TEMA :1

Instaurarea

Comunismului in
ROMANIA

O Dictatura Absolut Inumana

In Romania esecul comunismului a fost cel mai socant, dezastrul economic cel mai adanc si
conditiile de trai cele mai inumane. Natura eratica a procesului luarii deciziilor, gustul pentru
proiecte economice grandioase si anularea deliranta a conducatorului si a ideilor lui irationale au
sfarsit prin a impinge tara la dezastru si au nascut o societate monstruoasa, in care supunerea si
frica au luat locul demnitatii, iar minciuna pe al adevarului. Umilinta, lipsurile si opresiunea s-au
adunat, fara ca un sfarsit, oricare ar fi fost el, sa fie intrevazut.
Cu timpul, in Occident se punea, din ce in ce mai insistent, o intrebare: Care este punctul
limita? De la oameni de rand la experti, toti se intrebau cata suferinta vor mai indura romanii pana
sa se revolte si sa se elibereze. Nimeni nu putea da un raspuns. De multe ori se credea ca oamenii
au ajuns la limita suportabilului, dar curand incepea sa para ca o asemenea limita nu exista. Toata
lumea era surprinsa aparenta inertie si pasivitate a romanilor, un palid raspuns gasindu-se in
istoria, psihologia sociala sau realitatea dura a vietii cotidiene a natiunii.
In anii 70 si 80 s-au facut eforturi intelectuale de a se gasi particularitatea regimului Ceausescu.
Pentru unii, era Stalinism primitiv. Altii adaugau o tenta de traditie bizantina la totalitarismul
comunist classic, iar o a treia categorie vorbea de o societate erzats, de pseudo-orice, inclusive
un pseudo-neo stalinism.

Inceputul dominatiei comuniste

Preponderenta sovietica s-a manifestat imediat dupa 23 august 1944, cand delegatia
romana s-a deplasat la Moscova pentru a semna Conventia de armistitiu cu Natiunile
Unite. P.C.R. a actionat penrtu crearea unui sistem de aliante a fortelor de stanga si la
ordinul Moscovei, comunistii au sporit starea de confuzie, pentru a ajunge la putere. La
Conferinta de la Moscova din 9 octombrie 1944 Stalin si Churchill au impartit Balcanii
iar sfera de influenta sovietica in Romania era de 90%.
P.C.R.a iesit din Blocul National Democrat (B.N.D.) si din guvern si impreuna cu P.S.D. si
alte grupari fidele comunismului au format Frontul National Democratic (F.N.D.). Iar in
nordul Transilvaniei, U.R.S.S. a instituit un regim de ocupatie militara. P.C.R. a atras in
F.N.D. si grupari desprinse din partidele istorice precum cea national-taranista condusa
de Anton Alexandru si cea liberala condusa de Gh. Tatarescu. In ianuarie 1945
Gheorghidiu Dej si Ana Pauker au fost chemati la Moscova; ultima etapa a fost
organizarea unor demonstratii pentru demiterea guvnului Radescu. La 24 februarie
1945 au avut loc mari demonstratii in Bucuresti, soldate cu morti si raniti iar la 28
februarie 1945 A.J. Vasinski, adjunctul ministrului de externe sovietic, a cerut regelui sa
numeasca un nou govern condus de Petru Groza. In guven au intrat si Gh. Tatarescu
impreuna cu A. Alexandrescu.
La 9 martie 1945 nordul Transilvaniei a intrat sub controlul administratiei romanesti si
pentru a atrage simpatia tarainilor, P. Groza a infaptuit la 23 martie 1945 reforma
agrara pentru ca in 1949 sa declanseze campania de colectivizare.
Regele Mihai a cerut demisia lui Groza si a declansat greva regala. Aceasta s-a sfarsit
prin includerea in govern a doi reprezentanti de la P.N.L. si P.N.T. iar Groza a epurat
aparatul de stat, a creat lagare de detinuti, a suprimat ziarele de opozitie, a infiintat
sovromurile si tribunalele populare si a anuntat alegeri libere.
Pentru intimidarea opozitiei guvernul a trecut la arestari in randul acesteia si i-a fost
obstructionata campania electorala. Armata sovietica, politia si jandarmeria comunista

Electoratul a votat pentru partidele istorice insa comunistii au falsificat rezultatul

alegerilor, au iesit invingatori, reprezentantii puterilor occidentale acreditati la
Bucuresti ne sprijinind fortele democratice regale Mihai.
Pe 10 februarie 1947 Romania a semnat Tratatul de Pace cu Natiunile Unite. Dupa
aceea comunistii au trecut la un alt val de arestari: actiunea de la Tamadau a vizat
compromitere P.N.T.; partidele politice au fost interzise si opozitia lichidata. In
noiembrie 1947 au fost inlaturati liberalii din guvern iar P.C.R. a ramas partid unic.
Regele Mihai I a fost invitat la ceremonia casatoriei principesei Elisabeta la Londra, aici
a avut convorbiri cu diferiti oameni politici care l-au sfatuit sa nu se mai intoarca in tara
insa el s-a intors. Pe 30 decembrie 1947 Gheorghidiu Dej si Petru Groza i-au cerut
regelui Mihai sa abdice. Ultimul obstacol in calea comunizarii a fost inlaturat, in aceeasi
zI proclamandu-se Republica

Perioada stalinista. Regimul lui Gh. Gheorghidiu Dej

Proclamarea Republicii in 1947 a deschis calea crearii statutului totalitar, care s-a
bazat pe un partid unic, pe centralizarea economiei, pe suprematia politiei secrete.
In februarie 1948 s-a infiintat P.M.R
condus de Gh. Gheorghidiu Dej
urmat de Ana Pauker si
Vasile Luca.

