Sunteți pe pagina 1din 20

Fundatia ce se proiecteaza sustine un sir de stlpi ai unei constructii industriale sau civile

ncadrata n clasa a II-a de importanta . Se considera ca ncarcarile transmise de structura la


nivelul terenului sunt alcatuite numai din fortele verticale din stlpi. Stratificatia terenului de
fundare si caracteristicile geotehnice ale acestuia sunt prezentate ntr-o fisa de foraj anexata
datelor de tema . n anexa B2 este prezentat un model de calcul pentru o astfel de fundatie.

Fundatia continua se realizeaza sub forma unei grinzi din beton armat ca n figura IV.1.
Figura IV.1

Grinda continua are sectiunea transversala, de regula, de forma T, cu placa de baza


dezvoltata simetric fata de grinda (fig. IV.2).

Figura IV.2

Etapele realizarii proiectului


Proiectarea fundatiei continue sub un sir de stlpi cuprinde urmatoarele etape:
determinarea caracteristicilor geotehnice de calcul ale terenului de fundare;
predimensionarea grinzii de fundatie pe baza presiunilor conventionale de calcul;
calculul presiunilor pe teren si al eforturilor n grinda printr-o metoda aproximativa ;
calculul presiunilor pe teren si al eforturilor in grinda printr-o metoda exacta ;
armarea grinzii de fundatie.

IV.1 DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GEOTEHNICE DE CALCUL


ALE TERENULUI DE FUNDARE
Se face conform III.1.
IV.2 PREDIMENSIONAREA FUNDATIEI CONTINUE PE BAZA PRESIUNILOR
CONVENTIONALE DE CALCUL
IV.2.1 Alegerea adncimii de fundare
Se face conform III.2.1.

IV.2.2 Stabilirea latimii talpii fundatiei


Stabilirea latimii talpii fundatiei se face pe baza conditiei ca presiunea efectiva
dezvoltata sub talpa fundatiei sa nu depaseasca presiunea conventionala corespunzatoare
stratului de fundare.
Deoarece grinda este ncarcata
determinare a latimii B este:

numai cu fortele axiale din stlpi (Pi) conditia de

n care:
pef,med-presiunea efectiva medie dezvoltata sub talpa fundatiei;

med-greutatea volumica medie a betonului din fundatie si a pamntului care sprijina pe


fundatie; la acest stadiu de predimensionare se poate considera o valoare aproximativa a
lui med=20kN/m3;
pconv-presiunea conventionala a terenului n valoare corectata cu adncimea de fundare si
cu latimea fundatiei, determinata conform STAS 3300/2-86.
Nota : Marimea B obtinuta se majoreaza cu 10.20%; latimea efectiva a talpii fundatiei
se rotunjeste la multiplu de 50 mm.

IV.2.2.1 Stabilirea presiunii conventionale de calcul


Se face conform III.2.2.1.
IV.2.3 Stabilirea dimensiunilor pe verticala ale fundatiei
Dupa stabilirea dimensiunii talpii fundatiei este necesara determinarea si a celorlalte
elemente geometrice ale fundatiei (fig. IV.2).

Nota : Dimensiunile stlpului ls si bs sunt considerate stabilite si cunoscute din calculul


structurii
IV.3 CALCULUL PRESIUNILOR PE TEREN SI AL EFORTURILOR N GRINDA
PRINTR-O METODA APROXIMATIVA

Metodele aproximative pornesc de la o diagrama cunoscuta a presiunilor pe talpa . De


regula se accepta ipoteza distributiei liniare a presiunilor pe teren, rezultata din aplicarea
relatiei:

(IV.1)
unde:

N-rezultanta fortelor PI , aplicata n centrul de greutate al grinzii;


M-momentul ncovoietor exterior rezultat ca urmare a reducerii fortelor P I n centrul
de greutate al grinzii;
A-aria ta lpii fundatiei;

(m2);

W-modulul de rezistenta al talpii fundatiei;

(m3).

