Cum Sa Nu Mori Din Dragoste PDF

MANUAL PARA NO MORIR DEAMOR Walter Riso Copyright © 2008 Walter Riso By Agreement with Pontas Literary & Film Agency (CUM SANU MORI DIN DRAGOSTE Walter Riso) Copyright © 2012 Editura ALL Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romani RISO, WALTER Cum s& nu mori din dragoste : zece principii de supravietuire afectiva / Walter Riso ; trad. : Medana Oltean. - Bucuresti: Editura ALL, 2012 ISBN 978-606-587-018-5 1. Oltean, Medana (trad.) 159.922.1 Toate drepturile rezervate Editurii ALL. Nicio parte din acest volum nu poate f copiats firs permisiunea srisé a Editurii ALL. Drepturile de distribute in strdindtate aparin in exclusivitate edit All rights reserved. The distribution of this book outside ‘Romania, without the written permission of ALL, is strictly prohibited. Copyright © 2012 by ALL. Editura ALL Bd. Constructorilor nr. 20A, et. 3, sector 6, cod 060512 ~ Bucuresti Tel.: 021 402.2600 Fax: 021 4022610 Distribugie: ‘Tel: 021 40226 30 ; 021 402 26 38 ‘Comenzi: comenziaall.ro wwwall.r0 Redactare: Alina Bogdan Tehnoredactare: Liviu Stoica Corectura: Madalina Vasile Design copert’: Alexandru Novac CUM SA NU MORI DIN DRAGOSTE Zece principii de supravietuire afectiva Traducere din limba spanioli de Medana Oltean AllPentru Ana Maria si Sandra, pentru copilaria pe care o impértaisim, pentru viata prin care calatorim, pentru dragostea care nu se epuizeazinA intrat in rit pe la apus, ascos-o doctorul neinsufletita: se spune ci frigul a ripus-o; eu tin cia murit dendrigostita. José Marti ‘Nu mor de dregoste, eu mor pentru tine. ‘Mor dupit tine, iubire, de dragostea ta, : de nevoia urgentit a pielii mele de tine, a sufletului meu de tine sia gurii mele, i de insuportebilul ce sunt frit tine, Jaime SabinesIntroducere $8 mori de iubire, incet si linistit’, canta Miguel Bosé. Si mu e doar o inventie, nici divertisment muzical, este pur si simplu realitatea. Pentru multi, dragostea este 0 povar’, © durere dulce gi inevitabil’ sau 0 cruce pe care trebuie s-o duci in spate, deoarece ei nu stiu, nu pot sau nu dorese si iubeasca intr-un mod mai sénitos si mai inteligent. Sunt oa- ‘meni care se sinucid sau se despart de partenerul lor, $i mai sunt unii care ajung la epuizare gi se usuca ca un copac in mijlocul degertului, pentru c& dragostea lor ii coplesea. De ce oastfel de iubire? Acesta este adevairul:: nu toata lumea se intreste si isi dezvolt potentialul uman prin iubire; multi slabesc si nu mai sunt ei insisi, din dorinfa de a mentine 0 relatie atat irafional&, cat si dureroass. Dragostea trebuie s-o ‘triesti, nu s& mori din cauza ei. Dragostea nu este un act masochist in care te pierzi pe tine insuti sub jugul vreunei obligafii impuse din exterior sau din interior. ‘Sa mori din dragoste nu e un act iremediabil, cum sustin uni romantici excesivi. Relatiile afective care merit& gi care ne lumineaza viata se agaza\ la mijlocul distantei dintre schi- zofrenie (dragostea nu e altceva decét ,nebunie”) si vindecarea ezotericd (iubirea care le ,vindeci” pe toate). Dragostea paménteand, care zboard cam jos, dar zboara. Sa te potrivesti cu. persoani din punct de vedere mental si emotional, este ‘un noroc, 0 armonie remarcabili si aproape intotdeauna in- explicabild. Aristotel spunea c& cragostea inseamna s& te bu- ccuri, dar, de asemenea, Inseamna gi s& fil surprins gi uimit 9‘Walter Riso din cauza unui clic care se produce intre tine gi cineva care nu era in planurile tale. De aici, intrebarea tipic& a unui iubit citre celilalt: ,Unde ai fost inainte si te gisesc? “ sau ,Cum se poate si fi existat fir ca eu s& stiu?” A iubi inseamn’ a tri mai mult si mai bine, daci iubirea nu este bolnava sau denaturata. in dragostea temeinicd nu incape abandonul si nici martiriul, iar dacé trebuie si te anulezi sau si te distrugi pentru ca partenerul tiu si fie fericit, inseamnd ci esti cu persoana gresitd. Pentru a iubi nu trebuie ,s% mori din dragoste”, si suferi, sA devii sters, si-ti pierzi orientarea, si fii una cu cealalta persoand sau si-ti pierzi identitatea: aceasta se numeste inlo- sxicafie emotional. Cand confundam indragostirea cu iubirea, justificim suferinta morali sau tulburarea/izbucnirile/agita- tia sa, si sfarsim incurcati in relatii negative care ne amarasc viata, pentru ci avem impresia gresiti ci aga este dragostea”, Uneori, la terapie, intalnesc perechi atat de nepotrivite incdt m3 intreb cum oare au ajuns si fie impreund. Poate au fost orbi? lar rspunsul este ci, intr-un anumit sens, chiar au fost. Nu este vorba de o orbire fizic’, ci de una emotionala sentimentele au hotirat pentru ei gi f-au tardt ca un réu iegit din mated. lubirea are o inertie care te poate duce oriunde, dacé nu intervii si-fi ari influenta. ‘Si mori din dragoste inseamn§, de asemenea, s4 mori din lipsa iubirii: respingerea, jocul insuportabil al incertitudinii, anu sti daca te iubeste cu adevirat, asteptarea, acel ,nu” care iti pare cao galeat& de ap rece turnat in cap. inseamné a te umili, a te ruga, a implore, a insista gi a persista dincolo de orice logics, a astepta miracole, reincarnari, intémpliri magi- ce sau orice fi-ar putea restitui persoana iubits ori intensitatea unui sentiment care se stinge sau pe care l-ai scSpat din mana ‘Oameni din toat lume au ramas captivi unor stiri emotionale, asteptand sa li se schimbe norocul, fir si infeleagi cA ei sunt cei care trebuie sé realizeze propria revolutie afectiva. Toaté lumea reinventeazi dragostea dupa priceperea sa 10 Cum sé nu mori tin dragoste siin conformitate cu nevoile gi credintele sale de baz, fiecare o construieste sau o distruge, se bucura de ea sau sufera. Si ‘mori din dragoste nu este ceva de neevitat, o determinare bi- ologic’, sociala sau cosmica: poti seta propriile reguli gi poti refuza s& suferi inutil. Acesta este cuvantul de ordine. Ce si faci atunci? E posibil s& iubesti fara sa te ingeli atat de mult sica suferinta sa fie mai degraba o exceptie decat 0 regula? Cum si iubesti fara s8 mori incercand, si inci si te bucuri de iubire si si-i simti pasiunea irevocabilé? in aceasta carte, am incercat si surprind cateva dintre problemele care transforma dragostea intr-o sursi de agonie si suferinté, si leam pus in fat un set de principii de baz ale supravietuirii afective care si ofere instrumente pentru a mu: muri din iubire gi pentru a ne inlocui conceptia despre dragostea traditional cu una mai nou’ gi mai sindtoas’. Aceste principii actioneaz ca modele de imunitate sau ca factori de protectie. ‘84 vedem, pe scurt, care sunt aceste probleme gi ce principiu i se opune in fiecare caz. 1. Esti cu cineva care nu te iubeste, ti-o spune fara ocolisuri si abia asteapta si plece sau si pleci tu. Dar tu rimai acolo, astepténd miracolul care nu mai vine gi indurand © respingere care te sufocd. Indiferent de cauza, lectura Principiului 1 te va ajuta gi iti va da de gandit: Dactt nu te ai iubeste, inoapt st pierzi si retrage-te cu demnitate. 2. Mai ai pe cineva pe care il doresti iil iubesti. Fird s’-tidai seama, incetul cu incetul, fi-ai construit o viata paralela, care merge dincolo de aventura. Te intrebi toatd ziua ce si faci, desi de fapt sti foarte bine, dar nu stii cum: iti lipseste curajul. Visul tiu este si-ti inlocuiesti magic partenerul cu amantul si totul si riménd neschimbat, ca si cnd nimicnu s-ar fi intamplat. Esti intr-o mare dilema care nu te las in pace. Lectura Principiului 2 te va ajuta, iti va da de géndit: Sé te cisitoresti cu amantul e ca xi cum ai pune sare in desert. 3. Trdiesti intr-un martiriu continu: pentru ci doresti si rezolvi problemele partenerului tiu, ai uitat de propria uWalter Riso persoand. Dar nu numai cé il sprijini gi incerci sé-1 ajuti si meargi' mai departe cu orice pret, ci ai un mod cu totul irafional de a te sacrifica: te pui in umbra in mod delibe- rat, pentru ca partenerul tiu, prin contrast, si stréluceasca mai mult. Te compromit si iti ascunzi virtutile astfel incat lipsurile partenerului tau sa fie mascate sau s& nu fie prea evidente. Practici o forma ciudata de sinucidere emotional, Lectura Principiuiui 3 te va ajuta gi iti va da de gandit: Evita sacrificiul irational: nu te anula pentru ca partenerul tit si fe fericit. 4, Tealli intr-o relatie nebuneasci, deoarece ,partenerul” tau ‘este cofuz gi ,nu stie” pan’ unde vrea si ajungi cu tine, pentru cA nu este sigur de sentimentele sale. Este vorba de sindromul ,nici cu tine, nici fara tine”, céiruia i-ai cizut victima gi nu ai nicio idee cum sii faci fai. Partenerul thu oscileaza intre dragoste gi indiferenfé, iar tu ii ciniin strund. Lectura Principiului 4 te va ajuta: Nici cw tine, nici fir tine ? Fugi cdt te tin picioarele! 5, Simi (¢i sti) c& puterea emotional sau afectiva in relatie define partenerul tu, adica': el se poate dispensa de tine mult mai usor decat ai putea s-o faci tu de el. $iin aceasta lupta dintre punctele forte gi cele slabe, dintre atagament si detasare, mereu iesiin dezavantaj; ceea ce te face sa spui da’ atunci cfnd vrei si spui ,nu” sau si accepfi lucruri care nu-fi convin. Toate acestea pentru iubire sau de teama de anu pierde persoana jubit’? Lectura Principiului 5 iti va da de gandit: Puterea afectivd o detine cel care are mai pufinié nevoie de celdlat. 6. Aio dragoste inrddacinat8, recent sau mai veche, de care nut poti uita si care nucti permite s& incepi noi relatii. Pen- tru a oelimina din mintea si inima ta, ai crezut c& ,,un cui scoate pe altul” si ai pornit la drum sa cauti pe altcineva mai ,mare” gi mai puternic pentru al elimina pe fostul sau pe fosta din inima ta o dati pentru totdeauna. Din pi- cate, nu ai avut sorti de izbnda, iar vechea iubire pluteste {in continuare in memoria ta emotional la fel de puternic 2 Cum sa nu mori din dragoste a intotdeauna, Lectura Principiului 6 te va ajuta sa reflectezi: Nw intotdeauna un cui scoate pe altul: uneori, amandout rriman induntru. 7. Relatia ta curenta este pe cat de rece, pe atat de distanta. Partenerul tu nu igi exprimd iubirea asa cum ai dori si cum ai avea nevoie. Simti ci te da la o parte gi cd indiferenfa este regula de baza in care evolueazi relatia. Racirea iubirii gi respingerea te rinesc profund ¢i ii afecteaza respectul de sine, dar nu esti in stare si iet o decizie. Lectura Principiului 7 te va ajuta s& te gandesti la asta: Dac dragostea nici nu se vede, nici mu se simte, inseamnd ci nu existit sau ni if foloseste. 8. Ti-ai agezat jumitatea pe un piedestal. Crezi ci esti cu cineva extrem de special, pe care nu-I meriti, si nu incetezi si te minunezi de acea persoani. Ti-ai idealizat partenerul si te-ai atagat de aceasti imagine iluzorie care te impiedicé sa vezi partea sa obignuit’ si umani. Problema este ci la un moment dat va trebui si cobori cu picioarele pe pimant si este posibil s8 nu-fi placa cea ce vei vedea, fara iluzii- le in care te-ai adncit singur si fara deghizari. Poate c& esti indragostita sau indraigostit de un miraj creat de tine Lectura Principiului 8 iti va servi drept ajutor: Nu-fi idealiza iubitul; obserot-t asa cum ese, direct si fart menajamente. 9. Esti cu cineva mult mai in varst& sau mult mai tandr decat tine, si asta, desi mu vrei s& recunosti, iti provoacdi o oarecare neliniste sau preocupare. Sti ci, in timp, diferenta de varstd va fi din ce in ce mai evidenta si nu vrei si devii o persoand geloasi, istovit’ sau nesigura. Totusi, preferi si nu te géndesti la chestiunea asta cu seriozitate, pentru ca iti este fricd s8 nu cumva sa strici bucuria dea trai o iubire ca cea pe care o simti acum. Cu toate acestea, constient sau inconstient, te intrebi: caf: ani de fericire imi riman? Lectura Principiului 9 te va pune pe ganduri: Dragostea nu , dar indragostiti au 10. Te-ai despartt si iti vine si mori. Ti-ai pierdut valorile de referind obignuite, te simti singura sau singur gi te-ai 13Walter Riso siturat pana peste cap de dragoste. In plus, juri cd nu vei mai avea niciodata pe nimeni si cd barbafii sau femeile sunt toti niste idioti. Pe scurt: ifi este greu SA accepti 0 despartire care inca te doare si nu esti capabil s& 0 iei de la capit. Lectura Principiului 10 te va ajuta in acest sens: Unele despitrtiri sunt instructive; ele fe invaft ceea ce nu vrei sit sti despre dragoste. Fiecare capitol se adreseaz unui anumit principiu, in care se explic’, pe rand, o serie de ipoteze si idei care comple- teaz& imaginea si servesc drept ghid. in epilog, am rezumat co serie de maxime care trebuie puse in practicé, rezultate din alineatele precedente. Decalogul sugerat aici au are pretenfia sa epuizeze problemele iubirii nesinatoase, nici pe departe, deoarece variabilele implicate in crearea ei sunt numeroase si complexe. Cu toate acestea, cele zece principii de supravietuire prezentate pot fi foarte utile dac& vor fi refinute si aplicate in mod constant. in experienta mea profesional, am observat c& utilizarea lor creste foarte mult sansele de stabilire a unor relafii functiona~ le, mai satisfAcatoare gi fericite. Prin urmare, recomandarea ‘mea este si ne apropiem de toate principiile si nu doar de cele care se potrivesc in cazul problemei noastre specific. in momentul in care em elaborat continutul cartii, m-am gandit la oamenii fragili din punct de vedere emotional si la cei care suferd din dragoste, in ciuda tuturor eforturilor de a ‘merge mai departe si de a gsi o iubire care si:merite efortul. Num-am gandit la cei puternici sau la pradatorii emotionali, ci la cei care se lupta pentru dragoste, cei care insist si persist& in ciuda greselilor sia deciziilor neinspirate. Adevarata virtute nu const’ in a fubi, ci in aiubi cum se cade; catre acest scop intenfioneazA sa va duc’ aceasta carte. Principiul 1 DACA NU TE MAI IUBESTE, INVATA SAPIERZI $I RETRAGE-TE CU DEMNITATE Uitarea este o forms de libertate, K.GIBRAN Toate pasiunile sunt bune ciind le stitpanim, si fone sunt rele atuncicind ne subjugi J.J.ROUSSEAUAnatomia abandonului Surpriza Nu credem ci aga ceva ni se poate intimpla noua. Cine ar crede? Cine si-ar imagina ci, intr-o zi, persoana iubita ne di vvestea proasta ci nu mai simte nimic sau foarte pufin pentru noi? Nimeni nu este pregatit pentru aga ceva si de aceea mintea noastra ignora datele: ,Unecri simt c& este mai indepartat, c& nu m& mai priveste ca inainte, dar trebuie sa fie totul ‘in imaginatia mea.” Dar, intr-o zi oarecare, partenerul t&u iti cere si vorbeasci cu tine gi, cu o seriozitate neobignuit’ gi cu © privire nefamiliar&, tfi spune categoric: , Nu te mai iubesc, nu mai vreau si fim impreuné, este mai bine pentru amandoi.” De fapt, are dreptate; este mai bine pentru amandoi. De ce si fii cu cineva care nu te iubeste? Sau de ce sa fii cu cineva pe care nu-1 iubesti? Dar asta nu te consoleaza, toata Jogica” este inutila, pentru c& a: avut obiective, visuri, pro- iecte... Ruptura nu este un act administrativ si doare pana in adancul sufletului; indiferent cum fi-a impachetat-o. Pr&busirea si uluirea Odata ce ai aflat, totul se intampla foarte repede si, in doar cateva minute, treci printr-un roller coaster emotional. Dupé impactul resimtit la aflarea vestii, agonia te face s& intrebi prostii: , Esti absolut sigur? Te-ai gandit bine?” De fapt, wvWalter Riso. ce altcova poti face in afar si intrebi si si plangi? Cu toate acestea, organismul insist si o speranfa trast de par, pe cat de apatic’, pe atat de imposibila, te face deosebit de naiv: Te-ai gandit bine? Nu vrei si te mai gandesti un timp?" Ca siccum ar fi vorba de timp! Si rspunsul celuilalt vine ca 0 rafal inghejati: ,Nu, nu, m-am gandit bine...” La un moment dat, recurgi la manipulari: ,Nu te intereseaza ci mi rinesti?” ,,Si daca o sa-fi pard rau?” Tacere. Nu prea mai e nimic de raspuns si nici de adaugat; asta e ceea ce vrea. Din nou lacrimile... Criza este in cregtere, mai ai putin si explo- ‘dezi, mai ales pentru ci ifi dai seama ci nu minte. Exist& oare ceva mai chinuitor decat siguranta celor care ne pardsesc? fntrebarea inevitabila: de ce nu mi mai iubeste? Cateva posibilititi: exist& o alt& persoand, doreste sa se re- inventeze gi pentru asta are nevoie si fie singur (tu ai fi un im- pediment) sat, pur gi simplu, si acest lucru este cel mai réu, sentimentele i s-au stins fra un motiv sau cauze speciale. ‘Un birbat imi spunea printre suspine: Ce este mai crud, ce ma doare cel mai mult, desi pare absurd, este c& nu m-a pardsit pentru nimeni! Nimic nu o impiedicd sa fie cu mine, doar ea insigi.” $i este adevarat, ricirea iubiri, far motive obiective, este mult mai greu de depasit, deoarece concluzia mu este acceptat’ cu ugurint&: ,Daci nu exist nimic exterior, nici amanti, nici criz8, nici boal8, nu incape indoiala: proble- ‘ma sunt eu!” Mai tarziu, intervine revizuirea istoriei, cautand cea mai mic& greseala sau inventand-o: ce am facut gresit, ce as fi putut face mai bine gi nu am facut, defectele pe care ar fi trebuit s& le indreptam (daci ne-ar da o alt& sansa), in fine, toate lucrurile personale sunt riguros examinate. 18 Cum sé nu mori din dragoste »Mcai accepta din nou dac promit si m& schimb?” fort necunoscuta te face si crezi cd poti face o schimbare extrema in tine insuti si c& poti recastiga dragostea pier- duta (crezi cu sinceritate c& acolo unde era ceva atat de mi- ‘nunat, ar trebui si mai ramna totusi o fardma). li dai,,vestea cea bun” fostului tu partener, ii juri c& va avea langa el o ersoand refnnoita gi iti faci un harakiri emotional in prezen- {a lui, doar pentru a te intalni din nou cu tacerea stranie de mai inainte. Ca o ultima solutie, inventezi un optimism de rezerva: ,Poate ci maine se va rizgandi, poate c& maine se trezegte din adormire.” Dar ca gi cu o zi in urmé, nimic nu se intampla, te hotéragti si mai astepfi un pic gi asa trec ore ‘intregi gi zile. Intr-o lund, ai slabit cinci kilograme, dar el ra- mane ferm in decizia sa. Inca o data: nu te mai iubeste. Este lucru judecat gi refuzi si vezi realitatea. Victorie sau moarte Cand totul pare finalizat, scofi un as din maneca. Din co- piltie, din anii cei mai de incepat ai viet tale, ai invatat sa ru te dai batut niciodata, s& lupti pentru cvea ce crezi ci este corect si valoros gi sa te intorci pentru a incerca 0 recucerire. Dar, la fiecare incercare, te umilesti si respingerea se confir- ‘mi. A considera c& lucrurile pe care le facem pentru dragoste nu sunt niciodatd ridicole este o inventie a diletanfilor: dragostea te face si cedezi, si te téristi, iar daci nu esti atent, te termini. Cu trecerea timpului, pe masura ce abandonul devine evident, increderea ta se pribugeste. Nu se poate site luptica Don Quijote impotriva indiferentei partenerului sis ‘ncerci sd salvezi relafia. Pentru esta e nevoie de dol oameni, dowd dorinfe, dowd nevoi, doi care , sa vrea si iubeasca”. 19Walter Riso Cand cu adevarat nu te iubeste, indiferent de motivele si cauzele posibile, trebuie si renunti la spiritul rizboinic si s& nu duci o lupt’ inutild si sfasietoare. Lupta pentru o iubire imposibils, noua sau veche, las multe sechele. Mai bine s& suferi o singura dat& o pierdere, decit si te supui unei in- certitudini sustinute si crude; mai bine un realism sfésietor, decat credinta oarba care nu migca niciodata munti. Exist altcineva? Daca partenerul tau este infidel, vei deveni un obstacol {n calea planurilor sale: indiferenta pe care 0 va simfi pentru tine nu va fi nici prea clari, nici prea cinstita. Va dori si te dea lao parte ca si poati continua linistit cu inlocuitorul. Este 0 chestiune de spatiu: ,O alt& persoand a intrat in inima mea gi nu incap doud.” Nu este vorba de o indeparare trecitoare, ci de excludere si, uneori, de dispret. Exist’, de asemenea, o alt posibilitate care iti adaugi gi mai multi durere si confuzie decat simfi deja: nu numai ci te da la o parte deoarece exist altcineva, ci te mai si acuza in mod direct pentru ceea ce s-a intamplat. ‘Tuar trebui si te bucuri cd un astfel de personaj aiesit din viata ta; cu toate acestee, demnitatea are tendinfa de a ceda in fata avalangei de intrebairi motivate de ciuda si afectiune: De ce eu? ,,Ce are cealaltd sau celdlalt sieu nu am?" ,De cand mi ingalé 2" ,,Este mai in varst4 ca mine, are mai multi bani, este 0 persoand mai atractiva decat mine?” Dorina de a sti, de a atata si ati pune singur sare pe rand are in sine o doz mare de masochism si destul de mult& disperare. Cum, ‘cand si unde nu conteaza la fel de mult ca ceen ce fi-a facut. Ce conteaza este faptul c& fi-a fost necredincios si ci nu te 20 Cur sei nu mori din dragoste iubeste ;celelalte sunt secundare sau 0 modalitate de a-ti hrai- ni curiozitatea. Chiar te astepti ca universul, in bundtatea sa infiniti, si-fi dea inapoi partenerul in perfect stare ca gi cum nimic nu s-ar fi intimplat? ,, Miracolele iubirii” si ,invieri- Ie emotionale” sunt pur& superstitie: atunci cind dragostea moare, trebuie s-o ingropi. Pierderea care elibereaza Este latura fericita a necazului, pierderea de care meri- 18 s8 te bucuri, Cine ar fi crezut, dar uneori, lipsa de iubire a partenerului indeparteaz& povara incertitudinii: acum nu mai e nevoie s& jumulesti margarete! S-a terminat cu anche- tele si investigatiile existentiale! Exist indoieli dureroase pe care siguranta le calmeaz8. O pacientimi-a spus: ,Nu eram sigur c& m& mai iubeste si luni de zile am incercat s&-i des- cifrez sentimentele... Cat am suferit! Treceam de la speran{ Ja dezamégire intr-o clipi... $i este curios, dar cind mi-a spus c& vrea si ne despairtim am simfit o alinare.” Cum si nu simti alinare? Cum si nu-fi dai seama c& suferinfa de a vedea lucrurile aga cum sunt, fir’ menajamente, aduce pujind man- gaiere? $tiu la ce s& ma astept! Nu intotdeauna pierderea iubirii este rea gi nu toate iubirile sunt durabile. Imi aduc aminte de cineva care era amanta ‘unui mafiot, iar respectivul o folosea ca pe o sclavi sexual. Trebuia si fie disponibilé doutzeci si patru de ore pe zi si era ameninfat4 permanent cu moartea dac& se uita la alt birbat. Se pare ci escrocul s-a incurcat cu o fati de optsprezece ani, iar pacienta mea a devenit in mod automat o vrajitoare urata gi batrand, Cand m-a intrebat ce ar putea s& fac’, i-am recomandat si devina cat mai uraté posibil pentru ca astfel auWalter Riso sii-pi ajute destinul. La scurt timp, a dat-o afard, férd niciun fel de menajamente. De fapt, el i-a deschis cuca si a lasat-o ‘$8 zboare. Slava Domnuli pentru récirea iubirii care intervine la cei care au cisnicii nefericite, la cei care nu se potrivesc sila cei care igi fac rau in numele dragostei. Sfaturi pentru a nu muri din dragoste, atunci cand nu te mai iubeste 1. invata sa pierzi, chiar dacd doare ‘Are sens s& urmiresti ceva sau pe cineva care fi-a scipat de sub control? A plecat, nu mai este, nu mai vrea sa fie - de ce si insisti? Exist lucruri care sunt imposibil de indeplinit, indiferent de dorinta $i n§zuinfa ta de ale avea. Ce ai spune despre cineva care ar face 0 criz& de isterie si s-ar agita de furie din cauza ploii? Nu ar fi mai bine s scoaté umbrela decat si se sclifoseasca ¢i si protesteze impotriva umiditat ‘A invita si pierzi este capacitatea unei persoahe de a discer- ne ceea ce depinde de sine si ce nu, cand si insiste gi cind s& accepte situafia data. Nu are prea mult sens s& ,convingi” pe cineva ca te iubeste (‘ubirea nu urmeaza aceasta cale), dar oti sii-fi eliberezi mintea pentru a lésa si intre o persoana care si se simta fericit8 iubindu-te. Fiecare pic&turd de energie gi sudoare pe care o investesti in lamentiri pentru cea ce ar fi pututsé fie, dar nu a fost, mai bine foloseste-o pentru a-fi vindeca sufletul. Cei care se iubesc folosesc aceasta expresie afirmativa si mandra, dar sinatoasa pana la urmé: Dadi cine- ‘oa nu mia iubeste, nu stie ce pierde. Ca o consolare, am intalnit numerosi oameni care au fost p&rSsiti gi care, in cele din urma, au ajuns s& mulfumeascd 22 Gum sé nu mori din dragoste pentru despartire pentru c& au gisit pe cineva mai bun pentru ei. Gandeste-te la iubirile care au trecut prin viata ta, la ce au reprezentat ele Ja momentul respectiv, in adolescenta aceea oarba si frenetic dup dragoste, si uiti-te la ele acum. din perspectiva pe care fi-o da trecerea timpului. Iti provoa- c& vreun impuls necontrolat, vreo senzatie coplesitoare: te agit’, te migcd, ifi provoack vreo suferinfi? Nu, nu-i aga? Memoria afectivi a cedat in fafa unei memorii mai concep- tuale, mai reci si mai inteligente. Multe dintre aceste amintiri nu sunt nimic mai mult decat o poveste, elemente ale istoriei tale personale si o parte din CV-ul tiu afectiv. $i ai fi ficut orice pentru a pistra acele relatii! La momentul respectiv, ai crezut gi ai simfit c& vei muri pentru fiecare adio sau la fiecare iubire neimpértigit&, dar actuelmente te las& rece. Ei bine, acelagi lucru se va intampla si cu persoana care a incetat si te iubeascd azi; va deveni doar o amintire din ce in ce mai inde- pirtati. Pe misura ce timpul trece gi vei incepe si-ti trdiesti viata, va sosi calmul. Nu exisd pastile pentru tipul acesta de durere, nu exist o pilula pentru a doua zi sau dupa sase luni - caci, mai mult sau mai putin, cam atat dureaza durerea. Trebuie s& o suporti si s& rezisti, ca gi cand ar fi vorba de un meci de box: azi reusesti o loviturd de dreapta asupra suferintei si maine te va dobori ea. Tot ce ar trebui si te preocupe este si nu pierzi prin knockout, pentru c&, daca reristi, chiar dacé vei cdea in ring in repetate randuri, pot si te asigur ca vei cAstiga puncte. 