1

1 din 9. Tu care esti?

Idealistii, afectuosii, castigatorii, romanticii, ganditorii, gardienii, optimistii, liderii si mediatorii sunt cele
noua tipuri de personalitate ale eneagramei. Ce este aceasta si cine esti tu cu adevarat poti sa afli din
psihotestul nostru.
Fiecare om are o personalitate de baza, dar in anumite circumstante poate imprumuta din calitatile sau defectele alteia.
Ce este eneagrama

Situata intre numerologie si psihologie, eneagrama (din grecescul ennea = cifra 9 si gramma =
figura, diagrama) este o metoda de analiza a caracterului bazata pe 9 tipuri de personalitate,
clasificate in functie de motivatiile interioare.
Eneagrama presupune ca exista 9 feluri de a simti si a de a reactiona, 9 tipare de gandire si de
decizie. Ne ajuta sa ne intelegem mai limpede propria personalitate. Se crede ca originea
eneagramei s-ar afla in invataturile lui Pitagora, care sustinea ca intreaga lume poate fi
explicata prin numerele de la 1 la 9. Cel care a reinventat eneagrama in epoca moderna (anii
1920) este G.I. Gurdjieff, filozof si mistic de origine armeana. Metoda a fost sistematizata
ulterior de filozoful sud-american Oscar Ichazo (anii 1960). Mult studiata si imbogatita,
eneagrama a devenit un sistem complex de determinare a personalitatii, care a castigat mii de
adepti, atat in mediul ezoteric, cat si in cel stiintific.
Cine sunt cei 9

Eneagrama este o diagrama cu 9 puncte distribuite pe circumferinta unui cerc si care

interactioneaza intre ele. Cele 9 puncte reprezinta 9 eneatipologii sau profiluri de
personalitate: idealistul, altruistul, realizatorul, originalul, investigatorul, loialul, entuziastul,
liderul si impaciuitorul. Diagrama este impartita in trei sectoare: Triada instinctelor
tipurile1, 8, 9; Triada gandirii tipurile 5, 6, 7; Triada sentimentelor tipurile 2, 3, 4.
Psihotestul personalitatii

1 Pentru a afla care este personalitatea ta de baza, noteaza sincer si spontan cu da sau nu
afirmatiile de mai jos, iar la sfarsit urmeaza instructiunile de interpretare a rezultatelor.
Ma straduiesc mereu sa fac cat mai bine ceea ce fac.
Nu pot sa ma abtin sa nu intervin cand vad o nedreptate.
Sunt exigent(a) cu mine, dar si cu cei din jur.
Adesea, gasesc destul de repede solutii pentru rezolvarea unei situatii.

Imi dau permanent silinta sa progresez.

Mi se pare destul de greu sa iert pe cineva.
Cand ma infurii, devin mai activa si mai eficienta.
2 Sunt o fire calda si prietenoasa.
Ii laud pe ceilalti cand eu consider ca isi fac bine treaba.
Mi-e mai usor sa daruiesc decat sa primesc.
Oamenii tind sa mi se confeseze, chiar si cei pe care ii intalnesc intamplator.
Mi-e greu sa exprim sentimente negative cu privire la cineva.
In conversatie, imi place sa am contact vizual.
Vreau ca ceilalti sa stie ca sunt cu adevarat importanti pentru mine.
3 Am suficienta energie pentru a rezolva problemele pe care le consider importante.
Cred ca sunt placuta si diplomata si stiu foarte bine ce vreau; tintesc cat mai sus.
Tot ce fac, fac bine.
Sunt tot timpul ocupata si nu pot sa stau fara sa fac nimic.
Stiu sa imi valorific calitatile si ma vand bine.
Nu-mi place sa vorbesc despre sentimentele mele.
In anumite situatii, cred ca scopul scuza mijloacele.
4 Imi place sa creez, sa inovez, sa inventez, am unele inclinatii artistice.
As vrea sa intalnesc partenerul perfect.
Ma simt atras(a) de lucruri neobisnuite sau greu de obtinut.
Uneori mi se face mila de mine cand ma gandesc la soarta mea.
Sunt gata sa ajut persoanele cu probleme.
In perioadele de adanca nemultumire am tendinte (auto)distructive.

Ma simt adesea neinteleasa.

5 Sunt gata oricand sa-mi imbogatesc cunostintele, sa invat lucruri noi.
Nu-mi place ca ceilalti sa imi stie problemele.
Ma pot descurca cu foarte putine lucruri.
De multe ori mi se intampla sa pot sa prevad cum se va derula o situatie in viitor.
Detest obligatiile sociale.
Sunt bine informat(a) si am opinii clare in legatura cu ce se petrece in lume.
Nu suport ca cineva sa incerce sa-mi controleze viata.
6 Nu pot sa las balta un lucru cand stiu ca ceilalti conteaza pe mine.
Imi place sa stiu totul dinainte, pentru a elimina orice indoiala.
Fac verificari repetate, sa ma asigur ca totul e in regula.
Am prieteni buni si un (o) partener(a) pe care ma pot bizui.
Nu-mi plac lingusitorii.
Uneori ii provoc pe ceilalti doar ca sa stiu pe ce pozitii ne situam.
Mi se intampla sa fiu impulsiva si sa reactionez pripit.
7 Reusesc sa atrag cu usurinta atentia asupra mea.
Reactionez aproape instantaneu la avansuri sau provocari.
Oamenii ma plac pentru umorul si optimismul meu.
Caut aventura, experientele noi si interesante.
Ma implic in multe, dar nu intotdeauna reusesc sa realizez ceea ce imi propun.
Imi plac relatiile pasionale si intense.
Ma plictisesc destul de repede.
8 Imi place actiunea si ma simt atras(a) de persoanele care traiesc intens.

In relatii, pretind onestitate si egalitate.

Par o persoana exigenta si autoritara, dar in realitate am un suflet bun.
Imi doresc sa fiu independent(a) financiar.
Uneori simt ca ii intimidez pe ceilalti.
Prefer sa am o relatie permanenta, in pofida conflictelor.
Pentru mine, independenta este foarte importanta.
9 Atrag prieteni care se simt in largul lor alaturi de mine.
Cand am o problema, am speranta ca va interveni ceva care sa aranjeze lucrurile.
Sunt toleranta si il iau pe fiecare asa cum este.
Sunt destul de distrata.
Am ambitii mai mari pentru partenerul meu (partenera mea) decat pentru mine.
Imi este greu sa ii spun omului in fata ce nu-mi convine.
In relatii, consider foarte important contactul fizic.
Interpretarea rezultatelor

Numara raspunsurile cu da de la fiecare dintre cele noua grupe. Noteaza la care dintre grupe
ai cele mai multe raspunsuri de da. Retine si grupa (grupele) situate pe locul al doilea ca
scor.
De exemplu, daca numarul maxim de raspunsuri da se gaseste in grupa 2, inseamna ca ai o
personalitate de baza de tip 2. Dar daca, sa zicem, la grupa 2 ai 6 raspunsuri de da si la
grupele 1 si 6 ai cate 5 raspunsuri de da, atunci ai unele trasaturi si de la grupele 1 si 6.
Tipurile de personalitate sunt mobile. Fiecare om are o anume personalitate de baza, dar in
anumite circumstante poate imprumuta din calitatile sau defectele altui tip de personalitate.
Astfel:
in situatii de destindere, diagrama integrarii face ca tipul 1 sa imprumute din calitatile
tipului 7, tipul 7, din calitatile tipului 5 etc., dupa schema: 1-7-5-8-2-4-1 si 9-3-6-9;
in situatii de stres, diagrama dezintegrarii face ca tipul 1 sa imprumute din defectele tipului
4, tipul 4 din cele ale tipului 2 etc., dupa schemele: 1-4-2-8-5-7-1 si 9-6-3-9.

Citeste mai jos tipul de personalitate care te defineste.

Idealistii/Perfectionistii

Personalitate Sunt oameni drepti, de cuvant, cu principii, care discern binele de rau. Au
talentul innascut de a gasi cai de ameliorare pentru orice situatie. Organizati, obiectivi si
muncitori, se straduiesc sa faca lucrurile cat mai bine, dar traiesc mereu cu teama sa nu
greseasca. Sunt perfectionisti lucru minunat pentru ceea ce gestioneaza sau creeaza, dar
incomod pentru linistea lor si a celorlalti. Nu stiu sa se relaxeze si sa delege responsabilitati,
se incarca excesiv, acumuland astfel frustrari. Sunt incapatanati, foarte critici si au impresia ca
stiu ce e mai bine si pentru ceilalti.
In situatii destinse evolueaza catre 7: pierd din incordare, au umor.
In situatii de stres evolueaza catre 4: devin furiosi si cred ca sunt neintelesi.
In dragoste sunt romantici si atrasi de persoane care au aceleasi teluri si apreciaza aceleasi
valori ca si ei. Sunt adeptii egalitatii si corectitudinii in viata de cuplu. Totusi, tind sa-si
idealizeze partenerul, iar cand acesta nu se ridica la inaltimea asteptarilor, devin foarte critici.
Il manipuleaza, facandu-l sa se simta vinovat ori deplasat.
Altruistii/Afectuosii