Ca metode aproximative de calcul amintim metoda grinzii continue cu reazeme fixe si


metoda grinzii continue static determinata . n cadrul acestei teme ca metoda aproximativa
folosita la calculul eforturilor n grinda se foloseste metoda grinzii continue static determinata .
n aceasta metoda fundatia continua se considera ca o grinda static determinata , cu
reactiunile pe reazeme cunoscute, egale cu fortele axiale din stlpi. Avnd grinda ncarcata cu
aceste reactiuni si cu reactiunea terenului, valoarea momentului ncovoietor si a fortei taietoare n
orice sectiune de pe grinda se determina prin scrierea ecuatiilor de echilibru.

n cazul n care fortele din stlpi difera ntre ele (cu mai mult de 20%) iar reactiunea
terenului a fost presupusa liniara erorile pot fi mari.
n acest caz, se accepta ipoteza unei distributii n trepte a presiunilor pe teren, forta
aferenta fiecarui stlp repartizndu-se uniform pe deschiderea aferenta .

IV.4 CALCULUL PRESIUNILOR PE TEREN SI AL EFORTURILOR N GRINDA


PRINTR-O METOD "EXACT "

Metodele "exacte" sunt cunoscute sub denumirea de metode pentru calculul grinzilor pe mediu
elastic. Principalul criteriu dupa care se diferentiaza aceste metode l constituie modelul adoptat
pentru teren. Ca metode "exacte" amintim metoda Boussinesq si metoda Winkler. n aceasta
tema se propune utilizarea metodei bazata pe modelul Winkler, terenul de fundare fiind asimilat
prin resoarte elastice.
Mediul de tip Winkler se caracterizeaza prin relatia de proportionalitate ntre presiunea p ntr-un
punct al mediului si tasarea z a acelui punct:
(IV.2)
n care Ks este denumit coeficient de pat.
Valoarea coeficientului de pat se determina experimental , fiind functie de natura terenului,
marimea ncarcarii si forma fundatiei.
Unele valori orientative ale coeficientului de pat sunt date n tabelul IV.2.
Tabelul IV.2

Nr.
crt.

Natura terenului

Nisip si nisip argilos afnat, argila si argila nisipoasa , n stare de


curgere

Ks (daN/cm3)

0.1-0.5

Pietris, nisip si nisip argilos de compactitate mijlocie, argila si


argila nisipoasa n stare plastica

0.5-5

Pietris, nisip argilos n stare compacta , argila si argila nisipoasa


consistenta

5-10

Stnca dura , stnca cu fisuri

10-100

Valoarea coeficientului de pat se poate determina cu relatia (conform NP112-04):

(IV.3)
unde : km-coeficient n functie de raportul dintre lungimea si latimea de contact a grinzii(b/a,
tabelul IV.3);
E-modulul de deformatie liniara a terenului;
-coeficientul de deformatie transversala a terenului;
a-semilatimea suprafetei de contact a grinzii;
b-semilungimea suprafetei de contact a grinzii.
Tabelul IV.3. Valorile coeficientului km

b/a

km

b/a

km

0.5283

0.2584

1.25

0.4740

0.2465

1.5

0.4357

0.2370

1.75

0.4070

0.2292

0.3845

10

0.2226

2.23

0.3663

20

0.1868

2.5

0.3512

30

0.1705

2.75

0.3385

40

0.1606

0.3275

50

0.1537

3.5

0.3093

60

0.1484

0.2953

70

0.1442

4.5

0.2836

80

0.1407

0.2739

90

0.1378

100

0.1353

Valoarea coeficientului de pat poate fi obtinuta si prin prelucrarea datelor obtinute n


urma ncercarii de compresibilitate n edometru:
KsB=2M,

(IV.4)

unde M este modulul edometric corespunzator unui interval de presiuni.


Pentru deducerea relatiilor de calcul a deformatiilor si eforturilor n grinda prin metoda
Winkler se pleaca de la ecuatia diferentiala a fibrei medii deformate a grinzii supusa la
ncovoiere:

, n care

este ncarcarea pe unitatea de lungime si EI rigiditatea grinzii.