Tot in 1948 a fost adoptata si prima Constitutie comunista care a imitate-o pe cea
sovietica din 1936. Organul legislative supreme era Marea Adunare Nationala. Intreaga
putere politica a apartinut partidului unic care a fost sprijinit de politia politica. Fostii
demnitari au fost exterminate si inchisi in lagare de munca (Sighet, Rm. Sarat, Gherla,
Pitesti,Aiud): la Pitesti au fost reeducati intre 1948 si 1952 tineri(elevi, studenti), la
canalul Dunare-Marea Neagra au fost inchisi 80000 de oameni, multi murind din cauza
conditiilior inhumane. Gheorghidiu Dej si-a indepartat toti rivalii, in 1954 lichidandu-l pe
Lucretiu Patrascanu.
Stalinismul economic a cuprins: nationalizarea intreprinderilor, etalizarea bancilor,
colectivizarea agriculturii. In industrie s-au aplicat planurile cincinale, ele stabilind
ritmuri inalte de dezvoltare, necolerate cu resursele tarii. Colectivizarea s-a terminat in
1962 cuprinzand 96% din terenurile arabile ale tarii. 80000 de tarani care au refuzat sa
se inscrie in C.A.P.-uri au fost arestati. Prin atalizarea Bancii Nationale a intrat in mana
comunistilor cea mai importanta banca romaneasca.

Pe plan cultural au fost rupte relatiile cu Occidentul si s-a adoptat modelul sovietic:
proletculturismul. In 1948 a fost adoptata Legea invatamantului iar religia ca obiect de
studio a fost inlocuita cu istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice si cu geografia
U.R.S.S.. Profesorii care nu au acceptat au fost exclusi din invatatmant.
S-a introdus cenzura; Biserica a fost subordonata autoritatilor comuniste iar biserica
greco_catolica a fost silita sa se uneasca cu cea ortodoxa.
In plan politic Romania a intrat in C.A.E.R. in 1949 iar in 1955 a intrat in pactul de la
Varsovia. In anul 1953 a murit Stalin iar in 1956 a avut loc revolutia anticomunista din
Ungaria. In 1958 trupele sovietice s-au retras din Romania si aceasta a inceput sa se
distanteze de U.R.S.S. dar nu a abandonat modelul soviatic. Comertul romanesc a
inceput sa se reorienteze catre Occident. Romania nu a acceptat panul Valev care
dorea sa faca din Romania o zona agricola in interiorul U.R.S.S. si a reluat relatiile cu
Iugoslavia, de care se indepartase dupa ce caonducatorul acesteia, Tito, s-a desprins de
Moscova. In 1964 a fost lansata o declaratie care proclama egaliatatea tuturor
partidelor comuniste insa cu toate incercarile de reforma regimul Dej nu poate fi
absolvit de crimele comise impotriva opozantilor.

Regimul nationalist-comunist
Nicolae Ceausescu
Moartea lui Gheorghiu-Dej a pus problema succesiunii sale n conducerea P.M.R.
Atunci, educat nc din 1952 pentru a sluji politica comunist, Nicolae Ceauescu
vine la putere. Cu toate c acesta beneficiase de politica de destindere a lui Dej,
Ceauescu a atacat vehement pe fostul conductor, proclamndu-se deschiztorul
marii politici.
Prima etapa a regimului ceauist s-a desfurat ntre anii 1965-1971. Principalii
factori au fost : adoptarea unei noi Constitutii, redenumirea tarii in Republica Socialista
Romania si schimbarea denumirii P.M.R. in Partidul Comunist Roman(P.C.M.).
Toate promisiunile cu caracter populist fcute de ctre Ceauescu, i-au ntrit
poziia. La acea vreme, noul lider nu urma numai ctigarea simpatiei fa de popor ci
i pe cea a Occidentului. Prin aceast politic a sa, Ceauescu a reuit s ctige i
simpatia poporului. Realizrilor din aceast etap li s-a adugat momentul din 1968,
care s-a dovedit a fi decisiv pentru propulsarea lui Ceauescu in politica internaional.
La un momentdat tovarul Ceauescu a atacat verbal U.R.S.S. Din acel moment
prestigiul lui
Ceauescu
a crescut
Repetatele
vizite
n strintate
ale imens.
tovarului au amplificat
rolul Romniei
pe plan internaional.

A doua etap a regimului Ceauist s-a desfurat ntre anii 1971-1980. Aceast
etap a avut ca punct de pornire vizitele lui Ceauescu n China i n Coreea de Nord.
Din 1972, acesta ncepe sa-si pun rudele n posturi importante n partid i n sistemul
organelor de stat. n 1973 soia sa, Elena, este promovat n Comitetul Executiv al
P.C.R. n 1974 Ceauescu devine preedinte al republicii. Tot n anii 70 dictatorul nostru
a luat o serie de decizii economice greite, pregtind astfel criza economic din anii
80.
Cea de-a treia etap a regimului Ceauist s-a desfurat ntre anii 1980-1987.
Dup 1980 starea de criz a Romniei a devenit evident. n aceast perioad ara
noastr avea nevoie de materii prime din strintate. Tot n aceast perioad de criz
s-au nregistrat mprumuturi imense din strintate. Majoritatea statisticilor erau
falsificate pentru a acoperi o economie falimentar. Atunci poporul romn era folosit tot
mai mult ca o arm de propagand a regimului Ceauist.
Ultima etap i anume sfritul regimului Ceauist a avut loc ntre anii 1987-1989.
n aceti doi ani dictatorul pierduse total sprijinul populaiei. Dornic de a modifica
fizionomia oraelor, regimul a nceput o serie de demolri ale construciilor vechi.
Aadar la 21 septembrie 1988, Ceauescu a organizat un miting pentru a explica
populaiei de ce politica sa este cea mai bun. ns, ntlnirea nu a mers aa cum s-a
ateptat. Mulimea a nceput s-l huiduie pe dictator, dup care mulimea a ptruns n
Comitetul Central, Televiziunea i Radioul, anunnd poporul c Ceauescu a fugit. n
cele din urm Ceauescu a fost prins la Trgovite pe data de 25 decembrie. Dup ce
au fost judecai, Elena i Nicolae Ceauescu au fost executai.