Personalitate Sunt prietenosi, calzi, empatici, percep foarte bine sentimentele si nevoile
celorlalti. Au multe relatii si darul de a pune oamenii in legatura. Generosi si saritori, sunt gata
sa-i sprijine pe ceilalti sa isi valorifice potentialul. In dorinta de a se face placuti, recurg
uneori la magulire, incearca sa-si transforme dusmanii in prieteni sau pot sa isi copleseasca
cunostintele cu sfaturi pe care acestea nu le cer sau nu le vor. Pot deveni dependenti, posesivi
sau manipulativi.
In situatii destinse evolueaza catre 4: isi apara mai bine nevoile si interesele.
In situatii de stres evolueaza catre 8: devin iritabili si pot fi chiar agresivi.
In dragoste cauta tandrete, intimitate, caldura, comunicare. Sunt facuti sa traiasca in cuplu.
Pot fi cand seducatori, cand agresivi, pot confunda dorinta cu afectiunea. Daca sunt respinsi,
devin insistenti si provocatori. Isi manipuleaza partenerul ghicindu-i nevoile si dorintele si
facandu-l, intr-un mod discret, sa depinda de ei.
Castigatorii/Pragmaticii

Personalitate Siguri pe ei, energici, ambitiosi si competenti, acestia sunt orientati spre succes.
Tind catre esaloanele administrative superioare sau catre fondarea propriei afaceri; vor sa
acceada la paturile sociale superioare. Stiu sa-si creeze o imagine, sa o promoveze, sa o
exploateze. Multi ii considera un model demn de urmat: ii inspira, ii motiveaza. Sunt plini de
farmec, deschisi, instruiti, diplomati si adaptabili. Calitatea lor de baza este eficienta. Dar pot

fi aroganti si vanitosi (de regula, isi neaga neimplinirile), iar cand interesele le-o dicteaza, sunt
calculati, oportunisti, falsi, lipsiti de scrupule.
In situatii destinse evolueaza spre 6, devin cooperanti si constienti de responsabilitatile fata
de ceilalti.
In situatii de stres evolueaza spre 9, inchizandu-se in ei, pierzandu-si increderea in propriile
capacitati.
In dragoste cauta un partener bine situat, demn de admiratie, competent, atractiv fizic. La
randul lor, vor sa fie doriti si admirati. Mizeaza mult pe propriul magnetism sexual.
Manipuleaza prin ademenire, de multe ori oferindu-i celuilalt imaginea pe care acesta doreste
sa o vada.
Originalii/Romanticii

Personalitate Sunt introvertiti, retrasi, sensibili, cu o bogata viata interioara si cu un fond

romantic accentuat. Ganditori, profunzi si deosebiti, au, de regula, puncte de vedere originale.
Calitatea lor de baza e unicitatea. Au emotii si intuitii foarte intense, sunt inspirati, talentati,
expresivi, iubesc frumosul si au darul de a pune o amprenta speciala asupra creatiilor, muncii
sau relatiilor lor. Sunt insa pesimisti, enigmatici, putin comunicativi, mereu nemultumiti. Au
tendinta sa se simta vulnerabili si sunt predispusi la depresie.
In situatii destinse evolueaza spre 1, devin mai organizati si orientati. Tind catre perfectiune
si optimism.
In situatii de stres evolueaza spre 2, iesind din centrarea interioara si orientandu-se catre altii,
ceea ce ii dezechilibreaza, ii face sa isi piarda autenticitatea.
In dragoste sunt romantici, cu sentimente profunde si intense. Cauta afectiunea sincera,
comuniunea si acceptarea. Acaparatori, vor sa fie cea mai importanta persoana din viata
partenerului. Au tendinta de a-l pedepsi pe celalalt, facandu-si lor insisi rau. Manipuleaza, prin
schimbarile de dispozitie, tinandu-si perechea mereu in garda.
Investigatorii/Ganditorii

Personalitate Acumuleaza neincetat informatii, vor sa stie totul. Dispun de o gandire

complexa, dar bine sistematizata, au talentul de a teoretiza, explica, sintetiza, simplifica. Ii pot
influenta pe ceilalti prin intermediul cunostintelor lor. Sunt vizionari, pot dezbate cu pasiune
un subiect, dar sunt deficitari la capitolul emotii. Le este greu sa interactioneze altfel decat in
planul ideilor. Sunt distanti, independenti, adesea excentrici, secretosi, izolati, dand impresia
ca isi ajung lor insisi si nu au nevoie de altii. Fac distinctie neta intre munca si viata personala.
In situatii destinse evolueaza spre 8 isi exprima mai clar sentimentele, gandesc rapid si
sintetic, isi impartasesc cunostintele sau le canalizeaza spre un tel.

In situatii de stres evolueaza catre 7 si sunt coplesiti de idei si reflectii, dar fara rezultate
concrete.
In dragoste cauta experienta, intensitatea, fuziunea. Isi pastreaza totusi un spatiu personal, la
care celalalt nu are acces. E posibil sa aiba anumite excentricitati sexuale intimitatea ar
putea echivala si cu impartasirea unor secrete. Manipuleaza aratandu-se cufundati in gandurile
si proiectele lor, detasandu-se afectiv de celalalt.
Gardienii/Scepticii

Personalitate Sunt oameni de incredere, placuti, muncitori, profund angajati fata de

obligatiile lor. Foarte orientati catre familie, echipa sau grup, sunt loiali si devotati,
functionand adesea pentru acestia in chip de ingeri pazitori. Dorinta permanenta de a
preintampina disfunctionalitatile si pericolele ii face sa fie prevazatori, suspiciosi si sceptici.
Uneori ii vedem in chip de avocat al diavolului, sustinand opinii contrare opiniilor
celorlalti, doar pentru a testa siguranta terenului. Cu vesnica lor inclinatie de a se indoi si de a
verifica, pot parea usor maniaci sau chiar paranoici Au un fond anxios.
In situatii destinse evolueaza catre 9: lasa garda mai jos si sunt mai adaptabili si flexibili.
In situatii de stres evolueaza spre 3: actioneaza pripit si incearca sa se poarte asa cum
asteapta ceilalti de la ei si dupa cum sunt in realitate.
In dragoste sunt sentimentali si devotati. Cauta stabilitatea, increderea, impartasirea valorilor.
Fac eforturi sa arate bine, sa fie aprobati, iar atunci cand nu sunt siguri pe ei se pot ascunde
sub masca seductiei ori a racelii, ba pot deveni chiar agresivi. Manipuleaza plangandu-se,
acuzand sau testand devotamentul partenerului.
Optimistii/Norocosii

Personalitate Lumea ii place pentru ca sunt fermecatori, sociabili, optimisti, exuberanti,

spontani si plini de umor. Sunt talentati in multe domenii si pot fi foarte prolifici, dar nu prea
sunt eficienti. Au o problema cu rabdarea si disciplina. Iubesc nespus de mult libertatea, cauta
mereu experiente palpitante, isi risipesc fortele sarind de la una la alta. Totusi, au suficient de
mult simt practic pentru a-si aranja viata cat mai bine si un fler iesit din comun pentru
depistarea ocaziilor favorabile. Li se reproseaza frecvent ca sunt lacomi, egoisti, superficiali,
oportunisti sau lipsiti de cuvant.
In situatii destinse evolueaza spre 5: cad mai greu prada tentatiilor si se pot concentra pe un
numar limitat de proiecte, pe care le si finalizeaza.
In situatii de stres evolueaza spre 1: devin rigizi si incapatanati, nerabdatori.
In dragoste tind sa infrumuseteze realitatea. Cauta varietate, aventura, legaturi incitante. Vor
sa culeaga spuma, amanand responsabilitatile. Adeseori reusesc, gratie unui farmec
indiscutabil. Manipuleaza prin sarm, fantezie si hiperactivitate.

8
Liderii/Competitivii

Personalitate Au vointa, tarie de caracter, forta. Puternici, cu resurse, hotarati si ambitiosi,

ajung intotdeauna unde vor. Isi mobilizeaza energiile pentru cauze marete, rastoarna
obstacolele din drum, stiu sa se bata. Pot duce poveri uriase pe umeri, pot gestiona proiecte
ample si dificile. Sunt directi, spun ce gandesc, isi apara apropiatii, sunt loiali si generosi. Au
un temperament vulcanic: pot fi lipsiti de tact, imperativi, agresivi, razbunatori, tiranici,
inclinati spre excese. Merg adesea pe principiul totul sau nimic.
In situatii destinse evolueaza spre 2, iar atunci isi folosesc forta pentru a-i motiva pe ceilalti.
Devin mai sociabili si mai deschisi fata de anturaj.
In situatii de stres evolueaza spre 5, se inchid in ei si nu mai comunica.
In dragoste pun pret pe intensitate, loialitate si compatibilitate sexuala. Iubesc profund, se
daruiesc cu totul, sunt capabili sa rastoarne muntii pentru omul iubit, dar sunt suspiciosi si vor
dovezi de credinta. Pot dezvolta obsesii sau dependente afective. Manipuleaza prin impunerea
vointei, prin control emotional, financiar ori sexual.
Impaciuitorii/Mediatorii

Personalitate Receptivi, binevoitori, placuti si calmi, sunt o companie agreabila si un factor

de echilibru in comunitate. Au darul de a-i asculta si intelege pe ceilalti fara sa-i judece, de a
concilia puncte de vedere divergente, de a manui compromisul si consensul. Sunt senini,
optimisti, toleranti si creativi, iubesc stabilitatea si armonia. Dar evitarea conflictelor ii poate
face sa evite si luarea unor decizii necesare. Pot ajunge indolenti si incapatanati.
In situatii destinse evolueaza spre 3, sunt mai dinamici si mai coerenti.
In situatii de stres evolueaza spre 6, devin sceptici, incep sa se indoiasca de toate si pot sa
dezvolte mici manii.
In dragoste viseaza la legatura romantica perfecta, la armonie, siguranta afectiva si confort.
Au asteptari mari de la partener, dar la fel de bine il pot idealiza, negand evidente neplacute.
Trec dintr-o relatie intr-alta, nu se pot decide intre doua, evita clarificarile. Manipuleaza prin
diplomatie si rezistenta pasiva, dar tenace.