Dar

,n care p este presiunea pe talpa iar p=Ksz.

nlocuind aceste relatii n relatia anterioara se obtine:

, n care s-a introdus notatia :

(IV.5)
n care:
B-latimea grinzii (cm)
E-modulul de elasticitate al betonului din care este realizata grinda (pentru un
beton de clasa C10/15 se ia E=2.4*105 daN/cm2)

I-momentul de inertie al sectiunii grinzii obtinut cu relatia


Solutia generala cunoscuta a acestei ecuatii este:

Constantele de integrare A,B,C,D se determina , pentru o problema data , punnd


conditiile pe contur.
Considernd grinda de lungime infinita , ncarcata cu o forta concentrata , punnd
conditiile pe contur z=0, pentru x=, rezulta A=B=0.
Punnd conditia de rotire zero pentru x=0, rezulta C=D.
Cu aceste valori ale constantelorobtinem:

Punnd conditia pentru x=0,

obtinem

Considernd o grinda infinita actionata de mai multe forte concentrate P 1,P2,...Pn,


calculul marimilor z,,M,T ntr-o sectiune data se face aplicndu-se suprapunerea
efectelor.

n care =x
Functiile

(),

(),

(),

(IV.6)

() sunt date n tabelele IV.4., IV.5., IV.6., IV.7. .

Expresiile analitice ale acestor functii sunt:

(IV.7)
Tabelul IV.4. Valorile functiei

()