Optiuni ce au dus la dezastru

Regimul Nicolae Ceausescu a infaptuit o politica economica menita sa industrializeze Romania
intr-un timp scurt, fara nici o preocupare pentru nevoile reale ale tarii sau sacrificiile umane. Asa
numita rata a acumularii (procentul din venitul national reinvetit in economie) era mentinuta
constant la un nivel excesi de ridicat, de aproape 30%, pentru a pastra un ritm inalt de crestere
economica. Prioritatile si obiectivele economice erau stabilite arbitrar, avand la baza mai degraba
inclinatiile si preferintele personale ae conducatorului si ale sotiei sale. Obsesia stalinista a
dictatorului privind industria grea ca obiectiv prioritar l-a facut sa dezvolte cu orice prt o uriasa
industrie siderurgica si metalurgica. Veleitatile stiintifice de chemist ale Elenei Ceausescu au dat
nastre unei vaste industrii pentrochimice. Aceste ramuri au devenit pivotii economiei
romanesti.Ambele optiuni s-au devenit irationale, si pe deasupra, foarte costisitoare. [1]
Pricipala eroare economica a acestor optiuni consta in aceea ca ele ignorau total lipsa de
materii prime si resurse energetice a Romaniei. Desi era bogata in resurse naturale, tocmai pentru
industriile care erau prioritare lui Ceausescu Romania avea prea putina materie prima. In
consecinta, toate materiile prime, sau cea mai mare parte a lor, ca si energia utilizata proveneau
din import.. Spre exemplu , in 1988, importurile de minereu de fier se marisera de 20 de ori fata de
punctul 1960. Paradoxul era ca acele industrii care se bazau pe materie prima si energie din import
nu prea reuseau sa-si desfaca produsele pe piata mondiala. In 1988 (an pentru care datele sunt
mai mult sau mai putin corecte), numai 10,2% din productia de otel o reprezenta otelul inalt aliat, cu
o sansa de a se vinde pe piata mondiala saturata. In ansamblu, industria grea nu era capabila sa
aduca suficienta valuta straina nici macar pentru a a coperi costurile materiilor prime si ale energiei
importate pe care le utiliza. Pentru a compensa acest deficit, regimul sporea constant exporturile de
alimente si bunuri de larg consum, adica exact de ceea ce romanii aveau nevoie. Industriile
prioritare erau si energofage, spre exemplu combinatul de aluminiu de la Slatina consuma, in 1989
electricitate echivalenta cu consumul casnic al intregii populatii din Romania.

Lipsurile
In timp ce se faceau investitii enorme in aceste obiective prioritare si in constructii
megalomane, regimul neglija alte industrii, pentru care existau rezerve
corespunzatoare de materii prime autohtone. Din granarul Europei, Romania a
devenit cutia milei. Industrializarea obsesiva a avut doua efecte devastatoare asupra
agriculturii. Intai, ea a privat productia agricola de investitiile indispensabile in masini,
irigatii, ameliorari funciare si ingrasaminte, si apoi, a depopulat satele. Cel de-al doilea
efect a luat proportii dramatice, lasand munca campului in principal in seama femeilor
si a batranilor. Mai mult, intr-o vreme cand alte tari comuniste liberalizau legile cu
privire la proprietatea funciara si slabeau controlul statului asupra proprietatii agricole,
Ceausescu reintroducea in 1983 cotele obligatorii catre stat, iar in 1986 decreta ca
toate terenurile agricole erau proprietate de stat data in folosinta temporara numai
gospodariilor agricole de stat si cooperatiste sau taranilor individuali. Imixtiunea si jaful
statului erau deja strigatoare la cer, suprimand orice motivatie ca taranul sa
munceasca mai bine sau sa produca mai mult.
Efectele au fost cumplite. Productivitatea agricola era una din cele mai scazute din
Europa. Se comiteau exagerari aberante cand se reportau recolte record de cereale,
spre exemplu, in 1989, Ceausescu a anuntat ca recolta de grau atingea 60 000 000
tone cand, de fapt, ea se situa sub 17 000 000 tone. In 1989 de fapt, recolta de porumb
la hectar era doar o fractiune din a celorlalte tari, fie ele si comuniste: 33% din recolta
Italiei sau a Germaniei occidentale, 45 % din cea a Ungariei. Recolta de grau era mai
putin de 55% din cea a Germaniei si a Frantei. Aceeasi soarta a avut-o si productia de
lapte. In 1988, productia pe locuitor a industriei alimentare era: carne 37,2 kg, branza3,2 kg, unt- 1,7 kg, ulei comestibil-14,2 kg.
Chiar si aceste resurse atat de limitate ar fi putut asigura o hrana saracacioasa, dar
acceptabila pentru populatie, daca nu s-ar fi exportat frenetic alimente in schimbul

In1982, regimul, intrecand orice masura, a acuzat largi categorii ale populatiei ca se
supraalimenteaza si, in consecinta, a instituit o Comisie pentru Alimentatia Rationala,
care sa supravegheze punerea in aplicare unui Program de Alimentatie Stiintifica.
Goana febrila dupa mancare devenise principala a majoritatii populatiei tarii, care nu-si
avea egal decat poate in suferinta provocata de frig, iarna.
In conditiile in care aproape intreaga energie de productie interna sau importata era
inghitita de industria grea, consumul privat fusese redus la o cantitate neglijabila. S-a
decretat ca temperatura din locuintele oamenilor de rand nu putea depasi iarna 18
grade Celsius. Maximum permis pentru iluminatul unei camere era un bec de 40 wati.
Decizia lui Ceausescu de a achita datoria externa de 12 mld $ a Romaniei in numai
cativa ani insemna, pactic, ca orice putea fi vandut peste hotare pentru valuta forte.
Produsele alimentare si bunurile de consum erau printre articolele cel mai usor de
vandut. Desi nu sunt inca disponibile date demne de incredere, din care sa rezulte cat
de mult s-a exportat in realitate, exista numeroase dovezi ale penuriei insuporabile de
produse alimentare de baza, majoritatea rationalizate, si ale malnutritiei, in special in
randul copiilor.