Frica ngrdire a libertii

Cnd ai credin adevrat n Dumnezeu i dragoste curat, faci orice i nu-i este fric;
dar dac nu ai dragoste curat i credin adevrat, i este fric s faci i binele.
n anul 1996, am participat mpreun cu ali 45 de colegi la o tabr studen easc n insula
Corfu. Cele dou sptmni de dialog, rugciune, vizite, sport, au rmas o amintire de neuitat.
Serile le petreceam n dialoguri de toate genurile dar i n dialoguri de suflet. n tabr se afla

pentru a ne rspunde ntrebrilor printele Gavriil, un printe grec care tia romnete, delegat
al Mitropolitului Timotei de Kerkira (Corfu). ntr-o sear doi tineri dintr-ai notri, un biat i o
fat, s-au apropiat de grupul misticilor i l-au ntrebat cu un aer glume pe printele Gavriil:
- Printe, este pcat dac un biat i o fat se plimb inndu-se de mn? ntrebarea ne-a
surprins pe toi, inclusiv pe printele. Noi discutam acolo despre vieuirea n Sfntul Munte
Athos i despre rugciune cnd prietenul nostru, pleosc cu bul n balt. Printele i-a revenit
primul i a rspuns uor iritat, cu accentul su grecesc.
- ntrebri mai pui tu! tu nu nelegi!? Ia aminte: cnd ai credin adevrat n
Dumnezeu i dragoste curat, faci orice i nu-i este fric; dar dac nu ai dragoste curat i
credin adevrat, i este fric s faci i binele.
mi vin adesea n minte aceste cuvinte: Dac nu ai dragoste curat i credin adevrat i este
fric s faci i binele. Ne este fric s facem i binele. Frica ne mpiedic s punem n lucrare
darurile primite de la Dumnezeu. Viaa trece i noi nu facem ceea ce puteam s facem. Nu ne
folosim libertatea de a face binele dect ntr-o foarte mic msur. Frica st cu siguran n
calea unei viei trite cu intensitate, ceea ce are ca rezultat o via mediocr. Teama este o
patim care duce la o via lipsit de roade. Frica de a ntreba, de a vorbi, ne ine izola i i n
afara edificrilor ce vin din nelegerea lucrurilor i din cunoatere. Tinerii se tem s nu pice
examenele i nici nu se mai prezint la ele. Cei cstorii din frica de efort i de angajare, de
ce va urma, se tem s dea natere la copii. Unii se tem de ce o s le ofere viitorul i doresc s-l
cunoasc dinainte. Astfel, merg pe la ghicitori pentru a ncerca s previn lucrurile rele ce li sar putea ntmpla. Nu puini sunt cei ce din fric nu reuesc s ia decizii importante pentru
viaa lor; le este fric s se cstoreasc, s se angajeze, s nceap proiecte noi. Omul care
triete cuprins de frici, nu este un om liber.
Libertatea noastr este adesea ngrdit. Libertatea poate fi mprit simplist n interioar i
exterioar. Un om ntemniat este privat de libertatea exterioar. Chiar dac este obligat s
locuiasc ntr-o celul strmt, spiritual poate ns s rmn liber; poate crea, poate imagina,
se poate ruga, i poate aminti. Spiritul su lucreaz, se mic, se poate ntlni cu Dumnezeu.
Surprinztor, muli deinui au afirmat c n perioada de detenie au fost mai liberi dect afar.
Printele Arsenie Papacioc i printele Iustin Prvu relateaz c cele mai mari bucurii, cele
mai intense experiene spirituale le-au trit n temniele comuniste. Libertate spiritual i o
experien inedit, de care nu a avut parte n libertate, triete i Dantes n Contele de Monte
Cristo al lui Alexandru Dumas. Marinar simplu, ajuns n temnia de la Chateau dIf, are pentru
prima oar n via, alturi de abatele Faria, prilejul unei elevaii culturale i spirituale.
Libertatea interioar este ngrdit de pcat, de lipsa cunoaterii i de fric. Nu am gsit
undeva aceast categorisire a lucrurilor care ngrdesc libertatea interioar a omului, dar am
gsit toate acestea, pcatul, netiina i frica, tratate separat n cr ile pe care le-am citit sau n
dialogurile pe care le-am avut n diferite ocazii cu prini duhovniceti. C pcatul te face rob
auzim foarte adesea. Omul dependent de droguri, de jocurile de noroc sau de fumat nu este
liber, este rob. Andre Malraux spune: opusul patimii nu este virtutea ci libertatea, artnd c

10

patima suprim libertatea ptimaului. Necunoaterea, ngrdete i ea libertatea. Un om care

nu cunoate engleza nu are libertatea de a conversa cu un vorbitor de limb englez.
Necunoaterea are un impact mult mai dur i cu efect venic n viaa duhovniceasc atunci
cnd este vorba despre cuvntul lui Dumnezeu. Un om care nu a citit Noul Testament nu
poate nelege bine care sunt ateptrile lui Dumnezeu vis-a-vis de umanitate, vis-a-vis de
viaa lui. i, sunt puini oameni care au citit Scrisoarea de dragoste a lui Dumnezeu ctre
oameni, Noul Testament, n ntregime.
Frica, al treilea lucru care ngrdete libertatea omului, ne domin i ea via a. Societatea este
dominat de frici. Dei nu traversm timpuri de rzboi, nu trim n zone sau situa ii
periculoase, noi oamenii trim predominant n fric. Spunem i n cazul fricii, parafrazndu-l
pe Malraux: opusul fricii nu este curajul ci libertatea. Frica ngrdete. Dac ntrebm pe
cineva, mai cu seam pe un tnr:
- Eti liber? putem auzi, destul de des:
- Normal c sunt liber. Fac ce vreau, firete c sunt liber.
n fapt, nu suntem att de liberi precum credem. Suntem ngrdii de patimi, de necunoa terea
Adevrului i de frici. Ne-am dori s fim liberi dar libertatea se ctig n timp i cu efort.
Exist i o fric bun, o fric binecuvntat? Da. Frica de a nu-L supra pe Dumnezeu, frica
de pcat cci acesta ne desparte de Dumnezeu. Este singura fric admis i singura
dependen admis, dependena de infinitatea lui Dumnezeu, de Dumnezeu cel necuprins.
Este singura dependen care ne deschide spre nesfrit, care ne elibereaz. Celelalte frici?
Frica de moarte, de btrnee, de srcie, de a pierde locul de munc, de a rmne singur, de
nereuit, de necunoscut, de a vorbi n public, de ridicol, de boal, de ef, de a rmne
necstorit, frica de a face lucrurile imperfect (perfecionismul), toate ar fi bine s fie
depite. De ce este nevoie s le depim? Pentru c frica este o patim. Frica paralizeaz
iniiativele, elanurile spre desvrire, ncetinete sau blocheaz activitatea omului, inhib n
multe mprejurri exercitarea darurilor primite de la Dumnezeu. Este duntoare pentru
evoluia i lucrarea duhovniceasc a omului. Adaug i faptul c imaginaia are i ea un rol n
exacerbarea fricii. Imaginaia prezint aciunea pe care o are omul de ndeplinit ca foarte grea,
plin de primejdii sau chiar imposibil.
Cum scpm de fric? Scpm de fric iubind. n iubire nu este fric, ne spune sfntul Ioan
Evanghelistul, ci, iubirea desvrit alung frica. (I In. 4,18). Mai cum? Cernd lui
Dumnezeu s ne druiasc credin puternic. Credina neclintit nu primete bntuielile
fricii, ne spune Evagrie Ponticul. La tmduirea de fric ajut i buna cunoa tere de sine dar
ismerenia.
Doamne ajut-ne s ne eliberm de frica cea rea, pentru a putea intra n comuniune cu Tine i
cu oamenii, pentru a pune n lucrare darurile primite, pentru a ndrzni s facem binele.
Cu frica lui Dumnezeu, cu credin i cu dragoste, s ne apropiem.