2. intr-o iubire imposibila, primul lucru pe care trebuie s&-l pierzi este speranta Niciun viitor. Realismul brut: prezentul gol si fara nimic care si-i inlature durerea. Ati fost invafafi c& speranta este ultimul lucru pe care trebuie si-l pierzi, gi acest lucru 28Walter Riso se poate si fie adevarat in anumite circumstanfe limits, dar intr-o iubire imposibila sau atunci cd s-a declarat gi s-a de- ‘monstrat ci nu te mai iubeste, lipsa de speranté este precum tun balsam. Dac& nu te iubeste, nu astepta nimic, nu antici pain mod pozitiv: un pesimist inteligent este mai bun decat ‘un optimist neinformat. © adolescent pe picior de depresie mi-a spus: ,$i daca ma va iubi din nou, dar eu nu o sé-1 mai vreau?” Raspunsul meu a fost simplt: ,,Ei bine, o si te doa rien cot dacé el te fubeste sau nu.” Tubirile tarzii sunt iubiri firave si de nedorit. 3, Prejudecata de confirmare: _Anc& ma iubeste.” Disperarea te poate determina s& crezi ca, prin cine stie ‘ce migcare magic sau incantatie, totul va fi iarisi ca inainte: ,Dac& imi doresc din toat inima, visele mele vor deveni realitate.” Fantezie puri, cu unele halucinatii. Speranta nerezonabil& si nejustificaté face ca mintea si distorsioneze informatiile si incepem si vedem cea ce vrem si vedem si s& simtim ceea ce vrem si simfim. O privire, un z4mbet, © incruntare, un gest, o chemare, totul este interpretat ca 0 renastere a vechii iubi Un pacient, aflat la limita delirului, imi prezenta propriile sale sentimente ca dovada c& fosta inca il iubeste: ,Stiu c& ma iubeste... O simt, am acest sentiment, este ca 0 premoni- tie...” narmat cu o incredere blindata, a incercat o recucerire gis-aales cuo acuzatie de harfuire. intr-um alt caz, 0 femeie a ciutat consiliere pentru ci iubitul ei a Lisat-o pentru cea mai buna prietend a ei. intr-o sedin{4, imi spunea plina de opti- ism: ,[eri m-am intalnit cu el dupa patru luni si sunt sigurd cA inc ma mai jubeste... Din felul in care ma privea, mi-am dat seama ci nu m-a uitat... Am infeles asta atunci cand m-a a Cum sé mu mori din dragoste sfrutat la despartire. Mai mult decat att, eu sunt sigur’ ci am flirtat...” Cateva zile mai tarziu, in cea mai adanca tristete, imi spunea: ,Sunt confuz, nu stiu ce sa cred... Tocmai am aflat c& se va csatori cu ea... Mica trimis o invitatie.” Feste ale ‘minfii, fantasmagorii patronate de o inima care se preteaza la o gindire magica. vinci ma mai iubeste, dar nu-gi di seama.” Exist oare o amigire mai mare decit asta? Lucrul acesta mi I-a spus 0 fata care avea o relatie de trei ani cu cineva care niciodata nu i-a pus c& 0 iubeste. Dragostea intr-un cuplu nu este magie, este rezultatul unei realitati pe o construim din impuls, ghidati de sentimentele gi de credintele noastre. Din pacate, unele sunt de-a dreptul irationale. 4, De ce si te umilesti? Umilirea in toate formele sale: implorarea, jurdmintele, »plecarea capului”, transformarea in sclav sau pentru 2-iface prea mult pe plac celuilalt ~ toate acestea au un efect de bu- merang. Vesti proaste pentru cei care aderd la o iubire f& limite: supunerea, in timp, produce plictiseala. Dac a mai rimas putind afectiune, se pierde; dact mai este vreo urm& de repect, s-a terminat. Vrei si-i fie mili de tine? Vrei si-i dai si mai mult putere persoanei care nu te iubeste? Vrei si-i maresti egoul? Daca ar fi fost atat de ugor de convins cel care nu te mai iubeste! Cum si-i salvezi stima de sine unuia care vorbeste putin si spune doar ,te rog si ma iubesti”? Cuvintele nu vor schimba comportamentul cuiva care nu simte nimic pentru tine. Accept realitatea cu maturitate. De ce si te umilesti dac& tot nu vei reusi s8-i reinvii dragostea? pauza ajuta. Vorbeste iarisi cu familia ta, regiseste-ti ridcinile, acele valori care iti aparfin si care acum par es- tompate de dorinfa si disperarea unei iubiri netmpértasite. 5Walter Riso. Bag@-ti acest lucru in cap gi in inima: principiile nu se negocia~ 2a, Dac vrei si suferi, s& plangi si s&-ti versi toate lacrimile, A gemi tare, s8 te zvarcolesti prin camera cand esti singura sau singur, daca vrei s8 faci acestea gi mai multe, atunci fi-le, dar nu renunfa la suveranitatea ta, nui zdrobi fina. Sufera cat vrei, dar nu-fi rani amorul propriv. 5. inconjoara-te de persoane care te iubesc Exist oameni care se specializeaz in a pune sare pe rand. Nu fis-a intémplat niciodata? S& presupunem ci ,prietena ta de suflet” iti spune: , Ai pierdut un om minunat. A fost cel ‘mai bun, infeleg cum trebuie si te simfi...” Cum adicd un ‘om minunat” sau ,cel mai bun"? F&r& indoial’, exist invi- die sau rea-voina acumulate in presupusa prietend. De ce s& faci un astfel de comentariu in cazul unei disperate aproape muribunde? Cei care te iubesc cu adevarat ffi tin partea gi te aparé, incearci si te mentin pe linia de plutire, indiferent dacé ai dreptate sau nu, le pasd de tine ; si cu asta am spus tot. Pe o astfel de femeie care adopt rolul de amic’, dar care iti reaminteste tot timpul cit de proasti ai fost sau esti, pune-o in banca de rezerve, indeparteaza-te de ea gi, daca vrei si te eliberezi, trimite-o in plata Domnului! Este valabil si pentru ‘acei prieteni care pretind a fi ,obiectivi” si care incearcé si cechilibreze ceea ce nu poate fi echilibrat. Ma refer la perso- nnajul care, intr-un ton de consiliere, iti spune: ,E adevarat ci era o femeie foarte complicata, dar trebuie s& realizezi c& nici tu nu esti ugor de suporiat.” Ce moment gi-a ales si scoaté in evidenta defectele si slabiciunile tale! incepe si-ti cureti calea sihabitatul afectiv. Lucrurile de care ai nevoie sunt sprijinul, suportul emotional, tacerile impartasite, bataia usoara pe spate, cuvantul de incurajare, dragostea familiei, cei care cauta sa-fi diminueze suferinta. Ai nevoie de ,mincinosi dragi care si-fi spuna ca 26 Cum sit nu mori din dragoste esti genial, atractiv, o partida bund sau orice altceva care s&-i cada bine bietului tau ,eu” deprimat. Critica constructiva ar trebui si fie lésat& deoparte pani dupa ce va trece potopul. ‘Acum trebuie si iesi din groapa si te vor ajuta foarte mult in acest proces cei care te iubese cu adevrat. $i acolo, in acel fandament sigur de prietenie, este locul in care iti vei recon- strui capacitatea de a iubi, incetul cu incetul. 6. Stai departe de tot cea ce iti reaminteste de fostul Far romantisme siropoase. in fond, ce poveste de dragoste mai e asta daci nu mai ai cu cine s-o trfiesti? Nu e nevoie s8 vizitezi de unul singur locuri contaminate de amintiri emofionale. De ce si ocupi ,spatitl stramt in care nu esti” si site torturezi cu muzica, mirosurile, cadourile? Uneori, si te adancesti in amintiri si si suferi pang la limita suportabilit- {ii organismulului poate si indeplineasca un rol terapeutic, dar ar fi mai bine ca aceste ,inundatii” s& fie conduse de un specialist in domeniu. Incearc& s4 creezi in jurul tu un mi- ctoclimat de pace care si se reflecte in interiorul tau; curita locul in care te afli gi genereaz un nou ambient motivatic nal. Nu uita: nu mai exista nicio speranf, nu te mai iubeste, totul este irecuperabil. Deci ce mai astepti? indeparteaz’, ‘impacheteaza gi daruiogte tot ce fi-a mai rimas din relatie. ncepe de la zero, dar incepe. 7. Aplicé tehnica , stop” De fiecare dat cand te impresoars un gand referitor la el sau ea, 0 imagine sau o amintize, bate din palme gi spune cu voce tare: Stop! Este 0 ,piedici”, un ,stai pe loc”, care 7Walter Riso perturb gindirea pentru un moment si iti oferd 0 pauz’. Dupi ce vei incerca aceasta tactic& de cateva ori, nu vei mai avea nevoie s-o spui cu voce tare; oprelistea aceasta va fi pur si simplu parte din limbajul t&u interior. Nu este 0 solutie extraordinard, dar ajuta zi elibereaz. Nu te inchide in mintea ‘a ginici nu sta departe de oameni. Ar trebui si mergi la un cinematograf (dar sa nu fie filme de dragoste sau cu vampiri tandri), s& iegi la un restaurant (nu in locul in care mergeai cu el, nici s& comanzi felul lui preferat de mancare), s4 vizite un prieten sau o prietend (interzis s& vorbesti despre chesti- ‘unea in cauza), in fine, sa iegi in aer liber, s& te conectezi cu jumea si cu ceilalfi. Desie greu de crezut, soarele va continua 8 risard gi viata nu isi va opri cursul. Repet: atunci cind te afli intr-un ritual negativ motivat de nostalgie, scriindu-ti propria telenovela, aplici tehnica ,stop”, iar intriga se va di- zolva pana la un capitol ulterior. 8, Adu-ti aminte atat de cele bune, cat gi de cele rele Este 0 prejudecati tipici. Minti fi place nostalgia, se ras- {afi cu ea gi se autocompatimeste de cate ori are ocazia. Nu prea are sens si ridici in slavi ,anii gloriosi” sau ,momentele frumoase”. Echilibreaza! Fara a cidea in ura viscerala, pon- dereaz informatiile: nu uita ce-a fost negativ, nu sanctifica pe cel care nu te mai iubeste. Nu indulci ceea ce este neplicut, nu scuza ceea ce merits respingere. Nu va infelegeati in inti- mitate? Era egoist? Te-a ingelat? Era indiferent? Nu aveati despre ce si vorbifi? Nu ascunde toate astea! Adu-fi aminte de ele, reprodu faptele! Nu spun s& blestemi, nici si te lagi prada dorinjei de razbunare sau si urasti— coca ce ti propun este sii aduci constant aminte de ceea ce era rau in relatic. Pentru c& daca vei incepe si maresti gi sd exagerezi atributele B Cum scinu mori din dragoste ozitive ale lui sau ale ei, va fi mai lent si mai dificil sa treci peste durere. Sa te desparti de un inger este mult mai complicat decit s8 te rupi de un om. 9, Dacé ai copii, apropie-te de ei Nu mi refer la atasamentul bolnavicios. Nici nu ifi sugerez, si lagi deoparte toate celelalte roluri pe care le ai pentru a deveni doar parinte. Dar copiii fac parte dintr-o misiune pe care o avem incorporata in gene. Copiii t&i fac parte din tine gi dragostea pe care o ai pentru ei gi cea pe care ei o au pentru tine, trece practic toate testele. Aga ci dedici-te lor, acelei iubiri autentice si necontaminate; priveste-i ca pe o bi- necuvantare care te bucura si care iti face viata mai usoara. Ei nu au nicio vind si au nevoie de tine s& fii puternic si eficient. Oricat ai fi de deprimat, trebuie s8 continui si-i educi, si le porti de grija, si fi alituri de ei. Formula pare sé functioneze astfel: fostul tu partener te arunc in groap, copiii te scot din ea. Fostul nu este al tit, copiii tai sunt carne din carnea ta; fostul nu te mai iubeste, copiii ti te iubesc necondifionat. Nu numai dragostea de cuplu te implineste, ci si dragostea pentru copii ti.Principiul 2 SATE CASATORESTI CU AMANTULE CA $I CUM AI PUNE SARE iN DESERT Dragostea ese 0 nebunie temporar care se vindectt prin césaitorie. A.BIRCE, Amani, dementi. PLAUTUSStatisticile sunt coplesitoare: calculand 0 medie din datele provenite din mai multe culturi, aproximativ cincizeci la sut& dintre oameni au o relatie ascunsi si isi ingalA partenerul. Relatiile interzise sunt deosebit de atrigatoare, de- ‘oarece placerea pe care o genereazi este foarte concentrati, profunda si captivanta. Indiferent daca suntem de acord sau nu cu relafiile clandestine, trebuie s& recunoastem faptul ci multe dintre ele ajung s& se transforme intr-un Disney World personalizat, in care cei implicafi sunt mai aproape de manie decdt de o viata normal’. Amantii isi creeaz propriul lor microcosmos si propriile reguli de supravie(uire: o lume doar pentru doi, exclusiva. in aceasta conspiratie amoroasé, fiecare determina existenta celuilalt si chiar fi di un sens. O pacienta mi-a spus: ,,Doar pentru a fi cu el cateva ore, sip- tména este justificata gi are sons... SA nu-l vid inseamna si ramén incompletd, ca si cum s-ar rupe o parte din mine... Justificare existential si totodat& sindrom de abstinenta: n-ai ce-i face. CAteva intalniri ii dau cotidianului o nuanta speciala si se trece de la o realilate in alb si negru la una in culori si intr-o a treia dimensiune. De aici vine si refuzul dea iegi din legatura amoroasa, indiferent din ce directie ar veni presiunile impotriva ei: nimeni nu vrea si piard’ farmecul unei iubiri care te duce la limita. Cu toate acestea, in ciuda faptului c& sunt intr-o stare de fericire expansiva, uneori, cei implicati, nemultumiti fiind doar cu acel aici si acum, incearcé sa legalizeze aventura 38‘Walter Riso sentimental si s-o pistreze in timp. Strategia? Si forma- lizeze legiitura, s8 ias& la lumina si sX se arate in lume cu demnitate. De la dragostea proscrisa la basm: ,.Dacd ne iu- im, si traim impreund ¢i si construim o familie, cu ai mei, ai t8i gi, cine stie, cu ai nostri” Daca esti prins pe un astfel de plan, iti recomand si mai temperezi putin revolutiile. Nui spun asta pentru a te descuraja, ci pentru ci doar pufine re- lati functioneazi intre amantii care se c&satoresc sau se mut impreun’. $8 aduci extazul in plan terestru, sé restructurezi nebunia plicut& ce pistra vie relafia, toate acestea au conse- cinfe si contraindicatii. Este foarte dificil s8 ,,reglementezi” dragostea pasionala gi sf nu se schimbe nimic. Roller coasterul emotional prin care tree amantii include 6 intens& satisfactie fizics, tandrefe, bucurie, vinovatie, fric& si cura, incantare si dezamigire, dragoste gi uri, durere si alinare, rasete gi tristefe, si multe alte oscilafii. Amanfii sunt ‘zguduiti de un set de emoti $i nemultumiri de toate tipurile, care au un caracter exponential. Dar tocmai aceasta viteza gi gama de sentimente ii captiveaz. Cum directionezi aceast& energie fascinanta si de necontrolat pentru a o imblanzi, far 8-gi piard’ esenta vitalé? Nu vreau si renunt la aceasta fericire” ‘Aici este 0 contradicfie: nu vrei si renunti la bucuria de aavea un amant, dar in acelagi timp vrei si o denaturezi, si (0 scoti din ecosistemul siu gi si o iei acasi. De ce s vrei aga ‘ceva? Dinamica este, mai mult sau mai pufin, dupa cum urmeaza: cind dependenta va prinde ridacini, slogan! inifial de ,bucuri-te de ea cit dureaz” sau ,traieste momentul”” {gi va pierde forfa si, pe masurd ce nevoia de a fi impreund 34 Gum sd nu mori din dragoste creste, viitorul igi face aparitia. Argumentul este un amestec curios de hedonism sijustitie cosmic’: ,Ce este iu in alocui impreuna? Nu meritim si fim fericiti? Nu din intamplare ile vietii noastre s-au incrucisat.” Evident, nimeni nu ,merit” sa fie nefericit. intrebarea este daca e posibil ca relatia cu amantul sa se transpund intr-o cisnicie stabilé, fara a pierde vivacitatea care ne face feri De reflectat: cum ifi dai seama daca decizia tanu este influ- enfata in principal de atasamentul fat& de plicere? fl cunosti suficient de bine pe iubitul tiu sau cunoasterea celuilalt se rezumé la efervescenta tnei iubiri de laborator, feita de con- taminare gi la fel de senind ca 0 zi de vari? Te intreb: ce fel de fericire cauji? Una adevaraté, cu picioarele pe pamant, sau una faré vreun alt fundamen decat dorinfa de ao trai? /Nreau mai mult, am nevoie de mai mult” Efectul de stafiune balnears resimfit into aventura amo- roast (raporturi sexuale, massje, mangéieri, orgasme, cu vinte frumoase, reducerea stresului, blocajul preocup&tilor pentru cateva ore) creeazi o dependent profunda. Cum si pierzi un amant care este ,obiectiv” si rezonabil in momentele de decizie? Un barbat care era pe cale sa se desparta pentru ase muta cu prietena/aman‘a, si-a justificat hotararea in. felul urmator: ,Pasiunea pe care o simt este atat de puterni- A incét, in afaré de faptul cé avem relatii sexuale de fiecare dati cAnd ne intalnim, practic onania pand la de trei ori pe zi doar gindindu-mi la ea... Am erectii numai cand aud nume- Ie ei...” Cum s&-i ceri pufind rationalitate cuiva care gandeste ‘cu ce are in pantaloni? Motivatia lui nu era alta decat s8 0 posede cat mai mult timp posibil pe femeia pe care o dorea. 35Walter Riso. {ntr-o cdsnicie de rating, fara idealuri importante, prezen- {a unui inlocuitor sau a unui supliment emotional/sexual se transforma intr-o motivatie de baz gi esenfiald. Ca in orice consum de droguri, nivelul de tolerant& al organismului Ta substanta (sau persoana) respectiva cregte gi avem nevoie de ‘o cantitate mai mare, pentru a menfine senzafia la un nivel satisfacitor. (O pereche de indragostiti aveau urmatorul ritual. Aproxi- mativ de trei ori pe siptiman& ea venea s&-1 viziteze la apar- tamentul in care locuia. Atunci cand ajungea, era intampinaté co masi foarte bine asezati, flori silbatice si niste feluri de ‘mancare exotice gi delicate, gitite de barbat, care era un buck tar excelent. Totul era animat de o muzica clasica frumoasé, iar pe o saltea agezati pe podea barbatul avea pregitite hai- rele pe care ea trebuia si le poarte in fiecare zi, Pe fereastra se vedea muntele, totul mirosea a pin si pasirile cntau ca si cum ar fi sarbitorit sosirea ei. fn acel loc, totul se potrivea perfect: De fapt, semana mai mult cu o experienté din Otimp, inimbratisarea lui Zeus. ‘Comparatiile sunt revoltatoare, dar cum sa le evite? Paci- ‘enta mea le ficea tot timpul si mai ales in momentul in care cobora din Olimp si mergea la ea acasé, unde o astepta un sof care era un simplu muritor, care nu gate bine, céruia snuci plicea s& asculte muzica, nu fi cumpara haine gi nu avea nici cea mai mic fantezie, De la cer la purgatoriu si, uneori, {tn iad. fntr-ointdlnire, mi-a spus: ,li cer lui Dumnezeu sa ma elibereze de cdsnicie, der mi gandesc la copiii mei... Nu stit ce si fac... Bine, sti ce sa fac, vreau si fiucu amantul meu, dar nu am curaj... in fiecare zi am nevoie de el iil iubesc mai ‘mult... Cum se va termina oare totul?” De dou ori pe sip- ‘timénd nu mai era suficient, nici de trei ori, nici de patru... Cerinta era deplina vesnicie. Ea a incercat in mod repetat si ‘se mute cu acel semizeu transformat in barbat, dar nu a fost niciodata capabila. Astizi isi aminteste de el ca de marea jubire a vietii sale si se simte dezamagita de ea insigi pentru 36 Cum sa nu mori din dragoste ci nua fost suficient de curajoasé incat s& ia aceasta decizie. {nca ii e dor de el, corpul ei nu s-a resemnat din pricina pierderii. Ar vrea s& se repete. Amanti pana cand altcineva ne va desparti intr-o zi, prinzi curaj gi te hotéristi: ,,mi voi inlocui partenerul cu amantul.” Dar cum rmane cu fostul, cu anii de coexisten{3, cu istoria construité? ,Nu este problema mea, va vedea el cum va supraviefui, va vedea ea ce va face.” $i copiii?” ,i bine, se vor obignui si vor infelege: de ce nu? acti o fac atitia oameni...“ La 0 consultatie, spre uimirea copiilor ei de opt si nowa ani, 0 pacienta incerca si-iconvin- gi cu privire la ,avantajele” despartiri: ,Mama se duce si ‘raiasc& cu un alt barbat pentru ci il iubeste din toata inima. Este normal si se intample asta in randul adulfilor... Voi vefi ocui cu mine gi vefi avea un nou tata! Vefi vedea c& este 0 persoana minunats si va va plicea mult ! Oricum, veti continua sil vedefi si pe tatal vostru ori de cite ori doriti. Nu e fantastic?” Vazdnd gravitatea copiilor si a mea si cdutand sa surprinda ,fantasticul” dintr-un estfel de pripid, a incercat s& peticease& lucrurile: ,Fi bine, uite care e partea bund a ucrurilor: vefi avea doi tafi si doua case!” Pentru un copil normal, vestea c& va avea un tat nou” sau o casi ,in plus” arate ae eee ee apropie de trum’. Nu spun e& oamenii nu se pot desp&ri der ebRde So teeh AN weble fio ‘Amanfii care se mut impreund dau dovada de o naivi- tate si un egocentrism incredibile: ei cred c& ceilalfi ar trebui sii fie Ia fel de extaziati ca ei, ca gi cum fericirea ar trebui si fie contagioas’. Dar ce se intamplé de obicei in aceste cazuri 37‘Walter Riso este c& totul isi pierde bunul mers si explodeaza, pur si simplu pentru c& nu existi nicio metoda chirurgicals, precisd si definité, pentru a inlocai perechea cu amantul si pentru a permite lucrurilor s& rimén& ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Persoanele afectate, rinite de aceasti decizie si cei {n care se nasc resentimente nu raman cu brafele incrucigate ei protesteazi, intra in depresie si igi pun avocatii la lucru, E posibil s& te muti cu amantul si sa supravietuiesti incercarii ? Cinci considerente de care trebuie sa tii cont $4 incepem prin a repeta urmatorul Tucru: ,transferul” nu este usor. La inceput, motivatia ta va depasi limitele; te vei ciupi de bucurie crezdnd cf este un vis devenit realitate din care nimeni nu te poate trezi. $tii c& vor fi probleme de toate felurile, dar dragostea te impinge gi te simti capabil s& depasesti orice obstacol care fi-ar putea stain cale, Credinja care te mobilizeazA este absolut triumfatoare: ,Dragostea nu cunoaste limite.” $4 vedem o parte din costurile, riscurile si consecinjele pe care s-ar putea si le infrunti, ca si-ti canalizezi puterile ntr-un mod adecvat si s4 nu suferi inutil. Cine stie, poate ca faci parte din acel mic procent de oameni care reusesc. 