ASISTENTA

PRIMARA

STARII DE
SANATATE (APSS)

ASISTENTA PRIMARA A STARII

DE SANATATE (APSS)
APSS este un concept nou de abordare a asistentei
medicale, prin care se urmareste realizarea unei
distributii echitabile a resurselor in scopul obtinerii
unui nivel ridicat al sanatatii, care sa permita o viata
sociala si economica activa .

APSS a fost definita de OMS drept

asistenta esentiala, fundamentala a starii de sanatate,

accesibila la un pret suportabil pentru tara si pentru
comunitate, realizabila prin metode verificate atat
practic, cat si stiintific si accesibila social .

 Reprezinta primul nivel de contact al individului, familiei

si comunitatii cu sistemul national de sanatate, aducand
asistenta medicala cat se poate de aproape de locul unde
traiesc si muncesc oamenii, constituind primul element
dintr-un proces continuu de asistenta a sanatatii.
Orice membru al societatii trebuie sa aiba acces la APSS.
Dezvoltarea asistentei primare este esentiala in vederea
obtinerii unui nivel adecvat de sanatate si reprezinta o
conditie esentiala a procesului de dezvoltare socioeconomica.

APSS este un domeniu interdisciplinar

SANATATEA PUBLICA
BIOSTATISTICA SI
INFORMATICA MEDICALA
EPIDEMIOLOGIA
MEDICINA DE FAMILIE
MEDICINA MEDIULUI

A
P
S
S

SANATATEA
INDIVIDULUI SI A
COLECTIVITATII

 Sanatatea
publica
reprezinta
ansamblul
cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor populatiei,
orientate catre mentinerea si imbunatatirea sanatatii.
Epidemiologia este stiinta medicala care se ocupa cu
studiul distributiei si determinantilor starilor sau
evenimentelor legate de sanatate in anumite
populatii, cu aplicarea rezultatelor acestui studiu in
controlul problemelor de sanatate (J. Last).

 Statistica este un domeniu care permite studiul

fenomenelor a caror proprietate fundamentala este
variabilitatea.
Informatica este stiinta care se ocupa cu prelucrarea
informatiilor.
Medicina familiei se ocupa cu monitorizarea tuturor
evenimentelor, de la nastere pana la moartea individului
si a familiei sale.
Medicina familiei trebuie privita ca un subsistem complet,
permanent si cuprinzator al sistemului de sanatate.

Cum, unde si de ce a aparut conceptul APSS

Dezvoltarea tehnologiei si explozia de cunostinte din ultima
suta de ani determina schimbari in profunzime, care duc la
aparitia si dezvoltarea diferitelor specializari medicale.
Introducerea vaccinurilor, a terapiei cu antibiotice si a
chimioterapiei a dus la reducerea frecventei si consecintelor
multor boli si chiar la eradicarea multora dintre ele.

 Rezultatele obtinute de sistemele de sanatate, cu precadere

in tarile dezvoltate economic, au determinat societatile
respective sa aloce mai mult din PIB serviciilor de sanatate
(de la 3-5% in 1960 la 6-10% in 1980).
In mod paradoxal, in perioada anilor 1970, multe dintre
tarile dezvoltate au constatat:
* imbunatatirile spectaculoase ale starii de sanatate nu s-au
repetat;
* accesul universal la serviciile medicale nu au condus la
acces egal la sanatate;
* reducerea cheltuielilor de sanatate nu este usor de realizat.

 Incapacitatea serviciilor medicale curative de a stavili

singure decesele si morbiditatea in continua crestere
determinata de bolile netransmisibile, in mod special bolile
cardiovasculare si cancerul, au determinat o reexaminare
critica a influentei serviciilor medicale asupra sanatatii ;
este etapa medicinei contestate.

Cresterea frecventei si importantei acestor boli a devenit

foarte evidenta, contrar asteptarilor factorilor de decizie si
ai populatiei, dupa cresterea resurselor financiare, umane
si materiale la nivelul serviciilor medicale.