11

12

Prin credintaparintilor

Intre imnurile crestine, exista unul al carui refren este sfasietor pentru o anumita categorie de
parinti:
Voi, parinti, va luati copiii !
Ei de Domnul v-au fost dati;
Spre izvorul mantuirii,
Sa-i intoarceti , va luptati !
Copil fiind, cantam acest refren cu textul putin modificat:
Voi copii, va luati parintii !
Ei de Domnul v-au fost dati
Modificarea textului era justificata de faptul ca in perioada aceea, tatal meu era strain de
Dumnezeu si de viata de credinta. Desi fusese nascut intr-o familie crestina, datorita
greutatilor vietii si presiunilor facute asupra crestinilor in perioada anilor 50, tatal meu a
pierdut legatura vie cu Dumnezeu si biserica Sa. Timp de peste trei decenii, el a trait
experienta fiului risipitor. Il vedeam uneori plangand in camera lui, aparent fara motiv, iar
cand il intrebam de ce plange, tacea. Imi dadeam seama ca Duhul lui Dumnezeu se lupta cu
el, ca urmare a rugaciunilor si lacrimilor mamei. Dupa trei decenii de ratacire prin pustiul
lumii, Duhul Sfant l-a biruit si multumesc lui Dumnezeu ca astazi nu mai trebuie sa cant
refrenul amintit cu textul modificat Trebuie, totusi, sa-l cant inca, alaturi de alti parinti
indurerati, asa cum este scris in textul original
In Luca 8, 40-56, se gaseste relatarea bine cunoscuta a invierii fiicei lui Iair, precum si
vindecarea femeii bolnave de 12 ani. Ce credeti ca au in comun cele doua suflete vindecate,
in afara de faptul ca vindecarea a facut-o Acelasi Iisus si a avut loc in aceeasi zi ?
Iair era un fruntas al sinagogii ( nu un anonim oarecare ! ), un fariseu devotat lui Dumnezeu si
credintei, probabil avand o varsta tanara, daca ne gandim ca fetita lui avea 12 ani. Acestui

13

barbat credincios i se naste o fetita- o adevarata raza de lumina in caminul sau. Toata grija,
toata puterea si priceperea, toate mijloacele de care dispunea Iair le-a investit ca sa-si cresca
fetita in credinta cea adevarata, avand un stil de viata sanatos si respectand cu scrupulozitate
toate randuielile rabinice. Timp de 12 ani, Iair s-a straduit sa-si creasca fetita intr-o stare de
deplina sanatate fizica si spirituala. Dar, dupa acesti ani, el isi vede toate eforturile esuand: la
12 ani, fetita lui Iair se imbolnaveste si moare. Moare nu numai fetita, ci si ceva din launtrul
sau
Femeia bolnava era o anonima. De 12 ani se chinuia cu o problema de sanatate pentru care isi
cheltuise intrega sa agoniseala. A incercat orice tratament care i s-a sugerat, a umblat pe la toti
medicii de care auzise, dar totul fusese in zadar. Ajunsese in pragul disperarii. Femeia avea o
hemoragie fara leac si, zi de zi, ea simtea cum viata i se stinge lent.
Aici se afla punctul comun al celor doua suflete: desi aveau probleme cu totul diferite, cei doi
ajung , dupa ce epuizeaza toate posibilitatile omenesti, sa capituleze. Dupa 12 ani Si cand ei
sunt gata sa se prabuseasca in disperare, intervine Mantuitorul care aduce vindecare si viata.
Intrebarea mea este urmatoarea: pe baza credintei cui a inviat-o Iisus pe fiica lui Iair ?
Desigur, nu pe baza credintei fiicei, caci ea era moarta. Credinta tatalui a fost cea care a
miscat bratul divin, readucand-o la viata.
Nu te teme, crede numai si ( fiica ta ) va fi tamaduita.- sunt cuvintele de incurajare primite
de Iair din partea Mantuitorului. ( vers. 50 )
Nu vi se pare un lucru extraordinar de incurajator ?
Biblia ne invata ca cel neprihanit va trai prin credinta lui ( Habacuc 2,4 ) Nu prin credinta
altuia, ci prin credinta lui !
Dupa ~ 500 de ani, apostolul Pavel intelege altfel acest adevar. Citandu-l pe Habacuc, Pavel
omite pronumele personal lui: cel neprihanit va trai prin credinta ( Romani 1,17 ). Fara
lui! Prin credinta si atat ! In aceasta omisiune voita facuta de marele teolog al crestinatatii,
se gaseste o mare incurajare pentru toti parintii care se roaga pentru copiii lor inca risipitori,
pentru toti copiii care se roaga pentru parintii lor inca risipitori, pentru toti cei care mijlocesc
in rugaciune pentru cineva drag, pe care vor sa-l stie la adapostul mantuirii.
Daca Biblia nu ne-ar oferi si exemple care sa intareasca aceasta idee, am putea spune ca este
vorba doar despre o neintelegere teologica. Din fericire pentru noi, ne-au fost date suficiente
exemple biblice, in afara invierii fiicei lui Iair, exemple care ne incurajeaza sa speram in ciuda
tuturor aparentelor. Iata cateva:
1. Luca 7, 1-10: Vindecarea robului unui sutas

14

Sutasul roman ne apare in Cuvantul lui Dumnezeu ca fiind un om cu totul deosebit. Desi era
un ostas, ne surprinde grija si dragostea pe care o manifesta fata de un sclav. Daca tinem cont
de mentalitatea lumii antice fata de statutul sclavilor, este cu atat mai surprinzatoare grija
acestui militar de cariera fata de aceasta categorie de oameni. La rugamintea sutasului roman,
Mantuitorul intervine si-l vindeca pe robul sau.
Se pune din nou intrebarea: pe baza credintei cui a fost vindecat sclavul?
Cuvintele de apreciere pe care Domnul le-a rostit in acea ocazie fata de credinta sutasului nu
mai lasa loc de niciun comentariu: Va spun ca nici chiar in Israel n-am gasit o credinta
atat de mare(vers.9).
2. Matei 15, 21-28: Vindecarea fiicei femeii siro-feniciene
In putine ocazii, Mantuitorul a parasit teritoriul obisnuit de lucru si s-a indreptat spre locuri in
care stia ca cineva avea nevoie urgenta de ajutor. Asa se face ca El, impreuna cu ucenicii Sai,
strabat ~ 80 de km spre nord, in tinutul Tirului si al Sidonului, pentru a veni in ajutorul acestei
femei. Ceea ce este demn de retinut este modul in care femeia aceasta I se adreseaza
Mantuitorului: Doamne, Fiul lui David In acea vreme, a spune despre cineva ca este Fiul
lui David insemna a-I recunoaste mesianitatea.
Cererea femeii- aceea de a-i fi vindecata fetita- ii este implinita. Din nou se ridica intrebarea:
pe baza credintei cui a fost vindecata fetita femeii ? Cuvintele de apreciere ale Mantuitorului
fata de credinta femeii nu lasa nicio urma de indoiala :
Atunci Iisus i-a zis: O femeie, mare este credinta ta ! Faca-ti-se cum voiesti. Si fiica ei
s-a tamaduit chiar in ceasul acela. ( vers. 28 )
3. Evrei 11, 23: Salvarea lui Moise
Prin credinta a fost ascuns Moise trei luni de parintii lui, cand s-a nascut A cui era
credinta despre care se vorbeste aici ? A lui Moise ? In cazul unui prunc de trei luni nu putem
vorbi de credinta. Este vorba, desigur, de credinta parintilor lui Moise, credinta pe care
Dumnezeu a onorat-o , salvandu-l pe copil si calauzindu-l apoi pe tot parcursul vietii.
Aceasta e credinta pe care Dumnezeu o astepta de la noi, parintii care traim la sfarsit de istorie
! Cat de avantajati suntem noi fata de parintii lui Moise: ei erau saraci, robi intr-o tara straina,
fara BiblieNoi nu suntem nici atat de saraci, nici robi si nici exilati, iar in ce priveste
Cuvantul lui Dumnezeu, il avem din belsug in casele noastre. Cu toate acestea, credinta
noastra poate sa fie comparabila cu a lor ?
4. Marcu 9, 14-29: Vindecarea unui copil demonizat
In timp ce Domnul se afla pe munte impreuna cu trei dintre ucenicii Sai, in vale, un tata ajuns
la culmea deznadejdii vine cu fiul sau demonizat la ucenici si le cere sa-l vindece . Esec total !

15

Ucenicii nu reusesc, iar putina credinta a tatalui incepe sa tremure. La revenirea