1. Costurile sociale si pierderile emotionale Esti pregatit pentru atacurile orchestrate de bunele ma- niere si morala inevitabilA? Este probabil ca, din punct de vedere social, sa vind unele sanctiuni, iar noua ta relatie nu 38 Gum sé nu mori din dragoste va fi vazut& cu ochi buni. De asemenea, este de asteptat ca unii ,prieteni” s& considere c& telatiile extraconjugale trebuie si ramAna in umbra si ci este de prost gust si le expui. De asemenea, va exista si cenzura din partea familiei tale. Vei simfi ck bucuria ta coplesitoare este o pacoste pentru toti cei care dorese si esuezi, gi nu vor fi putini dintr-aceia. Aga pregiteste-te, ceea ce te asteapti nu este roz. Fi putemnic gi pregiteste-te si rezisti semnelor de genul acesta, astfel incat stima ta de sine sa nu fie modificata fundamental. in acest sens, exist doud tipuri de oameni: cei care, dintr-un sentiment de vinovatie sau de frica a ceea ce vor spune oamenii - renun{é, gi cei care se intiresc su o armurs in fata criticilor simerg inainte. Daca stii ce vrei, nu te da batut. 2. Declinul in pasiune Aci lucrurile sunt mai serioase. O intalnire secreta nu este acelagi lucru cu o coexistent deschis&. Nu te va afecta pentru cchexist& mult iubire? Eu nu as fi atat de sigur. Stresul susfi- ‘nut matura majoritatea marilor iubiri gi libidoul in exces, De ce si existe stres? Deoarece vei intra din plin in problemele existentei cotidiene. Va trebui si le faci fat alaéturi de un partener cu care nu ai o istorie a luptelor gi a proiectelor comune (inainte erati mai mult concentrat: pe placeri) si, prin urmare, va trebui s& incepeti si infruntati umar la umar problemele de supraviefuire. Perechile stabile, in afaré de faptul ci se iubesc gi incearci sa se bucure de viati, trebuie si se con- frunte cu 0 realitate care nu este atat de plicuti, desi nu este ‘neapérat incompatibila cu dragostea. in schimb, amanfii nu supraviefuiesc’, ei savureaza Unii oameni ma intreaba: ,,Dar oare cel mai important lucru nu este c& exist iubire in cantit&ti mari?” Raspunsul ‘meu e ci dragostea reprezint& 0 condifie necesar’, dar nu 39Walter Riso suficientd pentru ca viata de cuplu si functioneze perfect. Ceea ce sustin eu este ci, pentru a transforma ,,dragostea pasionali” si ascunsi a amantilor intr-o ,dragoste de pereche stabila” si cunoscuté de toat’ lumea, relatia trebuie re~ structurata complet. Trebuie s8 creezi o viziune noua asupra jumii, ceva mai putin fantezist si mult mai realist: trebuie s& aduci nirvana acasi gi si o pistrezi in viata! Cat despre fan- teziile sexuale? Vor continua, ca si relattile carnale (in cazul {in care copiii si oboseala o permit). Nu va fi la fel, dar cui ii ‘pasd, acum sunteti impreuni... Nu este ceea ce ai vrut? 3. Ai tai, ai mei si cei care vor mai veni Nu vreau s& par prea dramatic, dar 0 mulfime de copit adusi impreuni, din medii diferite si care de obicei sunt in- compatibili unii cu alfi, nu poate si fie ceva placut decit in visul cuiva care adera la cel mai rigid romantism. E nevoie de mult timp si de putere pentru a te apropia de copii celui ce fia fost amant pand acum; pentru ca fostul tau partener sk vadi ca find un lucru normal ca fii thi vitregi si locuiascé jmpreuna cu copii Iui i, in plus, ca toatd lumea s& accepte o sarcina neplanificat3. Vei spune ci este un produs derivat al iubirii gi, prin urmare, un cadou pentru care trebuie sé fil recunoscator, in ciuda confuziei creat de mame, tati fii si ca- zarea revenita fiecSruia. $4 mu mai vorbim de prima comuni- tune, zile de nastere, absolviri, viitori gineri si viitoare nurori, stabilirea regulilor, revizuirea temelor, plecarea la colegiti, jn fine, un amestec al tuturor impotriva tuturor, in numele juibiri, Ai prefera intr-adevar toate acestea in locul acelei du- pé-amieze in Eden? iti amintesc, doar ca s4 reflectezi, cuvintele lui Schopenhauer, sa le reexaminezi intr-o noapte oareca~ re de amor: ,,In emisfera noastra monografica, cisatoria este pierderea ajumatate din drepturi gi duplicarea indatoririlor.” Nu stiu daca are dreptate, dar nu stricd si faci calculul. 40 Gium sii nu mori din draigoste 4, Trei motive pentru abandon si intoarcerea la cuibul original Desi pot exista multe cauze care si explice abandonarea de citre amanti a noii cAsnicii, voi puncta trei dintre cele mai frecvente. ‘Mie dor de confortul pe care il aveam inainte ‘Unii indragostiti arunc’ prosopul atunci cand incep s& com- pare beneficiile pe care le aveau inainte cu cele pe care le au astizi. Confortul are multi adepti. O pacient&, care cu céte- va luni mai devreme pirea si aibi siguranta si convingerea Toanei d’Are, a inceput si dezvolte un mic disconfort mental: _inainte, cand eram cu sojul meu, toate mergeau ca pe roate, aveam lumea mea organizat’. Acum totul este mult mai complicat, pentru c& mu mai am toate aceste facilitati: mi-e dor siiam femeie de serviciu, sofer, contabil, avocat... Amantul meu, pardon... partenerul meu actual nu este la fel de bine asigurat din punct de vedere financiar; am fost nevoita sa-mi gisesc iarigi un loc de munca. $tiu, stiu ce imi veti spune: este 0 ocazie pentru a redeveni productiva, bla, bla, bla... Dar idea este ci mie imi era bine fara si lucrez. Soful meu nu era vreun Adonis, nici cel mai mare geniu, dar a fost suportabil si, uneori, chiar simpatic.” Dragoste de doi bani? Raul materia- lismului? Posibil, dar in experienfa mea, aceasta ,intoarcere Ja recut pentru aasigura viitorul” este foarte comuna. inainte dea se implini un an, pacienta mea se afla din nou in purgato- riul cisdtoriei sale anterioare, ducind o viata fericita. Un birbat isi exprima indoielile in felul urmator: ,Am 1i- sat un apartament de 200 de metri pentru unul mititel, la p mul etaj, in care masinile trec foarte aproape de fereastri..” Atunci cand cineva spune ,,inainte 0 duceam mai bine“ este tun semn ru. Si daci lamentarea se repet& de mai multe ori, trebuie si aveti valizele pregitite, pentru orice eventualitate. aWalter Riso Problema este ci pentru multi dintre cei care dorese sa recistige ceea ce au pierdut e prea tarziu: vechiul cimin este ocupat, dragostea s-a pierdut, iar resentimentele au ramas. Tertarea nu este 0 obligatie, este 0 alegere liber care isi gesti- oneazA singura timpul. Daca ii este dor de ,traiul pe vatrai de dinainte, cine stie, poate c4 iubirea nu este de ajuns, poate cA vei da inapoi. Intreaba-te ce mai face fostul tau; nu se stie niciodata. Nostalgii neasteptate : : Dupa furorii din primele luni conn Soe despre care nu posedim prea multe date poate pune ini sh Pascal Shaons invers, Dino dati, func cdnd totul pare si mearg’ bine, onostalgie indiscreta incepe s4 deranje- ze. La inceput, 0 dai lao parte gi crezi ci este normal, dar, pe masura ce trec s&ptiménile, ti dai seama cA devine tot mai intensé. $i te intrebi: ,Cuum este posibil? Nostalgie dupa ce? Se poate sa ma fi ingelat oare?” Incepi si revizuiesti trecutul gi s& faci bilanfuri de toate tipurile, $i, dacd in acele zie, te intélnesti pe neasteptate cu fostul, vei observa Iucruri care {nainte treceau complet neobservate: i-a crescut parul sii st& bine, i se potriveste culoarea — pe scurt, scanare periculoasé. ‘Aceasti ,redescoperise” este fatald pentru oricine se afla in valtoarea inceperii unai noi relatii. Pentru a inréutati lucruri- Te, acest tip de nostalgie actioneaza in dou’ directii: mareste calitafile fostului gi minimizeazi presupusele avantaje ale amantului devenit partener. Vei fi intr-o mare incurcitura. Eu o numesc durere inversi sau in revers: te gandesti s& iti plirdsesti amantul ca si te intorciJa fostul! Mori de dragoste in directia opusa si la momentul nepotrivit. Este posibil ca nimeni si nu te creadi, din moment ce cu cteva luni in urma ai fcut exact opusul. Nu vreau. ee prin acestea c& toate nostalgiile despre trecutul emofional se vor desfasura neaparat in mod similar; totusi un numar considerabil de ,nostalgici plini de cainta’ 42 Cum si nu mori din dragoste trag frana de urgenta gi se intore acasé cu coada intre picioare, Indiferent de motiv ~ cutarea confortului sau reaparitia brusci a dragostei dintai -, parerea de riu apare prea frecvent in randul amantilor care se mut& impreuna. Daca este si cazul t&u, cea mai bund metoda de a o infrunta este s8 fii sincer cu tine insuti. Crezi ci te vei face de ras? Cui fi pas! Mai rau ar fi s4 regreti toatd viata teama care te-a impiedicat s& pui capt relatiei cu un amant care nu a putut sau nu a stiut sa fie un partener bun. Fostul are nevoie de mine! Deseori se intimplé ca unii oameni sé mentini o legiturd compensatorie cu fostul partener si si cread, constient sau incongtient, c& trebuie chiar si fi poarte de griji. Care sunt cauzele? Mila (,Nu suport ideea ci sufer8.”), responsabilita- tea morala (,Este datoria mea de fost partener.”) siin special vina (,Trebuie si repar rful pe care I-am cauzat.”). Oricare dintre cele trei motive, acestea pun perechea actual ca pe jar. Lucrurile care cauzeaz4 cea mai mare agitatie sunt depresia sau atacurile de anxietate ale fostei sau fostului. Am cunoscut cazuri in care, intre Prozac si Rivotril, intre sprijinul moral si fapte bune, sigeata lui Cupidon i-a tins a doua oar pe cei implicati. Din nou! Da, desi pare imposibil, putem sa ne indragostim de dou ori de aceeesi persoand; si unul dintre motivele pentru aceasti recidiva curioas’ este bunul samari- tean din noi. Un barbat mi-a spus cu indignare: ,M-am sfturat! De fiecare dati cand se imbolniveste fostul, sofia mea ii sare grabit& in ajutor! $i, culmea, tipul e tot timpul bolnav! Oare ‘inc mai simte ceva pentru el? Prefer ca celalalt si vina s& locuiascé cu noi, cel putin aga-l pot fine sub vizor.” Evident, un triunghi amoros sub acelagi acoperis nu e 0 idee bun’, cu atat mai putin dacd unul dintre varfuri este tocmai fostul artener al sofiei celuilalt. Aceste relatii de ajutorare functioneaza de multe ori ca ‘un cere vicios. in cazul pacientei mele, de fiecare data cand 43Walter Riso fostul sof suna (pentru cé simfea o ,durere in piept”), ea intra in panic’ gil ajuta imediat, ceea ce consolida presupusa boala coronariand a domnului. Cand am intrebat-o pe doam- nna de ce actiona in felul acesta, ea a raspuns: ,El este tatél copiilor mei!" Tar ful cel mic al lor avea douazeci si trei de ani... intrebarea este evident: de ce nu se duceaut copii sé-1 |salveze”? Uneori, fostul se transforma intr-un fel de apen- ice: nu indeplineste nicio functie, este greoi gi ar trebui si fie indepSrtat de la rédicing, daci vrefi si tr8itiin pace. 5, intrebari care te-ar putea ghida jnainte de a lua decizia + Cusau fird amant? intreabé-te de ce ai nevoie de un amant. Experienta arata ci, daci nu rezolvi in primul rand pro lemele cu partenerul tu, ajungand la 0 concluzie bunk sau rea, niciodata nu vei avea claritate emofionals nici cu ‘amantul, nici cu partenerul tau. Infidelitatea este un paliativ, osolutie temporara, darnu duce la nimicbun gi nici mu rezolva problemele fundamentale. Exist riscul st rims fred amant si fra partener ? Desigur c& ‘exist. Riscul la care te supui daci te vei mluta cu prietenul sau prietena ta prea repede este ci nu vei putea administra nici coabitarea, nici despartirea. A rimane singur sau sin- sgurd poate fio opfiune bund, dar trebuie si fie rezultatul ‘unei decizii calculate gi dorite, ginu urmarea actiunilor im- pulsive, Daca vei gindi la rece, ¢iinima se va incalzi. © Il cunosti pe amantul tu suficient de bine incit siti dai seama dact suntefi compatibili sau nu pentru viafa de cuplu? Cal- ‘culeaza orele pe care le-ai petrecut alituri de el sau ea. Gandeste-te in ce situafii afi fost pusi impreund si daca acestea te conving, intreaba-te daca ai nevoie de mai mult timp. Dac& nu ai decat povesti frumoase la un hotel, mu ai nimic. 44 Cum sé: nu mon din dragoste « Este dragoste ceea ce simfi sau ai fost victima unui wragan de gradul zece care te duce si te tiriste ca pe o pipusi? inainte de a adauga sare in desert, inainte de a cadea din cer si de a aduce pasiunile in plan terestru, examineaz motivele care te fin nga el sau ea. Mediteaz asupra acestora cu seriozitate, examineaza punctele de atractie, sentimentele, dorintele, iar apoi riceste putin impulsul gi relatia, incear- a s& injelegi ce anume te-a condus la ea gi ce te fine acolo. Incearci si fii realist. : «© Se poate construi cee pozitio acolo unde s-a provocat atéta du- vere celorlalfi? Unii spun ci nu, ci nimic bun nu poate iesi atunci cand fi rinesti pe alfi, chiar daca a fost in numele iubirii. Dragostea nu justific’ totul. Potrivit celor care susfin acest punct de vedere, dragostea este slibiti dact este nevoie de inseliciune si minciuni. ffi spun astea doar ca si te gandesti; nu stiu daca au dreptate, dar merit& analizat. + Te pot baza pe loialitatea celui care f-a fost amant, iar acum face parte din viafa ta? Faci parte dintre cei care cred cf, daca facut-o data, desi a fost cu tine, ar putea si o faci din nou? Ai fi gelos/geloasi dack amantul sau amanta ar avea un alt amant? Dar daca fostul amant (acum partener) ar repeta cee ieee cu altcineva? intr-adevar, trecerea de la complice la victima est adox care ti multi a le spulber& cei aePrincipiul 3 EVITASACRIFICIULIRATIONAL:NU TE ANULA PENTRU CA PARTENERULTAUSAFIEFERICIT Acolo unde exist iubire, mu exist sacrificiu J. BENAVENTE Orice exces, en si orice renuntare, isi atrage pedeapsa, O.WILDEDragoste prin contrast: si fi putin’ mai nitang, pentru ca celilalt s& se simt mai inteligent; si treci neobservat, astfel ‘ncat partenerul tiu si iasa in evident’; si esuezi, pentru ca erorile acestuia si fie diluate; si te urdtesti, pentru ca el sau ea si arate mai bine. Un sacrificiu dintre cele mai grave si mai autodistructive: si fii mai putin, astfel incat persoana iubitS s& se simt mai mult. Oare existd o prostie mai mare facut ,din dragoste”? Desi intotdeauna este evident’, multe cupluri sufer’ din cauza aceastei diferente negative. Tu insuti ai putea fi, chiar acum, blocatin acest joc bolnav de a incerca si echilibrezi diferenfele micsorandu-te. O tanar8, care se bucura de succes in profesia ei, mi-a spus: ,Cum si ma bucur de triumful meu dacé el nu are succes? M-ag simt: foarte prost... Prefer si-ifiu cegala gi s& echilibrez problema. Nu pot sa ma indepartez atat de mult pentru c& el ar suferi teribil sau ag putea chiar s8-1 pierd...” Concluzia este ingrijoratoare: esuim impreuna pen- ‘ru ca dragostea sa se menfin8! $i nici macar nu incercém si ne armonizim defectele, ci pur si simplu si fim inferiori celuilalt. Un pacient aplica aceastit ,sclidaritate negativa in felul urmitor: ,incere si:nu-mi vad familia foarte des. Ea este foarte singur&, pirinfii i-au murit, si nu mai are decat un unchi in viata. in schimb, eu am opt frati si ne iubim foarte mult. Stiu c& atunci cand ma intalnese cu tofi, sofia mea tinjeste dupi familia pe care n-o mai are gi se intristeaz’, agi c& eu consider c& e mai bine si ma indepirtez putin de ai mei...” Aceastii logici este dificil de acceptat: pentru ci nu ai familie, imi asum gi eu calitatea ta de orfan gi rimanem doar noi 49Walter Riso. 1 Cand bam i de ce si nu utilizeze solutia inversi a epee familia sa in loc s& 0 indeparteze (adoptare’, mai degrabs decit excludere), el mi-a rispuns chimu vizuse niciodaté lecruile din perspectiva aceasta ‘Uneori deficientele si handicapurile celui iubitne dor at de mult incat dorim si elimindm aceasti suferinf cu OF pret sisi ,echilibrim” problema, suferind mai a ee Talat, Ne distrugem pentru ca partenerul sas Ja supra dn loc sii aruncdm un colac de salvare: »Relaxeazd te, 2°) gostea mea: tot timpul sau acum, sunt mai ru es Durere de spate, consolare intr iubifi (ca gi cum handicap rile sau nesiguranfa persoanei pe care o iublm se vor elit” za magic odat8 cu saciZicil). 88 te autopedepsest sav ot anulezi pentru avi ridica moralul oe Cee jubireain numele iubirii Asta este paradoxul, = A Dn ‘cquza dispretuli si pardsirii de c&tre iubit, eis taie venele, ai se apuct de bauturi sau de droguri s!ine*P 6 via licentioas gi necontrolatd. Pentru toate acestecaz0ry exist protocoale gi ajutoare speciale oferite de diverse servi ‘aii de sindtate public’ sau profesionisti special aa tS autoanihlarenpsihologict din pricina aetelor rece ieobSor¥aN dleoarece nu este atat de dramatica, ir cine suferé cin coast priind o face in cel mai scrupulos anonimat (desi nue into fdeauna congtient de acest lucru). Noi trebule s& avertizimt ‘oamenii cu privire la aceasta realitate, pentru ci oricine p cfidea in capcana autodistragerii. ,MA sacrific doar un pic” i si acest fapt si nu-fi Nu se poate si te distrugi un pic si acest fapt sf nut afecteze intreaga persoand. Find jun pic” distrus inseam” ‘ns, oricum, ruinare completa; s4 fi ,un pic” criminal, 50 Cum sit nu mori din dragoste criminal. Nu este posibil si opresti sau s& inhibi impulsul talentelor tale naturale sau cel al virtutilor gi acest lucru si treacd neobservat gi si nu te afecteze. Daci-fi anulezi si-fi blochezi dezvoltarea fortelor proprii, chiar dac o faci pentru dragoste, se va naste o dezorganizare interna pe care creierul tuo va evalua ca pe un lucru contraproductiv si negativ. Un »strop" de infectie iti va afecta intregul corp; gi ,putin&” depresie te va conditiona sé te deplasezi la jumatate din vitez’ toati viata. Problema nu este cantitativa, ci calitativa. Ostudenta lamedicin’ care demonstra o performantiiaca- demic& mai buni decat prietenul ei s-a decis ,si-si micgoreze notele pentru a fi solidara cu el”. Ambii studiau la aceeasi facultate, dar el se descurca destul de prost, in timp ce ea era considerata printre dintre cei mai buni studenti. Tactica ei a fost aceasta: daci la un test stia rispunsurile corecte, rispundea doar la cateva. Atunci cdnd jubitul sau fi spunea 8a féicut multe greseli, ea il incaraja: , Nici eu nu am ficut bine, nu-ti face griji, este normal!” siti arta notele. Curdnd, profesorii i-au atras atenfia asupra ,inexplicabilului” declin al performantei si i-au sugerat sé revin’ la nivelul su, ins nau determinat-o si faci nicio schimbare. Ea se incipata- nna fn strategia sa gi ficea totul gandindu-se c& ,dragostea” pentru partener era mai important decat dragostea pentru ‘medicina. intr-o zi, in timpul unei consultatii, am intrebat-o de ce nu schimba modul de solutionare a problemei si si in- cerce si-si convinga prietenul si cear& un sfat de specialitate ‘in sfera vocational. Mi-a spus ci ar fi teribil pentru stima de sine a tanarului. Rispunsul meu fost urmatorul: ,Nu ar fi mult mai teribil s& mearga din esecin esec? Stiu c& nu suporti sil vezi suferind, dar, cine stie, poate cé-i faci un rau gi mai mare. fn plus: nu toat& lumea s-a nascut si fie doctor! Dac& {intr-adevatr {i iubesti, caut& si-i faci bine in loc s8-i acoperi ‘sau sa-i maschezi problemele.” in cele din urm, prietenul ei ‘a mers la un consilier profesional si, in cAteva luni, a renun- fat la cariera medicala gi a inceput si studieze administratie BIWalter Riso. public’, in caze imediat s-a dovedit ca excelea74. Pacienta mea a fost eliberat& de povara sacrificiului irational si a re- devenit studenta buna de dinainte, desi a avut nevoie de mai multe sedinte terapeutice pentru a-gi schimba stilul afectiv ‘Nu spun si nu-fi ajufi partenerul,; ceea ce susfin este c& anularea propriilor tale capacitati in numele iubirii este de nesuportat pentru cei care apara bundstarea fiinfei umane. Si ajuti persoana iubita fra st te distrugi tnseamm sa ajuti de dows ori. Perechile bune se compenseaza in lucrurile pozitive Un barbat, dupi ce a ascultat cu atenfie despre principiul de compensare negativa si implicafiile sale, mi-a spus: vlmi dau seama ci a fost intotdeauna asa... De exemplu, atunc cand ne aflam la o reuniune social, incercam sa par mai pufin cult decdt sunt pentru ca ea nu si se simta prost." Perechile nepotrivite care se echilibreaza in subsol - ortopedia unel iu: biri prost conformate sau deformate. Nu trebuie sé-t! tai un picior pentru a-{i potrivi gchiopatatul celuilalt; este mai bine ‘si caui un suport sau o protezi ortopedics, cel putin in cazul Gn care te intereseza sk mergi inainte. in plus, il deranjeaza cu adeviirat pe partenerul tu daci te pui in valoare si-fi scott calitatilein evident&? Aga crezi? Cand am intrebat-o pe sofia pacientuluii meu dac’ se simte prost pentru cl.nu are ,nive- jul cultural’ al sofulu: sau, mica spus c& nu, dimpotriva, se simte mandr& de abilitiile acestuia, $i cA tofi au punctele lor forte si punctele slabe. Problema nu era ea. Traiectoria de crestere afectiva este de a cauta lucrurile povitive intr-unul gi in celalalt, pentru a se reuni in aceste 52 Gum sii nu mori din dragoste puncte: si fie constienti de efectele negative pentru a le modifica si de aspectele pozitive pentru a le consolida. Fara en- torse sau minciuni, cu durerea cuvenita si timpul necesar. Atunci, procesul de ajustare va fi dinamic, realist si sincer, si poate chiar distractiv. i Impertinenta: »Anuleaza-te ca sé ma simt eu bine” Uneori, incercarea de a echilibza relatia merge pe alt drum mult mai accidentat si crud. Persoana care define deficitul igi submineaza perechea pentru a face fata problemelor sale, iar acest lucru este justificat cao ,jertfé din iubire”. Impertinenta este evidenta in fraze de genul: ,Succesul tau ma deprima, nue drept pentru mine.” [ar réspunsul victimel binevoitoare este: ,Voi incerca si mu ies in evidenf& atat de mult, astfel Inca s8 nu te simti prost.” Exploatatorul gi exploatatul sunt parteneri. Un domn care se simfea neatractiv gi fra succes din punct de vedere economic se temea c& vreun barbat fru- ‘mos gi plin de succes i-ar putea céstiga sofia dichisité, Metoda proastd si aproape deliranta pe care o dezvoltase pentru a proteja rlatia a fost si o provoace si manance toatéziua ca si se ingrage si si nu mai fie atat de atractiva; de asemenea, incerca s-0 faca si se imbrace prost. in timp ce el facea tot posibilul pentru a-si punein umbra” partenera, ea nici nu banu- ia intentia ,iubitului” stu era dea indepirta orice candidat care Lar fi putut ameninfa. Motivatia omului era tulburatoa- re: ,Dac-ai fi mai putin atraciva, ag trai mai linigtit.” Cnd JLam intrebat de ce nu avea mai multd incredere in sofia lui i in el insugi, mai degraba decat si creeze o astfel de mizerie, mica rispuns: ,Eu sunt prin natura mea un om neincrezator. 