Mixtura letala de frica si manipulare

In primul rand, Securitatea manipula intreaga populatie prin infiltrari perfide sau
prin represiuni dure, violente. De asemenea, structura tentaculara, mafiota a puterii, in
care marea familie a dictatorului si a sotiei sale detinea functiile de comanda, facea
imposibila orice rezistenta la nivelul sistemului.
O alta imprejurare unica in felul ei e insasi clasa muncitoare, mult mai tanara ca in
alte tari. Ea cuprinde un procent de tarani stramutati la oras, care si-au pierdut valorile
satului, dar nu au asimilat modul de a gandi al oraseanului. Acest segment era atat de
vulnerabil, incat putea fi foarte usor indus in eroare si manipulat.

De asemenea, el putea fi foarte greu abordat de oamenii deschisi spre reforme, mai
ales de intelectuali. Intelectualii romani sunt adesea acuzati de elitism sau blamati cel
putin pentru lipsa de comunicare cu muncitorii ce friza dispretul. Indiferent daca
acuzatia este adevarata sau nu, fapt este ca in Romania n-a existat un Solidarnosc sau
un Forum Civic.
In schimb, existau frictiuni si animozitati sociale si nationale, intretinute cu perfidie. Diversiunea
nationalista avea mare success in orice directie se indrepta. Flagelul antisemitismului a fost
reactivate, incomodat putin de dimensiunile reduse ale tintei (o pupulatie evreiasca redusa de
emigrare la numai 20 000 de la cei 400 000 de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial), dar
foarte eficace. Ura impotriva ungurilor s-a dovedit extreme de utila. In fine, sentimentele antirusesti
au fost abil puse in valoare chiar de la inceput de Ceausescu , care si-a construit reputatia de lider
nationalist si independent tocmai prin ostilitatea afisata fata de Moscova[1], atitudine ce i-a folosit
atat pe planintern cat si international. Acest lucru i-a permis lui Ceausescu sa transforme Romania
in mosia lui proprie.
Occidentul poarta probabil o anume raspundere, pe care ar trebui sa o recunoasca si s a si-o
assume, de a se fi lasat dus de nas de Ceausescu pentru atata vreme si cu un folos atat de mic.
Atutudinea echivoca a Apusului fata de Ceausescu a constituit, se pare, un factor inhibant petru o
potentiala opozitie. Acesta este un punct de vedere legitim si poate chiar justificat,desi el pare
adesea o tentative de a muta in exterior vina.
In cele din urma, Occidentul si-a racit atitudinea fata de Ceausescu si l-a plasat intr-un soi de
carantina diplomatica in cea de-a doua jumatate a anilor 80. Totusi, SUA au continuat pana in 1988
sa acorde Romaniei clauza natiunii celei mai favorizate. In 1988, Romania era izolata atat in vest,
cat si in est, iar inspaimantaoarea ei performanta in domeniul drepturilor omului era denuntata la
scara universala. Riposta lui Ceausescu a fost de a deveni sabotorul procesului Helsinki, proces
care cunoscuse o puternica accelerare in 89. Rolul pe care l-a jucat l-a consacrat definitiv ca un
paria al comunitatii statelor europene, un fapt care la randul sau a incurajat considerabil opozitia
interna din Romania.

TEMA:2
Perioada

Comunista in
ROMANIA

COMUNISMUL IN ROMANIA

Comunismul este un termen care se poate referi la una din mai multe noiuni: un anume
sistem social, o ideologie care promoveaz acest sistem social, sau o micare politic care dorete
s implementeze acest sistem.
Ca sistem social, comunismul este un tip de societate egalitarist n care nu exist
proprietate privat i nici clase sociale. n comunism toate bunurile aparin societii ca ntreg, i toi
membrii acesteia se bucur de acelai statut social i economic. Probabil cel mai cunoscut
principiu al unei societai comuniste este: "Fiecare dup puteri, fiecruia dup nevoi."

Ca ideologie mai nou, comunismul dup revoluia din octombrie din Rusia
arist, este sinonim cu marxismul i diversele ideologii derivate, cea mai notabil fiind
a Marxism-Leninismului. Printre altele, Marxism-Leninismul propune concepia
progresului n istorie, potrivit creia exist patru faze ale dezvoltrii economice a
societii: sclavia, feudalismul, capitalismul i comunismul. Aceast "concepie
materialist" a comunismului, arat c din sistemul economic deriv toate celelalte
sisteme (social, juridic, cultur...). De asemeni dezvolt "concepia determinismului",
potrivit creia fiecare individ dintr-o clas are un gen de comportament indus, nu de
gndirea acelui individ ci de clasa la care aparine, i de aceea el trebuie reeducat n
lumina noii societi comuniste. Acest concept determinist este cel care a folosit la
justificarea lagrelor de reeducare, n care au murit milioane de oameni n decursul
secolului
XX, n
Rusia sovietic
a lui Stalin, China,
Romnia au
i n
celelaten"state
"Marii
conductori"
ai proletariatului
i ai rnimii,
instaurat
rilefreti".
n care
au fost "alei" regimuri tiranice, dictaoriale unde preaslvita grij fa de om, a fost
grija de oprimare a toate drepturilor democratice i suprimarea, dac era posibil, a
oponenilor. "Cine nu este cu noi, este mpotriva noastr", asta era deviza de fapt
a conductorilor acestor state care de "bun voie" au mbriat aceast ideologie.
Datorit acestei ideologii au czut jertf pe lng cei muli i intelectualitatea de seam
a neamului.
Ca micare politic, comunismul este o ramur a micrii socialiste, de care se
difereniaz n principal prin dorina comunitilor de a instaura un sistem
comunist n locul unuia capitalist, de multe ori prin metode revoluionare armate.Actul
de la 23 August 1944 a marcat trecerea n Romnia spre un regim democratic, care din
nefericire nu a devenit efectiv datorit, pe de-o parte, prezenei trupelor sovietice n
ar, iar pe de alt parte,de
datorit
mpririi
sferelor
influen
ntre marile
puteri