Mantuitorului, tatal vine inaintea lui cu aceeasi cerere, insa cu inima indoita datorita esecului
anterior:
Invatatorule, am adus la Tine pe fiul meu, care este stapanit de un duh mutDaca poti
face ceva, fie-ti mila de noi si ajuta-ne. ( vers. 17 si 22 up. )
Iisus il mustra pentru slaba lui credinta, insa nu lasa ca acesta credinta sa se stinga definitiv:
Tu zici:Daca potiToate lucrurile sunt cu putinta celui ce crede ! ( vers. 23 )
Parintele isi da seama de pericol. Devine constient ca daca nu are credinta suficienta, copilul
sau va ramanea condamnat pentru tot restul vietii, de aceea striga din tot adancul sufletului
sau zbuciumat:
Cred, Doamne, ajuta necredintei mele ! ( vers. 24 )
Parinti ! Cand simtiti ca ati obosit in credinta, cand diavolul va sopteste ca v-ati rugat destul
pentru copiii vostri, cand el va sugereaza ca Dumnezeu nu aude rugaciunile voastre, cand va
simtiti prea pacatosi ca sa va asculte rugaciunea, cand dupa un an, cinci ani, zece ani sau
treizeci de ani nu vedeti nicio speranta de intoarcere a copiilor vostri, strigati ca si tatal acela:
Cred , Doamne, ajuta necredintei mele !
In Biblie ne-au fost lasate cateva fagaduinte pretioase pe care ar trebui sa le strangem in
camarile sufletului ca pe niste comori de mare pret. Sa citim cateva dintre ele si sa-L credem
pe Dumnezeu pe cuvant!
1. Isaia 49, 24-25: Se poate lua prada celui puternic ? Si poate sa scape cel prins din
prinsoare ? Da, zice Domnul, prada celui puternic ii va fi luata si cel prins de asupritor va
scapa, caci Eu voi lupta impotriva vrajmasilor tai si voi scapa pe fiii tai .
Daca cel puternic este pacatul , iar prada lui sunt copiii nostri, fagaduinta este ca Dumnezeu
ii poate scapa. Cu o conditie insa: parintii sa creada acest lucru. Aici este marea problema,
caci adesea parintii isi pierd speranta. Se roaga un timp pentru copiii lor, poate un an, poate
zece, poate mai mult, dar nevazand niciun semn de indreptare, niciun raspuns la rugaciunile si
lacrimile lor, in cele din urma ajung sa creada ca intr-adevar copiii lor sunt pierduti. Cand
parintii isi pierd speranta si inceteaza sa se mai roage pentru copiii lor, ei sunt intr-adevar in
mare pericol.
In ziua mantuirii, se va vedea ca multi copii se vor fi pierdut pentru vesnicie, deoarece parintii
lor au obosit in mijlocirea lor pentru copii, iar credinta lor a fost slaba. Prea slaba pentru a
misca bratul divin
Pasajul citat mai sus easte precedat de o alta fagaduinta pretioasa: ca sa stiti ca Eu sunt
Domnul si ca cei ce nadajduiesc in Mine nu vor fi dati de rusine. ( Isaia 49, 23 up. )

16

2. Ieremia 31, 16-17: Asa vorbeste Domnul: Opreste-ti plansul, opreste-ti lacrimile din
ochi, caci truda iti va fi rasplatita, zice Domnul. Ei se vor intoarce iarasi din tara
vrajmasului. Este nadejde pentru urmasii tai, zice Domnul. Copiii tai se vor intoarce in
tinutul lor.
Truda iti va fi rasplatita- ne fagaduieste Dumnezeu. Aceasta inseamna ca orice efort
facut in frageda copilarie, orice invatatura data, orice rugaciune si orice lacrima varsata pentru
copiii nostri va fi ca o samanta ce va incolti la timpul potrivit. Poate ca ea va incolti nu atunci
cand dorim noi. Poate vor trece ani multi , poate ca parintii se vor odihni in mormant fara sa
vada rodul credintei lor, insa samanta va incolti cu siguranta si truda parintilor va fi rasplatita.
Sunt convins ca in Imparatia cerurilor va fi o reuniune speciala a acelor parinti care au murit
inainte de a-si vedea truda pentru copiii lor rasplatita. Ce bucurie va fi atunci !
De ce obosesc uneori parintii in rugaciunile lor pentru mantuirea copiilor lor ? Cand
Satana ii ispiteste pe copii, amagindu-i cu comorile inselatoare ale acestui pamant, el are o
ispita si pentru parinti: aceea de a taia legatura de iubire cu copiii lor. Cand il vezi pe copil
sfidand ani de-a randul toate sfaturile pe care i le dai cu toata dragostea, cand il vezi alegand
mereu ceea ce este contrar vointei lui Dumnezeu si a propriei lui fericiri, se intampla adesea
ceva ciudat in inima parintelui, ceva ce n-ar trebui sa se intample: legatura sa de iubire cu
copiii lui incepe sa slabeasca. Nu trebuie sa-i ingaduim vrajmasului sa ne ispiteasca in felul
acesta !
Credinta nestramutata in Dumnezeu si iubirea neobosita fata de copii, indiferent ce ar face si
unde s-ar afla, sunt doua comori la care trebuie sa tinem, chiar daca s-ar prabusi cerul peste
noi.
E o raspundere infricosatoare sa fii un parinte crestin! Parinti pacatosi dau nastere la copii cu
tendinte pacatoase, dar pe care trebuie sa-i educe in neprihanire. De cate ori nu gresim, ca
parinti ! Folosim uneori metode gresite in educatie; suntem, fie prea ingaduitori, fie prea
severi cu copiii nostri. De aceea, nu este nicio dovada de slabiciune din partea unui parinte ca
el sa-si ceara iertare de la proprii lui copii, daca a gresit. Atunci copiii vor intelege ca suntem
sinceri in dorintele nostre si increderea lor in parintii lor va creste.
Un lucru practic pe care il poate face orice parinte pentru copiii sai plecati din caminul
parintesc: Iov 1, 4-5: Iov aducea pentru fiecare dintre copiii sai o jertfa. Iov se ruga pentru ei.
Nu la general, nu formal, ci pentru fiecare din ei Biblia ne incurajeaza invatandu-ne ca
parintii sunt niste mijlocitori puternici pentru copiii lor. Noi nu putem explica toate
mecanismele rugaciunii de mijlocire, nu putem intelege toate parghiile pe care rugaciunea
unui parinte le poate pune in miscare, insa un lucru este cert: rugaciunea parintelui pentru
copiii sai este deosebit de puternica.
Se poate lua prada celui puternic ? Se mai poate smulge prada din gura vrajmasului, chiar
daca au trecut 10, 20, 30, 50 de ani ? Iata o experienta reala, publicata in revista Guide

17

pentru juniori, in 28 iunie 1986 sub titlul O mie de cai. Autoarea se numeste Josefina
Camilton Edward, ea insasi un erou al povestirii, misionar pentru mai multi ani in Africa.
Autoarea da timpul inapoi pana in 1902, cand parintii ei au cunoscut adevarul biblic si au
primit botezul intr-o biserica din statul Michigan. Dupa doi ani se naste Josefina , al 10-lea
copil al familiei. Era o jucarie vie pentru restul familiei, dar mai ales pentru Bill, fratiorul ei
incarliontat in varsta de zece ani. Bill era un baiat deosebit de sensibil si cuminte. Il ajuta pe
tatal sau in pravalia acestuia, lucru ce era rasplatit de tatal cu cate 50 de centi la sfarsitul
fiecarei saptamani. Primul lucru pe care il facea Bill dupa ce primea centii era sa puna de o
parte zecimea din cei 50 de centi, apoi se ducea in mahala si cumpara dulciuri de 25 de centi
pentru prietenii sai saraci. Era cunoscut ca Bill, cel cu inima mare.
Intr-o zi, tatal se sfatuieste cu sotia sa ce sa faca pentru educatia copiilor lor. Tatal ar vrea sa-i
dea pe copii la o scoala a bisericii, insa sotia se opune, pe motiv ca nu sunt conditii prea bune
la acea scoala. Prin urmare, copiii sunt dati la o scoala publica. Urmarile apar imediat: copiii
incep sa invete dansul, iar Bill este atras de anturaj spre tutun si bautura. Acasa apar
framantari si Bill se revolta: Nu ma intereseaza religia voastra. Ramaneti voi cu sabatul
vostru! De abia asteapta sa plece de acasa.
Treptat, copiii pleaca de acasa. Una din fete fuge si se face actrita. Alta fuge cu o pramatie si
incepe o viata de chefuri si dezmat. Bill devine functionar public la o corporatie de cai ferate,
are o cariera de succes si banii, tutunul, bautura, petrecerile devin parte din viata lui. Niciun
gand pentru Dumnezeu
Parintii sunt cum nu se poate mai indurerati: din zece copii, opt sunt pierduti. Cand Josefina
implineste noua ani, are loc o noua consfatuire in familie. De data aceasta, mama e de acord
ca ea sa urmeze cursurile unei scoli a bisericii- un colegiu misionar. Josefina creste, termina
scoala si se casatoreste cu un misionar cu care pleaca pentru mai multi ani in Africa. Parintii
au sufletul impartit intre bucuria de a o avea pe Josefina si sotul ei credincios si durerea de a-i
sti pe opt din copiii lor pierduti in lume.
Apoi moare mama, iar dupa un timp, moare si tatal, fara sa vada un raspuns la rugaciunile lor
de o viata. In Africa, in jurnalul Josefinei se poate citi adesea: Astazi- post si rugaciune
pentru Bill. Sotia lui Bill- Marie- aude emisiunile de la Vocea profetieisi se preda
Domnului. Bill nu o impiedica, insa el nu face nicio schimbare.
In Africa, Lowell, sotul Josefinei, se imbolnaveste de febra neagra si moare la scurt timp dupa
intoarcerea in tara. Bill telefoneaza: Josefina, iarta-ma, dar nu pot veni la inmormantare. Am
tinut pre mult la Lowell. E unul din cei doi pe care sigur Dumnezeu ii va lua in cer. Dar
cine e al doilea?- intreaba Josefina . Bill raspunde: Tata, desigur. Acel tata cu care fusese
in conflict si de care abia astepta sa se desparta.
Indurerata dupa pierderea sotului, Josefina este invitata de conducerea bisericii sa pastoreasca
o comunitate, insa ea refuza oferta. Apoi o accepta. Este chiar saptamana de rugaciune si
Josefina se intreaba ce sa faca . Urca la amvonul bisericii si povesteste fratilor ei de credinta