 Publicarea rezultatelor unor studii care au demonstrat

existenta a diversi factori in legatura cauzala cu declansarea
unor boli. Exemplele cele mai relevante sunt:
* rolul fumatului in aparitia cancerului bronhopulmonar si
cardiopatiei ischemice;
* rolul hipercolesterolemiei in aparitia aterosclerozei,
determinat de comportamentul alimentar inadecvat;
* rolul hiperglicemiei in aparitia diabetului zaharat
determinat prin comportamentul alimentar neadecvat, sau/si
factori genetici;
* rolul crescut al consumului de sare si comportamentului
sedentar in aparitia bolilor cardiovasculare .

Rezultatele unor studii privind eficienta,

eficacitatea si variabilitatea serviciilor
medicale au determinat pe sustinatorii
medicinei bazate pe dovezi sa aprecieze ca la
nivelul anilor 1980 numai aproximativ 15%
dintre procedeele diagnostice si terapeutice
curente aveau la baza evaluari stiintifice.
Aceasta nu inseamna ca restul procentului nu
dadeau rezultate, sunt daunatoare sau risipesc
resurse, ci numai ca nu exista suficiente date
care sa sustina sau, dimpotriva, sa respinga
aceste posibilitati.

 Economistii preocupati de sanatate si politica orientata

catre populatie, considera sistemul ingrijirilor medicale ca
producator de sanatate.
Intrucat starea de sanatate este dependenta si de alti factori:
mediu, mod de viata si zestre ereditara, imbunatatirile in
oricare dintre acesti trei factori vor duce la imbunatat irea
starii de sanatate, ceea ce demonstreaza ca imbunatatirea
starii de sanatate nu poate fi controlata numai prin sistemul
ingrijirilor de sanatate.

 Investitiile in subsistemul ingrijirilor de sanatate nu

determina o crestere proportionala a starii de sanatate
cu nivelul investitiei si aceasta crestere este egala cu
produsul marginal, care devine 0 peste un anumit
nivel al investiei.
Toate acestea au dus la reconsiderarea relatiei dintre
serviciile medicale si starea de sanatate precum si la
elaborarea unor noi metode pentru intelegerea
relatiilor dintre diferitele categorii de factori cu starea
de sanatate.

Funcia de producie a sntii

Starea de sntate

Starea de snatate (sistem

sanitar, stil de via, mediu,
zestre biologic)

B
54
50
43
32

Intrri n sistemul de
sntate

A
0 1 2

Produsul marginal
Produs marginal al sistemului de
sntate
11

7
5

Intrri n sistemul de sntate

0 1 2 3

 Modelul conceptual care sustine implicarea si a altor

factori in influentarea starii de sanatate decat a
subsistemului de ingrijiri de sanatate este cel produs de
DEVER. Cu argumente epidemiologice, acesta atribuie
cea mai mare influenta potentiala in imbunatatirea starii
de sanatate modificarii factorilor comportamentali ( 43%)
urmati de cei biologici ( 27%), de mediu ( 19%) si abia
apoi de cei de organizare a ingrijirilor medicale (11%) .
Incercarea de a incadra strict in patru categorii cauzele
mortalitatii, morbiditatii sau utilizarii serviciilor de
sanatate este simplista si a fost criticata.

Model epidemiologic pentru evaluarea

politicii sanitare
Org.
sanitar

Stil de via

Mediu

Biologia
uman

Bolile inimii

12%

54%

9%

28%

Cancer

10%

37%

24%

29%

Bolile
cerebrovasculare

7%

50%

22%

21%

Accidente
auto

12%

69%

18%

1%

Alte
accidente

14%

51%

31%

4%

Grip i
pneumonie

18%

23%

20%

39%

13%

40%

24%

24%

Bolile
aparat

MODEL EPIDEMIOLOGIC PENTRU EVALUAREA

POLITICII SANITARE
1974
(prezent)

1975
(estimare)

1976
(estimare)

MEDIA
(1974 1976)

Organizarea
asist. sanit.