Romnia fiind inclus n sfera de influen sovietic, deschizndu-se astfel calea unui
nou regim de dictatur, cel totalitar comunist care avea s marcheze dramatic soarta
rii noastre pentru o ndelungat perioad de timp. Regimul totalitar comunist s-a
instaurat efectiv n Romnia ncepnd cu anul 1948 i a durat pn n decembrie 1989,
avnd urmtoarele caracteristici: Regimul totalitar comunist s-a instaurat n Romnia
n mod treptat, prin accederea la putere a comunitilor, care au recurs la o serie de
acte succesive n scopul cuceririi depline a puterii politice. Dintre acestea menionm n
mod deosebit instaurarea la 6 martie 1945 a guvernului dr. Petru Groza format n
majoritate din comuniti. Instaurarea acestui guvern s-a fcut dup cum se tie, la
presiunile Moscovei care, prin emisarul su Vinschi, sosit la Bucureti n mod special
pentru acest scop a determinat pe regele Mihai s accepte nlocuirea guvernului
Rdescu, cu guvernul dr. Petru Groza care va urmri ca principal scop comunizarea
Romniei. Trebuie menionat ns i faptul c instaurarea acestui guvern a fost nsoit
de retragerea administraiei sovietice din Ardealul de Nord, administraie care s-a
instaurat samavolnic imediat dup eliberarea acestuia de ctre armata romn puterii
aliate - Anglia i SUA, care au condiionat recunoaterea acestui guvern de includerea
n componena sa a cte un reprezentant din cadrul partidelor Naional rnesc i
Naional Liberal i organizarea de alegeri libere n scopul constituirii noilor organe ale
puterii de stat, condiii acceptate n cele din urm, ceea ce a condus la recunoaterea
guvernului dr. Petru Groza i de ctre cele dou puteri aliate.
Un alt moment pe linia acaparrii depline a puterii politice de ctre comuniti l-a
constituit alegerile din 19 noiembrie 1946 care, dup cum se cunoate, au fost
falsificate n favoarea comunitilor. Noul parlament unicameral conform legii electorale
din acea vreme era alctuit n proporie de peste 78% din comuniti i procomuniti,
asigurndu-se astfel, o legitimitate noii puteri comuniste.

Dei rezultatul alegerilor a fost vehement contestat de ctre opoziie cu probe

concludente, solicitndu-se inclusiv Puterilor Aliate s nu le recunoasc, n cele din
urm, prin mesajul tronului ctre parlamentul rezultat din alegeri frauduloase, acestea
au fost validate. Guvernul format n urma acestor alegeri, prezidat tot de dr. Petru
Groza (care dei nu era comunist, a fcut jocul acestora), cu o compoziie comunist
mrit, a fost recunoscut de Puterile Aliate cum i de alte guverne ale lumii. Aceast
situaie a ntrit poziiile comuniste n diferite structuri ale puterii i ca atare, procesul
de comunizare a Romniei s-a accentuat.
n cursul anului 1947 s-au nregistrat ultimele momente spre instaurarea deplin
a unui stat totalitar comunist.
Astfel, n vara anului 1947, P.N.. i P.N.L. au fost scoase n afara legii, liderii
acestora condamnai la ani grei de nchisoare, ajungndu-se ca pe scena politic a rii
s rmn partidul comunist i aliaii acestuia, pregtindu-se n felul acesta terenul
pentru un regim totalitar bazat pe un partid unic.
n noiembrie 1947 au fost nlturate din guvern gruprile care reprezentau
vechile fore politice, dar care se aliaser cu comunitii, fiind vorba de Gheorghe
Ttrscu, reprezentantul unei grupri liberale i de Alexandru Alexandrini,
reprezentantul unei grupri naional-rniste.
n urma acestor epurri, s-a ajuns la un guvern a crei componen era n
totalitate comunist, forma de guvernmnt continund s fie ns una monarhic. Ca
urmare a acestei situaii, comunitii au trecut la aciunea final de nlturare a ultimei
piedici din calea instaurrii unui regim totalitar.
Astfel, la 30 decembrie 1947, regele Mihai este obligat s abdice, proclamndu-se
Republica Popular Romn ce marca succesul deplin al comunitilor pe calea instaurrii unui
regim totalitar.

la fel ca n toate rile n care s-au instaurat astfel de regimuri,

avnd ns anumite particulariti care l-au deosebit de acestea
n sens pozitiv sau negativ. Astfel, toate regimurile comuniste
din zona european au fost impuse de Uniunea Sovietic, cu
acordul Puterilor occidentale i complicitatea unor fore interne,
fiind implementate dup modelul sovietic. Aceste regimuri s-au
instaurat i meninut prin for, recurgndu-se n acest scop la
represiuni sngeroase n toate statele respective, la suprimarea
drepturilor i libertilor fundamentale ale omului, impunnduse un singur partid declarat ca for politic conductoare,
realizndu-se n practic formula partid-stat. Att economia ct
i politica acestor ri era subordonat Uniunii Sovietice, fiind n
felul acesta afectate grav independena i suveranitatea
acestora.
Fr s ignorm particularitile fiecrui regim comunist din aceste ri, apreciem
c, aa cum am subliniat, esena lor a fost aceeai, adic de regimuri dictatoriale
comuniste. ncercarea de a face o ierarhizare a acestor regimuri constituie o abatere de
la realitate avnd, n practic, consecine politice negative. Dac se recurge totui la o
nuanare, se poate aprecia c regimul cu duritatea cea mai excesiv a fost cel bolevic
al crui model a fost copiat de celelalte state comuniste, Uniunea Sovietic fiind fora
conductoare a lumii socialiste. Tot ca o nuanare trebuie menionat cazul Iugoslaviei,
care a respins att modelul ct i tutela sovietic, regimul politic din aceast ar,
neavnd aceeai duritate, pstrnd totodat legturile cu Occidentul i lumea a treia.

