie sd fie in echilibru sub actiunea fortelor exterioare si a eforturilor
din barele sec(ionate.

ampune

conditia ca secliunea fdcutd sd int6lneascd numai trei bare care nu sunt toate

compresiune (-) si nu de intindere cum am presupus inilial, iar barele 1 9i 5 nu

sunt solicitate la nici un eforl avdnd un rol constructiv.
Pentru a usura rezolvarea problemei uneori este neapdrat necesar sd se
determine anticipat reacliunile legdturilor exterioare prin metoda echilibrului
intregului sistem. Astfel, considerAnd grinda ca un solid rigid in echilibru putem

Fig. 9.10

69

Mecanica

re

Statica

Asupra grinzii actioneazd fo(ele FI,F.,F3. Ecuatiile de echilibru ale grinzii

(consideratd un solid rigid in echilibru)sunt:

F3-HA =0
Vo + N" -F1 -Fz = O
8Ne -2(F,,+F3)-4F2 =0

(9' 13)

Solution6nd sistemul definit de rela(iile (9.13) se ob{ine:

(e 14)
Pentru valorile numerice Fr= 3000 N; Fz= 2000 N; Fs= 1000 N, oblinem:
Hn= 1000 N; Vn= 3OOO N; Ne= 2000 N. EfectuSm secliunea (a-a)prin cele
trei bare gi izol6m secliunea din dreapta (fig. 9 11).

t'lB

B=V.

Fig. 9.11

Se studiazd echilibrul po(iunii izolate sub acliunea fo(elor E,lrl" qi a efofturilor

74,Tr,7n Scriem ecualia de momente in raport cu nodul Vl si lll 9i o ecualie
de proieclie pe verticalS. Oblinem:
IMvr = 0; 2N" -2T4 = 0 + To - Na = 2000 N
IMrrr =0;4N" -2Fr+2T, =g= Tz -F3 -2NB =-3000N

IF,,

= o ; ru"

-f

rrz

(e.16)

(e 17)

o+ Tl, = J2Nr=2840N

Constatdm cd Tz este efort de compresiune

intindere.

(e 15)

iar

Ta si Trz sunt eforturi de