89.8 %

90.9 %

90.7 %

90.6 %

Stil de via

1.4 %

1.3 %

1.1 %

1.2 %

Mediu

1.6 %

1.6 %

1.5 %

1.5 %

Biologia
uman

7.1 %

6.9 %

6.7 %

6.9 %

TOTAL
BUGET

100.0 %

100.0 %

100.0 %

100.0 %

Model epidemiologic al factorilor care determin starea de sntate

Sisteme
interne
complexe
Maturizare
i
mbtrnire

Biologie
uman

Social
Psihic

Mediul

Recuperator
Starea de
sntate

Fizic

Riscuri
profesionale

Motenire
genetic

Sistemul
sanitar
Preventiv

Comportamentul

Riscuri
n timpul liber

Obiceiuri
alimentare

Curativ

 Au existat si cercetatori care s-au intrebat daca nivelul

crescut al productiei in sanatate nu devine daunator
sanatatii populatiei. Raspunsul a fost NU, dar nu s-au
luat masuri pentru oprirea investitiilor neperformate si
eliminarea pierderilor in subsistemul ingrijirilor de
sanatate. In acelasi timp s-a demonstrat ca lipsa unei
asigurari medicale produce rezultate sanitare negative,
motiv pentru care sistemului ii revine sarcina de a defini
standarde etice referitoare la furnizarea de asistenta
medicala. Obiectivul unui asemenea plan trebuie sa
garanteze accesul la asistenta medicala de baza si nu
neaparat asistenta egala pentru toti cetatenii .

Prima conferinta internationala de asistenta

primara a starii de sanatate a avut loc la Alma -Ata,
in septembrie 1978 si atrage atentia asupra existentei
inegalitatii in starea de sanatate a oamenilor, in
special intre tarile dezvoltate si cele in curs de
dezvoltare, precum si in interiorul unei tari, situatie
care nu poate fi acceptata din punct de vedere politic
si social si care are repercusiuni economice.

 Promovarea si protectia sanatatii oamenilor este

esentiala pentru o dezvoltare economica si sociala
sustinuta si contribuie la o mai buna calitate a vietii
si la pacea mondiala.

Guvernele sunt responsabile de sanatate a

natiunilor lor, iar oamenii au dreptul si obligatia sa
participe individual si colectiv la planificarea si
implementarea asistentei proprii.

 Au existat doua curente in interpretarea conceptului APSS :

* Unul din curente considera sanatate a ca o politica de dezvoltare
sociala, globala, iar APSS ca o conceptie globala asupra sanatatii ,
considerand participarea maselor ca un element principal.
* Cea de a doua interpretare considera sanatate a ca un element de
securitate elementara, punand accent pe rezolvarea urgentelor si
a necesitatilor imediate.
*De fapt, latura economica, sociala si cea de sanatate sunt
permanent intricate, sustinandu-se reciproc, motiv pentru care
dezvoltarea sanatatii impune abordarea comuna a celor trei
elemente.

 Conferinta internationala privind asistenta primara a

starii de sanatate sustinuta in 1978 la Alma-Ata, a scos
in evidenta necesitatea unei interventii urgente a tuturor
guvernelor si a organismelor care actioneaza in
domeniul sanatatii, pentru protejarea si promovarea
sanatatii tuturor oamenilor din lume. Conferinta s-a
incheiat cu redactarea unei declaratii ,care are meritul
ca a scos sanatatea din spital si a dat-o in grija
individului, familiei, colectivitatii si statului. Sistemul de
sanatate trebuie sa se indrepte catre oameni indifierent
cat de saraci si de departe ar fi acestia.

Continutul si metodele APSS

Asistenta primara a starii de sanatate reflecta
si emana din conditiile sociale, culturale si
politice ale tarii si ale comunitatii sale si se
bazeaza pe aplicarea rezultatelor relevante ale
cercetarilor sociale, biomedicale si sanitare,
precum si pe experienta sanatatii publice.

