ori, rlinirea sau separarea de iubire se produce in moduri subtile. Unii paringi par destul de iubitori, totusi, in mod inconstient sau ascuns, isi manifest iubirea incercind si controleze sau si:manipuleze. Sau pot si nu vada copilul ca pe o persoani diferita de ci, o fing separati. Astfel de copii se pot simti iubiti pentru anumite calititi, dar nu pentru ceea ce sint cu adevarat. in nevoia lor de a-si multumi parintii si a le indeplini asteptirile, ajung si priveasc’ iubirea ca pe un lucra din afara lor pe care trebuie si-1 cistige ridicindu-se la anumite standarde, Pind aici toate acestea pot pirea evidente. Totusi, iat si problema: ne imaginim ci alfii — cineva in lumea larg — ar trebui s& fie sursa iubirii perfecte iubindu-ne cu consecventd exact aga cum trebuie, De vreme ce primele noastre experiente de iubire s-au petrecut in general in relafie cu alfi oameni, ajungem si privim relatiile ca pe sursa principala a iubirii. Apoi, cind acestea nu ieugese si ue ofere iubirea la cure vistim, ne imagindm ci ceva a mers foarte prost. Speranja dezamigiti continua sa reactiveze rana inimii si s& genereze ostilitate fs de ceilalt cliberarea noastri de ostilitate este 3X apreciem diferenta cru intre iubirea absoluta si cea relativa. * eee ee ge intrebarea este: actioniim noi condusi de iubire atunei cind vrem ca ceilalti sii nc iubeasc& asa cum credem c& ar trebui si © faci? Nu este aceasta o forma de control? Asteptiile pot fi © forma subtilé de violent intr-o relatie, intrucit pot reprezenta ° Pretentie ca ceilalfi si se conformeze dorintei noastre. Exist un moti intemeiat pentru care se intimpla asta: inainte de a deveni un canal curat prin care iubirca si poat& curge liber, tanile trebuie si iasd la suprafati, si fie expuse. Iubirea ca fort vindec&toare poate opera doar asupra lucrurilor care se var vindecate. Atit timp cit rinile ramin ascunse. nu pot decit si supureze.+ Accasta este, asadar, iubirea relative: lumina solar a iubirii absolute filtrata prin norii personalitijii noastre conditionate si-prin cei ai tiparelor defensive — frica, neincrederea, eactivitatea, minciuna, agresivitatea si percepfiile distorsionate. Asemenea unui cer partial acoperit de nori, iubirea relativi este ‘incompleti, inconstanta si imperfect. Este un joc continuu de Iumini si umbre. Stralucirea completi a iubirii absolute nu poate apirea decit in momente trecitoare. Capacitatea noastra de a simti acceptarea celuilalt din toatd inima fluctucazi conform circumstantelor fiecirei clipe Depinde de cit de capabil este fiecare dintre noi si ofere si si primeasci, de chimia dintre noi, de limitirile i tiparele conditionate, de cit de departe am ajuns in dezvoltarea noastri, de cit de multé consticnt& gi flexibilitate avem fiecare, de cit de bine comunicam, de situatia in care ne aflim gi chiar de cit de bine ain dormit cu o noapte tainte, Relarly tnseamni dependent de moment si circumstante. Tubirea umand obisnuitd este intotdeauna relativa. Asemenea vremii, iubirea relativa este un flux dinamic continu. Creste si scade incontinuu, se ridic& si coboara, isi schimbi forma si intensitatea. _ Asadar relatiile oscileazd incontinuw intre douii persoane care gisesc un teren comun si apoi vad cum Ie alunce de sub picioare, pe masuri ce diferentele dintre ele le arunca in directii diferite. Incercind si se intflncasc& in momentul prezent, ele sint purtate de fluxurile schimbitoare ale amintirilor, asteptrilor gixinilor din reeut. Tensiunea continu’ dintre a fi unul s1 a ti doi, a fi impreund gi a fi séparati, momente proaspete de descuperire gl vechi asocieri, in mod inevitabil fac ca inbirea relativa si fie instabila, Drept rezultat, am invafat si-mi dezvolt intelectul, mécar partial, ca modalitate de a mi disocia de durerea acestei instraindri de iubise. Tutugi, ult wai profundi dectt orice nevoie de a scrie, de a obtine diferite lucruri, sau de a fi cineva in lume, aveam o dorinta incontestabild care ma umilea prin simplitatea ei cind o infruntam: la originea tuturor lucrurilor pe care le ficeam, trebuia si recunosc, stitea dorinta de a iubi sia fi iubit.