De-am bate la lespedea mormintelor pentru a oferi morilor viaa, ar refuza cu

toii.- Arthur Schopenhauer

Bizara vietate
Rupnd din ale pmntului mruntaie
Simind a nmolului btaie
Meterul culege mocirla negricioas
Avnd s creeze o statuie frumoas
Turnnd al vieii elixir
Din al Su aurit potir
Meteugarul obine o past dens
Ce pare mai mult o ofens
Cu palmele, de via umezite
Modeleaz lutul dup legi pregndite
Realiznd un corp ce seamn cu El
O copie ce-I seamn fidel
Mirificul mulaj impresioneaz fii lui Atreu
Din nord, n mare grab alerga Boreu
Din pri opuse vine Euro i Zefir
Iar Noto vine-n urm purtnd un trandafir
i cele patru vnturi
Asupra-i se-aplecar
Asemenea unor fluturi
Ce-atac o floare rar
Dup ce noaptea trece, rsare sus pe cer
n carul su de raze, Helios, brav cavaler
Vznd fptura mpietrit
S-arunc jos, pentru o clip
ndat' ce-atins creatura
ncepe s i ia cldura
De neobinuita fapt speriat
Se-ntoarce n al su palat
Revine Marele Meteugar,
Ca s-i ofere un ultim dar
Ridicnd umil minile spre cer
Zeus i ofer al su fulger

Implementnd statuii energia pur

Acesta arunc rigida sa armur
n Univers o nou fiin apare
Cu a zeilor condiie asemnatoare