 Continutul APSS se refera la :

* educarea continua in legatura cu cele mai importante probleme de
sanatate precum si masurile si metodele de prevenire si control a l starii
de sanatate
* igiena alimentatiei
* igiena apei
* igiena colectivitatii
* igiena mediului
* igiena ocupationala
* sanatatea mamei si copilului
* planificarea familiala
* imunizarea impotriva principalelor boli infectioase
*tratamentul corect al bolilor si accidentelor comune
* asigurarea medicamentelor esentiale.

 Pentru asigurarea sanatatii, populatia trebuie: * sa se implice

direct;
* sa dispuna de:
- suport tehnic;
- informatii;
- posibilitatea de a emite decizii.
Ideea ca starea de sanatate trebuie sa fie centrata pe
populatie a castigat teren si pentru a contiuna aceasta
tendinta, populatia trebuie sa fie imputernicita sa-si asigure
propria sanatate, respectandu-se in acelasi timp demnitatea
umana indiferent de contextul social si economic al societatii.

 Trebuie constientizata ideea ca starea de sanatate a

fiecaruia si starea de sanatate a societatii depinde de
fiecare si de toti cei care fac parte de colectivitatea in
cauza, si nu depinde primoridal de medic. Eforturile
profesionale ale retelei medicale nu vor avea rezultate
daca populatia nu va fi interesata in materializarea
acestor eforturi, dar in acelasi timp subliniem ca
prezenta si rolul activ al medicului este absolut necesara
in colectivitate pentru coordonarea activitatilor medicale.

 Conceptul asistentei primare a starii de sanatate este

in general acceptat, dar implementarea acestuia este
diferita, diferenta fiind dictata de nivelul resurselor,
sau de politica decidentilor din sistemul de sanatate.

Sistemul trebuie sa acopere intreaga populatie, sa

implice comunitatea la toate nivelel e si sa dispuna de
indicatori de masurare a echitatii si a starii de
sanatate a comunitatii.

 In acelasi timp este necesara sustinerea morala si

materiala a celor care lucreaza in asistenta primara,

mai ales in conditii grele si in zone departate de alte

asezari umane.
Este necesara reorientarea procesului de educatie si
invatamant pentru personalul din sanatate, tinand

cont de cerintele serviciilor de sanatate, integrand

experienta didactica in actualele sisteme de sanatate.

 La 10 si respectiv 15 ani de la prima conferinta internationala

asupra asistentei primare a starii de sanatate, au avut loc
reuniuni care si-au propus sa examineze concepul enuntat in
1978, experienta practica dobandita pe baza acestuia, dar si
neimplinirile actuale. Experienta celor 15 ani a aratat ca s-au
inregistrat progrese in :
acceptarea generala a importantei echitatii si a conceptului de
asistenta primara a starii de sanatate
sporirea substantiala a atentiei acordate femeilor si rolului
acestora in procesul dezvoltarii societatii
crearea premiselor necesare pentru continuarea dezvoltarii
sistemului asistentei primare a starii de sanatate care sa se
adreseze tot mai mult problemelor presante de sanatate ale
familiei si comunitatii.

 Cu aceeasi ocazie s-a evidentiat in acelasi timp ca:

sistemele de sanatate se confrunta cu o stare de criza,
acestea fiind afectate de schimbarile economice produse ;
democratizarea societatii a influentat si sectorul de sanatate ;
dezintegrarea unor tari cu crearea unor noi state
independente au dus la aparitia unor probleme serioase in
dezvoltarea acestora;
vechile probleme de sanatate au ramas
de actualitate
( tuberculoza, malaria, holera, HIV / SIDA si bolile cu
transmitere sexuala);

Experienta anilor parcursi de la prima

conferinta

internationala

asupra

asistentei

primare a starii de sanatate a aratat ca

rezultatele actiunilor pe termen scurt, chiar daca
aparent sunt promitatoare, trebuie incluse in
programe echilibrate de dezvoltare pe termen
lung.