18

despre Bill. Cu totii se hotarasc , dupa ce isi marturisesc pacatele si isi rezolva diferendele, sa
se roage pentru Bill. O saptamana de rugaciune pentru BillJoia urmatoare, Josefina
primeste de la Marie, sotia lui Bill, o scrisoare in care este anuntata ca Bill si-a ars toate
tigarile si a indepartat tot alcoolul din casa.
Trece inca o luna de rugaciune pentru Bill si, intr-o dimineata, primeste un telefon de la
Marie, in care ii povesteste ce s-a intamplat. Intr-o dimineata, vede usa sufrageriei
intredeschisa, intra si il vede pe Bill in halat, plangand in hohote. Ce s-a intamplat, Bill?
Nu, nu a fost o halucinatie. Cheama repede pastorul si va voi povesti!
Pastorul vine in graba si Bill povesteste cum, in acea dimineata, isi citea ziarul. Deodata, o
Fiinta maiestoasa, dar cu chipul bland, se aseaza langa el, isi pune mainile strapunse pe
genunchii lui Bill si-i spune cu o voce dulce: Bill, am favoarea sa-ti fac o cerere. Orice,
Doamne Bill, am o mare povara, o mare sarcina de indeplinit inainte de a veni a doua
oara. Sa ma refer numai la tine: trebuie sa dau raspuns la mai mult de 50 de ani de rugaciuni
ce s-au inaltat numai pentru tine. Tatal tau si mama ta zac pe patul lor de pulbere si nu mai
pot nadajdui sa te vada in imparatia Mea. Dar, Bill, vreau sa le prilejuiesc bucuria de a te
vedea punandu-ti cununa pe cap. Ah, vreau sa vad cat de fericiti vor fi ei atunci !
Bill se prabuseste. Nu mai spune nimic. Inima ii e zdrobita. Insusi Mantuitorul s-a coborat la
el, pacatosul, razvratitul. In acea dimineata, Bill se prabuseste la piciorul crucii: Doamne, iti
apartin.
Si toate acestea, dupa 50 de ani
Se poate lua prada celui puternic? Poate sa scape cel prins din prinsoare ?
Da, zice Domnul, prada celui puternic ii va fi luata si cel prins de asupritor va scapa. Caci
Eu voi lupta impotriva vrajmasilor tai si voi scapa pe fiii tai. ( Ieremia 31, 17 )
Sa nu obosim niciodata in a crede in puterea si in providenta divina ! Acolo unde noi, ca
parinti, nu mai vedem nicio cale de salvare pentru copiii nostri, Dumnezeu mai are mii de cai
prin care poate lucra la salvarea lor. Credem lucrul acesta ?
Credem, Doamne, ajuta necredintei noastre !

De ce obosesc uneori parintii in rugaciunile lor pentru mantuirea copiilor lor ? Cand
Satana ii ispiteste pe copii, amagindu-i cu comorile inselatoare ale acestui pamant, el are o
ispita si pentru parinti: aceea de a taia legatura de iubire cu copiii lor. Cand il vezi pe copil
sfidand ani de-a randul toate sfaturile pe care i le dai cu toata dragostea, cand il vezi alegand

19

mereu ceea ce este contrar vointei lui Dumnezeu si a propriei lui fericiri, se intampla adesea
ceva ciudat in inima parintelui, ceva ce n-ar trebui sa se intample: legatura sa de iubire cu
copiii lui incepe sa slabeasca. Nu trebuie sa-i ingaduim vrajmasului sa ne ispiteasca in felul
acesta !
Credinta nestramutata in Dumnezeu si iubirea neobosita fata de copii, indiferent ce ar face si
unde s-ar afla, sunt doua comori la care trebuie sa tinem, chiar daca s-ar prabusi cerul peste
noi.

RO52RNCB0667110776150001
PETRU ANDREI la BCR
La ce ora ii am in cont?

20

Chat Conversation End

Mesaj microbiologie - sem I - 2015 (de transmis ca atare, colegilor)
Bun seara,
Sunt deja multe zile de cnd era cazul s trimit acest mesaj. Dac nu - ulterior nu se mai poate
trimite (pentru c interfer cu Ajunul Naterii Mntuitorului).
n aceste zile ne aflm de o perioad care multora dintre voi nu spune (din pcate) mai nimic.
Fa de cei care s-au jertfit pentru voi, pentru noi, reacia este att de departe de ceea ce ar
trebui s fie (cel puin reacia care este vizibil). Pcat.
n data de 19.12. doar 7 studeni au venit s aduc un mic omagiu celor care sunt ngropai n
Cimitirul Eroilor poate c n alte zile au mers i ali colegi. Mesajul de pe pagina de
feisbuc a studenilor (salvm INCDMI) cu referire la aceast comemorare s-a bucurat
de aceeai aproape (cu toate, c de aceast dat atenia se putea manifesta n dac pe lng
LIKE se atingea i butonul SHARE). Poate fi altfel dect? V las s alegei singuri.

21

Sunt multe motive de nemulumire. Unul este modul cam neserios cu care se trateaz att
sfaturile ct i drepturile i obligaiile (de ctre o parte dintre studeni).
Dup cursul de luni, cineva a plecat cu una dintre foile de prezen. Nu s-a mai ntmplat
niciodat aa ceva. Am s trec peste, dar am s rein c a existat aceast situaie.
Despre scaunele distruse n ultima lun poate c am s amintesc n ianuarie.
Autoevaluarea notelor de ctre fiecare student (cumulat de eful de grup) se va trimite prin
email ctre mine. Dup ce voi primi autoevalurile voi anuna i notele obinute la colocviu.
Dup fiecare lucrare, colocviu, examen vei proceda similar.
Participarea la cercul de microbiologie este plpnd iar realizarea mesajelor de feed-back
este mediocr sau sub-mediocr (la un nivel incredibil de sczut nivel care dac va
persista ... ... ...).
Din temele anunate n21.11.2015 ...
Toate temele anunate n21.11.2015 au fost tratate cu dezinteres i pe alocuri mai ru chiar i
dect cu dezinteres de o mare parte din studeni.
Alegerea de a continua n acelai mod sau de a ndrepta, v aparine.
Toate cele bune,
Mircea Popa

Dimensiunea penisului

22

Majoritatea barbatilor sunt ingrijorati ca penisul lor este mai mic decat ar trebui sa fie sau ca
nu vor avea prestatii sexuale pe masura asteptarilor partenerelor lor. Cercetarile insa, confirma
ca majoritatea barbatilor subestimeaza dimensiunea penisului lor.
Dintotdeauna persoanele de sex masculin au acordat o mare importanta marimii organelor lor
genitale. In multe culturi, dimensiunea penisului este asociata cu masculinitatea. De-a lungul
timpului acesta a simbolizeat calitati precum virilitatea, fertilitatea, puterea si curajul.
Viata sociala

Senzatia ca dimensiunea penisului nu se afla in limite normale afecteaza increderea in sine a

unei perosane si poate sa ii influenteze negativ inclusiv viata sociala. Aceasta senzatie, poate
duce la imposibilitatea de a utiliza wc-urile publice sau cabinele de dus comune sau chiar in
situatia de a evita relatiile intime.
Multi comercianti de medicamente au exploatat aceasta anxietate si au pus la dispozitia celor
care au astfel de probleme atat pastile, cat si diverse produse care promit sa creasca atat
lungimea cat si circumferinta pensiului.
Unii barbati apeleaza la masuri extreme in incercarea de a-si mari dimenisunea penisului.
Unora dintre copiii de sex masculin din India li se ataseaza greutati de penis inca de la varste
fragede pentru ca acesta sa creasca de-a lungul timpului, iar in unele triburi organul genital
este muscat de serpi in speranta ca se va mari.
Masurarea penisului

Majoritatea barbatilor isi formeaza o parere despre dimensiunea penisului lor inca din
copilarie, in special prin comparatie cu alti copii. Temerile cu privire la marirea penisului pot
sa apara si ca urmare a criticii altor persoane in timpul adolescentei sau a observatiilor
sarcastice ale unei partenere sexuale.
Cu toate acestea, de multe ori barbatii au o imagine gresita a penisului lor. Cand este privit de
sus, propriul organ pare mai scurt decat este in realitate. In schimb, la vestiare sau cabinele de
dus de exemplu, penisul altor barbati este privit din lateral si pare mai mare decat este.
Pe de alta parte majoritatea barbatilor isi masoara penisul in stare flasca, iar lungimea acestuia
poate varia foarte mult. Masurarea exacta a penisului se va face cand acesta se afla in erectie,
de la partea dinspre abdomen pana la varf.
Dimensiunea medie a penisului

Expertii nu pot formula cifre pentru dimensiunea medie a penisului in cazul adolescentilor,
intrucat in aceasta perioada de crestere oamenii se dezvolta in ritmuri diferite. Pentru adulti,
marimea medie a penisului este intre 14-16 cm in erectie, iar circumferinta medie a unui penis
in erectie este de 12-13 cm. Penisul unui barbat adult ar putea fi neobisnuit de mic daca va

23

avea o dimensiune mai mica de 7.5 cm in erectie.

