Sunteți pe pagina 1din 5

Plan pentru comentarea unui text epic

1. Scriu cateva date despre scriitor si il plasez intr-un anumit curent sau perioada literara.
2. Definesc specia literara in care se incadreaza opera (ex: roman, basm, nuvela, povestire
etc) , numind tipologia speciei si cateva particularitati ale speciei.
3. Identific tema textului literar.
4. Analizez tipul de narator, naratiune si perspectiva narativa.
5. Semnificatia titlului.
6. Geneza scrierii (de unde s-a inspirat scriitorul in elaborarea operei).
7. Analizez structura naratiunii (cate parti,cate capitole).
8. Analizez succint textul pe momentele subiectului ( expozitiune, intriga, desfasurarea
actiunii, punctul culminant, deznodamant).
9. Rolul protagonistului in diegeza (naratiune).
10. Cateva cuvinte despre tipologia personajului si despre relatiile lui cu celelalte personaje.
11. Analizez tehnicile narative analizate (ex. simetria incipit-final) ca in romanul Ion.
12. Semnificatia modurilor de expunere predominante.
13. Analiza registrului lingvistic (arhaisme, neologisme, regionalisme) si registrului stilistic (
figurile de stil predominante).
14. Discut stilul narativ utilizat de autor.
Atentie!!! A nu se confunda stilul narativ cu stilul functional al limbii romane.
15. Precizez locul si rolul operei in dezvoltarea literaturii.
16. O opinie personala, argumentata asupra textului analizat.
Observatie! Este indicata folosirea catorva repere critice.

Explicatii ajutatoare
*opera epica=opera narativa=text epic/narativ=discurs epic/narativ=univers fictional
** naratiune=diegeza=actiunea dintr-un text epic
***narator= instanta epica=subiect epic
***personaj=actant

Important!
Operele necesare la bac sunt urmatoarele:
- Opere lirice:

o Mihai Eminescu- ,,Glossa, ,,Lacul;


o Tudor Arghezi - ,,Flori de mucigai
o Ion Barbu - ,,Banchize
o Lucian Blaga - ,,Paradis in destramare
o Nichita Stanescu - ,, Vitraliu
o Mircea Cartarescu - ,, In stilul lui Bacovia
o Vasile Viculescu - ,,In gradina Ghetsemani
Opere epice:
Romane:
o Camil Petrescu ,,Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi
(subiectiv, psihologic, interbelic)
o Mihail Sadoveanu - ,,Baltagul (obiectiv, politist, monografic, mitic,
interbelic)
o Marin Preda ,,Morometii (obiectiv, psihologic, rural, postbelic)
o Liviu Rebreanu - ,,Ion (obiectiv, psihologic, rural, balzacian,
interbelic)
o George Calinescu - ,,Enigma Otiliei ( obiectiv, psihologic, interbelic)
Nuvele:
o Costache Negruzzi - ,,Alexandru Lapusneanul ( nuvela istorica)
o Ioan Slavici - ,,Moara cu noroc (nuvela psihologica)
Povestire: Vasile Voiculescu - ,,In mijlocul lupilor

Opere dramatice:
o I.L. Caragiale - ,,O scrisoare pierduta ( comedie)
o Camil Petrescu - ,, Act venetian ( drama, interbelica)
o Marin Sorescu - ,,Iona ( parabola dramatic, tragedie, postbelica)

1. Exemplu de curente literare:


- Clasicism(,, Alexandru Lapusneanul);
- Traditionalism (,,Ion, ,,Morometii, ,,Baltagul, Vasile Voiculescu ,,In
gradina Ghetsemani);
- Realism (ex:,, Ion, ,, Moara cu noroc, ,, Enigma Otiliei, ,,Morometii);
- Romantism ( Mihai Eminescu, mai toate operele, ,,Alexandru Lapusneanul);
- Modernism (poeti: Ion Barbu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga; romancieri:
Camil Petrescu- ,,Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, ,, Act
venetian, Mihail Sadoveanu-,, Baltagul);
- Simbolism (George Bacovia - ,,Plumb);
- Neomodernism (Nichita Stanescu - ,,Vitraliu);
- Postmodernism (Mircea Cartarescu- ,,In stilul lui Bacovia)
2. Exemplu de perioade literare:

- pasoptista (1830-1860), curente specific: clasicismul si romantismul, ex:


Alexandru Lapuseanul;
- perioada marilor clasici , curente specifice: clasicismul, romantismul si
realismul;
- perioada interbelica, curente specifice: modernismul, neomedrnismul,
traditionalismul;
- perioada postbelica, curente specifice: modernismul, postmodernismul.
Particularitati ale genurilor literare:
Genul liric
Subiectivitate
Utilizarea persoanei I
si aIIa, singular si
plural
Prezenta figurilor de
stil si a imaginilor
artistice
Predomina descrierea
ca mod de expunere