-2-$i cduta dreptul de a fi iubiti in ceilalti. De vreme ce familia i oferise un mediu de sustinere in care sii se poatd relaxa s& aibi incredere in iubire, a infeles de timpuriu c& putea fine ceea ce avea nevoie doar incercind si le fac altora pe . Un eu foarte voluntar se dezvoltase precoce in ea, indu-i inima de fetita. Abandonindu-si inima, a inceput triiascdi condusa de mintea sa ocupati, hiper-activd, Asadar ‘a fost surprinzator ca atunci cind si-a simfit inima, a incercat i dea seama cum ar putea sii mentind sentimentul cu ajutorul Am incurajat-o pe Anna si se lase patrunsi de noua revelatie: ‘ecea ce-si dorea ca cel mai mult era c&ldura si deschiderea “inimii, iar cistigarea acceptarii celorlalti nu era decit 0 strategie ‘dea obtine acest lucru. invatind sii recunoasca faptul cd tinjea | dupa propria inimii a reusit si-si schimbe orientarea de la acuta | dragostea in afarii la a o gisi in interior, Atunci incepi sii-ti dai seama ca bestia si frumusefea merg mind in minfi, Restia nu este de fapt altceva decit frumusetea Sniti, Este frumusetea care si-a pierdut increderea in sine ‘i nu a fost niciodata recunoscut’ pe deplin. Faptal ci nu ai recunoscut ci esti imbit si demn de iubire a dat nastere la cele mai cumplite reactii emotionale, demne de o bestie — furie, aroganti, uri, gelozie, rautate, depresie, nesiguranti, atasament lacom, team de pierderi si abandon. De vreme ce copiii sint atit de dependenti de parintii lor, ei nevoie si-i vada ca find buni. Daca si-ar vedea parintii ca 14i, asta ar leza sentimentul copilului de siguranti. Asadar, iii arunc& de obicei imaginea mamei care produce frustriiri jraneste in afara constiintei, in umbra inconstientului (de unde n povesti in postura vrijitoarei celei rele sau mamei vitrege lefice sau, ca omolog masculin, pe post de urias ru sau dun). Asa isi protejeazi copiii legatura cu mama cea buni ea care-i hraneste si are grijd de ei — si isi mentin echilihrlincident care a dus la 0 s&ptimini de instrifinare. Femeia tocmai ii pregiitise un ceai sotului, cind acesta s-a enervat din cauzit ci ea a pus si lapte in ceai: ,,Nu ti-am spus cf nu vreau si-mi Pui lapte in ceai, cii imi place s&-I las sii se infuzeze bine mai intii?. Singura cale de a infelege cum un lucru atit de lipsit de important a putut si determine un conflict major este si tealizdm ce tnseamnii de fapt actiunea ei pentru el: in ochii lui, ea a demonstrat ined 0 dat ci nu-l cunoaste si nu-i stie nevoile — asemenea tuturor celorlalte femei din viata lui, incepind cu mama. Iar pentru sotic, cind pind si a pregiiti ceaiul devine un motiv de invinuiri si resentimente, inseamna ci orice ar face, nu-i poate cistiga niciodati iubirea. Ascunsi in spatele acestui incident nesemnificativ sti durerea veche de cind lumea de a ne simti neiubifi si neapreciati; pe care fiecare partener o pune din now in scen’. Dintr-odatd ti vedem pe cei la care tinem ca pe proiectia vie a tuturor celor care ne-au rénit sau respins vrcodat&: ,,Stian cu cd nu ar fi trebuit sii am incredere in tine, Esticatoticeilalri. Ti voi arkta c& nu {i permit si te portiasa.cu mine.