 S-a demonstrat ca este posibila, utila si necesara o

reorientare a politicii sanitare, astfel incat sa modifice
actuala practica de alocare a resurselor materiale. Se
propune ca in locul investitiilor pentru apratura cu
scopuri exclusiv curative de care beneficiaza o mica parte
a populatiei, sa se aloce fonduri in masuri de sanatate
publica cu larga adresabilitate care sa poata contribui
real la ameliorarea starii de sanatate a intregii populati i.

 Dupa 1980, tot mai multe tari au inteles ca trebuie sa se

orienteze catre ingrijirile din asistenta primara datorita cresterii
cheltuielilor.
In multe state, reformele din sanatate s-au bazat pe intarirea
rolului ingrijirilor primare. Cel mai bun exemplu consta in
stabilirea cabinetelor medicale ce au dreptul de a-si gestiona
propriul buget din asistenta medicala (Marea Britanie, Noua
Zeelanda, Suedia si Finlanda).
Chiar si atunci cand medicii detinatori de fonduri nu au
responsabilitati financiare pentru trata-mentele aplicate
pacientilor lor, ei actioneaza ca diagnosticieni si hotarasc
momentul indrumarii pacientilor catre specialisti.

 Lista de pacienti incurajeaza medicul din asistenta primara

sa-si asume responsabilitatea problemelor medicale ale
pacientilor inregistrati, el avand totodata rol de distribuitor,
coordonator i integrator de ingrijiri.
Medicul din asistenta primara trebuie sa se adapteze pentru
a raspunde scopurilor de sanatate complexe si tot mai
crescute ale populatiei.
Valoarea medicinei primare consta in furnizarea de ingrijiri
personale continue, adaptate conditiilor intr-o permanenta
schimbare, accesibile indivizilor si familiilor acestora la un
pret de cost corespunzator stadiului de dezvoltare socioeconomica.

 In tarile vest-europene, medicina de familie s-a profesionalizat,

invatamantul universitar si post-universitar s-a dezvoltat si a fost
extinsa cercetarea in domeniul medicinei primare.
Toate acestea au dus la cresterea calitatii asistentei primare,
adaptata nevoilor concrete, determinate de cresterea numarului
de pacienti in varsta si a schimbarilor intervenite in relatia
medic-pacient.
Studii internationale arata ca dezvoltarea ingrijirilor primare
dintr-o tara este asociata cu imbunatatirea starii de sanatate a
populatiei si
cu scaderea ratei mortalitatii generale, a
mortalitatii perinatale, si a mortalitatii premature cauzata de
afectiuni cardio-vasculare.

 Cresterea accesului la serviciile de asistenta primara este

asociata cu:
* satisfactia sporita a pacientilor;
* reducerea cheltuielilor;
* imbunatatirea:
* echitatii;
* accesului;
* continuitatii.
Absenta ingrijirilor primare s-a dovedit a fi factorul
principal care duce la inrautatirea starii de sanatate a
populatiei.
Sistemele de sanatate din tarile slab dezvoltate care se
bazeaza pe ingrijirile primare sunt mai accesibile si mai
echitabile.

 Dintre tarile europene, cel mai ridicat nivel de multumire a

pacientilor s-a inregistrat in Danemarca, tara in care asistenta
este bine organizata si la care populatia are acces 24 de ore din
24 si 7 zile din 7.
Anglia are cel mai puternic sistem institutionalizat al ingrijirior
primare.
In plus fata de sarcina ingrijirilr primare, trusturile de ingrijiri
primare au si sarcina contractarii de servicii medicale de
specialitate sau spitalicesti pentru pacientii arondati. Acest sistem
de abordare a dus la cresterea calitatii ingrijirilor si a eficientei
economice.