58Walter Riso. ‘Nu sunt in stare s&-i arune acid in faf8, desi m-am gandit la asta, Aga ci am ciutat ceva mai blénd, care s& nuvi faci prea mult rau: s-o urdtese doar un pic.” Cum si iesi din jocul pervers de a parea ca esti, mai putin’ pentru ca celalalt s4 se simt& ,mai mult 1. Dragostea sanatoas nu pretinde sa te pedepsesti singur fn relatiile bune, cresc ambii parteneri, chiar dack ese si existd un pref de pltit. Daci esti de parere ci ar a a Gevii incapabil si so duci rau pentru ca partenerul tat, us fericit, ai o problema serioas&: ai infeles gresit cane x mé refer la a dona un cinichi pentru afi salva partenerul de Jao boalA gravis ci la faptul de a evita ca celalalt s le te propriul deficit psitologic,ca astfel sil depiseasc®. Fa paradoxal faptul csacrficiul tau il impiedic& si revind st $4 mearga mai departe: in loc si faci bine, faci rau, De aseme= ‘nea, cum i depagesti o problemi dact o ascunzi? Dragostea nu are nimic de-a face cu ai purta crucea in spate sau 0 te strange cu centura complaceril. Daca faptul e&-ti pui in valoa te latura ta bund creeazi nesiguranf’ pentru persoana iubit’, atunci partenerul thu este cel care trebuie si se schimbe, nu tu;acesta trebuie si te ajunga din urmé, sinu si te opresti ts. Multi oameni, influentafi de o subcultur& care justificd $1 jnalt& jertfa ca principal motor al relafillor de cuplt, te deri c& iubirea trebuie sisi piarda o parte din propria iden- titate. Sloganul este sumbru: ,Dact iubesti cu adevarat, vel renunfa si mai fi tu.“ Dar nu este aga; intr-o relafie bund, nu 54 Gum sit nu mori din dragoste se pierde nimic vital. Nu trebuie si te depersonalizezi pentru a iubi si pentru a fi iubit. Evident, vor exista pacte si ajustari de ambele parti, ceea ce nu inseamna ci trebuie s& negociem valorile si principiile noastre. Ceza ce te defineste ca persoani este de neatins, indiferent de cata dragoste este in joc gi de ct de mult fi se pare c& nu te va mai iubi dac-ai fi altfel. 2. Toate perechile sunt nepotrivite Nur filogicca partenerul tat: sa se simta mandru de tine, jn loc s& fie deprimat pentru ci este ,mai pujin”? Trebuie sé fii pur si simplu tu insufi, cu capacititile si punctele tale slabe, deschis, fir’ a ascunde sau disimula nimic ~ dar daci partenerul se sperie sau suferi, poate ci esti cu persoana gresiti. Dragostea ,invidioasa” ru este dragoste adevarata. Unii apara mitul ,egalitatii totale” si cred c& un cuplu va functiona numai atunci cand potrivirea dintre membrii sii este irevocabila. Realitatea ne invafi ins ci nu exist clo- ne afective. ,Inegalititile” sunt inevitabile si, uneori, chiar interesante si/sau pedagogice (cei doi pot invata unul de la celalalt gi astfel se pastreaza vie flactira ineditului), dar dac& suntem nesiguri si temitori, fiecare nepotrivire gi fiecare contrast va deveni un martiriu. Un pacient imi spunea: ,Ea are mai multi bani decat mine si oamenii o admiré mai mult decat pe mine; are o personalitete remarcabila gi este mult ‘mai echilibrata emotional... Nu suport acest lucru, vreau pe cineva care si semene mai mult cu mine, cineva mai sirac, ‘cumai putin succes, mai urata, mai nesigura... Am nevoie de cineva imperfect ca mine...” Barbatul facea aceste comparatii in privinfa umor lucruri care nu sufera compara}ii si modul su de a le solutiona era s8-gi giseascd o parteners care si se po- triveasci mai bine cu ,handicapurile” lui. Avea el dreptate? Dezbaterea rimane deschis’. 55Walter Riso 3. Mai bine o suferinta utila dec&t un calm fictiv Nuexist& nicio crestere fara durere, suparari gi fara vreun disconfort oarecare. Czesterea implica o nepotrivire fata de ceea ce exist in prezent, pentru a te reorganiza intr-o struc- turd noua. Daca partenerul tu vrea sa se intreacé intr-adevar pe sine insusi, va adera la capacitatile tale in loc sa le respin- ‘24, iti va cere sé il ajufi gi va aprecia sprijinul t4u. Mai bine ar fi ca forta ta s& fi dea putere, decat ca slabiciunile sale s te slabeasca gi pe tine. Exist o suferin{’ inutilé si foarte da- tnatoare care apare atunci cdnd incerci si echilibrezi relatia in mod negativ gi este o suferin{& utili, care este asociata cu o schimbare reala si profunda a persoanei care are probleme. $i daci mi-ai spune cé preferi sé mini mai degrabé decat si veri ci el sau ea suferz, fi-ag raspunde ci un adevar incomod este mult mai sindtos decat o minciund pioas’. 4, Apeleaza la un ajutor de specialitate pentru amandoi in relatiile care se construiesc prin lucruri josnice, proble- maeste a amandurora: unul prin defecte, iar celalalt prin ex- cese, dar este impartitd. Chiar vrei sé-fi ajuti partenerul fara a te anihila in incercarea ta? in aceasta trebuie sa fii curajos ‘88 rigti. Consilierul psihologic poate si ajunga la concluzia c& este prea tarziu gi ck nu mai este nimic de facut sau cf inca ‘mai ai timp s& ajungila un echilibru sinatos si pozitiv al vie- {ii tale afective. Oricum ar fi, si acesta este cel mai important lucru, in ambele cazuri, vei vedea lucrurile aga cum sunt $i ffird sA te ingeli de unul singur, cea ce este esenfial pentru a genera o transformare semnificativa. O terapie adecvata te va invita ce anume trebuie s& schimbi tu gi ce trebuie s& 56 ‘Cum sii nu mori din dragoste ‘modifice partenerul tiu. Trebuie s& urcati impreund, nu s8 0 uafi in aval. 5. Chiar vrei sa fii mediocru? Cred cu tarie c& oamenii au o misiune de indeplinit si o parte din acest destin se sprijiné pe capacitatile si punctele noastre forte. Abilitatea de a optimiza virtutile pe care le avem face parte din propria noastra autorealizare. Pentru greci, virtutea este o forfa sau o dispozitie conceputi pentra a dezvolta cea ce suntem in cel mai bun mod posibil. ‘Trebuie si te st&panesti si si te impaci cu tine insuti pentru a pune fin functiune ce ai mai bun in tine: o real evolutie. Cu toate acestea, in cazul in care ,pentru dragoste” decid si-mi blochez capacititile gis, fiu mai putin”, imi privez existenta de directie i putere. De fiecare data cand te anulezi, cand iti dezactivezi ,eul” , te privezi de progresul emofional si psihologic, si, in cazul in care acest blocaj se menitine, vei sfarsi prin a nu sti cine esti si unde te duci. Vei confunda verbul ,a fi" cu ,ar trebui” sau cu ,e neaparat nevoie”. Te vei pierde in propria limitare gi te vei obignui cu ea: fi se va parea nor- ‘mal s& fii mediocru, cfnd ai putea s& nu fii, Daca ai sansa dea fio persoana sclipitoare, intreprinztoare, inteligent8, priete- noasa gieficientd, printre multe alte competente posibile, trebuie si fii; aceasta este misiunez ta si ceea ce-ti da sens. Asa a, atunci cind vei decide sa te armonizezi cu incapacitatea partenerului tu, te expui la doui riscuri: s& te nesocotesti pe plan intern $i si te resemnezi cu noul tiu rol. O dragoste care te obliga sit regresezi este o pedeapsi.Principiul 4 NICI CU TINE, NICI FARA TINE? FUGI CAT TE TIN PICIOARELE! Nici cu tine, nici fra tine ~ dduerle mee sunt fra speranfa Daci sunt cu tne, mi’ omori, iar fra tine, sunt pe moarte. ANONIM Indoiala in dragost termina rina pune ot a indo. AMIELUn conflict coplegitor, epuizant. Deja de mult timp incerci sa te acomodezi cu 0 contradictie care te inconjoars si te tavaleste, te urca si te coboar: ,Da, darnu.” ,Nu, dar da.” O dragoste neconcludenta, care nu se poate defini, poate dura la infinit: atunci cand esti ling mine mit plictisesc, obosesc, mii stre- sez, siciind esti departe, nu pot tri fir tine, mi-e dor si am nevoie de tine. Ce cosmar! Cum sa faci fat unui astfel de scurtcircuit si si nu te electrocutezi? Unei astfel de contradicti, fra si te su- foci? Aceasta indoiala metodicd despre ceea ce simfi, care nu se poate exprima intotdeauna cu claritate, functioneazi ca ni- sipurile migcitoare: cu cat te zbafi mai mult si iesi, cu at&t mai repede te inghite. Victimele acestei jubiri fragmentate si nede- finite, sub influenta disperdirii, inevarc& si rezolve indecizia celuilalt investigand cauzele, motivand lucrurile, schimbandu-si felul de a fi, pe scurt, intorcind misterul pe toate partile, dar ‘ra prea multe rezultate. Motivul esecului este faptul ca persoanele care sufer’ de ,nici cu tine, nici far tine” sunt imobi- lizate si se invart incontinau in acelasi cerc, uneori timp de ani de zile. Cénd sunt impreuni cu partenerul, toleranta scizuta la frustriri sau la cerinfele irezonabile ii impiedicd s& se com- porte normal cu persoana pe care se presupune ci o iubesc, si cand nu sunt impreund, atacurile de nostalgie minimizeaza cea ce inainte lise prea insuportabil si infricosator. Un pacient avea o prietend care locuia in alt orag gi se vedea cu ea o dati la zece sau cincisprezece zile. Conform sin- dromului, fiecare intélnire se incheia cu luptd inversunat’ sifiecare rimas-bun cu un adio agonizant, plin de remugciri 61‘Walter Riso side bune intenti. Intr-o sedins, Lam intrebat de ce mu @ pus capt o dati pentru totdeauna unei asemenea torturi, iar el a rAspuns: , tiv cd nu este normal ce se intimpla cu noi. Cand sunt cu ea, nu ma pot abtine si-i fac viata imposibil8. inacele. momente, cred c& am nevoie de cineva mai bun si sunt gata si pun capat relatci, dar nu pot. La despartire, ma simt foarte trist, Putinele momente plicute pe care le-am avut cAntiresc foarte mult. Apoi, ne sunim de douazeci de ori pe 2i, ne spunem c& ne jubim, c& nu putem trai unul fara celdlalt gi totul este aga, ca 0 karma care se repeta la infinit..” Concluzia pe ‘care am tras-o din povestea sa a fost pur gi simplu uimitoa ;pacientul meu nu-fi ubea partenera, ci absenta ei! Era indragostit de o fantomé, care actiona ca un demon. Din now, am jasistat: ,De ce sf nu termini cu toate astea gi si-fioferi opor- tunitatea de a gasi pe cineva pe care si pofi iubi douszeci si patru de ore din doudzeci si patru, far atitea fuctuatii?” Rispunsul lui: ,Simt c nu am dat niciodata o sansé acestei relafii.” intrebarea mea: ,Oare patru ani, nu sunt sulficienti?” Omul a continuat inc& doi ani acest du-te-vino, pan cand a jntalnit pe cineva in oragul in care locuia; fara indoial, sindromul nici cu tine, nici fSrd tine” a inceput si se manifeste din nou, in scurt timp. Problema nu fusese distanta, ci forma ‘sa distorsionat de a iubi. De fiecare data cand se indrégos- tea, dowd sisteme igi ficeau aparitia gi interacfionau unul cu celilalt: teama de angajament si dependenta sexuala. Acel ijwreau” gi ,mu vreau” varia intre panica de a incepe 0 Te- Tatie stabild si dorinfa carnala coplesitoare. Evident, nu era constient de ceca ce se intémpla cu el si a reusit s8 se echili- preze abia dup mai multe luni de tratament. Esti intr-o incurc&turd asemanatoare? Ai fost vreodata? Daca nu, nu striga victorie, pentru c& oricine se poate trezi intr-o astfel de relatie. Indecisii emotional trec pe langa tine pe strada, dau tArcoale spafiului tau de locuit si, din pacate, ¢ posibil s& te plac mai mult de unui. Premisa pe care trebuie si o tii bine minte gi care mai apoi va functiona ca un factor de imunitate este aceasta: dacit cineua are indoieli ci te 62 Gum sit nu mori din dragoste iubeste, inseammnd ci nu te iubeste. Direct gi la tint’. SA nu vind Ja mine cu povesti: pe cei care te jubesc cu adevarat trebuie sii opresti, nu si-iimpingi de la spate. Gibran a spus in inte- lepciunea lui: , Dragostea gi indoiala niciodata nu vor merge impreund.” $i este adevarat: dact se satura de prezenta ta, de ce si te mai intorci? Daci are atatea indoieli nevrotice, de an Caceres pana le rezolva? Un tana a trimis urma- yrul e-mail unei pri i i ici tora mall nel prltenecssinéromal nie axing ne Sek Din fericire, indecizia ta ru m-a infectat. Bu stitt ce vreau, fe vreau pe tine.. Dar vreau ca tus fii pregatit Bee ea is cere 4 ae eae mi Iu in viafa ta, in loc s& ma tratezi ca gi cum as fio pro- Dlemé. Pentru c¥ nu gti ce vrei incearcai si tehotirét {ntre timp, eu voi incepe si ies cu altcineva. Cand te vei simfi pregatiti, suni-ma si vom mai vedea daci sunt disponibil sau nu... Nu vreau si m& mai incarc de indoielile tale; tu egti cea care trebuie si le rezolve, nu eu.” __ Gum era de ateptat, in faté sa activatimediat cel firs tine” gi atunci a inceput s8 implore, si batd la us, sf jure isd promité cd face orice, dar, din fericire, tandrul nu a li- sato sti forjeze mana. Argumeatul Iu a fost simplu: .Nu te cred.” O lund mai tarziu, ea continua indoiala ei metodic’ (nu s-a schimbat niciun pic) in timp ce el era deja logodit cu 6 femefe mai pufin nesigura si mai coerenta. Pana cand sa suporti indecizia celuilalt? ve de mii de oameni din intreaga lume sunt victime ale igurantei sentimentale a partenerilor lor, care, pe I lor lor, care, a faptul cle produc dureri enorme le cer $i wibdare’, Dea 63Walter Riso. ce rabdare vorbésc? intr-o relatie sinatoasa si echilibrat’, cei doi merg intr-un ritm similar ~ nu la aceeagi viteza, dar pe aceeasi cale. imi amintesc de un prieten care a inceput 0 re- Tafie cu ofemeie care nu era sigurd de nimic,cu atat mai pufin de faptul ci-l tubea. Birbatul a suferit atat de mult incit dati m-am decis sil infrunt si -am intrebat ce mai astepta pana 8 incheie relatia cu ea. El mi-a rispuns: » Astept si se “rarifice lucrurile in inima ei” El astepta de fapt un trans- plant, Indeciziafotei mia amintt de 0 caricatur a comic Tui Quino, in care aprea un personaj care il inchipuia pe Socrate. in prima caseti, filosoful, cuo privire transcendent, afirma: ,$tiu doar c& eu mu stitt nimic.” na doua, expresia qui se schimbase radical si scarpinandu-si capul, isi spunea siegi: ,Dar uneori nu sunt sigur.” Oare poate exista mai mul- #8 confuzie decat atat? Exista multi oameni de genul acesta, sai ales in ceea ce priveste problemele afective: ,$tiu doar c& iu gti dacd te iubesc, dar uneori nu sunt sigur.” Cat trebuie s& suporfi? Niciun pic. Daca cineva ezit siin- cepe cu ,nici cu tine nid fir tine", sotutiatrebuie sf fe rapi- a gi decisiva. Acest lucru poate provoca suferinta in cel care ge indoieste gi este posibil si-si sfagie hainele si si promita 6 iubire ,constanti”. O alt’ gansi? Multi o dau. Dar dacé ‘yrei si mentii un comportament sindtos, urmeaza acest sfat: ddaci acel ,nici cu tine, nici fara tine” incepe s8 dea tarcoale,, chiar si un pic, indeparieazi-te! Capcana provocarii personale femeie atractiva gi inteligent& a intrat intr-un joc pervers, din cauza egoului sau. Ploua cu petitori gi ar fi putut alege pe oricine, cu toate acestea, a avut nesansa de a gési un 64 Cum sé nu mori din dragoste brbat cu sindromul ,nic cu tine, nici fr tine”, care a rezis- tat sinu a cizut rpusla picioarele ei: 0 i o voia sia doua 2i ru stia ce s& fac. Femeia, obigniitd si castige intotdeauna si-a simfit lezatrespectul de sine gi a ficut ceea ce nimeni nu ax trebu sf fac int-o situafe similar atransformat cue rirea inte-o provocare personal. Provocitile in dragoste nu sunt recomandabile; ca si cum te-a ca cu 0 grenad de ‘mani cu siguranta scoasé. Cand oamenii imi spun ci relatia lor a devenit o ,provocare” sau o ,sfidare’, stiu cd relatia nu este bun’. Pacienta mea a fost prinsa trei ani de zile intre uri bc sporadic anne ubistofalndeie, Ete iro mul ,vanitorului vénat": de atéta insistent si dupa ata Ancercisi de arezolvanigte probleme care aa) ce : sfarsit prin a ve indrgosti pind peste rechi, Tre ani de aile armas complet blocati, cu niiun scop in viata in afard de agi convinge partenerul s-o iubeasca tot timpul! Aristofan, marele actor grec de comedie, afirma: ,Daci nu te iubeste cam vei fbi, co mal conieazd ct ines?” Alte sp: dah mn ce ube, acolo oa de Unele cauze pentru sindromul »mici cu tine, nici fara tine” Ew nu pretind ci detinand aveste informatii vei deveni psiholog amator si poti incerca sé-l salvezi pe partenerul tau Aezorientat de ral de care sufer’. Ceea ce propun este o mai bun’ infelegere a problemei pertru a putea identifica mai clar incuredtura emotional in cere te afli. Desi exist’ multe cauze posibile, voi semnala pairu dintre cele mai comune 65Walter Riso motive pentru care oamenii ajung s8 aiba o dragoste ambi- gui gi contradictorie. Dependenta sexuala Dependenfa sexuali, atunci cand e tot ceea ce exists, ge- nereazii o form’ de atractie/tespingere. Logica de baza este, ‘mai mult sau mai putin, dupa cum urmeaz&: ,Cand nu esti cu mine, dorinfa ma inspira si te caut cu orice pret, dar, mai tarziu, dupa ce ma satuz, vreau s& fug de Tangs tine, pentra cf simpla ta prezenf& mi plictiseste.” h Cit de ugor este si confundaim jubirea cu sexul! in afa- 1 de faptul c& orgasmul pare si aba calititi mistice, unul dintre principalele motive pentru confuzie este ci dorinta sexual leag® puternic oamenii. Nu existi indrigostit adevarat care s& nu doreascX si ,devoreze” persoana iubit8. Un arbat mica spus: ,De ce vreau si m& césitoresc? O iubesc! ‘Am nevoie de ea! O doresc!” Semantica iubiri si cea a rela- tilor carnale: sentimente, posesie/dependenté si sexualitate Cum si cumpinesti, daca le ai pe toate? Dar daca singurul Iucra care vi uneste este dorinfa camali, aturici cand erosul se termina, partenerul devine insuportabil Dependenta sexual de cineva este ca orice dependent {in ceea ce priveste consecintele si caracteristicile sale. Nu vorbesc despre dependenta ,sexului de dragul sexului", ci despre dependenta sexual faf& de cineva anume, de un organism, o anatomie specifics, de o apropiere care deschide © lume plins de farmec gi care devine extrem de plicuté (data, am intrebat o femeie ce anume o atragea cel mai mult lajubitul ei, Rispunsul a durat céteva minute: ,Mirosul Iu Dumnezeul meu, mirosul! Miroase a migdale prijite... $i bratele, forma bicepsilor.. are o curba... Venele de la frunte 66 Cum sié nu mori din dragoste atunci cand rade. Umerii, in momentul in care ejaculeaz se {nclin& pe spate gi il vad ca pe un egiptean, ca pe un fara- on. Simt c& penisul lui ma patrande si ma completeaza in fiecare orgasm... Pot avea 0 multime gi oricat de multe ag avea, continui s8 am. $i ined ceva, caldura corpului situ nu se schimba niciodata, este intotdeauna cald. inainte nu am observat niciodata fesele unui birbat, soful meu aproape ci nu are deloc, dar acum, dacé mi uit la ale lui, asa de tari si de rotunde, ma excita gi cdnd merg alaturi de el, vreau si le muge. Este att de mult& iubire!” Oare aceasta chiar este iubire? Mi indoiesc; mai degraba este ,indragostits” de un corp side plicerea pe care i-o daruieste: dependenta sexual Ja puterea n. De ce anume ii era dor atunci cand nu era Langa el? De detaliile fiziologice, de unduirile formelor, de pielea ui, temperatura corpului, venele, muschii, si, in final, dorinta cireia nu-i putea face fat. MX intreb: ce ar face aceasta femeie daca iubitul ei ar c&dea in dizgratie si ar suferi un accident care l-ar lisa infirm? L-ar fubi la fel de mult pe acest birbat daci ar avea cu zece kilograme in plus si un abdomen. umflat? Dupa ce am ascultat descrierea ei ,senzoriala”, am {ntrebat-o ce alte insusiri admira la acest barbat sia semnalat doua calititi, care pentru ea erau foarte importante: , Merge la sala gi ridicd greutati.” Intoleranta fata de insingurare Aga cum dependenta sexuala poate fi o motivatie pentru a fic cineva, singuratatea administrata gresit ii impinge pe oameni s& caute companie, aspect care nu are nimic de-a face cuiubirea. ,Perechea” este un paliativ pentru a face fat unei vieti solitare gi, cu timpul, ugurarea generat de aceasta in- sofire se transforma in dependent: am nevoie de prezen{a ta, 07Walter Riso nu suport sit-mi vid lumea depopulata. tmi amintesc declara- fia de dragoste pe care un barbat i-a ficut-o unei femei in prezenfa mea: ,Tu umpliiun gol.” Dragostea care trece prin stomac? Dragostea compensatorie? O dragoste care ,umple ‘un gol” este o iubire suspect, prea funcfionala pentru gus- tul meu, De asemenea, am auzit oamenii spunénd uneori: MB intregesti”, ca si cum partenerul ar fi o proteza. in ca- ‘mul la care ma refer, ,gclul” despre care vorbea presupusul indragostit nu era altceva decat singuraitatea in care se afla. Mesajul de baz ar fi patut fi exprimat in alti termeni: in viata mea exist mult spatiu disponibil, prea mult loc pentru singura persoand; te rog, ocupi tu.” Conflictul generat de intoleranta la singuratate este com- plex. Dinamica ascunsteste maimultsaumai putin, dupacum urmeaza: ,Cand sunt férd tine, singurditatea ma copleseste gi am nevoie de tine; dar cénd estiin habitatul meu, incepe si-mi fie dor de singuratatea mea.” Foarte dificil! Sensibilitatea ex- cesiva fafa de singuratate ne determina si facem orice numai si 0 evitim. Unii chiar se casatoresc. Frica de angajamentul emotional Cei care se tem de angajamentele emofionale traseazé un marcaj emotional ,nici aproape, nici departe“: ,Lmi place de tine, m& bucur sa fiu cu tine, dar daca faci chiar gi un mili- ‘metru pe teritoriul meu personal de rezerva gi incerci si-mi clatini celibatul/autonomia, mi indepartez imediat de tine.” Problema este ci, deoarece acest tip de om nu clarificd lucrurile, acea persoand care ii este ,aproape pereche” traieste {intr-o continu’ anxietate. Daci te afli intr-o relatie de genul acesta, nu prea ai altceva de facut decat sa te rogi sau si pleci Cat timp subiectul ,anticompromis” face casa buna cu tine 68 Cum sd nu mori din dragoste si relatia rimane superficiald, totul va merge ca pe roate. Problema va fi evidenta’atunci cand ,bundstarea” atinge 0 fbr emotional a persoanei sale si incepe si simt& c& ar putea si se indrigosteasc’ de tine $i, prin urmare, s8-si piarda libertatea. Dac se va intampla ecest lucru, se va indeparta sau va disparea ca un suspin. Nu vreau s& spun c& celibatul este o greseala; dimpotriva, cred 4 este un proiect de via- {& valabil gi respectabil ca oricare altul. Cu toate acestea, cei necisitoriti,din convingere” isi iubesc singursitatea si, dact permit cuiva si pitrund3 in spatial lor vital, mu o fac cu tea- mi sau cu interdictii. Sentimentul de vinovatie Exist oameni care nu-si mai iubese partenerul, dar sentimentul de vinovatie ii impiedica si se desparté. Un pacient ii explica urmatorul lucru sotiei sale: ,Cnd esti departe, stiu cA suferi gi atunci ma apropii de tine din mila; dar atunci cand suntem impreund, ma infurie faptul ci nu esti suficient de curajoasa ca si ma lasi si plec.” Sofia se limita si ceara {nc o sansa, ca gi cum nu ar fi auzit ce ii spunea barbatul. Mesajul era dureros de clar: nu o iubea, 0 compatimea. Cu toate acestea, pacientul meu se baza pe o judecata gresit’ d&dea vina pe sofia lui pentru ci nu-I lisa s8 plece; dar de fapt, ceea ce il tinea indecis era ,durerea de a 0 vedea suferind”. A fi cu cineva pentru a diminua vina este o absurditate care se finalizeaz& prin acutizaree suferinfei celuilalt. Este de preferat si te pirdseasca intr-un mod onest decat sa fie cu tine din mild. Tu nu esti o organizatie de caritate.Walter Riso Cum sa infrunti ambiguitatea emotionala si sa eviti caderea in jocul unei asteptari inutile 1, Nu accepta respingerea cu pasivitate sau cu bunavointa De ce ar trebui si acceptim cu resemnare iritarea si respingerea partenerului? O ,minisaturatie” sporadicd este nor- ‘mali gi apare practicin toate relatiile, dar dezamagirea repe- ‘ati este inacceptabila. Tu stii cand fine la tine cu adevarat, cénd te iubeste sau cdnd se satura de tine. Tu o stii ginu ai nevoie de o armata de specialisti ca sé sublinieze ceea ce este evident. Un birbat, pe care sofia il abuza psihologic si care era orbit de infatuare, mi-a spus odat’: ,Exagerati, domnule doctor! Nu ma uriste fot timpul.” Ar fi acceptabil daca ne tor- tureazA doar un pic? Exist chestiuni in care cdile de mijloc sunt inadmisibile. Nu gési scuze pentru indiferenfa partenerului, nu spune: ,Va trece; acum este in toane proaste, dar maine ma va iubi iarasi..” Recomandarea mea psihologici este simpli: atunci cfind partenerul tt nu vrea ,nici cu tine, nici fart tine” si intra in etapa de antipatie si/sau dispret, dt-te la 0 parte; sa nu rémi acolo pentru a primi pedeapsa pentru respingere. Retrage-te, izoleazi-te, stabileste un precedent care si-i transmitd ci nu esti dispus sau dispusi s& continui in aceste condi. Aceasta retragere strategic se cheama time out (pa- 1uzai): iegi din situatia care ii scap de sub control, pentru ao analiza de la distan8. Daca faci acest lucru gi te indepartezi, ‘comportamentul tu va vorbi pentru tine, desinu spui niciun cuvant: nu accept fluctuatiile tale emotionale, vrei sau mu vrei. Indoielile tale nu sunt negociabile pentru mine. 70 Gum sci nu mori din dragoste 2. Nu-ti schimba comportamentul in functie de starea de spirit a partenerului tau ‘Acest punet este o concluzie a celor spuse anterior, o reafirmare a acestui ,pana aici". Dacd vei decide cu seriozitate i iegi din joc, vei observa ca emofiile tale vor incepe incetul ccu incetul s& depinda de tine. Acest proces este numit auto- reglementare. Atitudinea ezitantd a partenerului te va afecta mai putin. Cand cineva este puternic in interior, ceea ce in- seamné ca are grija de sine (,.Eu sunt propriul meu stpan.”), lucrurile exterioare te misc8, darnu te doboar’. imi amintesc de cazul unui pacient care igi schimba comportamentul in functie de starea de spirit a partenerei sale, care nu- putea uita pe fostul ei iubit. in perioadele in care ea nu-gi amintea de fostul, era iubitoare si dragistoass, dar daca memoria prietenului se activa, era distanta si urécioa- si. Curios este c& barbatul dezvoltase o sincronizare perfec- 18 cu aceste stari emotionale, astfel incat trecea de la depresie la euforie in functie de felul cum se simtea: iubit sau nu de catre femeie (persoanele apropiate puteau deduce daci ea fusese ,nostalgica” doar privindu-l pe el). Dupi cateva luni de efort terapeutic intens si dificil, am reusit s& creez un ritm emotional mai independent. Gandurile lui pozitive erau: ,Bu sunt propriul meu stipan’, ,Nu voi permite sma afecteze emotiile ei negative.” ,MA voi gandi mai putin la ea.” ,Viafa mea nu poate s& graviteze in jurul stari ei de spirit.” in cele din urmé, a inceput o lupta interioara, un plan de rezistent emotionala, pentru a nu se lisa tarat de incertitudinea $i indoiala pe care ea le menifesta. Dupa mai multe in- cerciri nereugite de a salva relatia, femeia s-a intors la fostul ci prieten, iar pacientul meu, care era deja intarit psihologic si pregatit pentru ce e mai ru, nu a resimtit atat de puternic lovitura gia reusit s4 ias’ din blocaj fra traume. a‘Walter Riso: 3. Evit& explicatiile ¢i discutiile inutile Cand esti cu cineva care are sindromul ,nici cu tine, nici fara tine”, poti ajunge s8 crezi ci dacd vei recurge la argu- ‘mente logice si bine intemeiate, el sau ea va realiza care este cauza indoielilor sale gi se va schimba in bine. Nu-fi face ilu- zi, problema nu se datoreaza lipsei de informatii. Mai mult decat atat, este foarte probabil ca incercirile tale ,explicative” 8 sfargeasca prin crearea unui climat de opozitie negativa de o si mai mare anvergura. Nu te complica intr-un conflict inutil sinici mu incerca si rezolvi problema cu demonstratii si ar- gumente pedagogice: cauza este adesea mult mai profunda In plus, ce ii vei explica? Ca o dragoste normala nu are atatea oscilatii si indoieli? Oare nu stie toate astea? Unele Iucruri nu pot si le pretinzi. Ce parere ai avea despre cineva care ar spune: ,Partenerul meu m-a abuzat; deja m-a bagat in spital de dout ori... Cred c& inire noi este o lipsa de comunicare.” Vorbeste mai pufin si actioneaz mai mult. Ori te iubeste asa cum merit, ori sit mu te mai iubeascit delo. 4, Nu confunda rolurile: esti perechea, nu terapeutul ‘Unele victime ale sindomului ,nici cu tine, nici fara tine” {gi asuma rolul de terapeuti si incep s& teasé tot felul de teorii (cele mai multe dintre ele fiind ins neintemeiate gi trase de pir) pentru a explica indecizia partenerului. De fapt, este mai putin dureros si credem c’ o ,boal” cauzeazi aceast& situa- fie decat sine gandim ci pur si simplu nu ne iubeste din ca- ‘uza noastra, Acesti ,buni samariteni” citesc pe aceasta tem’, merg la cursuri si colec‘eazi tot felul de citate pentru a rezolva enigma care ii macind: ,Ma fubegste cu adevarat?” Am prefera si fim terapeuti decat victime. O femeie, care traia de R Cum sii nu mori tin dragoste mai bine de doi ani in acest du-te-vino, mi-a spus: ,Bietul de el, nu este bine. Refuuz3 orice ajutor, dar mi-ar plicea s& stiu cum s8-I scot din groapa in care se afld..” Aceast’ pacienta avusese trei episoade de depresie gi tulburiri de panic din pricina relatiei intortocheate pe care o avea cu partenerul sau. nehotarat, dar prefera si-l ajute pe el, mai degraba decat si se ajute pe sine! intre timp, pe barbat parea si-l doar in cot de ‘ceea ce i se intampla gi refuza si fe tratat, desi stia foarte bine cét rit ii facea. Nu era oare un motiv suficient s&-] trimita in plata Domnului? in primul rand, ai grija si-fi rezolvi problemele tale. incearca si te vindeci dupa atata agitatie si apoi, dac’i mai ai putere, hotdriste-te ce si faci: rimai in gura lupului sau te eliberezi. Cel putin vei actiona din convingere. infiereaz’-I, ogi nu-ti place: conflictul partenerului tu despre cum si cft de ‘ult te iubeste trebuie si-1 rezolve ', nu t. 5, Nu-I lisa si-ti sopteascé dulcegarii la ureche Este atat de usor si convingi o persoana indrigostita! Acest Iucru nu inseamni c& nu a: trebui s& ne credem partenerul, dar uneori este mai bine si pistrim 0 doza sinatoasi de scepticism. Criteriul de incredere ar putea fi dup’ cum ‘urmeaza: in ce mésura actiunile sale din trecut i-au sustinut promisiunile si angajamentele pe care i le-a luat? Trecutul te condamna sau te susfine. Dacé ti-a tot promis un lucru gi nu s-a finut de cuvant, rezerva-ti dreptul dea te indoi sau de a nul crede. Gandeste-te: daci a fost o persoana inconsec- venta si mincinoasi inainte, de ce n-ar fi si acum? A suferit ‘cumva vreo mutafie necunoscuti? Dragostea trebuie si se si vad’, nu doar si se declare. $tiu c& putem deveni depen- deni de cuvinte frumoase, dar cel mai bun antidot impotriva melodiilor de sirend este acela de a nu pierde din vedere 8‘Walter Riso contextul intregiirelafii. Cuvintele se spulberd in vant si ceea ce riméne, la urma urmelor, sunt faptele. Mediteaza asupra aceastei premise: Ia ce bun si-fi soptenscit dulcegirii Ia ureche daca iti améritgte viata?Principiul 5 PUTEREA AFECTIVAO DETINE CEL CARE ARE MAI PUTINA NEVOIE DE CELALALT Dependen}a corupe. J-KRISHNAMURTI Necesitatenacestade af uita eu trup stein este cea ce omsul numeste cu noblefe nevoia de a iubi. C. BAUDELAIREin cele mai multe cupluri, pe ascuns sau fatis, se instituie © lupta pentru putere, care poate fi inteleasd ca o confruntare a punctelor slabe (care dintre cei doi este mai sensibil la durerea unei despirtiri) sau a punctelor forte (care dintre cei doi ar rezista cel mai bine la pierderea partenerului). Ipoteze si anticip&ri catastrofale, asamblate si inglobate in cotidian care si defineasc& persoana dominant din punct de vedere afectiv. Ierarhiile sunt neplacute, insa tind s& fie inevitabile; si, desi aproape tot timpul visim la 0 dragoste echitabila si demo- craticd, dependenfa emotional dilueaz lucrurile si creeaz ceea ce am putea numi o ,,putere afectiva” care rispunde la o intrebare fundamental&: cine are mai putin nevoie de cella? Krishnamurti afirma c& dependenta corupe, cea ce in- seamné ci lucrul de care se teme cel mai mult persoana dependenti este ca nu cumwva sa piarda persoana care reprezin- th o sursii de siguranf’/placere. La cei dependenfi, refinerea simentinerea perechii prevaleaza in orice mod posibil si mai presus de orice principiu. A afirma c& , fara el, nu sunt nimic” sau fara ea, viafa mea nu are sens", inseamna a-fi pune viata in maini straine. Dac eu cred cé viata mea se termini atunci cand nu esti tu, sunt capabil de orice pentru te pistra, dincolo de orice limita. Vorbim astfel de viata si de moarte, pentru 4, in cazul dependentei, iubitul este aerul pe careil respirsim. Dependenta emotionala este o boalé, indiferent de modul in care dorim si o prezentim, indiferent de ambalaj: depen- denja este incapacitatea de a renunfa la perechea ta atunci ciind ar 79Walter Riso. trebui si o faci $i cand ar trebui aceasta s& aiba loc? Cel puttin {n trei situafii: atunci cAné partenerul tu nu te mai iubeste, cand propria ta evolutie este blocata sat cind principiile tale sunt afectate. in aceasta carte veti gasi mai multe motive vala- bile pentru renunfarea emotionala. ‘Agadar, lupta pentru ,puterea emotionala” este efortul generat in functie de dependenta sau detagarea care guver- neaza fiecare relatie. Daci partenerul tiu depinde de tine mai putin decat depinzi tu de el, cel pufin teoretic, atunci acesta ar putea si renunfe la tine mai usor decat ai putea si renunti tu la el. Acest ,dezavantaj” este procesat in mod constient sau inconstient de creierul tau, care imediat actioneaza in de- fensiva, pentru c& te vei simfi intr-o pozitie de inferioritate emotional, chiar daca pertenerul tu nu vrea si profite de acest Iucru. Poate ca problema nu va fi evident in conditii normale, dar este foarte probabil s& iasi la suprafafa atunci And au loc certuri sau discutii, iar celui care este dependent ise confirma cele mai grave temeri: , Ma va parasi!” La randul lor, detinatorii puterii emofionale nu au tendin- {ade a se plange prea mult. fn plus, am vazut cazuri de dependenti in care aceasta diferent’ este consideraté un privi- legit sau o politd de asigurare impotriva unei posibile riciri a fubirii partenerului. Unii oameni nesiguri din punet de vedere emotional prefera si fie cu cineva extrem de dependent femeie mi-a spus: ,,Ce-mi place cel mai mult la el este c& nu poate trai fri mine, pentru c& eu dau sens vietii sale, Din aceasta cauz, nu-l las si citeasc’ din cari despre dependen- {&..” Allfel spus: imi place conditia ta patologica pentru c& stiu c&, datoritd ei, niciodaté nu vei fi capabil si ma pirasesti, orice ag face. Nimic nu este mai plicut pentru o persoan’ care suferi din cauza dependentei decat si aiba o relatie cu cineva gi mai dependent. Este proclamatia dependentei emofionale care circula in secret intre indrigostiii care sunt inea- pabili si trdiasca fra partenerul lor: ,Dependenfi din toat jumea, uniti-va!” 80 Gum séi nu mori din dragoste Detagarea inseamna a iubi mai mult sia suferi mai putin Exista relatii in care unul practica autonomia extrem, iar celalalt iubeste la cel mai inalt nivel de dependent. Ambii suferd: unul pentru c& se simte sufocat, iar celalalt, pentru ci simte ci este pe cale si fie prasit. Dar, dincolo de aceste cazuri extreme, cuplurile incearci si se adapteze, facdnd in asa fel {ncat diferenta dintre parteneri si fie ct mai suportabil posibil, Care este metoda de echilibrare? S& te detasezi putin si 8 distribui mai bine puterea. Nu este o revolufie sau cine stie ce isprava in cfutarea libertafii totale si definitive, ci un mod placat de a negocia gi a impartisi respectivele dependente. Cand vorbesc despre ,detagare”, nu vreau si spun cd trebuie s& incetezi s& mai iubesti seu si nu te mai preocupi de partener intr-o manieri iresponsabila; ma refer la o iubire ‘mai relaxat8 si mai liberd. Adic& si iubesti in mod independent (s& poti utiliza in mod corespunzitor timpul personal), intr-o maniera non-posesivi (nimeni nu apartine nimanui) si fara necesitatea imperatiot a partenerului (sa faci fat singurstatii si s& ai activitati in afara prezenfei partenerului). Daca esti capabil s& decizi cu privire la timpul tu, s& nu te simfi al niménui”, si s4 poti psi prin viafa de unul singur, ai intrat pe tardmul iubirii mature. Eu nu sunt idealist in aceasta privinta si cu sigurant& nu am vazut niciodata un Buddha cu un partener; prin urmare, far& a ajunge in extrema de a ciuta ,efemeritatea afectiva" sau de a-i percepe intr-un partener pe ,,tofi oameniii din lume” (iubire cosmic, dragoste fr motiv), propun ceva ‘mai putin universal si mai localzat: s& fim ,dependenti in mod egal” si si lucrim impreuni un atasament personalizat. in functie de fiecare stil afectiv particular, si evitém putin sau cét este posibil dorinfa de iubire care ne fur somnul, chiar dac& numai din cnd in cand. 81Walter Riso Doua consecinte tipice ale subordonarii afective: anxietatea anticipatorie (,Ma va parasi“) si supunerea (,Mice teama sa-i spun nu”) act partenerul tau te intrece in jocul puterii emofionale, este probabil s& apara in tine dou’ simptome clare de nesiguranta gi teama: a. Caufi certitudinea c& nute va parisi niciodata, ceea ce este imposibil. $i cum probebilitatea de a-ti pierde partenerul rnu este niciodati nul8, frica de abandon se va activa in mod constant. Aceasta se numeste anxietate anticipatorie: anticiparea ,catastrofei” unei iubiri pierdute sau a unei singuratti impuse. Oamenii care sunt mai atasafi decat partenerul lor de multe ori devin experti in citirea emotit lor sia gesturilor celuilalt, agteptandu-se s% giseasc’ indi- catori ai lipsei de iubire. Un pacient mi-a spus cu durere: Ea este foarte linistita, nu e niciodata geloasi gi mu m& Gntreaba unde merg sau cu cine, Are atat de multé incredere in mine, incat ma face s4 ma indoiesc.« $a fie oare o strategie, pentru ca nici eu s4 n-o intreb?” Paranoia se infiltreaz& intotdeauna atunci cénd incertitudinea isi face prezenta. Sofie! pacientului meu nu i se intampla nimic neobignuit; pur si simplu, era o femeie care practica 0 relafie independent’: putea fi ea insist aflandu-se intr-un cupla. Cultura noastré a asociat iubirea cu suferinfa intr-o m&- suri atat de mare incét, dac’ relatia nu generea7 niciun fel de ,durere din dragoste”, inseamni c4 fubirea nu este suficientd sau nu este puternic’. Ce prostie gi citi o cred! ‘Angajamentul afectiv nu porneste pe fundamentul unei invazii reciproce, aga cum proclami cei dependenti emotional. Dragostea nu este nici o declarafie de rézboi, nici 0 82 Cum sit nu mori din dragoste apropriere necuvenit a celeilalte fiinte: chiar dact doare s-0 rrecunosti, partenerul ti nu ffi avarfine, nu este ,al tau". Nu e bine sa te gandesti ci persoana pe care o iubesti te va parasi pentru ci nu este atat de dependenté ca tine. Dac pentru a te linisti pretinai siti vezi partenerul abatut, cu cearcine, deprimat si temandu-se s nu pirdsesti, ai luat-o razna: nu el este cel care trebuie si devin’ dependent de tine, ci tu esti cel care trebuie si se detageze de acesta in sensul pe care -am descris mai sus. b. in cazul in care strategia pe care o folosesti pentru a rama- ne lénga partenerul tau este supunerea oarbi, aga cum am spus mai inainte, efectul este paradoxal: daca vei ajunge si spui da” la toate gi vei ceda, vei sfarsi prin a1 plictisi pe partener! Daca partenerul tau este mai detasat decat tine, nu trebuie s8-i acorzi o consideratie deosebitd. Mecanismul de supunere functioneaza ca o spiral descendent’: de fiecare dati cdnd cedezi, devii si mai dependent. Nu spun si {ncepi un rizboi de indiferenl si detagare, cis gandesti si sf actioneziintr-o manier& mai liber, far a fl ncitusat silegat de nimeni. Sclavia afectvit nu este o fictiune sau un Iucru demodat. Este in vigoare ¢distruge nenumitrati indivizi din intreaga lume: ea apare atuci cind teama de a-fi pierde partenerul te face st uiti de propria persoand. Cei care profita de puterea afectiva Exist oameni care incearca si profite de ,independen- {a afectiva”. Strategia este de ai reaminti in mod constant partenerului (celui mai dependent), c& poate renunfa in orice 83Walter Riso moment la relatie. O sabie a lui Damocles indreptata direct spre inim’: ,Daci nu-mi faci pe plac si te porti urat, ma vei pierde.” Sau intr-o alta versiune: ,.Sunt mai putemic decat tine din punct de vedere emotional si, prin urmare, am mai multe drepturi.” Nietzsche a spus c& puterea este cel mai puternic afrodisiac si, dacé il amestecim cu pufina dragoste, efectul devine exponential. Exista gi abuzul puteri aective. De ce vorbesc despre abuz? Pentru c& cel care exercit puterea profité de slibiciunea emo- fionald a partenerului, de incapacitatea Iui de a se detasa emotional, dac& ar trebui s-0 faci. Odati, o femeie, care avea © relafie cu un barbat extrem de bogat, mi-a povestit cum il manipula. ,Dragostea pe care o simte pentru mine l-a prins {n capcan i imi permit sil tin pe muchie de cutit: «Daca te porti urat, te plrisesc.» El stie c& ma poate pierde in orice moment gi, din aceasta cauz, nu ma refuza, orice i-as cere. Elma iubeste mai mult decat il iubesc eu sau, la drept vorbind, nici nu stiu dacé-liubesc..” Bietul om! Iarel putea s& jure c’ relatia lor merge excelent! Daca esti victima unei relatii in care partenerul abuzea- 24 de puterea emotionald pe care i-o acorzi, nu mumai ct te inbeste mult mai pufin decit fl iubesti tu (ceea ce deja este deran- jant), ci pe deasupra profita de pe urma diferentei. Are sens s& r&- mai acolo? Nu are. Pentru salva acest cupluy, ar trebui si se restructureze dinamica de baza a iubirii si si se stabileasc& o legatura fara exploatatori sau exploatati gi fara perdanti sau céstigitori. Din experienta mea, in momentul in care cel slab dao ,lovitura de stat”, indiferent de motiv (oboseal’, indiferen&, prezenta unei alte persoane, detasare sAnitoasa) si relatiile de putere sunt inversate, cel care juca rolul de ,.ma- estru” adopt pozitia de ,sclav" intr-o clipit’. Tu alimentezi ceen ce s-ar putea sa ti se intdmple in cele din urmd. Ini puterea: detaseazi-te! 84 Cum sd nu mori din drageste CAteva sugestii pentru a obtine detasarea sia echilibra puterea afectiva in cuplu 1. Asumé-ti libertatea si exercit-o in experienta mea, am vizut multi oameni care se tem si fie liberi, deoarece autonomia presupune asumarea unei respon- sabilitai esentiale fata de sine: si fiijudecitorul unic gi ultim al propriului comportament. Acest lucru poate fi infricostor daca nu este procesat in mod corespunzator si nu se accept faptul c& adevaratul control este intern. Pentru a ne exercita dreptul la libertate, trebuie sa fim curajosi si indrizneti, trebuie 88 ne eliberdm, si decidem pencru noi ingine si s& risc&m; dar, pentru a realiza toate acestea, e nevoie de o minte care nu este legatd de nicio incarcitura psihologica sau emotionala. Nu vreau si spun prin asta c& putem face ce vrem, uitand de ceilalt, ci c& trebuie si ne canalizam dorinfele noastre ca s& in- cercim si o ludim de la capit si si respingem orice fel de supunere, indiferent de surs&. Dacta-fiiubi perechen implica pierderea libertatiifundamentale de a simi gi a gdndi pentru tine, inseamn cd esti dominat sau captiv. incepe s& iei acele decizii care se nasc din sufletul tu, si-ti susfii opiniile fird teamd si si-ti exprimi sentimentele, fard a agtepta vreun consens sau vreo aprobare. Important este si-ti plstrezi intact mucleul tau solid, s poti veni si pleca far’ permisiune sau justificare, s& fi tu insufi in fiecare moment si la fiecare bataie a inimii, 2. Probeazi singuratatea Un pacient mi-a spus odata: ,De ce si ma ducla film, dac& ea nu este cu mine?“ Iar el iubea cinematograful. imi amintesc, de asemenea, de o femeie care, de fiecare data cand soful 85Walter Riso ciera plecat intr-o cilitorie, igi neglija la maxim ingrijirea personala (de fapt, nici macar nu ficea dus) si se inchidea toata ziua in casi uiténdu-se la televizor. Nu era deprimati, era 0 victima a gandirii dependente: ,La ce bun, dac& el nue aici?” “Absurd, ca orice patologie: de ce si mi imbrac, de ce si am grija de mine, de ce sa relationez cu oamenii, pe scurt, de ce si triesc dac& barbatul sau femeia (soful meu sau sofia men) ru este ling mine. Cei care sunt mai mult sau mai putin in- dependenti stiu & a fi ingrijt, curat si bine imbracat inseam- naa te mulfumi pe tine insufi. Este vorba de narcisism? Nu. Mai degraba autoexhibitionism: a te simfi atragitor fara vre~ ‘un acord sau consensuri extere, a fi propriul tiu spectator. nd suntem intr-un cuplu, suntem obisnuifi s& facem cele ‘mai multe lucruri in doi, acest lucru intervine in repertoriul nostru comportamental pind cand devine un obicei si, atunci cand perechea nu este prezenti, ne simtim ciudat gi dezorien- tafi, ca gi cum lucrurile nu ar avea nicio semnificatie de la un moment la altul. Singuratatea nu este definita prin sciderea materiei (a fi _ firs" ea sau , fra" el), cide o multiplicare a ,eului” care se recreeazi in autodescoperire. $i nu vorbesc despre retrageri spirituale sau de plecarea in varful unui munte pustiu (desi nu neg faptul ci, uneori, poate fi util s-o faci); ceéa ce sugerez este si te apropii de singuratate, s-o atingi, s-o incerci, s& te cufunzi in ea, s4 nu-ti mai provoace teama si si o transformi intr-o experienfa fericitd si rodnicd. Singurdtatea inteligent& nu inseamni pustiire sau izolare; este o alegere in cunostint& de cauzi, prin care ceilalfi rman disponibili pentru intalnire: partenerul taunu este ghid pentru orbi (desi uneori latra). Invitite si iesi din tine gi converseazA intre ,tine gi tine” sau intre , mine gi mine“. Minfii tale ie dor de tine. $i, cu toa~ te c& faci tot posibilul pentru a justifica prezenfa persoanei iubite in fiecare moment al vietii tale, va trebui s& recunosti, chiar daca fird tragere de nim, c& partenerul tau uneori este in plus gi te enerveaz, desi il iubesti. Exist momente care 86 Cum sé nu mori din dragoste sunt exclusiv ale tale gi care nu sunt proiectate gi nici desti- nate pentru nimeni altcineva. 