Sunteți pe pagina 1din 2

Clasa a IX-a - ALGEBRA

Teorie

-1

Partea intreaga a unui numar real


- fie x R , x numar real .
- Notam cu x partea intreaga a numarului real x .( parte intreaga a lui x = cel mai mare numar intreg mai mic sau egal cu
numarul dat ) ;
- Proprietati :
1). x x x 1 , 2). x x
- Exemple : 1).
2).

2,5 2

x 1

3).

3,99 3

5,2 6

7,95 8

x 2

x 5 2

x 3

x 2

x 2;1 .

x pentru ca x Z multimea numerelor intregi

x 5 2

x 2;3 ,

x 3;2 .

Partea fractionara a unui numar real


- fie x R , x numar real .
- Notam cu x partea fractionara a numarului real x care are proprietatea :
- Exemple : 1).

2,31 0,31

4,97 0,97

x x x

2,31 2,31 2,31 2,31 3 2,31 3 0,69

Calcule cu Puteri
- fie a, b R si n R exponent real .
- Avem urmat. formule de calcul : a0 1 ;
a

a
an - m
m
a

ab

- Identitati :

a b

a b

m n

a b

a n bn ;

2
2
a - b a ba b

a 2 2ab b2

a3 3a 2 b 3ab2 b3

n
m
n-m
a :a a ;

; an am an m ;

a m n

b .

a

ab

a 2 2ab b2

a3 3a 2 b 3ab2 b3

a b c

a

b

a
a
n
b
b

n
0 0 ;

2
2
a b a b - 2ab
2

3
3
2
2
a b a b a ab b

3
3
2
2
a b a b a - ab b

a 2 b2 c2 2 ab ac bc .

Media Aritmetica , Geometrica si Armonica .Inegalitatea mediilor


- fie x, y doua numere reale pozitive .
x y ;
- Media aritmetica :

ma

- Media geometrica : m
g

x y

- Media armonica :

mh 1

x
y

2 xy
x y

- Inegalitatea mediilor : mh m g ma .

Radicali
- Conditia de existenta a radicalilor :
1). Daca ordinul radicalului este par : n 2k , k Z , radicalul exista daca si numai daca expresia de sub radical este 0 .
2). Daca ordinul radicalului este impar : n 2k 1 , k Z , radicalul exista din orice numar real .
2
a a , aR ,

- Proprietatile radicalilor :
n

a ,

a- b

a b a - b ,

- Formulele radicalilor compusi :

a b

a -3 b

a n b ,

m
a an ,

3 a b 3 b2 a b ,

2
a -b

a -

2
a -b

nm

a 3 b

am ,

m
a

nk

mk

mn

mn

2
2
3
a a b 3 b a b .

2
a -b

a -

2
a -b

Modulul sau valoarea absoluta a unui numar real


- Pentru orice a R avem :

a , daca a 0
, Exemplu : 3 3 ,

a 0 , daca a 0
a , daca a 0

- Proprietati : a 0 , a R ,
x a a x a ,

a 0 a0 ,

2
a a ,

x a x a si x a ,

a a

a b 0

0,001 0.001 ,

ab a b

1 1

9 9

7 7

a
a

b
b

a b0 .

Teorie clasa a IX-a

Clasa a IX-a - ALGEBRA


Teorie

-2

Functia de gradul I . Ecuatia de gradul I


- Forma generala a functiei de grad I : f : R R , f x ax b , a 0 ;
- Forma generala a ecuatiei de grad I : egaland legea functiei cu zero f x 0 obtinem ecuatia ax b 0 , a 0 .
- Solutia ecuatiei de grad I : ax b 0 , a 0 , cu solutia x b / a .
- Semnul functiei de grad I : - se construieste tabelul in care vom avea semn contrar lui a inaintea radacinii x b / a si
semnul lui a dupa radacina .

Functia de gradul II . Ecuatia de gradul II


- Forma generala a f-tiei de grad II : f : R R , f x ax b , a 0 ;
- Forma generala a ecuatiei de grad II : egaland legea functiei cu zero f x 0 obtinem ecuatia ax2 bx c 0 , a 0 .
- Solutiile ecuatiei de grad II : pt. aflarea solutiilor calculam discriminantul ecuatiei b2 4ac
Discutie dupa :
1). Cazul 0 : - ecuatia nu admite solutii reale dar admite solutii complexe inlocuind minusul cu i2 .
- semnul functiei : peste tot semnul lui a .

x1

b
2a

2). Cazul 0 :

- ecuatia admite solutii reale cu proprietatea ca sunt si egale : x1 x2 b / 2a ;


- semnul functiei : functia se anuleaza in x b / 2a in rest peste tot semnul lui a .

3). Cazul 0 :

- ecuatia admite solutii reale cu proprietatea ca sunt si diferite : x1 x2 cu solutiile

si

x2

b
2a

iar semnul functiei in acest caz : semn contrar intre radacini iar in rest semnul lui a .

x1 x2 - a S

x1 x2 c P

- Relatiile lui Viete ( relatii intre radacini si coeficienti ):

2
ax bx c a x - x1 x - x2

- Descompunerea trinomului de grad II :

- Ecuatii care admit aceleasi radacini : fie ecuatiile a x2 b x c 0


'

radacini daca si numai daca coeficientii lor sunt proportionali :

'

a b c
a
b
c

'

2
x - Sx P 0

unde x1 , x2 sol.ecuatiei date .

si a x2 b x c 0

care admit aceleasi

- Ecuatii care admit o radacinina comuna : fie ecuatiile a x2 b x c 0


radacina comuna daca si numai daca intre coeficientii lor exista relatia :

si

si a x2 b x c 0

care admit o

ac' - a'c ab' - a'b bc' - b'c


2

Numere complexe
- Forma algebrica a unui numar complex : z a ib , unde a Rez - partea reala , b Im z - partea imaginara si

i = unitate imaginara cu proprietatea i2 1 .


1). i 2 n i 2 n 1n unde n Z .

- Calculul puterilor unitatii imaginare i :

2). i 2 n 1 i 2 n i 1n i , n Z .

- Egalitatea a doua numere complexe : fie z a ib si z ' a' ib ' unde z z'

a a' si b b' ( doua

numere complexe sunt egale daca si numai daca au partile reale si imaginare egale ) .
- Numere complexe conjugate : daca avem numarul complex z a ib atunci conjugatul sau este z a ib .
- Operatii cu numere complexe : fie numerele complexe z a ib

si z ' a' ib ' , vom avea urmatoarele operatii :

1). Adunarea :

z z a ib a ib a a i b b

2). Produsul :

z z a ib a ib a a b b a b a b i

'

'

'

'

'

'

'

'

'

'

'

'

- Modulul unui numar complex : fie numarul complex z a ib atunci modulul sau este :

z a bi

2
2
a b

- Forma trigonometrica a unui numar complex : z a ib este urmatoarea : z r cos i sin


unde : r z

, a r cos

si b r sin

Teorie clasa a IX-a