Masuratorile se bazeaza pe analiza a mai multor studii legate de dimensiunea penisului, la
care au participat peste 11.500 de barbati. Pe de alta parte, exista o mare variatie de unghiuri
in care se afla un penis in erectie. Unele penisuri erecte sunt intreptate in sus, altele in jos,
unele sunt usor curbate spre stanga sau spre dreapta. De obicei, nici un penis nu este drept in
erectie.
Daca penisul are o curbura accentuata care poate provoca durere sau dificultate in a intretine
un raport sexual se va consulta medicul. Uneori acesta poate fi simptomul bolii Peyronie.
Fiecare penis este unic si baietii se dezvolta la varste diferite, in ritmuri diferite.
Nemultumirile barbatilor

Indiferent de dimensiunea reala, multi barbati sunt nemultumiti de dimensiunea penisului lor.
In urma unor studii ample s-a constatat ca peste 45% dintre barbati si-ar dori un penis mai
mare.
Preocuparea excesiva legata de dimensiunea penisului a fost mai mare in randul barbatilor
care aveau penisuri de marime medie decat printre persoanele de sex masculin al caror penis
avea dimensiuni reduse.
Parerea femeilor

Majoritatea femeilor sunt multumite de dimensiunea organelor sexuale a partenerilor lor.

Potrivit specialistilor, femeile au alte repere in functie de care se simt atrase de barbati. De
asemenea, studiile demonstreaza ca marimea penisului este un aspect mult mai putin
important pentru o femeie.
Poate fi o surpriza pentru barbatii mai tineri dar cele mai multe dintre femei sunt destul de
putin interesate de marimea penisului partenerilor lor, fapt ce a fost demonstrat in numeroase
studii, de-a lungul timpului.
Specialistii considera ca atunci cand vine vorba despre relatiile intime sexuale, pentru femei
conteaza mai mult romantismul, tandretea si receptivitatea partenerului la nevoile si dorintele
lor, decat dimensiunea penisului.
Consiliere si psihoterapie

Consilierea s-a dovedit a fi benefica pentru persoanele care au dezvoltat anxietate legata de
dimensiunea penisului. Psihoterapia ajuta pacientii sa-si identifice si sa corecteze eventualele
opinii distorsionate privind penisul lor, sa-si construiasca increderea in sine si sa-si
depaseasca temerile cu privire la relatiile sexuale.
Terapia permite acestor barbati sa isi depaseasca anxietatea cu privire la satisfactia oferita

24

unui posibil partener. Fara acest tip de interventie, multe persoane nici nu indraznesc sa se
implice in relatii sexuale. Exista numeroase reclame la suplimente nutritive care pretind ca ar
avea ca rezultat marirea penisului, dar exista foarte putine dovezi ale acestui fapt.
Consultarea unui medic sexolog

Multi oameni au diferite probleme legate de viata sexuala la un moment dat. Unii oameni
depasesc singuri aceasta problema, dar pentru altii, problemele sexuale pot provoca o multime
de alte probleme si chiar nefericire. Un specialist in sexologie poate ajuta oamenii sa isi
rezolve problemele sexuale astfel:
- la barbati: scaderea libidoiului, dificultatea de a mentine sau a obtine o erectie (disfunctie
erectila), ejaculare prematura sau alte probleme de ejaculare;
- la femei: scaderea libidoului, dificultate in a avea un orgasm, durere in timpul actului sexual
sau incapacitatea de a avea un act sexual cu penetrare.
Cum se desfasoara o sedinta de psihoterapie la sexolog?

Un specialist in probleme de sexologie va adresa diverse intrebari pentru a afla cauzele

problemei, dar o sedinta de psihoterape va consta in expunerea cat mai detaliata a problemei
de catre pacient pentru ca problema acestuia sa fie cat mai bine inteleasa.
Terapeutul poate oferi spre rezolvare pacientului, diferite exercitii si sarcini pe care acesta le
poate executa impreuna cu partenerul sau. Fiecare sedinta de terapie este confidentiala si
dureaza de obicei, aproximativ 50 de minute, iar frecventa acesteia va fi saptamanala, de
obicei.

HOME

25

CUVINTE DE
LUMINA

RETETE
NATURISTE

REGIMURI

TERAPII

CONTACT

VOLUMUL II

26

CUPRINS

Cuvant omagial
Cuvant despre
finantare

PLEDOARIE PENTRU GANDIREA POZITIVA

Varianta de tiparire

Cuvant despre
Valeriu Popa
Cuvinte ale lui
Valeriu Popa
Cuvant de
multumire
Cuvant inainte

De la gand, privire, gest, vorba, fapta, totul se inregistreaza si se

computerizeaza undeva in finit, si suntem direct raspunzatori pentru ca maine
ne intalnim cu noi spunea frecvent Valeriu Popa.
Da, dupa ce plecam din aceasta viata, ne intalnim cu noi, adica vom fi
judecati pentru tot ceea ce am trait aici pe pamant, si bine si rau.

Cuvinte de lumina
Pledoarie pentru
gandirea pozitiva
Terapii
traditionale
Regimuri
Retete naturiste
Carti
recomandate
FFORUM

Ca vrem sa credem sau nu, ca ne place sau nu ne place, aceasta este

realitatea: vom da socoteala pentru gandurile noastre.
Gandul este o mare forta, au afirmat si afirma toti oamenii luminat i de pe
acest pamant. Realmente, prin gandirea noastra putem genera o forta
benefica noua sau o forta negativa ce va actiona in detrimentul nostru.
In ziua de azi, din nefericire, facem multe greseli de gandire, unele din
nestiinta, la care concura si lipsa de credinta (cel putin in plan constient) la
unii dintre noi.
Se intampla insa, si este mult mai grav sa gandim in mod premeditat cu rea
intentie, iar consecintele pot fi fapte reprobabile dintre cele mai periculoase
pentru lumea inconjuratoare.
Si intr-un caz si in celalalt, aceste defectiuni de gandire formeaza asa numita
gandire negativa, care pe langa faptul ca matematic creeaza dizarmonie in
Univers, ne poate conduce in multe cazuri la boala, iar in unele situatii chiar la
o boala grava. Sunt asa numitele boli prin autoaccidentare (de la Valeriu Popa
citire) care pot fi vindecate chiar dintr-o forma mai grava (la formele foarte
grave sansele sunt de 10-15%) cu tratamente sau terapii si regimuri
adecvate, dar numai cu conditia obligatorie ca persoana in cauza sa-si
schimbe radical modul de gandire, implicit modul de viata.
Exceptie fac bolile karmice, asa numitele boli autoprogramate (tot de la
Valeriu Popa citire), care sunt nevindecabile indiferent de calea pe care o
alegem, dar aici intram intr-o zona delicata pe care nu ne-am propus sa o
atingem acum (poate intr-o aparitie viitoare).

27

Horoscop

Tort rapid de ciocolat.

Citeste mai mult: adev.ro/nvs5utBlatul de tort este blatul clasic de pandipan.
Este nevoie de cinci ou, cinci lingurie de zahr i ulei. Albuurile se
separ de glbenuuri i se las cteva minute ntr-un bol separat. Apoi,
glbenuurile se freac cu zahr, dup care se adaug i albuurile gata
btute. Toate aceste incredinte se amestec cu fin, se unge o tav cu
ulei i n funcie de forma pe care o va avea tortul trebuie s fie i tava
n care turnai aluatul, explic buctarul unui celebru restaurant din
Capital. Aluatul din care se face blatul de tort trebuie s stea la cuptor
la foc mic i putei verifica dac este fcut cu ajutorul unui pai pe care l
nfigei n mai multe zone din aluat. Dac dup ce scoatei paiul nu este
coc pe el, nseamn c blatul este gata i l putei scoate din cuptor.
Dup ce a fost scos din cuptor i s-a rcit, acesta trebuie tiat cu mare
grij, pe orizontal, n trei buci.
Siropul i crema

Un alt pas important pentru a obine un delicios tort de ciocolat este

crema pe care o putei prepara acas. Ganache-ul este una dintre cele
mai bune creme de ciocolat i se face foarte simplu. Este nevoie de
350 de grame de ciocolat neagr i de 250 de mililitri de smntn
lichid. Ciocolata se toac mrunt, iar smntna se pune pe foc pn
clocotete. Apoi, smntna fierbinte se toarn peste ciocolata ras i se
amestec continuu. n cteva minute crema va fi dens, numai bun de
pus ntre feliile de blat, mai spune buctarul. n paralel trebuie s
facei un sirop cu care s aromai fiecare bucat de blat. Avei nevoie de
200 de grame de zahr, 100 de grame de cacao, esen de rom i 500 de
ml de ap. Toate acestea se fierb pn clocotesc, dup care se las la
rcit. Cum se face tortul Acum c avei toate ingredientele trebuie s
ncepi s dai via tortului. Punei prima bucat de blat pe o farfurie
ntins, dup care trebuie s o nsiropai. Imediat dup acest pas trebuie
s punei peste blatul nsiropat o cantitate generoas de ganache. La fel
procedai i cu celelate dou buci de blat. Pentru ca tortul de ciocolat
s arate foarte bine, trebuie s l acoperii n ntregime cu crema de
ciocolat pe care ai pregtit-o. La final, pe deasupra tortului putei s
presrai bucele de alune, de nuci sau bucele de fructe, n funcie de
preferine. Dup ce l-ai ornat, tortul trebuie lsat la frigider peste

28

noapte. citeste totul despre: bucuresti reteta tort ciocolata ciocolata

neagra smantana cofetarii cea mai buna reteta de tort

Ct alcool putem s bem fr s ne

mbolnvim grav i n ce situaii devine
alcoolul benefic pentru organism - explicaia
medicilor
Citeste mai mult: adev.ro/nynysv