3, Nu trebuie sé-i spui totul partenerului tiu Neclaritatea amoroasa generezZA confuzie, pentru ci, din cauza atator discufii, laun moment dat, spunem ceva ce nu ar trebui gi care este de neinteles pentru celalalt. Comunicarea compulsiv nu este o virtute. O pacienté, intr-un atac dispro- portionat de sinceritate, i-a marturisit partenerului siu c& intotdeauna s-a simfit oarecum atresi de soful surorii lui, dar ca ,a fost doar atractie gi nimic mai mult”. Aceasta a venit ca © loviturd de cutit. A transformat un pacat scuzabil (imagi- nativ, juctug, inofensiv) intr-unul mortal, pentru ca din acel moment soful a rupt pe viaté relatiile cu barbatul respectiv, cumnatul siu, considerindwl extrem de ameninfitor pentru stabilitatea familiei sale. Dar de ce i-a spus? Cu céteva zile {nainte, ea participase la o conferinté in care un expert a decla- ratd, pentru o viata de cuplu sénatoasa, nu ar trebui sa existe secrete intre parteneri, iar ea a interpretat aceasta intr-un mod radical. Pérerea mea este ci da, secrete exist cu sigurant’, gi {nc multe. intr-o relatie afectiva inteligenté, amandoi stiu c& exist anumite , fisiere rechizitori:", mici sau mari, care n-ar trebui si fie deschise féra autorizare din partea sindicatului. iin ceea ce priveste informatiile, cel mai bine ar fi si mani- festim o anumita modestie si s& nu-i divulgim partenerului, f8r8 ocoliguri, tot ce gandim si simtim. Nu vorbesc de infide- litate, ci de opinii, gusturi sau mici fantezii care n-ar trebui ‘impértasite, care sunt proprii si netransmisibile. Cu multi ani fn urma, o m&tusé de-a mea i-a spus sofului ei c& era ,,indrs- gostita” de un actor cunoscut in acele vremuri, numit Ugo Tognazzi. Unchiul meu a intrat in panica gia inceput s& aib& cosmaruri despre acel bairbat. Cum si concureze cu un astfel 87Walter Riso de adversar? Matusa mea |-a linistit cu urmatorul argument: _Andr&gostiti, dar nu in felul in care se intelege dragostea... Este mai degraba ca o preocupare...” Dumnezeu stie cum a gestionat unchiul meu aceste informatii, dar problema a fost rezolvati rapid ¢i totul a revenit la normal. Cu toate acestea, atunci cand subiectul se ivea din cénd in cand in conversa~ tie, eu percepeam in ea o anumité giretenie care ma facea si cred ca legitura sa amoroasi cinematografica continua inci ‘in imaginar. Dragostea cere si expui fiecare element al personalitatii tale, sau ca mintea ta s8 functioneze in legatura directa cu partenerul. Repet: exist’ lucruri care sunt numai ale tale, care iti apartin in virtutea propriilor tale drepturi si care fac parte din fiinfa ta, ca gi oasele si pielea. Nu te simfi vinovat pentru ci nu ii spui totul; acest lucru ffi pistreaza vii credintele, identitatea, visele, obiectivele, indoielile pe care le ai... care sunt ale tale... Noteaza aceasta premisa gi pastreaz-o la ndemana — te va mentinein alert&: si fii una cu persoana iubiti {nseamnil st incetezi sit mai fii tu 4, Exploreaza situatii noi Daca vrei ste detasezi, trebuie sa scofi la iveala spiritul de aventura din tine. Chiar gi cel mai lag sau cel mai prudent om { poseda — nu trebuie decat si atingi tasta corespunzatoare. Din pacate, desi ne nastem cu instinctul de a explora lumea, nvatimantul social este organizat in aga fel incat sa stopeze acest impuls: multe cercetiri existentiale infricoseaz4, gi nu este ceva de care ne vom elibera prea repede. Oamenii care nu suferd din cauza dependentei sunt exploratori inimosi si activi, sunt observatori gi curiogi: nigte spectatori ai exis- tenfei. Nu ma refer la experimentele iresponsabile cum ar fi testarea drogurilor si alte prostii similare, ci la darul de a fi 88 Cum sé nu mori din dragoste uimit sau dezamigit in fafa realititii, la investigarea de dragul investigéirii, la a vedea ceea ceeste, la a-ti varinasul peste tot, ca o pisics. Oamenii atasati de partenerul lor igi pierd acest comportament, il sacrifica in numele iubirii” si cred c& explorarea este potential periculoas deoarece simt c& partenerul lor s-ar putea indepirta de ei. Din aceasta cauzi, adora rutina io protejeaza cu dinii: frica de a-si pierde partenerul eclipseaz& pasiunea pentru descoperire, potoleste impulsul calator, il imblanzeste. Daca doresti intr-adevar si te schimbi, incepe cu lucrurile simple. Incearc& s& te rupi de obiceiurile de zi cu zi: ia-o pe scurtaturi, invafa 4 fii nomad. Daca te invarti in mediul tu {ntr-un mod diferit, cu detagare si prospetime, 0 s& descoperi multe lucruri din care nu ai gustat sau pe care nu le-ai observat inainte. Vreau si spun ci trebuie s8 stergi de praf capacitatea de mirare gi s8 0 pui in migcare. Nu ai nevoie de partenerul tu pentru a face acest lucru! Oamenii dependenti sfargesc intr-un fel de toropeala existentiala in urma atator ganduri si actiuni intreprinse in functie de , jumatatea” lor. Eul” adoarme in automatisme. Nu ai impresia uneori ci s-au terminat temele de discutie ca partenerul tau? $i cum sa nu se termine dac& niciodata nu se intampli nimic now?! Un pacient mi-a spus: ,Ceea ce imi cerefi, domnule doctor, este periculos. Daca as explora, ar trebui si-i dau si ei permisiunea s& faci acest Iucru.” I-am rispus: ,gi care e problema? ‘efi avea mult mai multe lucruri despre care si vorbiti, mult ‘mai multe lucruri de impart, vefi fi oameni vii gi treji.” Mai tarziu, el mi-a mérturisit: ,Nu mé simt cu adevarat impacat decat atunci cdnd ea doarme sau este acasa.” Gelozia patro- nat de citre dependenta: un cocteil mortal. Independenfa nu ‘inseamni ricirea iubirii, ci este 0 retwnoire; inseamné sa fi intreg {in ciuda dragostei, $i chiar mai presus de ea. 89‘Walter Riso: 5, Nu-ti permite sé fii inutil ‘Aceasti idee reiese din cele de mai sus. Dependentii asi- mileaza inutilitatea ca parte a viotii gi, cu timpul, igi pierd pufina autonomie care le-a mai rimas. Din nou frica, mere frica, ,Fa-mi asta!” sau , Ajutd-ma cu cealalta!, cind de fapt ar putea si rezolve lucrurile sau si le faci f’r& niciun fel de ajutor. imi aduc aminte de cazul unei paciente care a reugit si se elibereze datorita unui atac de cord suferit de soful ei. ‘Timp de o lund, cat a durat recuperarea birbatului la clinic’, eaa trebuit si aiba grijé de absolut tot. Cosmarul oricarui dependent emofional (si infrunte viafa fara bodyguardul siu afectiv) a devenit realitate pentru ea. Inutilitatea sa a iegit in evident rapid. De exemplu: nu stia s& conecteze televizorul la canale prin cablu; odati a petrecut o dimineaté intreaga {ncercand s& facd un depozit la banc (nici macar nu stia la ce banca!); nu avea nici cea mai mica idee cat costa benzina, nici cum se umple rezervorul de la masind; nu stia niciun numar de telefon important; habar n-avea cum s& fac un apel telefonic in afara {Srii gi aga mai departe. Degi nu i-a convenit deloc, a fost , viduva" timp de o luna gi a fost nevoit’ si rezolve tot felul de probleme, unele destul de complexe. Cand soful ei s-a intors de la spital, a gisit 0 femeie mai sigura si mai putin inactiva, ca si cum ar fi trecut printr-o terapie de schimbare extremé, in timp record: intr-o sedinta ulterioa- 14, ajungeam la conchuzia c& nu trebuia si astepte alt infarct pentru a se perfectiona in continuare gi c& autoeficacitatea (,Eu sunt capabil.”) trebuia s& devin o motivatie vital’. 6. Identificd sursele de atagament Dependenfa emotionalé se strecoari pe toate partile si se manifesta in diferite moduri: repectul de sine sczut, necesitatea de a avea succes, céutarea sigurantei sau senzatia de 90, Gum siinu mori din dragoste slabiciune, printre altele. Este important si cunosti originile dependentei tale, cum s-a nascut, cum a evoluat si ce anume ‘o mentine. incearcd si gasesti sprijin, ajutor, grupuri terapeutice sau lectur’, Cultura noastré a confundat dependenta afectiva cu ,marea iubire” si a permis sa se transforme intr-o pandemie. Referitor la aceste cazuri, aud la nesfarsit fraze care aproape ci ridic& dependents la rang de virtute:,,Cat de mult o iubeste!”, ,a ar face orice pentru el!”, ,Se iubesc atat de mult incat nu pot trai unul fird celélalt!”. Dependenta emotional este un riu; lupt impotriva ei: delimiteaz-o, recunoaste-o gi infrunt-o. Poate ci nu se poate face fara asis- tenfa de specialitate, dar cel mai important lucru este c& se poate vindeca si vei putea iubi fara s& suferi.Principiul 6 NUINTOTDEAUNAUNCUISCOATE PE ALTUL: UNEORI,AMANDOUA RAMAN {NAUNTRU Toate remedile violente swt impregnate cu un now ri F. BACON Nic nu este mai contar vindecrit decit schimbareafrecoenti a remediui. SENECAExist8 iubiri care rman inradacinate, desi celalalt a plecat pentru totdeauna si nici macar nu se mai gindeste la noi. in primele luni de la pierdere, memoria emotionalii este sures- citata si atunci se simte cel mai mult lipsa partenerului: sen- zatii, mirosuri, voci, imagini— toate acestea determing o anu- smit& prezenti si se manifeste cu o claritate izbitoare. Tubicile {ncrustate: amintiri persistente — defect sau virus? O femeie mi-a spus printre lacrimi: ,,Este intiparit in mine, face parte din fiinta mea, nu stiu cum si-1 smulg de acolo.” Nu dorea sau nut putea? Uneori subconstientul ne trdeaz’ si, pentru a patra iluzia ci ine’ suntem operativi din punct de vedere afectiv, il reinviem permanent pe celilalt in imaginatia noastra. Barbatul despre care vorbea femeia fusese un indi- vid foarte agresiv, pe care eal pirisise intr-un act de curaj gi demnitate, $i totugi,in ciuda maltcatSrilor acestuia, amintirile emotionale n-o lsau in pace: fostul stu partener o durea ca tun ghimpe infipt si infectat. Unele sentimente, indiferent de ‘cum fusese relatia din trecut, se blocheazai undeva in minte gi sunt foarte greu de indepartat. Daca ai experimentat vreodaté aceasta ,stagnare emotional&”, sti ce vreau sa spun: nostalgia devine o povara care iti face viata amara si te impiedicd si functionezi liber. Este un obstacol in calea existentei. Nu mi refer la persoanele care au ‘murit (acesta este un alt tip de durere), ci la fostul partener care inci se migcé si respirs, chiar dac& departe de tine. Cum 88 ingropi de vie 0 persoani pe care inci o iubesti? Cineva 95Walter Riso mia spus: ,Dacd sofia mea ar fi murit, ea r-ar fi fost a nim’- nui, iar eu ag fi acceptat mai bine si mai ugor pierderea ei, pentru c& nu ar mai exista nicio posibilitate de ao recupera. Dar si sti c& treste gi are o alté iubire, refuz si accept... Ea este a mea.” Omul a spus rispicat: refuz. Ceea ce inseamna ream chef sau nu vreau -o uit. Pentru cei care suferi, nu este ‘un lucru usor si infeleaga acest punct: in iubirile inrddcina- fe, mintea este cea care trebuiesa-1 ,Angroape emotional" pe fostul partener, $i nu pompele funebre. Oscar Wilde spunea ca pasiunea ne face sa gandim in cer- uri. De aici, sentimentul de a fi prins intr-un trecut care mu ‘iméne in urma, Lupfiimpotriva amintirilor, incercis& le dis- tragi, te duci la psiholog, la ghicitoare, la vrajitoare, dar ima- ginile cx fostul partener te impresoar’ ca o cascadi. Ai impresia ck sa rupt o parte din tine, if lipsegte ceva, dar, aga cum. se intdmpli cu persoanele care au avut un membru amputat si continu sd simta fnc& extremitatea aceea desi n-o mai au, reierul tiu proceseaz obiectul care lipseste ca gi cum Iai avea inck langa tine. Acest fenomen furtunos este cunoscut ‘nmedicina ca ,membrul fantom”. Dragostea blocati are un fect similar: iubitul sau iubita nu mai este, dar tuil/simti sau © simfi ca si cum ar fi. $i czea ce am pierdut nu este un brat sau un picior, cio persoani intreaga! in disperarea unei dureri care pare nesfargit’, care depa- segte capacitatea noastra de autocontrol si care cregte pe zi ce ‘rece, multi oameni nu sunt capabili si astepte o ,absorbtie interioara” (doliu) si recurg la o procedura de eficacitate in- doielnic’, a cArei premisa sustine cd un cui scoate pe altul”. Cu aceasti idee in minte, se avént& pe piata afectiva in ciu- tarea unui ,cui” mai mare, mai putemic si mai viguros, care, atunci cand va intra, il va inlocui gi-l va scoate pe cel dintai si suferinta asociaté acestuia. Din pacate, problema nu este aga de simpli — doar si infigi si 98 scoti cuie ~, pentru cd lu- ‘mea emotional se conduce dup nigte legi care se abat de la 96 Cum sd nu mori din dragoste mecanica clasic’, Informatia afectiv’ care rimane de la fostul partener nu va iesi cu forfa: ea trebuie si fie asimilaté si dilu- ati de organism intr-o transformare care necesit& timp. Dragostea pe care o simti pentru cineva este un produs al istoriei, o naratiune care este scrisi in viata de zi cu zi gi, in sensul acesta, persoana pe care o iubesti gi care nu mai este angi tine are o ,istorie emotional” si o referint& afectiva, pe care nu le poti elimina de parca ai fi suferit o amnezie subita. in iubirile infierate, nu intotdeauna un cui scoate pe altul. Procesul cel mai sainitos este invers: mai intdi trebuie sa-1 elimini pe cel vechi si apoi, dacit esti norocos, vei giisi o persoand care merita si care poate intra in viaja tain linise, fr obstacolele trecutului. Acest lucru nu inseamni cf, in anumite cazuri, perspectiva unei iubiri nu ajuta si treci peste durere (daci suntem deja intr-un stadiu avansat) sau la vindecarea rinilor unei iubiri chinuitoare; unii oameni intra in viata noastra ca un balsam. Cea ce sustin este e&, pénd nu te descatugezi de relatia ta anterioar3, si incepi o legatura noua cu speranfa ci se va produce o inlocuire automata este o greseali majora. Urmatoarea recomandare al lui Monso De Cercilla y Zuftiga iti poate servi drept ghid: ,Nu sunt bune leacul si incercarea, daca sunt mai grave si mai rele decat boala.” De ce ne grabim sa incepem o noua relatie? Bunul simf ne spune: ,,Cel mai bun remediu pentru o dragoste veche este si deschizi uga unei noi iubiri.” Pro- blema, asa cum am spus, este c§, dac& prima dragoste inci trdieste si navigheaz& prin memoria noastr’ constienta sau 97Walter Riso. inconstient’, achizifia recent n-o va afecta in niciun fel, pentru cf nu va avea unde sau cum s& creascd. Sa te grabesti si gisesti un inlocuitor pen:ru a incerca si-{i linistesti inima init nu poate fi solutia. De ce 0 facem atunci? Existé trei motive: necesitatea de a fi ubit, toleranfa scizuta la durerea ‘emofionala si din razbunare. $A ne uitim la fiecare motiv in detaliu. Necesitatea de a fi iubit Cei care au nevoie sa fie iubiti pentru ca viafa lor si aib& sens nu numai c& nu sunt capabili sa renunje la dragoste atunci cand ar trebui s-o faci, dar o si cauta cu orice pret. O ‘andr mi-a spus, plin’ de durere: ,,Ce sa fac? Sunt gase luni de cnd nu am niciun partener.” Ce si fac? Pai nimic, si tra- iascA oricum, sa se bucure de viatd. Cine a spus ci dragostea este singura forma de autorealizare? Nelinistea de a avea pe cineva impinge milioane de oameni si se lipeasc’ de primul care le apare in cale, fara a avea alt motiv decat s&-si calmeze anxietatea. Tagore spunea ci dragostea este ca un fluture daca o urméresti cu disperare, se indepirteaz, dar daci stai nemiscat, se agaza pe tine. Nu se poate sa iesi in cdutarea unui ppartener ca si cum te-ai duce s cumperi un produs de la ma- gazin, si nici nu te poti indragosti la comanda. Ce poti face ‘nsd este si creezi conditiile pentru ca iubirea si se manifeste. Progitirea pentru iubire: si te organizezi in interior, si te in- seninezi gi si-ti lagi inima intredeschis’. Daca vei putea crea aceste conditii, atunci cdnd te astepti mai putin, vei da peste cineva care merit8. Un punct suplimentar de care s& {ii seama: persoanele ‘care au nevoie de dragoste nu trec neobservate. Nu gtitr dack acestea emana feromoni, daca privesc intr-un anume fel satt ‘au anumite gesturi, dar se comport ca si cum ar avea un 98 Cum sd nu mori din dragoste semn pe frunte pe care scrie: ,, Am nevoie urgent de un partener.” Acesta este paradoxul:: daca ardti dorinta de a-ti gisi perechea sau pe cineva care si te iubeasc’, majoritatea oa- menilor nu se vor apropia de tine pentru ci nimeni nu vrea angajamente pripite (cu excepfia cazului in care vei gisi pe cineva la fel de dornic ca gi tine gi veti decide s& va uniti pa- tologiile). Tagore avea dreptate. Tolerant scizuta la durerea emotional Unii nu pot suporta durerea pentru c& nu sunt capabili din punct de vedere chimic, iar altii pur si simplu sunt ris- fAtati si cad in dezndejde la primul indiciu de disconfort. Temerile, de asemenea, pot si nu fie generalizate i si se lo- calizeze in cazul unor evenimente sau situatii la care se poate reactiona intr-un anumit fel. De exemplu, unii oameni supor- t8 cu stoicism atacurile vietii, ca si cum ar fi nigte razboinici, dar cand vine vorba de dragoste s: de durerile sale, devin deosebit de fragili si sclifositi. Susceptibilitatea aici nu se refers Ja necesitaten de a fi iubit, cila intolzranta la durerea emotionalds. in primul caz, ei caut& 0 ,noud dragoste”, care s& calmeze apetitul; in al doilea, o ,,iubire analgezic’”. Hipersensibilitatea la o suferinti afectiva (de exemplu racirea iubirii, discutii cu partenerul, gelozie, dependenta sau frica de a-l pierde pe celalalt) poate merge in orice directie. in experienfa mea, am vazut barbati si femei remarcabili in diferite domeni,inteligenti si plini de succes, apasafi ca niste copii neajutorati de durerea unei iubiri imposibile. Oamenii care sunt foarte vulnerabili la suferinfa in dragoste incearck s& giseasci rapid pe cineva care si le usureze chinul unei iubiri inrédacinate. Un barbat mi-a spus: ,, Am intalnit o femeie minunaté, atunci cfnd sunt cu ea, incetez sé ma mai gandese 99Walter Riso la fosta mea partener’.” Ceea ce il atrigea cel mai mult la ea era puterea narcotic’ pe care o exercita asupra lui. R&zbunarea: atunci cand un cui il infige si mai adanc pe celalalt Impulsul de a céuta un inlocuitor afectiv nu numai c& este motivat de nevoia de a fi iubit side potolirea aversiunii acesta poate fi generat, de asemienea, de rzbunare si represali, ajustare emotionalé a legiitalionului, ,ochi pentru ochi" |Nreau s& suferi cét am sufert (sau cat sufér) eu.” Pura imaturitate. in dragoste, trebuie s& tii sa pierzi gi sd nu te anga- jezi in lupte de rizbunare si de ispasire depasite moral. Aici noul cui face parte dintr-o falsi independent& si depasire a situafiei, pentru c&, dacé eliberarea ar fi adevératé, fostul sau fosta nu ar conta atat de mult si nu ar finicio datorie de achi- tat si nici ceva de dovedit. ‘Modus operandi este dup cum urmeazi: te gribesti si te impliciintr-o relatie noua, astfelincat el sau ea, crezi tu, va ‘muri de furie si gelozie. Doresti si-i dai o lecfie si si ardti ‘cA nu este de neinlocuit. Analizeaza lucrurile cu calm: chiar crezi c& aceasta strategie fi va schimba sentimentele pentru tine si va alerga in bratele tale? Si inc’ ontrebare: de ce crezi ‘cA’inc& mai are sentimente pentru tine? Cei care sunt depen- ddenti isi inchipuie si cred cf si fostului partener i se intampli ‘acelagi lucru ca gi lor. Cu toate acestea, datele araté ci, in cele ‘mai multe cazuri, celdlalt au are nici cea mai mica idee. ‘Tine minte aceastd idee: dact fostul tu consider ei faci parte din trecut, el sau ea nu trebuie sa fact parte din prezentul tu. De fiecare data cfnd ince-ci s4 atragi atentia vechiului iubit pentru a te rizbuna, ilimplici din now in viata ta giitiranestt respectul de sine. Vechiul cui patrunde astfel i mai adanc. 100 Gum séinu mori din dragoste Te-am pardasit. Acum ce fac sa te uit?” Nu este posibil si vrei ,,sd uiti” o iubire care te fine inci in suspans, chiar daci poti lupta impotriva consecintelor negative ale unor amintiri gi s& le rupi din aripi (la sfargitul Principiului 1, am dat cateva sugestii pentru a contracara aceasta memorie negativa). Dar ceea ce vreau eu sa subliniez aici este faptul ca nu exista niciun fel de amnezie autoindusa care sa te elibereze din suferin|a. Daca te vei incapatana ,,si vrei’ s8 uifi pe cineva, se va produce aproape intotdeauna efectul opus. Dacé ti-ai spune ci nu doresti s& te gandesti la un urs alb, nu ai putea si-ti scofi ursul din minte (fa incercarea pentru a te convinge). Acest rezultat paradoxal se observa, de asemenea, in materie de dragoste. Daca iti zici Nu vreau s& m& gandesc la o anumit& persoana! N-o voi face, n-o voi face!”, ei bine, amintirea se va activa automat si se va impregna in memoria ta. Odat8, un pacient mi-a facut o demonstratie live a metodei pe care o utiliza pentru ao uita pe aceea care fusese ,,femeia vietii lui“. El inchidea ochii, lua © postura similara practicilor yoga si incepea s& spund, ca o mantra: ,,Ea nu exist, nu existi, nu exista...” incet-incet, ridica tonul si termina lovind solul in timp ce continua s& repete cf ea nu exist, Evident, dupa un astfel de exercitiu, omul era epuizat si se gandea la ea mai mult ca oricdnd. Scopul de ,,a-1 uita pe partener’, ca si cum near fi existat niciodata nu este doar un lucru irational, ci si naiv, dacd nu cumwva hotarasti sa-fi dai cu un ciocan in cap $i s&-ti cre- ei leziuni cerebrale, ceea ce nu este recomandat. Realitatea este alta: a accepta pierderea intr-un mod salutar na implica sé ai amnezie in ceea ce-l priveste pe fostul tiu partener, ci sit-fi aduci aminte de el fiir durere sau cu 0 durere suportabild si luminonsé. Procesul care permite rezolvarea pierderii intr-o manier’ si- n&toasa gi inteligent& este cunoscut sub numele de elaborarea 101Walter Riso Cele patru etape ale doliului in situatia unei pierderi emotionale, cum ar fi decesul unui membru de familie iubit sau ruptura unei relafii sem- nificative, natura ne imprima o resemnare obligatorie pentru a evita risipirea energiei noastre vitale asteptind un lucru imposibil. Ca si cum ni s-ar spune: ,Nu mai insista, nu mai ce!” Durerea este calea natural prin care ne indepirtim de orice fel de speranta pentru a accepta situatia de fapt sia face in aga fel incat principiul realitatii sa fie impus deasupra principiului placerii. Durerea neelaborat’, prost procesata sau intrerupti apare atunci cdnd subiectii sunt reticenti sa capete disperarea sindtoasi (,,Nu se mai poate face nimic.”), si fac apel la un soi de mumificare psihologici a persoanei absente. Celebrul film de Alfred Hitchcock, Psycho, este o demonstratie dramatic’ si terifianta a unei pierderi nerezolvate de catre un téndr bolnav psihic (Norman Bates), in fafa mor- iimamei sale. Durerea este un rispuns nedobndit, normal si util, care contine, cel putin, patra faze. Se estimeaza ci poate dura de Ja gase luni pana la un an, in functie de cultura si istoria anterioar’ a subiectului. « In prima etapa, exista 0 tocire a simfurilor, subiectul se simte amet si in imposibilitatea de a intelege ceea ce s-a intamplat (poate dura ore sau siptimani). Cu toate acestea, unele insusiri sunt inghefate in acest moment; z4pa- ceala se transforma in insensibilitate, iar subiectul incepe sd reactioneze ca i cum nimic nu s-ar fiintamplat, cind, de fapt, este distrus pe dinduntru. In ochii oricdrui observator ntamplator, totul pare normal si cineva chiar ar putea si laude puterea celui care a suferit pierderea; dar stagnarea acumuleazi sentimente gi tot felul de génduri, pana cénd, {ntr-o zi, aceasta energie reprimat explodeaza sub forma unei crize intarziate. Luciditatea aparent& fusese doar un 102. Cum sd nu mori din dragoste mecanism de apirare. Aceasti suspendare a procesirii ‘emofionale se numeste absenfa durerii constiente si, atunci ‘cand are loc, este nevoie de asistent de specialitate. * Adoua etapa se caracterizeaza prin dor si ciutare: persoana nu poate si accepte c& pierderea este permanent’. Aici pot aparea manifestéri precum plans, angoas’, insomnie, ganduri obsesive, sentimentul prezentei persoanei absente (Gi desigur, vizite la psihologi si vrdjitoare), manie si furie; pe scurt, in acest stadiu exist incercari nereugite de a restabili legitura care s-a rupt. Aceasta este o etapa de anxietate si disperare, in care subiectul nu vrea si se dea tut (poate dura dous-trei luni). intr-oa treia etapa, in ciuda durerii, subiectul accepta pierderea. incepe s& vada lucrurile aga cum sunt si bineinteles ii sporeste tristetea (poate dura doud-trei luni). In cazul in care persoana se blocheaza in acest stadiu, se instaleazi depresia si, odatd cu ea, o stare cunoscuti sub numele de durere cronict sau tulburare de adaptare care necesiti asisten- {8 de specialitate, « In etapa a patra, incepe faza de reorganizare, in care subiectul incepe si renunte definitiv Ia orice speranfi gi igi recapitd initiativa gi vointa de a tri. Acum incep si se structureze noile roluri. Acum sunt indeprtate definitiv vechile cadouti, scrisorile de dragoste si cantecele, Terapeutii care insotesc acest proces la pacientii lor sunt foarte atenfi ca acestia si nu se blocheze in niciuna dintre faze, nici s& sari vreuna dintre ele. Daca vei aplica pasii des- ccrisi mai sus in cazul pierderii afective care te tortureaza, te Poti astepta si: (a) fii socat, (b) incerci s& recuperezi persoana iubiti, (c) ajungi in prag de depresie, si (d) in cele din urma si-fi reorganizezi viata. Tubirea inridacinat va fi absorbit’ de catre organism in mod natural, nu forfat Cea mai frecvent3 intrebare care mi se adreseazA cu privire la aceasti problema este: ,,Ce se intampla dac& apare 108Walter Riso. cineva cAnd inc’ nu am depasit durerea?