f1

f1

f1

f1

f1

0.00
0

1.00
0

1.04
0

0.48
4

2.08
0

0.04
8

3.12
0

0.04
3

4.16
0

0.02
1

0.04
0

0.99
8

1.08
0

0.46
0

2.12
0

0.04
0

3.16
0

0.04
3

4.20
0

0.02
0

0.08
0

0.99
4

1.12
0

0.43
6

2.16
0

0.03
2

3.20
0

0.04

4.24
0

0.01

0.12
0

0.98
7

1.16
0

0.41
3

2.20
0

0.02
4

3.24
0

0.04
3

4.28
0

0.01
8

0.16
0

0.97
7

1.20
0

0.39
0

2.24
0

0.01
7

3.28
0

0.04
2

4.32
0

0.01
7

0.20
0

0.96
5

1.24
0

0.36
8

2.28
0

0.01
1

3.32
0

0.04
2

4.36
0

0.01
6

0.24
0

0.95
1

1.28
0

0.34
6

2.32
0

0.00
5

3.36
0

0.04
1

4.40
0

0.01
5

0.28
0

0.93
5

1.32
0

0.32
5

2.36
0

0.00
1

3.40
0

0.04
1

4.44
0

0.01
5

0.32
0

0.91
8

1.36
0

0.30
5

2.40
0

0.00
6

3.44
0

0.04
0

4.48
0

0.01
4

0.36
0

0.89
9

1.40
0

0.28
5

2.44
0

0.01
0

3.48
0

0.03
9

4.52
0

0.01
3

0.40
0

0.87
8

1.44
0

0.26
6

2.48
0

0.01
5

3.52
0

0.03
8

4.56
0

0.01
2

0.44
0

0.85
7

1.48
0

0.24
7

2.52
0

0.01

3.56
0

0.03

4.60
0

0.01

0.48
0

0.83
5

1.52
0

0.23
0

2.56
0

0.02
2

3.60
0

0.03
7

4.64
0

0.01
0

0.52
0

0.81
1

1.56
0

0.21
2

2.60
0

0.02
5

3.64
0

0.03
6

4.68
0

0.01
0

0.56
0

0.78
7

1.60
0

0.19
6

2.64
0

0.02
8

3.68
0

0.03
5

4.72
0

0.00
9

0.60
0

0.76
3

1.64
0

0.18
0

2.68
0

0.03
1

3.72
0

0.03
4

4.76
0

0.00
8

0.64
0

0.73
8

1.68
0

0.16
5

2.72
0

0.03
3

3.76
0

0.03
2

4.80
0

0.00
7

0.68
0

0.71
2

1.72
0

0.15
0

2.76
0

0.03
5

3.80
0

0.03
1

4.84
0

0.00
7

0.72
0

0.68
7

1.76
0

0.13
7

2.80
0

0.03
7

3.84
0

0.03
0

4.88
0

0.00
6

0.76
0

0.66
1

1.80
0

0.12
3

2.84
0

0.03
8

3.88
0

0.02
9

4.92
0

0.00
6

0.80
0

0.63
5

1.84
0

0.11
1

2.88
0

0.04

3.92
0

0.02

4.96
0

0.00

0.84
0

0.61
0

1.88
0

0.09
9

2.92
0

0.04
1

3.96
0

0.02
7

0.88
0

0.58
4

1.92
0

0.08
8

2.96
0

0.04
2

4.00
0

0.02
6

0.92
0

0.55
8

1.96
0

0.07
7

3.00
0

0.04
2

4.04
0

0.02
5

0.96
0

0.53
3

2.00
0

0.06
7

3.04
0

0.04
3

4.08
0

0.02
4

1.00
0

0.50
8

2.04
0

0.05
7

3.08
0

0.04
3

4.12
0

0.02
3

5.00
0

0.00
5

Tabelul IV.5. Valorile functiei ()

f2

f2

f2

f2

f2

0.000

0.000

1.040

0.305

2.080

0.109

3.120

0.001

4.160

-0.013

0.040

0.038

1.080

0.300

2.120

0.102

3.160

-0.001

4.200

-0.013

0.080

0.074

1.120

0.294

2.160

0.096

3.200

-0.002

4.240

-0.013

0.120

0.106

1.160

0.287

2.200

0.090

3.240

-0.004

4.280

-0.013

0.160

0.136

1.200

0.281

2.240

0.083

3.280

-0.005

4.320

-0.012

0.200

0.163

1.240

0.274

2.280

0.078

3.320

-0.006

4.360

-0.012

0.240

0.187

1.280

0.266

2.320

0.072

3.360

-0.008

4.400

-0.012

0.280

0.209

1.320

0.259

2.360

0.067

3.400

-0.009

4.440

-0.011

0.320

0.228

1.360

0.251

2.400

0.061

3.440

-0.009

4.480

-0.011

0.360

0.246

1.400

0.243

2.440

0.056

3.480

-0.010

4.520

-0.011

0.400

0.261

1.440

0.235

2.480

0.051

3.520

-0.011

4.560

-0.010

0.440

0.274

1.480

0.227

2.520

0.047

3.560

-0.012

4.600

-0.010

0.480

0.286

1.520

0.218

2.560

0.042

3.600

-0.012

4.640

-0.010

0.520

0.295

1.560

0.210

2.600

0.038

3.640

-0.013

4.680

-0.009

0.560

0.303

1.600

0.202

2.640

0.034

3.680

-0.013

4.720

-0.009

0.600

0.310

1.640

0.194

2.680

0.031

3.720

-0.013

4.760

-0.009

0.640

0.315

1.680

0.185

2.720

0.027

3.760

-0.013

4.800

-0.008

0.680

0.319

1.720

0.177

2.760

0.024

3.800

-0.014

4.840

-0.008

0.720

0.321

1.760

0.169

2.800

0.020

3.840

-0.014

4.880

-0.007

0.760

0.322

1.800

0.161

2.840

0.017

3.880

-0.014

4.920

-0.007

0.800

0.322

1.840

0.153

2.880

0.015

3.920

-0.014

4.960

-0.007

0.840

0.321

1.880

0.145

2.920

0.012

-0.014

5.000

-0.006

0.880

0.320

1.920

0.138

2.960

0.009

4.000

-0.014

0.920

0.317

1.960

0.130

3.000

0.007

4.040

-0.014

0.960

0.314

2.000

0.123

3.040

0.005

4.080

-0.014

1.000

0.310

2.040

0.116

3.080

0.003

4.120

-0.013

Tabelul IV.6 Valorile functiei

3.960

()