Medicii spun c alcoolul poate fi but i chiar este

benefic organismului dac este consumat n anumite
cantiti i doar n anumite condiii. Odat depite
limitele prevzute de organizaiile de sntate, consumul
de alcool poate duce la afeciuni grave fizice, psihice,
dar i la probleme de natur social. TIRI PE ACEEAI
TEM Ghid pentru prini: cum s discui despre
pericolul consumului de a... Din cele mai vechi timpuri n
istoria omenii a existat o tradiie a consumului de alcool.
De la vinul de curmale al sumerienilor i pn la
distilatele i buturile alcoolice obinute prin procedeele
moderne de astzi, omenirea a folosit fructele sau
cerealele fermentate pentru a crea licori dttoare de
stri euforice sau de relaxare. Nu de puine ori, omul a
fcut abuz de buturi alcoolice i a dezvoltat
dependen, transformnd consumul obinuit n viciu.
Medicii i organizaiile de sntate public spun c
buturile alcoolice reprezint un paradox prin prisma
faptului c sunt nocive, dar i benefice n acelai timp.
Grania dintre viciu i beneficiu este ns diferit pentru
fiecare individ n parte i este destul de fragil. Cu toate
acestea exist o serie de standarde care prezint limita
pn la care alcoolul este benefic i poate fi considerat o
butur recreativ. Buturile alcoolice nu se consum

29

zilnic Una dintre primele reguli n privina consumului

de buturi alcoolice este frecvena consumului.
Buturile alcoolice, indiferent de cantitate, orict de
puin, nu se consum zilnic. Mcar dou zile pe
sptmn trebuie s evitm s consumm buturi
alcoolice. n caz contrar putem considera c facem abuz
i pai ctre dependen, spune medicul Petric
Rduceanu, eful Unitii de Primiri Urgene Botoani.
Aceeai regul este recomandat i de specialitii
britanici n sntate public. Ficatul are nevoie de cel
puin 48 de ore pentru a se recupera dup un consum de
alcool moderat, spun acetia. Colegiul Regal al
Medicilor sftuiete ca s nu fie depit limita de 21 de
uniti de alcool pe sptmn pentru brbai i 14
uniti pentru femei. De asemenea, trebuie 2-3 zile de
pauz de consum de buturi alcoolice pe sptmn,
pentru a-i permite ficatului s se recupereze chiar i
dup cea mai mic cantitate de alcool but. Alturi de
cantitate, limita de siguran n cazul consumului de
alcool trebuie s ia n calcul i frecvena. Este un risc
crescut de boli ale ficatului pentru cei care beau zilnic
sau aproape zilnic n comparaie cu cei care beau
periodic sau intermitent, precizeaz Colegiul Regal al
Medicilor, se arat pe patient.info, unul dintre site-urile
autorizate de sntate public din Marea Britanie.
Totodat specialitii britanici precizeaz c dup un
exces de buturi alcoolice, eventual dup o petrecere
sau un eveniment unde consumul a fost ridicat, este
obligatoriu o pauz de minim 48 de ore, pentru refacerea
organismului. n acest interval nu este recomandat
consumarea nici mcar a unei cantiti infime de alcool.
Ct alcool are voie un om s bea Cantitatea de alcool
pe care un om poate s o bea variaz de la un individ la
altul, spun medicii romni. Este variabil aceast
cantitate, n funcie de persoan, de istoricul medical i
de predispoziiile acesteia. Sunt oameni care nu pot s
bea defel. n principal cardiacii, hipertensivii, cu afeciuni
hepatice grave. Omul ajunge s se cunoas pe sine i

30

trebuie s realizeze care este acest limit sau dac

poate s consume alcool. n orice caz la vin putem spun
c 40 de mililitri este doza de siguran, spune Petric
Rduceanu. Dei cantitatea de alcool recomandat
sau mai bine spus acceptat de medici variaz n funcie
de datele personale ale fiecrui individ, la nivel mondial
sunt o serie de standarde. De exemplu, conform
specialitilor britanici i a site-ului de specialitate i
informare drinkaware.co.uk, brbaii nu ar trebuie s
depeasc limita de 3-4 uniti pe zi, adic echivalentul
unei halbe i jumtate de bere, iar femeile 2-3 uniti pe
zi, adic maxim o halb de bere. Specialitii americani
sntate public, n special cei de la Harvard School of
Public Health, precizeaz la rndul lor limita de
siguran n privina consumul de alcool acceptat peste
ocean. Ultimul consens n ceea ce privete punctul
limit al consumului normal de alcool arat c nu trebuie
s se depeasc mai mult de una sau dou uniti de
butur pe zi pentru un brbat i nu mai mult de o
unitate de butur pentru o femeie. Acest sistem este
folosit i de Departamentul Statelor Unite pentru
Agricultur i Ghiduri ale Dietei pentru americani i este
la rndul su acceptat pe scar larg n Statele Unite,
se arat pe pagina electronic a organizaiei. Mai precis,
americanii arat c o unitate de alcool pe zi este
reprezentat de 348 de mililitri de bere sau 145 de
mililitri de vin sau 50 de mililitri de trie. Cu alte
cuvinte, un brbat consum alcool n limita normal
dac nu depete frecvent (nu zilnic) doza de 696
de mililitri de bere sau 190 de mililitri de vin sau 100
de mililitri de trie. Tot ce depete aceste cantiti
i frecvena menionat mai sus poate fi considerat
abuz i poate duce la mbolnvirea organismului.
Beneficiile consumului de alcool i substana cu dou
tiuri Dei alcoolul este vinovat de moartea i de
mbolnvirea milioane de oameni, specialitii spun c
exist i beneficii n consumul moderat de alcool, n
limitele prezentate mai sus. Culmea, alcoolul consumat

31

n cantiti moderate, poate mbunti dispoziia, uura

digestia i chiar preveni boli cardiovasculare, diabetul de
tip doi i apariia pietrilor la vezica biliar. n Nurses
Health Study i Health Professionals Follow-up Study,
dar i n alte tipuri de studii, pietrele la vezica biliar i
diabetul de tip 2 apar mai greu sau nu apar la
consumatorii moderai de alcool dect la cei care nu
beau de loc. Cantitile moderate de alcool ridic
nivele cu densitate mare ale lipoproteinei (sau a
colesterolului bun), iar acest lucru este asociat cu o
protecie sporit mpotriva bolile de inim. Totodat
consumul moderat de alcool a fost asociat cu schimbri
benefice de la o mai mare sensibilitate la insulin pn
la mbuntiri ale factorilor ce influeneaz esuturile
sistemului circulator. Aceste schimbri pot duce la
prevenirea formaiunilor ce blocheaz arterele la inim,
gt i creier, cauza principal n cazurile obinuite de
atac cerebral vascular, precizeaz Harvard School of
Public Health. Totodat specialitii americani spun c
au constatat c cei care consum alcool moderat sunt
mai puin predispui la boli cardiovasculare dect cei
care fac abuz de alcool sau cei care nu consum deloc
alcool. Totodat, pentru acetia, consumul moderat de
alcool are beneficii i de ordin psihologic, digestiv sau
social. 2Beneficiile psihologice i sociale ale alcoolului
nu pot fi ignorate. Un pahar nainte de mas poate
mbunti digestia sau poate oferi un moment de
relaxare dup o zi stresant. Cinstitul ocazional cu
prietenii poate mbuntii socializarea. Aceste efecte
psihice i fizice contribuie la sntate i bunstare,
precizeaz aceeai asociaie. Ingredientul minune din
alcool care poate deveni un adjuvant dar i un adevrat
comar dac sunt depite limitele admise este o simpl
molecul numit etanol care poate afecta corpul ntr-o
multitudine de moduri. Influeneaz direct stomacul,
vezica urinar, ficatul, inima, nivelul insulinei, nivelul
lipidelor i creierul. n cazul exceselor altereaz
coordonarea i concentrarea. Abuzul de alcool, un

32

adevrat dezastru Implicaiile negative ale consumului

abuziv de alcool sunt bine cunoscute. Abuzul duce la
inflamarea ficatului, creterea excesiv a presiunii
sngelui i deteriorarea muchiului inimii. Consumul
excesiv de alcool favorizeaz apariia cancerului de la
nivelul bucal pn la rect. Totodat abuzul de alcool
duce la agravarea sau apariia tulburrilor psihice,
tulburrilor comportamentale, comportamentului deviant
i la destrmarea mediului familial sau social. Este un
viciu care se poate dovedi devastator din punct de
vedere psihic, fizic i social. Consumul excesiv de
alcool duce la apariia bolilor cardio-vasculare, le
favorizeaz. Apoi afecteaz ficatul ducnd la ciroz
hepatic. Favorizeaz apariia cancerului. Efectele
abuzului de buturi alcoolice, mai ales pe termen lung,
sunt devastatoare, spune medicul Petric Rduceanu.
V recomandm s citii i urmtoarele tiri: Cum i
poi feri copilul de capcana consumului de buturi
alcoolice: Un adolescent neles, mcar de unul dintre
prini, nu evadeaz n alcool rile n care se
consum cel mai mult alcool: europenii, campionii
trasului la msea
Citeste mai mult: adev.ro/nynysv