 Factorii care influenteaza starea de satisfactie a pacientilor sunt:

* modul de furnizare a serviciilor medicle;
* maniera de lucru a medicilor;
* posibilitatea de a beneficia de asistenta medicala in afara orelor
obisnuite de lucru;
* continuitatea asistentei medicale.
Cu stimulente potrivite, in orice sistem de sanatate exista
posibilitatea largirii ariei de servicii incluse in asistenta primara.
Asistenta primara creeaza posibilitatea ca obiectivele oricarui
sistem de sanatate sa se egalizeze (optimizarea asistentei medicale
si echitatea in distributie).

 O alternativa la asistenta primara selectiva o

reprezinta sistemul largit care cuprinde o gama
larga de profesionisti si de activisti din domeniile:
* educatie sanitara;
* profilaxie;
* activitati curative;
* reabilitare;
* activitati paleative in cazul persoanelor aflate in faza
terminala.
Echipele de asistenta primara pot cuprinde pana la
30 de membri cu urmatoarea componenta:
* asistenti comunitari;
* asistenti specializati;
* personal auxiliar;
* medici de familie;
* alti specialisti.

 In Romania, dupa aplicarea Legii Asigurarilor

Sociale de Sanatate (1997), s-a produs o modificare
profunda in cadrul asistentei mdicale primare, atat
in ceea ce priveste modul de organizare si
functionare, cat si in privinta finantarii.
Dispensarele s-au transformat in cabinete medica-le,
s-a renuntat la teritorializarea asistentei medi-cale, sa renuntat la plata prin salariu (care a fost inlocuit
cu un sistem mixt per capita si per service).
Din pacate, desi asistenta primara a fost declarata ca
prioritate de toate guvernele care s-au succedat la
putere dupa 1996, aceasta a ramas doar la nivel
declarativ, sumele alocate cu aceasta destinatie fiind
total insuficiente.

Sume alocate pentru asistena

primar la nivel naional
Nivelul asistenei

1999

2000

2001

Cheltuieli cu
materiale i
servicii medicale
(miliarde lei)

15482,1

24816,8

36620,1

Cheltuieli asisten
medical primar
(miliarde lei)

1409,4

2185,9

Procent din totalul

cheltuielilor cu
materiale i
servicii

9,1

Valoarea medie
anual, curs
valutar (Euro)
Cheltuieli pentru
asistena primar
(Euro)

2002

2003

2004

47502,9

60634,9

68947,6

2672,5

3136,3

3120,8

3504,8

8,81

7,3

6,6

5,15

5,08

16295,6

19955,75

26026,9

31254,5

37555,9

40532,1

86489605

10953753
5

10268222
5

10034715
0

83097463

86469736

 Legea nr.
domeniul
medicala
ca fiind

95/14.04.2006,
sanatatii, la

privind reforma in
capitolul asistenta

primara, defineste asistenta

furnizorul de ingrijiri de

primara
sanatate

cuprinzatoare, de prim contact, indiferent de

natura problemei de sanatate, in contextul unei
relatii continue cu pacientii, in prezenta bolii
sau in absenta acesteia.

 In baza acestei legi, in asistenta medicala primara

isi desfasoara activitatea:
* medicul de medicina generala absolvent de
invatamant medical superior cu diploma de licenta
obtinuta anterior promotiei 2005 care nu a urmat
pregatire intr-o specialitate si care a dobandit drept
de libera practica in baza reglementarilor
anterioare prezentei legi;
* medicul de familie medic specialist de medicina
de familie si, prin asimilare, medicul de medicina
generala.
Incepand cu promotia de absolventi 2005, licentiati
ai institutiilor de invatamant superior medical,
competentele
profesionale
in
specialitatea
medicina de familie se dobandesc numai prin
rezidentiat.