* Raspunsul pe scurt: ,Nu trebuie s8 te grabesti. Daci intalnesti pe cineva care s8 merite, migcd-te incet; nu trebuie si te implici emotional de la 0 zi la alta. O companie bun’, un sprijin emotional, te pot ajuta ca lucrurile si decurgé mai usor gi s& suferi mai putin, dar daci vei grabi lucrurile, fle pentru c& ai nevoie sf jubit, pentru c& nu poti suporia durerea pierderii sau pur gisim- plu pentra c& vrei sd te razbuni, vei avea parte de dous cuie fn loc de unul sau pe acelas: dintotdeauna, ins infipt si mai adanc. La un moment dat, ii vei aduce aminte de fostul tau. partener fara atta durere gi atunci vei fi gata s& iubesti din nou, mult mai santos si in pace.” Strategia lui Tarzan Nu renunfi la vechea relafie pana cfnd nu ai inceput una nou’. Este o versiuine mai avantajoas’ si anticipaté a metodei jjun cui scoate pe celilalt”: nu slobozesti o liana pan cand nu ai prins-o bine pe urmatoarea. inlocuiesti cuiu} inainte sh se inradacineze. Aici nu existd nicio durere: se trece permanent dela o legatura la alta, ca s4 nu ajungiin picaj, Strategia Jui Tarzan este cruda: intr-o zi oarecare, fara niciun avertis- ‘ment, ifi dai seama c& partenerul tiu are pe altcineva si nu ai timp s& mai faci nimic. Iti vine avizul ,morfii” si nu mai ‘imane nici cenusa. Surpriza este de proportii: ,Totul s-a petrecut atat de repede... Nu am avut niciodata niciun indiciu cca relafia noastri functiona prost, nu mica spus niciodata nimic...” intrebirile sunt numeroase gi izbitoare: ,Cand, unde si cum s-a intamplat acest lucru? De ce mie?” $i nimeni nu poate s&-ti rispunda: partenerul te pirdseste, Daca trecutul ppersoanei pe care o iubesti te face si banuiesti c& foloseste 104 Gum sii nu mori din dragoste aceasta strategie, mergi mai departe. Cum? Pleac tu primul simu ifi lisa partenerul si te foloseascd! S& vedem o descriere despre cum funcfioneaza acest lucru. Un b&rbat de tip Tarzan, de patruzeci de ani, mi-a spus: Cand am o relatie cu femeie, sunt mereu atent si vid daci apare una mai bund. Si daca se intampl acest lucru, incet-incet, renunf la cea cu care sunt si incep 0 relatie cu cea de-a doua, pand cand, in final, ma despart definitiv de prima, Stra- tegia aceasta functioneaz—nu raman niciodati singur.” L-am intrebat ce face mai exact pentru ,a rupe” relafia anterioara si ‘mica zis: ,Incep s fiu insuportabil, inventez certuri, discu- ii, devin irascibil... incerc si-mi gisesc o scuz si apoi plec.” Dispiirea fara urmé, ceea ce genera o mare durere si suferinta partenerelor sale. Trecdnd din victims in victims, ca si cum ar fi fost un , indragostit in serie”, barbatul riticea cauzand dlurere far niciun fel de scrupule. Bl intr-adevir nu cbuta si scoata un cui prin altul: el insusi era cuiul. Este posibil sa iubesti doi oameni in acelasi timp? ___ Réspunsul este afirmativ. Numé referla aavea dous iubiri {n acelasi timp, deoarece creierul ar exploda (desi unii adolescenti, energici gi plini de viaf’, par sa faci fatd acestei supra- solicit&ri), ci lao dragoste mai moderat’ si matura, o dragoste care nu este inrddcinaté numai in eros, ci este distribuita si in prietenie (philia) si sensibilitate/compasiune (agape). in ciuda protestelor venite din partea aparatorilor monogamiei si ai exclusivititii emofionale, multi oameni deschid filiale gi bifurcd sentimental iubirii 105Walter Riso. © femeie explica in felul urmétor faptul ci se dezvolta in ea o dragoste cu dou’ capete: ,Sotul meu este un barbat chipes, un bun amant si un tat’ grozav. Problema este A nu stie cum s& comunice... De fapt, nu prea vorbeste Conversatiile noastre se rezumé la citeva schimburi verbale si nu am reusit niciodata si aprofundez cu el un subiect care si m& intereseze. Acest lucru a creat un gol in mine gi atunci m-am apropiat de un coleg de serviciu. Ne-am infeles de minune, nu avem niciun secret, ne distrim si ne simtim extraordinar. in plan fizic, au am avansat mult, doar cateva siruturi si méngaieri superficiale. Nu e vorba ci nu ma simt atrasi trupeste de el, dar nu stiu, ceva lipseste. In schimb, il vad pe soful meu gi mi se ridic& parul.” intre doua fantani si bind din amandous. Cei doi barbati erau tandri gi plini de compasiune (in acest moment, s-a petrecut o remiza teh~ nic); cu toate acestea, unuia ti prisosea erosul si celuilalt ii lipsea. impreuna cu soful ei ficea dragoste nebuneste, jar cu prietenul situ putea comunica deschis si sincer. Fantezia sa era ca ei si fuzioneze si s creeze un singur $i monumental jubit/amant. Psihologic vorbind, ii iubea pe amandoi, chiar daca in mod diferit, deoarece fiecare dintre ei completa lipsurile celuilalt. Balanta a continuat intr-o maniera insuportabil de echilibrata vreme de mai multi ani, pana cénd prietenul de la locul de munc’ a intilnit o alta femeie gi a pardsit-o. Viaja a decis pentru ea ‘54 iubesti doi oameni in acelasi timp: doug cuie simultane siin peralel. © bucurie dubla sau dubla durere? Pe termen ‘curt, euforie si fascinatie; pe termen mediu si lung, disconfort si primejdie. Solufii? Cine stie, poate ar fi de preferat si joci 0 singura opfiune gi s& incerci s8 0 faci sii meargi, mai degraba decat si ai doud relafii neconcludente. Cealalti posibilitate, pe care n-ar trebui s-o excluzi niciodatd; este si rimai singur, s& pui iubirea intre paranteze pentru o vreme. 106 Cum sé: nu mori din dragoste Cum sa scoti singur cuiul si sa alini durerea vechii iubiri? 1, Daca ai o dragoste inradacinata, nu te grabi, dé-ti timp Nu alerga dupa primul care ifiiese in cale, nimeni nu va face treaba in locul tu. Migci-te incet, fii cu cate o singurd persona la un moment dat si fin aga fel incat toate si fie Ja local lor. Cel mai important lucru este si clepigesti vechea iubire, care este o povara gi te imobilizeaz’. Mai tarziu, te vei putea deschide citre 0 noua relatie in liniste. Este foarte greu ca cineva sa poaté fibine cu tine, dac& nu fi-ai rezolvat situatia anterioar’: nu vei putea fi in forms, si, fard reciprocitate, dragostea in cuplu nu poate rezista. A oferi sia primi unul de Ja celalalt - acestea sunt inceputuri optime, dar cum si faci acest lucru daci tre sferturi sau mai mult din inima ta se afl in alta parte? Elibereaz-te de sentimentul sacaitor de a dori sa iubesti pe cineva si si nu poti. O téndré mi-a spus urmatorul lucru: ,Faptul c& Lam cunoscut pe Luis a complicat totul, {imi dau seama c& eu nu-l pot iubi pentru ca inca sunt legat de relatia anterioara. $i acum ma simt de parc ag avea o sarcin dubl&: iubesc pe cine nu merit’ si nu sunt capabil’ si iubese pe cine meritd. $tiu c& pierd o mare ocazie, dar nu pot continua relatia cu el.” Fara Luis (ceea ce ar fi putut f, dar nu a fost) si cu fostul partener in spinare (ceea ce n-ar trebui si mai fie ¢iinc& persist&). Repet: povara dubla. 2. Treci prin toate etapele durerii __ Atunci cand vei decide si nu incepi o nous relafie decat in momental in care vei fi pregiitit pentru ea, vei elimina un 107Walter Riso obstacol major care impiedic& durerea s&-si urmeze cursul normal. Daca i se pare foarte dificil, poti apela la asisten{a de specialitate, dar retine c&, dincolo de suferint’, durerea este calea spre vindecare pe care fi-o ofera natura. Este o curaijare temeinic’, care-fi va permite si iubesti fri povara traumei; din acest motiv, este important s-o trtiesti gi si-i permifi si-gi urmeze cursul, Evident, acest lucru nu inseamni ci trebuie si te inchizi in tine, s& porti doliu si s&-ti amarasti existenta. Poti si esi, s& intélnesti oameni, sé fii cu prietenti si si te distrezi cum ai chef: a procesa pierderea gi a trai o viata normal nu sunt lucruri incompatibile. Repet: cea ce sugerez este, dacd se poate, si nu te implici emotional cu cineva inainte de a-fi solufiona trecutul. Sprijinul emotional din partea celor dragi sidin partea familiei, asa cum am menfionat in Principiul 1, sunt foarte importante. Cuiul va fi respins si expulzat de c&- tre organismul tiu si nu de un agent extern. $i nu uita: dacd Anceput procesul de acceptare, mu mai esti o victim’, poate cA ai fost, dar astizi, cand energiile tale se reunesc pentru a te elibera, nu mai esti. 3, Pastreaz’-ti curdfenia interioarA Un pacient, dupa patru luni de la despartire, imi spunea: Este uimitor! Cu céteva luni in urmé, ag fi ficut orice pentru a fi din nou cu ea, iar acum nu ma mai intereseaza nici cat negru sub unghie. Exist momente in care nostalgia vine in valuri, dar trece repede ; acum nu mai doare. Ma simt bine si fiu singur.” Initial, pacientul meu, incercand si-gi uite fosta partener&, a inceput o relatie cu o prietend din tinerefe pe care co plicuse dintotdeauna (nia stiu din ce motiv, dar in primele luni de la desptirfire, vechii prieteni si prietene care constitu- iserd la un moment dat o perspectiva afectiva revin ca nigte zombi). Experienta a fost un dezastru, deoarece nu a reusit 108: Guin sti nu mori din dragoste s& find pasul cu femeia care pretindea atentie, sex si giugiu- Jeala in cantitati excesive. Cu cét ea cerea mai mult, cu atat ‘mai mult se inhiba el. In cele din urmé, nu a mai suportat si a decis si rimna singur, si-si plang durerile si si infrunte pierderea cu ajutorul unui profesionist. A iesi dintr-o iubire jnrddaicinata este ca si cum ai scipa de un blestem si te-ai re- gsi pe tine insufi: ,Bund ziua! Nu ma recunosti? Eu sunt.” Cea mai rimas din tine, pentru a incepe si te reconstruiest. Semnul de care in cont cel mai mult pentru a vedea daca merge bine ,,curajarea interna” este privirea. Sub greutatea uunei jubiri sinuoase care refuza s4 dispar’, lumina ochilor este opaca si tristd, ca si cum ai suferi de o boala virala. Dar atunci cand antivirusul incepe s& lucreze gi-fi recuperezi starea de spirit, privirea devine mult mai plind de viata si vese- 18, ochii par mai mari, mai luminogi si linistiti. Acum traiesti 4, incearca si nu compari lucrurile noi cu cele vechi Obiceiul nesanatos de a compara optiunile afective ac- tuale cu vechea relatie este mereu prezent in cei care nu au reugit 58 depigeasca pierderea. Ce compara acestia? Totul. Problema este ci nu castig& intotdeauna lucrurile noi. Desi majoritatea criticd vechea lor relafie, atunci cand incep s& ias& cu alte persoane, sunt socati cand descoperd o realitate teribila gi fara speranta: nu existd partide bune (cel putin asa percep ei lucrurile). Acesta este paradoxul celor care compa- 14 mai mult decat este necesar; incercnd si caute si si se bucure de atributele noii achizitii pentru a justifica schimbarea, i sfargesc prin a glorifica persoena pe care doresc s-0 uite. Este adevairat c& unele comparatii sunt uneori productive gi ajuté s& depagesti durerea, dar este mai bine s8 nu-fi asumi deloc acest rise. Fara si-ti dai seama, ai putea si denaturezi 109‘Walter Riso. informatiile privitoare la fostul partener si si ridici in slavi pe cineva pe care ai dori si-l uti. 5, Revansa te va ancora in trecut Razbunarea se va intoarce intotdeauna impotriva ta, iar ura genereaza ur’, indiferent de modul in care vrei s-o maschezi. Ai orgoliul ranit? O durere bine gestionat& presupune siti pistrezi mandria in buzunar. Dac nu te mai iubeste, pentru ce ai de gand si te rizbuni? Pentru c& i s-a racit iubirea? Razbunarea te va tine legat de celallalt. intr-o relatie care s-a termina, indiferent de motiv, nu ar trebui s4 spui ,dacd s-a terminat, mai bine“? Sau ai prefera si rimai o victima a unei iubiri insufici- ente? Adevarata rizbunare este si incetezi si mai iubesti pe cine nu te iubeste sau care te-a ranit in mod intentionat. Cineva a spus odata: ,,Cea mai buna rizbunare este si fii feri- it”; indiferent de celalalt si dincolo de orice indoiala. A dori sii fluturi fostului partener noua ta ,,iubire” pe sub nas fi demonstreaza acestuia c& noua ta relatie nu este tocmai feri- itd, pentru c& atunci cénd esti bine alaturi de cineva, nu mai ‘cauti s scoti niciun cui, ci si te bucur in liniste de ceea ce ai. jincd o data: incercarea de a genera furie sau gelozie in fostul partner va sfarsi prin a face vechea iubire si mai puternica. 6. Drumul c&tre 0 iubire completa Sfatul este si nu fragmentezi dragostea $i s4 incerci sémen- {iicomponentele sale active si unite intr-o singura persoan’. O dovada a faptului c& un cui nu scoate pe altul sau cel putin c& acest lucru nu e atat de uisor de fiicut este cX ne putem indragosti de doi oameni in acelasi timp, desi intentia noastra poate 0 Cum sai nu mori din dragoste falta. Surpriza este de obicei major’, pentru ci, in incercarea de a scipa de dragostea noastra inrdacinata, descoperim ci vechea iubire si cel sau cea care o inlocuieste nu sunt incom- patibili, si ajungem sa fim de dou ori dependent. Nu accepta lipsurile; refuz8 o dragoste fragmentats. Da-ti posibilitatea de a construi o relatie fara lipsuri importante gi fra s& recurgi la suporturi externe sau mici iubiri suplimentare gi subsidiare. Daci vei avea o iubire impartita intre mai multe persoane, vei ‘trio nemulfumire permanent’: atunci cfnd esti cu una din- te ele, ifi va lipsi ce are cealalt; si vei continua asa, din lips {in lips, din caren in carenf&, incercand s& iubesti un puzzle {in care piesele nu se potrivesc.Principiul 7 DACA DRAGOSTEA NICI NU SE VEDE, NICI NU SE SIMTE, INSEAMNA CANU EXISTA SAU NU iTI FOLOSESTE Opusul birt nu este ura, indiferenta E. WIESEL Dragostea nu se declart, se dovedeste. J-MERYDragoste teoretici ? Un neajuns sau o tortura atunci cand punem suflet intr-o relatie. Te iudese conceptual? Ridicol. Sau si mai rit: ,Te iubesc in secret, in spatele scenei, de la distana, ca o telegram’.” Despre ce dragoste este vorba dac& nu se observ, daci nu soseste? A te indragosti este o atitudi- ne: a simfi, a gindi gi a actiona intr-o singura directie; toate impreuna. Este dragostea coerentti pe care o asteptaim de la partener gi singurul Iucru care merit efortul. Dragostea ro- manticd este interpersonald si mu poate fi separaté de demon- strafia ei. Reprimatii care simuleaza o iubire insipid’, rece si distanta, se justifick aproape intotdeauna apeland la vreo traumé distanté sau la , stilul personal”: ,,Aga am fost crescut." sau ,,Nu stiu s& iubesc altfel.” fn cazul in care persoana pe care o iubesti invocd unul dintre aceste dou motive, rispunsul tiu ar trebui si fie transant: ,,Ei bine, reeducé-te, reinventeazi-te sau invafa, daca vrei sa fii cu mine!” Cum si te adaptezi (adic sa te supui) la indiferenta? in niciun fel: Ja un moment dat vei exploda $i-{i va iesi fum prin nari. O iubire firava nu serveste nimanui, Un domn care suferea foarte mult fiindca sofia Iui era foarte zgarcit& in exprimarea afectiunii, mi-a spus care era »tactica lui de abordare emotional”. Noaptea, fiind impreu- 1nd in pat gi in timp ce ea dormea, el incepea sisi lase mana s8-i alunece in tere gi fi atingea pirul, incercdnd si n-o tre- zeasc&. Cu cea mai mare rabdare, centimetru cu centimetru, avansa pana la capul nevestei, apoio mangaia intr-un mod us‘Walter Riso aproape imperceptibil. La fiecare apropiere, chiar si atunci cand dormea, ea il respingea: se muta, maraia, forndia, dar el nu renunfa si continua. Efortul siu didea roade, deoarece aproape intotdeauna dimineata erau unul in bratele celuilalt. Cu toate acestea, cand se trezea gi realiza c& era langi el, ea se indeparta repede. Relatiile conjugale eraui bune, nu se ngelau unul pe celalalt si ocazional impartigeau chiar 0 fantezie, problema era ins lipsa de sensibilitate gi exprimarea iubirii verbale gi nonverbale. Odati am intrebat-o pe doam- n& dac’ ea intr-adevar il iubea gi a raspuns: ,Bineinfeles c&-1 iubesc, altfel nu ag fi cu el.” Iam raspuns c& problema nu era atat de mult ,a fi” sau ,a nu fi", ci felul cum stau lucrurile. I-am explicat cat de importante sunt cuvintele si mngaie- rile afectuoase si am invitat-o s& participe la cateva gedinte pentru a incerca sa fie mai expresiva, dar a refuzat categoric. Desi nu a ficut-o in mod explicit, ceea ce ea pretindea cera ca soful si se adapteze la frigiditatea ei, simu invers. Asa cum am spus mai inainte, cel mai sinitos mod de a convie- {ui este ca toata lumea si se adapteze la calitatile celuilalt, gi nu la lipsurile lor: s& se echilibreze prin lucrurile pozitive, nu prin cele negative. Femeia cerea foarte mult (nu se poate 88 te ,congelezi” sau sa te reprimi pentru ca celilalt ,s8 se simta bine”) si era imposibil ca el si-i fac pe plac. De aici si strategia nocturna ,,cu incetinitorul” pe care pacientul meu a inventat-o in scopul de a supraviefui emotional cerintelor trupului gi ale iubirii, care nu solicité numai sex. De ce se opun atat de mult cei inhibati si indiferenti (unii chiar se simt jignii) atunci cand li se sugereaza si fie mai iu- itori, daca nu li se cere altceva decat mai multe imbrafisiri, ‘mai multe atingeri, siruturi pe obraz, si spun’ de cAteva ori te iubesc” gi si ofere cdteva mangaieri? Nu cost’ nimic si se clarifice daca dragostea functioneazi cum se cuvine. Un om igi sustinea indiferen{a in felul urmitor: ,De ce s8-i mai spun co iubesc, daca ea stie deja asta?” Biata femeie. ,Te iubese” sau ,te iubesc la nebunie” nu este un memento pentru 116 Gum sd nu mori din dragoste oamenii amnezici, este o placere, 0 reafirmare care se manifest atunci cfnd te simfi iubit sau iubité oricand si oriunde. $inu vorbesc de iubirea siropoas’ si obositoare, ci de expresia normal’, de gestul facut la timp, de romantismul neasteptat care ne creste ritmul cardiac, de rasf’tul care ne face s8 zm- bim atunci cdnd suntem intr-o stare proastai sau ne relaxeaz atunci cand stresul ne epuizeaza. Exprimarea dragostei este de dou’ ori curativa: pentru cel care o druieste si pentru cel care o primeste. Nu afi vazut niciodat dows maimute puri- candu-se? Eu iti fac fie si tu imi fac: mie, eu te mangai pe tine, tu ma méngai pe mine. Este semantica cea mai primitiva a jubirii: hedonism pur. Ajunge si-i vezi gesturile si expresiile. Dragostea zgarcits, controlata, care se presupune si nu devine evidenté, este o dragoste de origine indoielnica. Dim- potriva, dragostea completa integreazA sentimentul, gandi- rea gi actiunea intr-un intreg indivizibil. Daca toate cele trei elemente nu se afli de aceeasi parte, afectiunea va fi ca o arma gi cineva ar putea fi rinit. Cum s& supraviefuiesti urma- toarei afirmatii? Nu simt c& te iubesc, desi cred c& trebuie si te fubesc, dar nu fin mortis s& te imbratisez si si fiu tandru”, a spus un adolescent, in timp ce prietena lui era ca un satelit scos de pe orbitd, incercind sa infeleaga ce voia si spun. O iubire insipida seamana mai mult cu indiferenta. Caracterul trec&tor al dragostei: ,Bucuria ta ma bucura, durerea ta ma doare.” Este infruntarea prin care trece orice relafie normal. Nu ‘impartiti numai relatiile carnale, copiii, datoriile sau prietenii, ci, de asemenea, schimbafiintre voi starile de spirit. Acest flux du-te-vino garanteaza echilibrul emotional, si de aceea 7Walter Riso este important sil p8strafi viu gi in forma: tu nu comunici doar verbal, ci i corpul téu vorbeste si transmite in ticere ceea ce simfi in fiecare gest ¢i in orice posturd. Problema se complicé atunci cand unul dintre soi prezinta cel putin una dintre urmatoarele impedimente:: (a) incapacitaten de a descifra cceea ce simte celalalt (analfabetism emotional) si/sau (b) indi- {ferenja, apatia sau refuzul fat de sentimentele partenerului (indolent sentimentala). Iubirea sanitoasi are nevoie de o anumiti rispandire, de o buna infelegere reciprocé emofionala. Cum putem ignore fericirea sau tristefea persoanei dragi? Nici macar nu este un angajament; pur si simplu se intampla daci exist’ suficienta dragoste, pentru c& iubirea nseamni a deschide portile si a micsora pragurile: ma gan- descla tine, te simt, gi, de asemenea, fac contact. Dar aceasta reciprocitate, fundamentali si imperativa, nu este intotdeauna prezenti. Exist’ indivizi egocentrici cérora le este greu si jas din ei ingisi gi s8 se pund in locul altcuiva: Nici bucuria ta numa bucur8, nici durerea ta nu mi doare.” | )Nueste treaba mea”, a declarat o femeie care vedea cum soful ei se cufunda tot mai adancin depresie. Am intrebat-o ‘cum de nu 0 durea sé-l vada suferind si rispunsul ei a fost: Nu are motive serioase si fie aga.” Dac partenerul tau are nevoie ca durerea ta sa fiz bine ,,fundamentaté” sau ,logici” si ,obiectiva“, ca si-sifacd griji pentru tine si si te ajute, poate ci nu te iubeste. Nu spun cé trebuie neaparat sa fie 0 cruzime din partea sa, dareste prea mult’ nevoie de un comportament care si ofere ajutot/compasiune, care ar trebui si vind in mod natural. “Ajungi acasa gi vezi cA partenerul tau plange ~ oare nu-ti pasi de durerea lui? Ce mai conteaz daci este o durere rati- onalé sau irafionals?! Cel mai important lucru este s8-1 ajuti, 84 fii acolo, sil sustii. Poate ci ti se va prea ci exagereazi si simfi ca in locul Iui nu ai reactiona aga ~ ei, gi ce-i cu asta? are din cauza asta suferinfa lui este mai mica? il doare la fel de mult, il tulbura la fel de mult, oricat de absurd fi s-ar 18 Gun siinu mori din dragoste pairea. Sustine-I gi atunei cand se va simi mai bine gi mai relaxat dezbate cu el de ce, cum si cind. Fa ,analizele” a pos- teriori. A spune cd durerea persoanei iubite nu te intereseaz& pentru ci este ,stupida” te face stupid. Compasiunea (impartisirea dureri) si felicitdrile (celebra- rea bucuriei) sunt dou’ emofii care trebuie si fie prezente pentru ca jubirea si poati fi simfiti pe deplin. Nimeni nu se resemneaza la indiferenti: este preferabild durerea despir{i- ri, decat s& ai parte de o iubire insensibil&. Perversitatea: ,Bucuria ta ma doare si durerea ta ma bucura.” Dragostea cilaului ; cu adevarat patologicd. Nesiguranta gi frica de a-ti pierde partenerul uncori ia o intorsétura ciuda- 18, care se invecineaz cu perversitatea: ,,CAnd te simti prost, simt c& ainevoie de mine, dar cAnd esti fericit, ma gandesc ci ai putea si ma pSrasesti pentru ci nu ai nevoie de mine; prin urmare, fac tot ce-mi sta in putere pentru a te face si te simi prost.” Aliturarea unui fel de a gandi plin de nesiguranté personala sia unui mod distorsionat de prelucrare a informatiilor poate duce la o dragoste grotesci, de care nu esti intotdeauna constient. Cel care gandesteiin felul acesta va sfargiprin a sabo- ta toate atitudinile pozitive ale partenerului si aile consolida pe cele negative. O alta modalitate de exprimare a scurtcircu- itului: , MA simt mult mai calm gi lnistit atunci cand te simti prost, pentru c& stiu c& vei céuta un sprijin in mine. Bucuria sau fericirea ta imi spun ci:nu ai foarte multi nevoie de mine si chiar cd ai putea si ma pirdisesti” Concluzia: ,Urasc bucu- tia ta gi m& bucur de nenorocirea ta.” Este trista manifestare a nei slabiciuni care se fortificd in suferinfa altora. 