f3

f3

f3

f3

f3

0.000

1.000

1.040

-0.126

2.080

-0.170

3.120

-0.045

4.160

0.005

0.040

0.922

1.080

-0.139

2.120

-0.165

3.160

-0.042

4.200

0.006

0.080

0.846

1.120

-0.152

2.160

-0.160

3.200

-0.038

4.240

0.006

0.120

0.774

1.160

-0.162

2.200

-0.155

3.240

-0.035

4.280

0.007

0.160

0.705

1.200

-0.172

2.240

-0.150

3.280

-0.032

4.320

0.007

0.200

0.640

1.240

-0.180

2.280

-0.144

3.320

-0.029

4.360

0.008

0.240

0.577

1.280

-0.187

2.320

-0.139

3.360

-0.026

4.400

0.008

0.280

0.517

1.320

-0.192

2.360

-0.134

3.400

-0.024

4.440

0.008

0.320

0.461

1.360

-0.197

2.400

-0.128

3.440

-0.021

4.480

0.008

0.360

0.407

1.400

-0.201

2.440

-0.123

3.480

-0.019

4.520

0.009

0.400

0.356

1.440

-0.204

2.480

-0.118

3.520

-0.017

4.560

0.009

0.440

0.308

1.480

-0.206

2.520

-0.112

3.560

-0.014

4.600

0.009

0.480

0.263

1.520

-0.207

2.560

-0.107

3.600

-0.012

4.640

0.009

0.520

0.221

1.560

-0.208

2.600

-0.102

3.640

-0.011

4.680

0.009

0.560

0.181

1.600

-0.208

2.640

-0.097

3.680

-0.009

4.720

0.009

0.600

0.143

1.640

-0.207

2.680

-0.092

3.720

-0.007

4.760

0.009

0.640

0.108

1.680

-0.206

2.720

-0.087

3.760

-0.005

4.800

0.009

0.680

0.075

1.720

-0.204

2.760

-0.082

3.800

-0.004

4.840

0.009

0.720

0.045

1.760

-0.201

2.800

-0.078

3.840

-0.003

4.880

0.009

0.760

0.017

1.800

-0.199

2.840

-0.073

3.880

-0.001

4.920

0.009

0.800

-0.009

1.840

-0.195

2.880

-0.069

3.920

0.000

4.960

0.009

0.840

-0.033

1.880

-0.192

2.920

-0.064

3.960

0.001

5.000

0.008

0.880

-0.055

1.920

-0.188

2.960

-0.060

4.000

0.002

0.920

-0.076

1.960

-0.184

3.000

-0.056

4.040

0.003

0.960

-0.094

2.000

-0.179

3.040

-0.052

4.080

0.004

1.000

-0.111

2.040

-0.175

3.080

-0.049

4.120

0.004

Tabelul IV.7 Valorile functiei

()