“ $1 chiar ‘mai rau, in timp ce ne rézbundm cu invinuiri si agresivitate, determinam declansatea alarmei partencrului, El sau ea reactioneazéi atunci fafa de noi aparindu-se sau cu agresivitate, ccea ce ue intireste $i mai mult imaginea dusmanului. Si. ictul se dezvolti, . . : violent, ca si cum ar fi cei mai mari inamici? Agresivitatea neasteptati a facut ca multi iubiti s& se intrebe daca nu cumva partenerul a Juat-o razna sau este de fapt un monstru de tipul Jekyll Hyde. $i mai ciudat este cd aveste izbucniri sint deseori determinate de cele-mai neinsemnate incidente, cum ar fi ch unul dintre parteneri vine la intilnire cu zece minute intirziere. Exploziile de furie si invinuire se produc atunci cind apar dintr-odat& in constiinta imaginea celui réiu si asocierile sale Gureroase, si se proiecteazd asupra celni pe care-1 iubim, E ca si cum gardianul nostru cu norma fntreagi tine un poster cir”Copiii inceared in mod firesc si se protejeze de suferinta iubirii neadecvate cit de bine pot. Invata sd se separe si si se distanteze de ceen ce le provoucii durere, prin incdpiitinarc sau inchizindu-se in sine. Termemul tehnic este disociere. ~ Asadar, de cfte ori vA simfiti neiubiti, in loc si cdutati un edi extern, vedefi in asta un semn ci sinteti deconectati Propria inima. Deconectarea este otrava. Dacd va permiteti va deschideti citre durerea deconectirii, intrati in contact © anumité tandrete sau vulnerabilitate, ceca ce este un semnal inima, cu dorinta 51 capacitatea ei natural de a se conecta, te aproape. Astfel ajungefi din nou la propria fiinta — si aga siti leacul Instrainarii. Durerea lipsei de iubire este agadar It mai mult decit o simpl durere. Este un strigéit care vine irect din inima: ,,Ai pierdut legatura cu mine, vino, te rog, si _Séseste-mi, sint singele vietii tale”. Dacii fugi de rand, nu faci aliceva decit s8-i oferi mai mult& putere asupra ta. in final, corpul tiu emotional devine ca o cask abandonata, bintuitd. Cu cit fugi mai mult de rana din iubire, cu atit ea supureaza mai mult si casa ta devine tot mai bintuiti. ‘Sicu cit este mai bintuiti, cu atit te inspaimintd mai mult. Este cercul vicios care te mentine departe de tine i te face si-ti fie teama de propria persoani. Dar atunci cind te pofi intilni cu tine insuti in locul unde silisluiegte neiubirea, ferestrele si usile vasei bintuite incep si se deschida, iar lumina soarclui si aerul proaspiit pitrund Indiuntru. Casa devine treptat locuibili. Inviitind s& tolerdin sentimentele dureroase sau care determina vulnerabi itate, dezvoltim un nou muschi. Avind o capacitate crescuti de a gestiona durerea, rana care odinicara pirea atit de mare, monstruoasi, coplesitoare. devine tolernhilsPaci iti e greu si accepti un lucru, poti oricind si spni ya macur urmétourei idei: Da, mA lupt cu asta; imi este forte greu si accept," Da, nu accept; exist un refuz tn mines Obsorva si simmte rezistenta sau tefuzul si lasi-le ox existe, spatiu, tn timp cx rimli constient de ele fird si le judeci, Daca judeci, atunci fii constient: .Da, exist judecsti*" Tost Judecifile s% exisie acolo, constient fiind, fir ale judeca, »Da, Sint alaturi de mine, chiar dack apare judecata de sine" Vor daci pofi fi un urartor interesat, neutra la ceea ce se intimpla, in mintea ta gi cu emofiile tale, oferind cilduri si deschidere faturor lucrurilor cure se afli acolo, in spiritul ,.Da, da, iat ce se afli aici, eae fh. Mai presus de orice, si nu te identifici cu nick o stare prin | are rec, ma le permite spunt ceva despre tine. Mi pon ai Pee ie aee statcu.") Cind conglientzezi mice fried” asta nu fnseamnd of frica te reprezinti, ci este un fel mai empl ° i te In carpal gi mi ‘spunc ,,sunt congtient de frica ce se nas! tte in sine fufricosat. .