Regimul comunist din Romnia, ntins pe un timp ndelungat de peste patru

decenii, a cunoscut mai multe perioade cu anumite etape n cadrul acestora,
comportnd o serie de particulariti.
O prim perioad este cea dintre 1948-1965 din timpul guvernrii lui Gh.
Gheorghiu-Dej. n cadrul acestei perioade exist dou etape distincte: prima din 19481958, iar a doua din 1958 pn n 1965, an n care Gheorghiu-Dej a ncetat din via,
locul su fiind luat de Nicolae Ceauescu.

A doua perioad a acestui regim este cea dintre 1965 - decembrie 1989, din
timpul guvernrii lui Nicolae Ceauescu.
n cadrul acestei perioade se pot distinge trei etape: prima din 1965-1971; a
doua din 1971-1982, iar a treia din 1981 - decembrie 1989.
n funcie de aceste perioade i etape, regimul comunist din Romnia a avut o
serie de particulariti distincte.
n prima etap (1948-1958) din perioada guvernrii lui Gheorghiu-Dej, regimul
dictatorial comunist din Romnia a avut cel mai represiv caracter, cum i cea mai
accentuat obedien fa de Uniunea Sovietic. Este etapa in care s-a practicat o
mare prigoan i reprimare mpotriva elitelor romneti i chiar a categoriilor sociale de
muncitori, rani, pe care regimul pretindea c se sprijin. Au avut loc arestri i
deportri masive de ordinul miilor, condamnri la ani grei de detenie i la moarte, sau
chiar lichidarea unor persoane fr a fi judecate. Printre cei arestai, iar unii dintre ei
chiar lichidai, au fost o serie de personaliti politice i intelectuali de frunte, precum i
rani i muncitori care erau n dezacord cu politica regimului. O politic de reprimare sa dus chiar i n rndurile partidului comunist cu scopul nlturrii rivalilor politici.
Obidiena fa de
Uniunea Sovietic s-a manifestat nu numai n plan politic, ci i
economic cnd prin intermediul sovromurilor (societi mixte sovieto-romne n care
partea sovietic deinea pachetul majoritar), economia romneasc a fost practic
subordonat celei sovietice care a prdat-o i a jefuit-o. Aceast stare de lucruri s-a
datorat i faptului c pe teritoriul Romniei exista armata sovietic, iar toate instituiile
de stat, politice, economice, de nvmnt, de cultur, armata, serviciile de informaii
etc., aveau consilieri sovietici care i impuneau politica proprie intereselor sovietice.
Tot n aceast etap a avut loc i naionalizarea principalelor mijloace de
producie i colectivizarea forat a agriculturii care, n fapt au dus la lichidarea
proprietii private n marea ei majoritate i la instituirea proprietii de stat sub
denumirea de proprietate socialist. Prin aceste aciuni cetenii rii au ajuns s
depind de stat, iar drepturile i libertile individuale au fost afectate dramatic.

n aceast etap s-au realizat bazele regimului totalitar, avnd o singur for
politic politic cu rol conductor - partidul comunist i cu o total subordonare a
societii civile celei politice. S-a instituit un sistem draconic de cenzur asupra
mijloacelor de informare n mas, precum i a tuturor publicaiilor, literaturii i artei,
istoriei etc., care au fost ideologizate i constrnse s slujeasc politica partidului. n
instituiile de nvmnt i cultur au fost implementate tiparele sovietice, iar
ideologia comunist a devenit elementul de baz al acestora. Presa devenise n
totalitatea sa un mijloc docil de slujire a politicii regimului totalitar comunist.
Relaiile externe n ansamblul lor erau orientate spre Uniunea Sovietic,
ntrerupndu-se astfel n bun msur legturile tradiionale ale Romniei cu
Occidentul. Romnia devine membru al C.A.E.R.-lui (organism economic) n 1949 i
membru al Tratatului de la Varovia (pact militar) n 1955, ambele organisme fiind
dominate de Uniunea Sovietic prin intermediul crora urmrea s menin rile
socialiste din Europa n zona sa de influen i n acelai timp s contracareze
organismele similare ale Occidentului.
Trebuie menionat totui c n aceast etap de regim totalitar, Romnia a
cunoscut o cretere economic pe baza unei rate ridicate a acumulrii, urmrindu-se
industrializarea i electrificarea rii cu accent pe dezvoltarea industriei grele, ndeosebi
a celei constructoare de maini. Procesul de industrializare s-a nfptuit n mare parte
prin acumulri care au lovit n nivelul de trai al populaiei.
Pe plan extern trebuie menionat, ca un succes primirea Romniei n O.N.U., n
anul 1955, deschizndu-se rii noastre posibilitatea de a juca n etapele urmtoare un
rol activ pe arena internaional.
Prima etap din perioada guvernrii lui Gheorghiu-Dej se ncheie cu retragerea
trupelor sovietice de pe teritoriul rii noastre, ca rezultat al unei politici abile ale
acestei guvernri, Romnia fiind singura dintre rile aflate n aceast situaie, care a
reuit o astfel de performan.

A doua etap a guvernrii lui Gheorghiu-Dej (ncheiat prin decesul acestuia survenit n primvara
anului 1965), se caracterizeaz printr-o anumit liberalizare a regimului comunist, materializat prin
eliberarea deinuilor politici din nchisori i printr-o anumit elasticitate n viaa spiritual,
continundu-se totodat procesul de dezvoltare economic. Pe plan extern s-a promovat o politic
de independen fa de Uniunea Sovietic i o reorientare spre occident. Aceast realitate i-a
gsit expresia mai ales n "Declaraia din aprilie" din 1964.
Dup ncetarea din via a lui Gheorghiu-Dej n 1965, se intr n a doua perioad de regim
totalitar comunist din timpul guvernrii lui Nicolae Ceauescu.

n prima etap a acestei perioade (1965-1971), se continu

procesul de cretere economic i, pe aceast baz, o ridicare a nivelului
de trai a populaiei, o protecie social i o anumit liberalizare a vieii
spirituale, pstrndu-se ns elementele fundamentale ale regimului
totalitar comunist. Pe plan extern s-a continuat politica de independen
fa de Uniunea Sovietic i de deschidere spre Occident, Romnia fiind
iniiatoarea unor aciuni politice pe plan extern mult apreciate n epoc.
Momentul culminant al acestei politici l-a constituit poziia Romniei fa
de invadarea Cehoslovaciei de ctre trupele Tratatului de la Varovia n
frunte cu cele ale Uniunii Sovietice (1968), la care Romnia nu numai c
nu a participat, dar a condamnat vehement aceast invazie, populaia rii
noastre fiind chemat s opun rezisten armat n cazul unei situaii
similare cu cea din Cehoslovacia. Prestigiul liderului comunist a crescut
att n ar ct i n strintate, aspect care, din pcate, va fi folosit apoi la
promovarea unui cult denat al personalitii.