f4

f4

f4

f4

f4

0.000

1.000

1.040

0.179

2.080

-0.061

3.120

-0.044

4.160

-0.008

0.040

0.960

1.080

0.160

2.120

-0.063

3.160

-0.042

4.200

-0.007

0.080

0.920

1.120

0.142

2.160

-0.064

3.200

-0.041

4.240

-0.007

0.120

0.881

1.160

0.125

2.200

-0.065

3.240

-0.039

4.280

-0.006

0.160

0.841

1.200

0.109

2.240

-0.066

3.280

-0.037

4.320

-0.005

0.200

0.802

1.240

0.094

2.280

-0.067

3.320

-0.036

4.360

-0.004

0.240

0.764

1.280

0.080

2.320

-0.067

3.360

-0.034

4.400

-0.004

0.280

0.726

1.320

0.066

2.360

-0.067

3.400

-0.032

4.440

-0.003

0.320

0.689

1.360

0.054

2.400

-0.067

3.440

-0.031

4.480

-0.003

0.360

0.653

1.400

0.042

2.440

-0.067

3.480

-0.029

4.520

-0.002

0.400

0.617

1.440

0.031

2.480

-0.066

3.520

-0.028

4.560

-0.002

0.440

0.583

1.480

0.021

2.520

-0.065

3.560

-0.026

4.600

-0.001

0.480

0.549

1.520

0.011

2.560

-0.065

3.600

-0.025

4.640

-0.001

0.520

0.516

1.560

0.002

2.600

-0.064

3.640

-0.023

4.680

0.000

0.560

0.484

1.600

-0.006

2.640

-0.063

3.680

-0.022

4.720

0.000

0.600

0.453

1.640

-0.013

2.680

-0.061

3.720

-0.020

4.760

0.000

0.640

0.423

1.680

-0.020

2.720

-0.060

3.760

-0.019

4.800

0.001

0.680

0.394

1.720

-0.027

2.760

-0.059

3.800

-0.018

4.840

0.001

0.720

0.366

1.760

-0.032

2.800

-0.057

3.840

-0.016

4.880

0.001

0.760

0.339

1.800

-0.038

2.840

-0.056

3.880

-0.015

4.920

0.002

0.800

0.313

1.840

-0.042

2.880

-0.054

3.920

-0.014

4.960

0.002

0.840

0.288

1.880

-0.046

2.920

-0.053

3.960

-0.013

0.880

0.264

1.920

-0.050

2.960

-0.051

4.000

-0.012

0.920

0.241

1.960

-0.053

3.000

-0.049

4.040

-0.011

0.960

0.220

2.000

-0.056

3.040

-0.048

4.080

-0.010

1.000

0.199

2.040

-0.059

3.080

-0.046

4.120

-0.009

5.000

0.002

Nota: Deoarece linia de influenta a fortei taietoare T este antisimetrica n raport cu punctul de
aplicare al fortei P, valorile lui se iau cu semnul din tabel cnd forta este situata la
stnga sectiunii de calcul si cu semn schimbat cnd forta este situata la dreapta sectiunii
de calcul.
Pentru a se putea utiliza si n cazul grinzii de lungime finita functiile(liniile de influenta )
stabilite pentru grinda de lungime infinita , se aplica procedeul denumit "al fortelor fictive" care
consta n urmatoarele:

Se considera grinda AB prelungita de o parte si de alta a extremitatilor A si B. Asupra grinzii


infinite astfel definita actioneaza ncarcarile P1,..Pn pe tronsonul AB, ct si patru forte fictive V1
si V2 la stnga extremitatii A si V3 si V4 la dreapta extremitatii B. Pentru ca fortele fictive sa nu
modifice deformatiile si solicitarile grinzii AB, se considera sectiunile A si B ca articulatii ale
grinzii infinite.
Pentru determinarea fortelor fictive necunoscute se exprima conditiile: M A=0, TA=0,
MB=0,TB=0, cu ajutorul carora se determina necunoscutele V1, V2, V3, V4.
Pozitia fortelor fictive poate fi oarecare. Totusi, pentru simplificarea calculelor, fortele V i
pot fi amplasate la asemenea distante de A si, respectiv B, nct momentul sau forta taietoare
datorate acestor forte n sectiunile A sau B sa fie nule.

Astfel, daca se alege x=1.575, forta taietoare n A datorata lui V1 este zero; daca se
alege x=0.785, momentul ncovoietor n A datorat lui V2 este zero.
Pe de alta parte, daca lungimea L a grinzii infinite este astfel nct distantele x3 si x4 ale
celorlalte forte fictive V3 si V4 fata de extremitatea A ndeplinesc conditiile x34, x44, efectul
acestor forte n raport cu sectiunea A este practic neglijabil, ca si efectul fortelor V1 si V2 fata de
sectiunea B. n acest mod sistemul de 4 ecuatii cu 4 necunoscute se transforma ntr-un sistem de
4 ecuatii avnd fiecare o singura necunoscuta .
Rezulta astfel :

(IV.8)
unde i=xi, iar distantele xiA si xiB sunt distantele de la fortele Pi si Vi la extremitatile A
si respectiv B ale grinzii reale. Valorile absciselor x se iau cu semn negativ daca fortele
respective se gasesc la stnga sectiunii de calcul si cu semn pozitiv daca se gasesc la dreapta
sectiunii.
Dupa aflarea necunoscutelor V1, V2, V3, V4 se determina valorile lui y, M, T si p n
diferite sectiuni ale grinzii reale AB, sub efectul tuturor fortelor V 1...V4 si P1..Pn, ca n cazul unei
grinzi infinite.
Calculul acestor marimi poate fi organizat cu ajutorul unui tabel pentru fiecare sectiune
de calcul( tabelul IV.1).
Tabelul IV.1

Forta

V1

V2
P1
P2
.
.
Pn
V3
V4

IV.5 ARMAREA GRINZII DE FUNDAIE

Armarea longitudinala se face ca pentru o sectiune T de beton dublu armata solicitata la


ncovoiere cu forta taietoare.
Armarea n sectiune transversala a talpii fundatiei continue se calculeaza ca pentru o
consola ncastrata si ncarcata , de jos n sus, de presiunile reactive mobilizate n terenul de
fundare.