*, Eul care poate recunoaste frica nu asin ae Eleste fina votuplexs pe care oreprezing, epee ate vedea si sustine orice se aflé in interiorul tu — toale Pantie, toate sentimentele, toate incordirile yi tip SoA: a uasa. Nemultumirile far de tine tnsuti contin de obicei douk ¢lemente: un verdict clar amestecat cu o judecatl demn® de cel ‘mai aspru critic. De exemplu, recunosti ci esti egoist, dar apoi judeci acest aspect ca pe un semn cd ceva e in neregula cu tine, Stai 0 clipa si ceme aceste elemente, separind verdictul de invinuire. Vezi dact poti da invinuirea la 0 parte, Apoi agazite in fata verdictului despre tine si priveste-l ca si cum a1 fi cel mai fnjelept, iubitor gi injelegitor parinte, prieten sau tavititor, De exemplu, dacd problema ta este , sunt egoist”, di la @ Parte orice thvinuire de sine si vezi cum infelege cea mai infeleaptd parte din tine asta. Poate vei vedea cf se naste din nesiguranta ta din copilirie care te-a determinat sii incerei si-ti Satisfaci nevoile intr-un mod lacom, lipsit de consideratie. Dac abordezi in mod direct egoismul, injelepciunea ta ar putea spune ceva de genul: ,,Experienfa din copilirie te-a invitat o& dact nu ai tu grijdi de tine, nimeni altcineva nu o va face. Nu e de mirare cii simfi nevoia de a ingffca tot ceea ce pofi. E un fel de a incerca sa te simti in siguranta.“*| Urade sine alimenteazi ostiitatea si violenta faté de ceilalti pinr-un mod destul de previzibil: incercim s& transferiim | propriile ginduri negre asupra altor persoane ca un mod de a | ne simfi mai bine. in timp ce acest lucru ia fornia iufioratoare | aincercarilor de a gsi un fap ispisitor si a raizboaielor, aceeasi | dinamica actioneaz intr-o oarecare masura in majoritatea. Lrelatiilor umane. - - ; Dacé a te lisa purtat de dorinta e asemenea stiipinirii unui val, a-i clidea prada e similar cu a fi aruncat de enlo-calo de curenti. Este o diferent subtili, dar cruciala, aseminitoare diferentei dintre suferinta constienti si cea inconstienti. Ai de-a. face cu aceeasi energie, fie cd relationezi cu ea constient sau inconstient. Dar in ceea ce priveste dorinta sau suferinta constiente patrunzi in experienti in cunostinfii de cauzi, asadar nu te copleseste, trigindu-ti p&mintul de sub picioare si aruncindu-te cit colo, Ai parte de o experientd constienta, deliberati a dorinjei si a felului cum ea se migci prin tine. Experimentind energia puri a dorintei, i pofi descoperi natura mai subtil ca pe viati radianti, ceea ce poate fi pasionant, putemnic si electrizant suu tandru, delicat $i dulce. In timp ce dorinta fixaté in‘exterior genereazd tulbutare gip tensiune, dorinta simtitd in interior te sinctonizeazii-ew forfa > centrului vital’al corpului) Odati ce poti ,,cilari* valul dorin{ei, ca tsi urmeaza cursul si apoi scade in intensitate. Atunci poti descoperi ceva mai profnnd decit aceasti energie pulsatilé. La fel eum adincimile mai clare si calme ale oceanului se afli tot sub valurile tumultuoase, si dorinta puri a inimii de a se conecta se afl sub pasiumea noastr§. Dorinja isitare propria inteligenti, intrucit reprezint cunoasterea directii a faptului c& te dezvolti si prosperi doar daci esti intr-o legaiturd profundi cu tine insuti, cu ceilalti si cu viata insisi,. swetaenvsy preicaity LUICEL UE SETVICIL sau diferite grupuri etnice din lumea intreag’. Toate problemele c&rora nn rengim si le dim de cap fi au originea in ceca ce eu numese starea de neiubire — 0 banuiali bine inridacinati a multora dintre noi ci nu putem fi iubiti sau ci nu sintem cu adevirat demni de a fi iubifi pentru cea ce sintem. Aceasti nesiguran{i fundamental face sii nc fie faite yreu sit avem incredere in noi insine, in alti oameni sau in viata in general. Faptul c& nu stim tn adincul fiinfei noastre, cd sintem iubift si demni de iubire, ne submineazi capacitatea de a oferi gi pri iubire in mod liber. Este rana esentialii care genereazii conflicte interpersonale si o serie de tulburiti binecunoscute in relatii Neincrederea, frica de a fi folosil sau respins, gelozia 1 dorinta, de rizbunare, ridicarea de ziduri de apiirare, situatii conflictuale in care vrem si demonstrdu ci uvem dreptate, trezirea cu usuringd a sentimentului de rinite sau jignirea si invinuirea altora pentru durerea noastré sit dour cfteva dintre modurile in care Se prezinti nesiguranta noastri de a fi iubiti sau demni de iubire,