A doua etap a regimului politic dictatorial din timpul guvernrii lui

Ceauescu (1971-1982

Se caracterizeaza prin
accentuarea coninutului totalitar al regimului politic, recurgndu-se
la o supraveghere sever a populaiei de ctre organele partidului i
statului, la o ideologizare i politizare excesiv a vieii sociale n toate
domeniile sale de activitate, la o supercentralizare a economiei, la
mprumuturi masive de capital de pe piaa occidental ce au fost
destinate construirii unor obiective industriale gigant, mari
consumatoare de materii prime, materiale i energie care, n
perspectiv, au avut urmri negative, mai ales sub aspectul eficienei
i rentabilitii economice.

n aceast etap a continuat, pe baza unei rate nalte de acumulare, procesul

de cretere economic, implicit o cretere a construciilor de locuine pentru populaie
i a unor obiective culturale i de nvmnt. S-a continuat protecia social din etapa
anterioar. Spre sfritul acestei etape ns, i-au fcut apariia unele semne evidente
privind o ncetinire a ritmului de dezvoltare economic i totodat, o penurie de bunuri
alimentare, medicamente etc.
Pe plan extern, n aceast etap s-a continuat politica de orientare spre
occident, promovndu-se n acelai timp legturi i cu alte grupuri de ri, n spe cu
cele din lumea a treia.
Este n acelai timp etapa n care semnele de contestare a cuplului Ceauescu
devin tot mai evidente, ndeosebi pe plan intern, dar n unele privine i pe plan extern.

A treia i ultima etap a regimului totalitar comunist din timpul guvernrii lui Ceauescu,
se refer la intervalul de timp dintre 1982 i decembrie 1989, cnd acest regim a fost nlturat prin
revoluia romn.
Drepturile i libertile omului sunt drastic ngrdite. Economia rii traverseaz o perioad
de criz manifestat prin ncetarea creterii economice i, mai ales, a lipsei de eficien i
rentabilitate. Starea grav din economie este accentuat i de msurile iniiate de Ceauescu de a
achita mprumuturile externe ale statului romn, care au dus, pe de o parte la izolarea economic i
politic a Romniei, privarea economiei de mijloace moderne de dezvoltare. Aspectul cel mai grav
al acestor stri de lucruri l-a constituit scderea dramatic a nivelului de trai a populaiei, obligat la
privaiuni de tot felul (alimentaie, cldur etc.). Tragic i paradoxal pentru populaia romneasc
era faptul c, dei suferea de foame i de frig, era obligat, prin mecanismul propagandei de partid
i de stat s adreseze permanente osanale cuplului Ceauescu.
i sub aspectul politicii externe apar n aceast etap
schimbri semnificative. Astfel, dac n etapele anterioare
politica extern romneasc era orientat spre occident,
Ceauescu ncercnd chiar s pun securitatea Romniei sub
umbrel american, n anii '80, Ceauescu d semne de
oscilare i nesiguran pe plan extern, ajungndu-se la o
nrutire a relaiilor rii att cu Uniunea Sovietic ct i cu
Occidentul.

Paradoxul acestei situaii l constituie faptul c dei se manifesta nc o anumit independen fa

de Uniunea Sovietic, sub aspect economic, Romnia depindea tot mai mult de aceasta datorit
nevoilor de import de gaze naturale, petrol i alte materii prime i materiale, aceasta i datorit
perturbrii ntre timp a relaiilor rii noastre cu Occidentul.
Anii de sfrit ai acestei etape (1988-1989), dei nregistrau achitarea complet a datoriei
externe de circa 14 miliarde de dolari, artau o Romnie cu o economie sarcofag,
supercentralizat i mult rmas n urm, cu o populaie care se confrunta cu privaiuni de tot felul
i umilit de cultul absurd al personalitii, existnd o total izolare a rii pe plan extern.
Toate acestea constituiau semne a unei profunde crize de sistem, conducnd la
declanarea revoltei populaiei mpotriva regimului totalitar, revolt care se va transforma ntr-o
revoluie soldat cu nlturarea acestui regim i trecerea la un regim democratic i la o economie
de pia liber.
Se poate concluziona c nlturarea regimului totalitar comunist a fost opera poporului
romn, pe fondul unei conjuncturi externe favorabile legate de procesul de prbuire a sistemului
comunist din estul Europei.
Revoluia din decembrie 1989 a pus capt celei mai ndelungate i mai apstoare dintre
regimurile totalitare din ara noastr - dictatura comunist -, deschiznd calea unor profunde
transformri economice, social-politice i culturale, ce au loc n societatea romneasc.