Caracteristicile asistentei primare

conform Legii nr. 95/2006
Constituie punctul de prim contact in cadrul
sistemului
de
sanatate,
oferind
acces
nediscriminatoriu pacientilor si ocupandu-se de
toate problemle de sanatate ale acestora.
Foloseste eficient resursele sistemului de sanatate,
coordonand
asistenta
medicala
acordata
pacientilor, colaboreaza cu ceilalti furnizori de
servicii din asistenta medicala primara si asigura
legatura cu celelalte specialitati.
Este orientata catre individ, familie si comunitate.

 Se bazeaza pe comunicarea directa medic-pacient,

care conduce in timp in stabilirea unei relatii
interumane de incredere, in care pacientul devine un
partener
responsabil
al
medicului
pentru
mentinerea/restabilirea propriei sanatati.
Asigura continuitatea actului medical si a ingrijirilor
determinate de nevoile pacientilor.
Rezolva problemele de sanatate acute si cronice ale
pacientilor.
Promoveaza sanatatea si starea de bine a pacientilor
prin interventii adecvate si eficiente.
Urmareste rezolvarea problemelor de sanatate ale
comunitatii.

 Serviciile acordate de cabinetul de medicina de

familie sunt:
* servicii medicale esentiale, acele servicii care sunt
definitorii pentru domeniul de competenta a
asistentei medicale primare si care sunt oferite de
toti medicii din asistenta primara in cadrul
consultatiilor medicale;
* servicii medicale extinse, acele servicii care pot fi
furnizate in mod optional si/sau in anumite
conditii de organizare (servicii speciale de
consiliere, planificare familiala, proceduri de mica
chirurgie, servicii medico-sociale, ingrijiri la
domiciliu si ingrijiri terminale);
* servicii medicale aditionale, acele servicii care
reprezinta manopere si tehnici insusite de medicii
practicieni, certificate de studii complementare.

 Serviciile esentiale sunt:

* interventii de prima necesitate in urgente medicochirurgicale;
* asistenta curenta a solicitarilor acute;
* monitorizarea bolilor cronice (supraveghere
medicala activa pentru cele mai frecvente boli
cronice, prescriptii de tratament medicamentos
si/sau igieno-dietetic, coordonarea evaluarilor
periodice efectuate de medici de alta specialitate);
* servicii medicale preventive (imunizari, monitorizarea evolutiei sarcinii si lauziei, depistarea
activa a riscului de imbolnavire pentru afectiuni
selectionate
conform
dovezilor
stiintifice,
supraveghere medicala activa la adulti si copii
asimptomatici cu risc normal sau ridicat pe grupe
de varsta si sex).

OBIECTIVELE MEDICINEI
CURATIVE
PROMOVAREA
PSTRATEA
REFACEREA

SNTII

SUFERINEI
REDUCEREA
DURERII

OBIECTIVELE MEDICINEI
PREVENTIVE
CUNOATEREA
PROMOVAREA
MENINEREA

PREVENIREA

SNTII

MBOLNVIRII
INVALIDITII
MORII PREMATURE

 Starea de sanatate poate fi protejata prin:

* masuri medicale;
* masuri nemedicale de promovare a sanatatii;
* profilaxie;
* servicii medicale preventive;
* servicii de sanatate publica.

 Principalele probleme de sanatate publica sunt:

* o serie de boli infectioase (gripa, hepatita, SIDA);
* dezorganizarea sociala, in special la tineri;
* cresterea numarului de divorturi, instabilitate
familiala;
* consumul crescut si dependenta de substante toxice
(alcoolul, tutunul, dogurile);
* accidentele de circulatie si de munca;
* violenta, atat in familie cat si in societate;
* graviditatea precoce la tinere sarace, necasatorite
si needucate;
* poluarea si stresul;
* alimentatia neadecvata;

 La nivelul mediului, principalele probleme de

sanatate sunt:
*

depozitarea si eliminarea reziduurilor;

efectul de sera consecinta a poluarii;

cresterea rapida a populatiei;

supraaglomerarea centrelor populate.

* folosirea substantelor chimice in agricultura.