Diverticuloza colonica

Def: - reprez pungi de dimens var de la cm la mm formate prin hernierea in

afara lumenului a mucoasei colonice
Exista 2 tipuri de diverticuli:
a. adevarati (congenitali) implica tiate straturile colonului
- de obicei sunt unici, loc la niv cecului sau colon ascend
b. falsi (dobanditi) produsi prin hernierea mucoasei in afara lumenului
Etiopat
- loc de formare sunt la niv pct slabe ale peretelui intestinal, respectiv locul
unde vasele perforante strabat stratul circular muscular
- cel mai frecv la niv ariilor dintre tenia mezostenica si antimezostenica
Boala este f frecv in tarile industriale si dezvoltate (alim saraca in fibre).
Cauza este alim saraca in fibre vegetale a rezidurilor colonice (de natura
celulozica) diametrul lumenului si tonusul musc colonice pres
intraluminala pe baza dezechil florei intestinale fapt ce fav hernierea mucoasei
Epidemiologie
- predomin pt ca sunt predispuse la constipatie
- prevalenta a in timp
1900 incidenta 5 % din populatie
In zilele noastre incidenta 35 50 % alim este prima cauza
Varsta pac:
< 40 ani 5 % pac
< 60 ani 30 %
< 80 ani 65 %
Forme clinice
In abs inflamatiei b e asimp.
Uneori divert pot fi cauza:
- dur abd nesistematizate difuze
- constipatiei
- meteorismului
- senz de greata
A 2 a faza e inflamatia (diverticulita). Simpt:
- dur abd moderate loc in FIDr
- tulb de tranzit tranzitorii (alternanta constipatie/diaree)
- febra
1

- distensie abd marcata

- meteorism
- semne de iritatie peritoneala
- tahicardie
Loc sigmei si col desc la palpare poate fi perceputa o formatiune pseudotu.
in flancul stg si FIStg
Compl a divert este hemoragia. Ca incidenta reprez 35-50% din HD.
Clinic: rectoragii abundente; scaune melenice in fct de cant de sg si sediul
sangerarii.
Compl sunt de mai multe feluri:
Abcesul se formeaza prin limitarea unei perforatii diverticulare
Peritonita urmarea unei perforatii diverticulare fie liber in cav perit, fie
in 2 timpi
Fistula
a. externa la niv peretelui abd, perineului
b. interna organ cavitar. Pot fi:
- colo-enterice
- colo-colice
- colo-vezicale
- colo-vaginale
- colo-ureterale
Strictura colonica
- port stenozata reprez o zona limitata a colonului afectat de procese
recurente de diverticulita stenozanta ca urmare a vindecarii prin fibroza
- stenozele pot fi asimpt sau pot reprez simpt unei ocluzii joase.
Dg Dif
In afara puseului acut:
- carcinom colon (forma stenozanta)
- b. Crohn
- colon iritabil
- RCUH
- obstr partiala a intestinului sec aderentelor
In puseu acut:
- b infl pelvine
- apendicita
- chist ovarian torsionat
- puseu b. Crohn
- infarct entero-mezenteric
2

Exam paracl:
Dg lab:
Hemoleucograma:
- prez infl + : leucocitoza
- anemie : HDS
Sumar de urina
Urocultura
Rad abd pe gol poate confirma un pneumoperitoneu
Irigografia cu dublu contrast (cu Ba)
- metoda de electie de dgn, precum si eval a extensiei, prez stenozelor
si traiectele fistuloase
- evitanta in perioadele acute ale bolii pt ca poate precipita
exacerbarea afectiunii si perforarea colonului
- se face doar in perioadele de remisie a bolii
Colonoscopia
Fistulografia cu variantele de explorari a celorlalte organe cav.
CT in puseu ac, pt ca identifica loc colectiilor intraabd.;
- riscuri mult mai putine
Ecografia nu aduce date certe
Scintigrafia cu Tehnetiu 99 evid sursele de sangerare
Trat
Faza necompl:
- absolut suplimentarea alim cu fibre vegetale si schimb regimului alim
- se administreaza MD simpt de tipul agentilor muscarinici (Propantelina)
sau a antispasticelor (Mebeverina)
Faza compl:
- trat MD
- interzicerea alim orale
- trat perfuzabil. Admin AB cu spectru larg si intubatie oro-traheala
- trat chir se adreseaza doar compl. Se trat fistula, trat peritonitei, abcesul,
hemoragia
- chir in urg este rezervata:
- peritonita fecaloida
- peritonita purulenta
- abces pelvic
- abces intraabdominal
- henoragie care nu rasp la trat MD
- pac cu ocluzie intest
3

! mult rata mortalitatii

! la 30 - 50% la care se intervine in urg fara o pregatire a colonului se
poate ajunge la decizia de colonostomie definitiva
! Intotdeauna trat chir este adaptat situatiei pacientului.

Diverticulul Meckel (DM)

- cel mai frecv divert adevarat al TD
- incidenta variabila pana la 3 %
Def: rest al canalului omfaloenteric.
Comunicarea dintre intestinul primitiv si sacul vitelin se oblitereaza
progresiv intre a 5 8 sapt de viata => o banda fibroasa care se resoarbe. Tulb de
obliterare sunt variabile => DM
Anatomie: loc pe marg antimezostenica la niv colonului terminal, la 40
100 cm fata de valvula ileo-cecala
- lung de 8 12 cm
- vascularizatie proprie
- Forma - liber iesind din intestin
- aderent la seroasa intestinului fiind acoperita de o membrana
- ca structura - contine toate straturile peretelui in schimb structurile limfoide
sunt mai putine
- mucoasa:
- de tip ileon
- heterotopie a mucoasei este responsabila de neoplazie si complicati
- de tip colic, biliar, endometrial
Simpt
- nu este nimic caracteristic
- de obicei descoperit intamplator, fie intraop, fie la autopsie
- dupa varsta de 5 ani , rar este simpt, doar daca apar compl.
Compl sunt :
- Hemoragia - cea mai frecv la varsta <10 ani
- Ocluzie
- Inflamatie
Faza acuta:
- simpt se suprapun peste cea a apendicitei acute
Ocluzie prin:
- ivaginare
4

- torsiune
- incarcerare intr-un sac herniar
Trat
Tehnica chir v-a fi adaptata compl. Se pot practica de la excitia cuneiforma
pana la rezectii segmentare de intestin subtire.