Partidul Comunist Romn s-a format prin scindarea Partidului Socialist din
Romnia n mai 1921, moment n care s-a i afiliat la Internaionala a III-a. El reprezenta
extrema stng, i nu a fost dect o secie a Internaionalei Comuniste, membrii ei fiind
n majoritate ageni NKVD. A fost un partid redus numeric, numrnd 2000 de membri
n 1922, 1500 - n 1931, i sub 1000 n anii celui de al doilea rzboi mondial. n anul
1924, PCR-ul a fost interzis de guvernul liberal care era la putere i a rmas n
ilegalitate pn n 1944.A fost un partid politic unic al dictaturii proletariatului din
Romnia. n 1965, i-a schimbat numele din Partidul Muncitoresc Romn n P.C.R. ,
revenind astfel la vechea denumire, i a deinut puterea pn n 21 decembrie 1989,
cnd i-a ncheiat de facto activitatea de conducere a Romniei.
ntre cele dou partide, Partidul Comunist Romn (PCR) i Partidul Muncitoresc
Romn (PMR) nu exist practic nici o diferen, primul continund firesc activitatea
celui de-al doilea, fr nici o ntrerupere. n realitate, redenumirea PMR-ului n PCR a
fost fcut la dorina extrem a lui Nicolae Ceauescu, care devenit prim secretar al
PMR n iunie 1965, a vrut s demonstreze ostentativ ruperea cu trecutul i orientarea
politicii Romniei spre alte orizonturi.
Steagul Romniei ntre 1947 i 1989 pstra culorile naionale, dispunerea lor
spaial, dar aduga ca element distinctiv Stema Republicii Socialiste Romnia, plasat
pe galben, la intersecia diagonalelor.

Stema Partidului Comunist Romn avnd ca elemente "secera i ciocanul", simboliznd

"nfrirea" i "uniunea de nezdruncinat" dintre "rnimea muncitoare i proletariat." Se observ, de
asemenea, cununa de spice uor eliptic i ascendent, precum i acronimul PCR .

In incheierea acestui eseu imi propun a spune parerea mea privitoare la

perioada comunista (1948-1989) in comparatie cu perioada democratica pe
care o traversam in zilele noastra(1990-2010).
Opinia mea este ca in perioada comunista pe care am traversato cu bune si
cu rele cu bogatie si saracie intre ani 1948-1989 de la Gheoghe Gheorghidiu
Dej la Nicolae Ceausescu si perioada Ceausista este ca pe vremea
Comunista toti oameni o duceau bine iar cei de carma tarii se gandeau si la
oameni si la viitorul tarii astfel incat sa aduca profit si sa fie recunoscuta in
toata lumea iar Romanica noastra sa faca o impresie buna peste tot si sa fim
recunoscuti ca oameni si laudati pentru meritele noastra.Conditiile inumane
in care erau tinuti oameni rai si cei de la COMINFORN recunoscuti ca
SECURISTI erau aspri cu un scop acela ca,cu duritate vor intelege oameni sa
nu mai fure si cetateni sa fie in siguranta.Iar deviza lor era Cine nu este cu
noi este impotriva noastra una din devizele comuniste.Iar cea din zilele
noastra este una pro Basescu pe care o foloseste si el in campaniile sale
electorale cu care nea mintit furandu-ne 10 ani din viata din popor si bani
publici etc. Sa traiti BINE sau Sa traiti si MAI BINE aceste 3-4 cuvinte
spuse in vant si multe alte promisiuni cu care ne-au ademenit ca noi sa
punem stampila pe Basescu si sateliti lui.Greseala este a noastra si a
democratiei prost inteleasa si a oamenilor care au furat cat au putut iar noi
am stat cu mainile in san putand sa facem ceva si sa-I dam jos pe EI nu sa
strangem din dinti si sa spunem maine va fi mai bine,avand libertatea de a
protesta ce-a ce nu putem in perioada cumunista,infiintand un partid al
oamenilor de rand si sa-i tragem la raspundere pe ce-i care fura si cei care
ne-au adus in sapa de lemn.Asa multumim oamenilor care au murit pentru
a fi noi liberi pentru a ne fi tot noua mai bine si pentru a avea mai multe

cuprinsul bine cunoscut acela fiind COMUNISMUL.Deviziile contra Basescu

sunt mai multe decat firele de par pe care le mai are Basescu in acoperirea
dovleacului si ca mld. pe care le avem noi pe + in tara acelea fiind
nule.Cateva devize contra sa furam cu mandrie, ca nimeni alti sau
Scopul scuza mijloacele si multe altele.Aceste devize sunt dedicate celor din
parlament si guvern dar si celor care au puterea judecatoreasca.Deci in
comparatie perioada comunista era una mai dura,mai stricta,cu mai mult
belsug din punct de vedere al agriculturii al economii si al materii si
exportam deoarece aveam ce exporta,importam dar nu in cantitati foarte
mari si doar lucruri de buna calitate.Chinezi ne admirau pentru frigiderul
nostru patriot asa numitul FRAHN,masina de spalat,uscatorul Diana si
televizorul cu filmele jucate si produse George Nicolaescu si alti actori
renumiti aceste lucruri erau niste facilitati care nu ori si ce om si-l permitea
iar chinezi importau de la noi iar acum noi ii privim pe chinezi cu admiratie
pentru zgarieri norii pe care le au autostrazile si multe alte facilitati moderne
si avansate pe care ei le au dar noi.NU deaceea importam de la ei chiar si
seringi noi oare nu putem produce seringi?ce este asa greu sa se toarna un
plastic si un ac de inox in varf pentru a fi confectionat un ac.Peste tot in jur
MADE IN CHINA putem spune ca suntem sateliti Chinei.Oare ce putem face sa
fim si noi ca ei?Un presedine nou?Un premier nou?1,3 miliarde locuitori?(Bine
a spus cine a spus:SE MAI INTOARCE ROATA!)Sau niste oameni capabili
care sa-si ceara drepturile sa protesteza si sa conduca tara cu cap si sa se
gandeasca la oameni la toti oameni si la ziua de maine ce va fi cu ROMANIA si
ce va fi in ROMANIA.
Un sondaj arata ca aprox 35%-40% oameni ar dori sa se intoarca in comunism
sa aiba aceleasi lefuri,sa aiba un loc de munca,o casa dar si frica pe care o
aveau inainte si un conducator demn de tara numita ROMANIA si sa ne faca

Am dat jos comunismul sa ne fie mai bine dar nu ne este mai bine in
democratie.acum vom da jos democratia sa ne fie mai in assa numita
perioada?cum se va numi si ce se va intampla vom vedea daca se va produe
o noua revolutie sau oameni isi vor da seama de acele suflete care sau zbatut
pentru noi ca sa putem alege sa stim ce alege pentru a ne fie BINE si sa fie
LINISTE in tara.