Genul epic
Obiectivitate
In mare parte este
utilizata persoana
aIIIa, singular si plural
Predomina naratiunea
si dialogul ca moduri
de expunere

Genul dramatic
Subiectivitate si
obiectivitate
Predomina dialogul ca
mod de expunere
Prezenta didascaliilor (
explicatiile autorului)
si a comicului de
limbaj

PERSPECTIVA NARATIV (VIZIUNE/ FOCALIZARE/PUNCT DE VEDERE


NARATAORIAL)
Perspectiva omniscienta ( ,,dindrt,focalizare zero) cand naraiunea se face la persoana a III-a
(heterodiegetic), naratorul este omniscient, omniprezent, obiectiv, neutru, detaat, impersonal,
creditabil, tie mai mult dect tiu personajele ;
Perspectiva interna ( focalizare intern ) cand naraiunea se face la persoana I (homodiegetic;
autodiegetic), naratorul este subiectiv, implicat, necreditabil, tie tot att ct tie i personajul;
Perspectiva externa (,,dinafar, focalizare extern), cnd naratorul tie mai puin dect
personajele sale, mai rar ntrebuinat; naraiunea este relatat de un martor care povestete doar
ce a putut vedea i auzi, fr a putea cunoate gndurile i sentimentele personajelor principale.
TIPURI DE NARATOR:
1. Din punctul de vedere al raportului narator/ diegez:
a) Narator extradiegetic sau autor narator sau narator-demiurg = el care privete ntmplrile din
afar, nu este implicat n diegez, d impresia c el a creat povestea, nareaz evenimentele la
persoana a III-a.

b) Narator-martor = cel care a asistat la ntmplrile narate, dar nu le influeneaz, fr el toate sar fi ntmplat al fel, e de obicei personaj secundar;
c) Narator intradiegetic sau narator-personaj sau personaj-narator este cel care povestete fiind
implicat n diegez, este personaj. El poate povesti:
- la persoana I dac el este eroul ntmplrilor povestite, fiind narator martor de gradul 1 (Allan
din Maitreyi)
- la persoana a III-a dac nu este el eroul ntmplrilor povestite, fiind narator martor de gradul 2,
apare n general n cazul operelor construite pe tehnica povestirii n ram/ povestire
(Seherezada din 1001 de nopi).
2. Din punctul de vedere al raportului narator inormaie deinut:
a) Narator omniscient = cel care tie tot, are viziune de ansamblu asupra universului ficional
(naratorul din primele pagini i majoritar apoi din Enigma Otiliei de G. Clinescu)
b) Narator uniscient = cel care are informaiile dintr-o singur surs, el ajutandu-se de nite voci
de culise. De nite instane narative secundare, de nite observatori anononimi (Am auzit
c...; Ae spunea c...), cunoscui ca eroi (I s-a ntmplat lui Pcal...), cunoscui ca
emitori (Babele i monegii spuneau c...).
3. Din punctul de vedere al raportului narator informaie livrat:
a) Narator creditabil = cel care spune tot ce tie (Dac afl Stnic, e un om mort. Stnic nu
afl. G. Clinescu)
b) Narator necreditabil = cel care nu soune tot ce tie (Ce i-o fi spus, ce i-a nvaz, cum l-a
descntat, nu se tie. V. Voiculescu); aceast poziie naratorul i-o poate asuma deliberat pentru a
menine treaz atenia cititorului, pentru a pstra suspansul.

TIPOLOGIA PERSONAJELOR
Personajul ( erou/ figur/ actor/ actant) poate fi:

principal/ secundar/ episodic/ figurant


protagonist/ antagonist/ spectator/ comentator ()
erou/ antierou
plat (unilateral, liniar, simplu, ale crui aciuni sunt previzibile)/ rotund (complex)
realist/ romantic/ simbolic/ alegoric
istoric/ fictiv/ legendar/ fabulos/ mitic/ alegoric (criteriu: raportul cu realitatea)
titular (eponim)/ sugerat prin titlu
individual/ colectiv
pozitiv/ negativ
uman (adult; copil)/ animalier
feminin/masculin
static/ dinamic
personaj tragic/ personaj comic
personaj arhetipal/ tip/ atipic
personaj dilematic/ problematizant
suprapersonaj (ex. pdurea spnzurailor)
personaj-reflector (cel care particip sau numai asist la evenimente, n ipostaza unui
observator care exprim punctul de vedere al naratorului i comenteaz, de pe o poziie
relativ obiectiv, actele altor personaje)
personaj-martor
personaj-narator
rufctor/ donator (ajutator, adjuvant ajutoarele lui Harap-Alb)