19Walter Riso Nu conteaza cfit iubeste, ci cum o face Dragoste cantitativa si algebricd: ,Cat de mult ma iu- bbegti? sau ,M& iubesti mult?” Daca ne spune ci ,pand la cer”, suntem mulfumiti gi fericiti, cStérafi pe un nor. Dar in- ‘trebarea care conteazi mai mult, ¢i tu ar trebui si rspunzi singur la ea, este cum te iubeste. Multi psihopati inainte si-si csipeasc& partenerii spun ci-i iubesc enorm. Ai nevoie si te jubeasci mult sau si te iubeasc& bine? Ambele? Ar fi ideal. Cu toate acestea, este preferabild o dragoste stabilé, plind de tandrefe sibucurie, chiar daca nu ajunge la stratosfer’, cecat 0 jubire coplegitoare care s& circule ca un glont ratdcit. Pentru amantii pe care ii intereseaz misuratorile, exist ‘de asemenea iubirea in spetiu: ,,Pana unde o s& ma iubesti Dac’ am fi cinstiti si obiectivi, ar trebui si rispundem c& nu avem idee. Cu ce etalon vom masura iubirea noastra: centi- ‘metri, metri, ani lumina? Un rspuns plauzibil, cu o anumita valoare matematici, de consolare, ar putea fi: ,Dacé te simt partener sau partenera si stiu c& pot conta pe tine la bine gi la riu, nu am nevoie nici de adunitri, nici de scdideri. De ce vrei si te iubeasci ,peste masura”? Ati obosi intreaga zi! Mai bine si te iubeasca in liniste, zi dupa zi, aici si acum, inventand giinfrumuseténd cotidianul. ‘Am vazut multi pacienti care se lupti la intersectia dintre cit de mult si cum, prinsi intr-o dilema fara sens: , Nu sunt fericit, dar ma iubeste enorm..” Dar cui fi pasa ,cat” te iubeste, daci osti nefericit? Sau poate crezi c& nu ,.meriti” s& fii iubit i, prin urmare, ai nevoie si adaugi puncte la propriul tau respect de sine afectat? Faptul ci te iubeste ,nemasurat” sau de aici pand in China nu dovedeste nimic referitor la valoarea ta personala gi nici nu-ti garanteaza calitatea vietii. Crede-mé, abundenfa iubirii fara calitdtile de baz care 120 Cum si nu mori din dragoste determina afectiunea, nu valoreaz mare lucru. La fel, 0 iubire excesivi gi scpata de sub control poate fi mult mai supa- rtoare si ddunatoare decat ricirea jul Semantica iubirii Limbajul iubirii merge dincolo de ceea ce inseamna pur si simplu lingvistica si face apel la sunete gi gesturi de tot fe- ul, care adesea ne amintesc de primate. Iubirea pasionala are ceva animalic gi indiscret, care se observa chiar gi la cei mai timizi si austeri, Ajunge s4 observi doi adolescenti in toiul dezmierdarilor pentru a fi surprins de varietatea sicantitatea codurilor afective existente: tore, adulmeci, se privesc, zm- besc, se zgarie, se ating, se imbratigeaza — acestea sunt cAteva forme de exprimare care fac parie dintr-un limbaj care, in mod paradoxal, nu necesiti invafare. Prin urmare, este foarte ‘greu s& concepi sau s& accepti o iubire inexpresiva si apatica cand exist atat de multe ci de comunicare. Tonul vocii, in- flexiunile $i tacerile, toate converg in partener si sfargesc prin a fi un lector emotional cu experient3. Nu este suficient ,,si simti iubirea”; trebuie si o faci s& striluceased, trebuie sto incerci. Foarte pufini oameni accept o dragoste mecanicé, exacta si hipercontrolata. Avem nevoie de pufina nebunie, de un pic de dezordine, de o scanteie care si ne aminteasca faptul c& pasiunea mu a murit gi ci jocul nu sa terminat: intre un stil afectiv timié gi precis si unl locvace gi ‘mai explicit, cei mai mul l-am prefera pe acesta din urma. Si compara, de exemplu, o definitie stiintifica cu 0 declaratie afectiva, cu privire la o manifestare tipica de dragoste: + Unmedicdela sfargitul secolului trecut, Dr. Henry Gibson, a definit sdrutul ca: juxtaptnere onatomicié a dot mugchi intr-o 121Walter Riso stare de contractie. O explicate fiziologic& exact& i operatio- nali. Oricum, nu-mi pot imagina un iubit spunandu-i partenerului su: ,Vreau si am o juxtapunere anatomicd a muschilor nostri contractati.” Sérutul este mult mai mult decit atat, aga cum Capela Sixting este mult mai mult decat niste ,ziduri pictate”. ‘* Scriitorul Femando Pessoa, aproape ‘in aceeasi epoc in care medicul precedent a disecat actul de a siruta, a incercat si traduca si si transmit un sentiment de iubire acolo unde cuvintele pireau a fi insuiiciente: Tubesc aga cum iubeste iubirea. Nu stiu alt motiv sa iubesc decat ca si te itibesc. Ce vrei +i spun mai mult decét cé te iubesc, daci ce ‘vreau siti spun este ci te iubesc? Cand ifi spune cuvinte de dragoste sau ffi sopteste la ureche, ce-ai prefera? Explicatia rece, mecanic’ a stiinfei sau expresia pasionala si uneori incoerenta a indrigostitului care ncearc4 si explice inexplicabilul ? Jocuri poetice sau definitii sumbre? Fira indoiala, Pessoa mai degraba decat Gibbson! Dac’ partenerului tau ii lipseste semantica afectiva pentru a imbogiiti iubirea sau daca exprimarea sa este lapidara si abia perceptibili,scuturi i arat-i cd daci dragostea hu se vede, inseamna cA nu exist sau nu iti foloseste. Moartea lenta a iubirii Picdtura cu picdturi, cao tortura chinezeasc’, indiferenta distruge incet-incet dragostea. Cu fiecare act de indiferents, se pierde putind iubire si, dacatitudinea continu, declinul emo- {ional va continua pana cand nu mai raménenimic. ingrijorator 122 Cum sma mor din dragoste este faptul cX aceasta disparitie afectiva poate dura ani de zile. Cabinetele sunt pline de oameni care au intarziat jumatate de viaf& s& reactioneze, pentru ci nt. au avut curajul si. spund /ajunge!” inainte ca dragostea si dispara de la sine. Exist’, de asemenea, o moarte rapida a iubirii, care provi- ne din dezamagire. Cand te dezamigeste partenerul tu, racirea iubirii intervine ca un fulger sitotul sare in aer. Problema se rezolva intr-o clipita si, acolo unde exista iubire, rman doar ruinele. Dezamagirea apare atunci cénd sunt afectate principiile noastre si codurile morale pe care le consideram ca nefiind negociabile. Dezamiigiren provocatit de persoana iubiti este fulgeritoare ca dragostea la prima vedere, dar cu efect ad- vers. Am putut observa aceasti metamorfoza in practica mea la clinicd, atunci cand cineva descopera c& partenerul siu nu este ceea ce s-ar fi asteptat, sau c& actiunile sale sunt discuta- bile din punct de vedere moral sau etic. Se produce atunci 0 ruptura, in mod inevitabil si categoric. Revenind la moartea lent a iubirii, nimeni nu accep- 14 indiferenta ca mod de viata, decat daca este vorba de un pustnic emotional sau schizofrenic. Nici macar masochistii nu accept insensibilitatea persoanei iubite: cer pedeapsa gi durere, dar nu indiferenta. Cei care se resemneaza in fata dis- prefului se usuca in interior. Dacé n-ai avut sansa ca dezam’ gitea s8-ti bata la usa si ai r&mas blocat in apatia emotionala a unui partener care pare facut din plastic, urmeaza acest slogan gi graveaz- in inima ta: cine te face si suferi nu te merit Daca nu te admira, nu te iubeste Indiferenta este un monstru cu o mie de capete, iar unul dintre ele este lipsa de admiratie. Poate exista admiratie fara dragoste, dar invers este imposibil. Cum si iubesti pe cineva 128Walter Riso care nu te uimeste in vreun fel? A iubi inseamna si si fil fas- ccinat si surprins in mod pozitiv de ceea ce persoana respectiva face sau gandeste, chiar dacd numai din cand in cdnd. Ati admira partenerul inseamnd si fii mandru de el, s8 fil fascinat de o caracteristica sau de un atribut care iese in evi- den{i si te capteaz’. Este posibil ca tu si fii singurul care observa toate acestea, dar e suficient pentru ca entuziasmul s& te menfind in suspans. Ce admirim? Orice, ceea ce ne place sine atinge inima: frumusefe, inteligent’, munca, tenacitate, onestitate, modul lor de a face dragoste sau toate cele de mai sus; ce vrei si cum vrei. Aceasta nu este supunere oarba sau. cult al personalitatii, ci entuziasm. Daca nu simfi din céndin cénd o anumita fascinate, daca nimic nu te uimeste si nu te captiveaza la partenerul tau, in- seamné c& relatia nu merge deloc bine. Odaté, l-am intrebat pe un barbat ce anume admira la sotia lui si, dupa ce s-a gandit un timp, mi-a rispuns: ,Ce admir? Nu sti, cred ca trebuie s& existe ceva ce admir la ea, altfel nu as fi indragostit.” Exact! Dac nu te admird, mu te iubeste. Cum si faci fata indiferentei partenerului si s& nu te lasi coplesit de suferinta 1. Vorbeste si comunica inclusiv prin coduri ‘Comunicarea deschisa si spontana trebuie si fie regula care ‘siti ghideze comportamentul interpersonal, nu numai cu partenerul tiu, ci si cu lumea care te inconjoara. Cum sa traiesti pentru tine insuti si pentru alfi, daca te ascunzi in spatele unei grimezi de prejudecsti, tabuuri gi temeri? Ai nevoie de afir- mare: si-{i exprimi sentimentele pozitive gi negative intr-un 124 Cum sii nu mori din dragoste ‘mod adecvat din punct de vedere social. Este intotdeauna posibil s& spui lucrurile intr-un mod benefic si si nu te ineci cu ele. Daca accepti provocarea de a-tiarita fiinta fara prea multe rezerve, de a nu te rusina de sentimentele tale, de a fi tu insuti in fiecare strut iin fiecare atinge-e, vei avea toatd autoritatea ‘moral pentru a refuza indiferenfa partenerului tu. Cei care sustin neputinta emotional’, argumenténd ci acesta este modul lor de a iubi“, nu ar trebui si se implice in relafii cu oameni care cred gi practic o dragoste fierbinte si entuziast’. Ar trebui si fie coerenfi gi si-si pund un semn pe care si scrie: , Nu m& adaptez foarte usor la iubire, nu am nici cea mai mica intenfie de a-mi expune intimitatea gi de a avea un alt fel de relatie decat superficiala. Este cineva interesat si-mi fie partener?” Debandada ar fi fenomenala. 2. Stabileste care sunt nevoile tale siafirmé-le clar De multe ori tacem in loc s exprimam disconfortul pe care il resimfim pentru a rezolva problemele. Dependenta, teama de autoritate sau de abandon ne fac si ne supunem si si spunem ,da” atunci cénd de fapt vrem si spunem ,nu”.A te respecta pe tine insuti inseamni sa recunosti c& meriti ceea ce este bun, sinatos, cea ce duce la fericire, nu la umilinta. $i asta nu e tot: unii oameni, incercnd s& evite suferinta pe care 0 produce indiferenta, il imit pe partener si devin letargici din punct de vedere emotional cu scopul de a ,echilibra” relafia, Rationamentul lor este dupa cum urmeaza: ,,Din ‘moment ce nu pot ignora sau scpa de calaul afectiv, voi deveni el.” Oricine are un partener rece si distant poate intra in acest tip de sindrom Stockholm: o strategie disperati de supravie- fire, in care personalitatea cuiva este diluata in personalitatea partenerului pentru a evita suferinta. Victima se uneste cu pridatorul. O femeie igi justifica atitudinea astfel: ,Tubirea 135Walter Riso. cere sine adaptim la partenerul nostru; acesta este un act de {nfelegere.” Declaratia ar fi adevarata daci ,adaptarea” nu ar implica autodistrugerea: iubirea stinitonsii nu pretinde st fii ne- (fericit. Inainte si te arunci intr-o convietuire rece gi fara viaga, ‘aducti aminte de dorinfele tale cele mai intime, acele cerinfe ‘ira de care nu ai putea trai si spune-i-le: ,,Asta este ceea ce vreau, de asta am nevoie.” Foarte clar si foarte simplt. O tactica buna de a recunoaste care sunt aceste nevoi este si-fi scr singur o scrisoare, aga cum -ai scrie unui prieten care suferd in situafia ta: ce i-ai recomanda? Scrie 0 scrisoare real’, serioast si rational, distanténdu-te de problema ta cat poti de mult. Pune-o in cutia postald, 1as-o sa se odihneasca cateva zile si apoi citeste-o. Scrie in ea ce vrei cu adevtirat, nu ,eventual”, poate” sau ,,cine stie”. Nu umbla cu jumatati de masura. Se impune si fii categoric cand este vorba despre fericirea ta. 3, Partenerul t&u te iubeste aga cum ai vrea sé te iubeasci? Odaté ce ti-ai definit clar gi riguros nevoile, pe acelea pe care nu vrei gi nici nu ar trebui sa Ie negociezi, intreaba-te daci sunt indeplinite suficient de c&tre persoana pe care 0 iubesti. Aceast verificare este esential& ca si dobandesti un echilibru interior gi si te simfi in pace cu tine insuti O adolescenta fi reprosa prietenului ef chiar in timpul con- sultafiei: ,,Nu este de ajuns! intelegi? Nu este suficient pentru mine dragostea ta, nu imi ajunge! Este putin&, plictisitoa- re, distant&! MA simt nemulfumit’ si abandonat’, chiar dac& pti lang mine! Mai bine te duci si ma lagi in pace. Dac nu stil 9X iubogti, cauti-ti una care si te invefe.” Tandrul abia a reusit s8 clipeascd in timp ce asculta inmarmurit. A incercat 8 0 consoleze, dar ea era prea suparat gi agresiva. In cele din urmi, el a indraznit s& fntrebe: ,Bine, atunci cum vrei s& te iubesc?” Ceea ce a pornit o noua furtun’, pentru ci ea se 126 Cum sa nu mori din dragoste astepta (ca majoritatea dintre noi) ca persoana iubitd s& stie s& 0 iubeasca sau sa se ridice la nivelul asteptarilor sale in mod spontan si si nu si abi nevoie sa ia lecti. Ati asuma rolul de profesor pentru a-i rita partenerului cum si te iubeasca este un lucru foarte frustrant. In plus, cum 5-0 faci? I-ai putea lua mana, si 0 treci peste pielea ta si spui: , Vite, aga vreau si mi mangai.” De asemenea, i-ai putea oferio listd'in care si apara in mod clar datele aniversare, zilele de nastere gi celelalte, ca s& ru uite amiinuntele? Sau ai putea si-i ilustrezi cu exemple in PowerPoint care sunt cele mai bune moduri de a spune te iubesc si de a-l imbritisa pe cel de langa tine fard si-l sugrumi si fara sa para o corvoadi? Dar ar fi ridicol, nu doar artificial intr-o relatie de dragoste normal, chestiunile principale, cum este exprimarea afectiunii, trebuie si fie prezente, chiar daca e nevoie si fie lustru- ite intr-un fel. Prin urmare, dac& partenerul tut se comport ca un zombie si se mandreste cu o ,iubire mecanic’ si rece”, Jucrul cel mai important nu s-a rezolvat. Nu spun c& este imposibil s3-ti umanizezi partenerul; cea ce sustin este c& aceasté sarcin’ este descurajatoare si neprofitabil pentru un indragostit. fn ziua in care esti nevoit si-i spui partenerului & dragostea lui nu se vede, nici nu se simte, a inceput num’- r&toarea inversi. Este ca gi cum i-ai explica cuiva cd loviturile dor si, prin urmare, nu ar trebui te loveasca. 4, Nu este nevoie si-ti justifici durerea sau bucuria in fata nim&nui imi amintesc de cazul unui pacient care, atunci cind venea acasi ingrijorat din cauza vreunei probleme de serviciu, sofia il condamna: ,Ce-ai facut gregit?” Omul, caleandu-si pe inima gi lisdnd la o parte furia pe care o simfea din cauza lipsei de solidaritate, incerca si-i arate ,cauzele obiective” ale disconfortului sau. Aceasta forma curioasa de ,acreditare 127Walter Riso) sentimental” avea un mandat subiacent in fafa ciruia el se supunea cu pasivitate: ,Vino la tribunal s& vezi cata dreptate ai.” Dar lucrurile nu rimaneau acolo. Cand omul isi expunea ,cazul”, sotia lui incepea si-i com- bata argumentele, susfinand c4 nu avea motive ,,reale” sau tocmai ,valide”. De fapt, ea ajungea intotdeauna si-i dea dreptate gefului sau terfei parti din litigiu. Premisa femeii era foarte greu de conceput: ,Durerea ta nu numai ci nu mi doare, dar ‘mi deranjeaza foarte mult.” O analiz4 mai riguroasi a aratat c& ea nu avea admiratie fat de el gi cd gi-ar fi dorit un sof ,mai ‘curajos”. Racirea iubiri era evident. Am intalnit multi oameni care demonstreaza un fel de intoleranfé fat de slabiciunea sau fragilitatea umand, in general, si a partenerului, in special: »Nute smiorcai.” Este opusul compasiuni budiste sau a piet’- {ii crestine: se numeste duritate. ‘intr-un exemplu similar, o femeie era criticata in mod constant de cdtre soful ei (un psihiatru care profeseaza) de fiecare data cénd o vedea mulfumita gi fericit3, din cauza faptului ca nu avea ,motive intemeiate” si fie ,atat de fericita”. Daci o vedea foarte fericiti, ii spunea: ,Esti drogat sau maniaci?” ‘Atunci pacienta mea cddea in capcani gi imediat incerca si-si »mentind” bucuria. Desigur, veselia dispéirea instantaneu si, cu timpul, a inceput si se indoiasca de propria-i sinatate mintali. Soful ei nu a acceptat niciodata sa vind la gedintele mele gi, in cele din urma, s-a mutat singur, cea ce i-a cauzat pacientei mele o depresie profunda, dar pe care cu timpul a reusit s-o invinga. Ultimele dati cand am vazut-o radea fara vinovatie si fri team’. Am cunoscut oameni inversunafi care sunt alergici la bucurie ¢i la orice alt expresie a fericirii, suferind de un soi de transcendentalism depisit, incompati- bil cu dragostea si extrem de distructiv. in ambele cazuri discutate, pacientii mei au facut gregeala dea incerca sa caute sprijir in partenerul lor, incercand si de- ‘monstreze c sentimentele lor de tristete gi de fericire erau le- gitime, Premisa salutara este urmatoarea: un partener bun te ‘va sprijini in lucrurile esentiale si nu va fi niciodata indiferent 128 Cum sd nu mori din dragoste nici la durerile, nici la bucuriile pe care le simti. in plus, se va rascula impotriva oricui indrazneste s& te atace si va primi cu bratele deschise pe toti cei care te fac s& te simfi bine. 5. Nu te obisnui cu indiferenta A presupune ca indiferenta afectiva este un fapt ireversi- bil in viafa ta inseamna a ucide umanitatea din tine, pentru ‘c& o Viatd nefericita alaturi de partener isi pierde sensul. Par- tenerul tau nu se intereseazi de tine? Bi bine, nu te resemna! Fa precum florile: elibereaz’-ti parfumul pentru ca lumea si afle de existenta ta, pentru ca cellalti si te pat percepe gi respira si si stie c& inca esti o persoana vie gi apt din punct de vedere afectiv. Cine stie, poate c cineva vrea si respire mirosul tit... Lipsa apetitului sau neglijarea emotional ma- nifestata de persoana iubité nu corespund cu o pozitie politi- c& sau ideologic’, ci este un simptom. 6. Stil sau patologie? Una este 0 persoand introvertitt care incearci sé-si exprime starea emotionala si nu reugeste si care, de asemenea, sufers din aceasta cauza gi ar dori sd ias& din impasul inhibatii, si alta este 0 persoand permanent indiferenia, creia nu-i pasi deloc de celalalt, care ignora total ceea ce simte gi gandeste partenerul su gi nu face nimic ca si remedieze aceasta. Subiectul intro- vertit poate fi vindecat cu ajutorul unui specialist. Structura sa mental este blocata gi trebuie s& fie deblocati pentru ca abilitatea sa de a iubi si intre in normal. Indiferentul cronic (schizoid), egoistul narcisist sau psihopatul ticalos, pentru a-i numi doar pe cétiva, sunt intro alta dimensiune; necesi- ‘8 multi ani de terapie, iar insinatosirea este incertd, uneori imposibila. Observi ci nu este acelagi lucru sa ai de-a face cu 129Walter Riso ‘unii sau cu alti. Dac’ ii intinzi o mand de ajutor unei persoane timide sau introvertte, este posibil ca ea s& se indrepte gi modul in care isi exprima afectiunea inceteaza si mai fie in- suficient; dar dac’ ii oferi mana unui schizoid, unui narcisist sau unui psihopat, te vor tari in iadurile lor. 7. Sexul nu este un substitut al afectiunii Sexualitatea nu trebuie confundati cu tandretea, desi nu sunt incompatibile. Desi este adevarat ci, in timpul relatiilor sexuale, mecanismele de aparare cedeaza si slabesc (pana sio schizoida poate si geama de plicere), fiziologia sensibilitatii are alta traiectorie, mult mai sensibil& si mai tandr decat sexul. Oamenii care devin victimele unor parteneri indiferenti din punct de vedere emofional ajung si vada in dorinta se- xualA a celuilalt o forma incipienti de afectiune, cic, in timpul actului sexual, cel indiferent pierde o parte din riceala. Problema este ca acesta se daruieste plicerii, si nu persoanei [pe care se presupune c& o jubeste; nu sentimentul de iubire este cel care conduce conspiratia, ci dorinta carnal. Chiar gi aga, cei care sufera se incdpitaneaza sa vada afectiunea acolo unde nu pare a fi sau chiarnu exist. i O femeie de patruzeci si opt de ani, care traia cu un schizoid tipic, explica strategia sa de supraviefuire emotional in felul urmator: , Momentul in care il simt mai expresiv, mai mult al meu, sau mai normal, este in timpul actului sexual.. Atunci devin unicul siu centru de atentie si, uneori, atunei cand este foarte excitat, m4 mangaie si m& imbritiseaz’. Odati mi-a soptit ceva si, cind I-am intrebat entuziasmata ce voia sa spuné, si-a pierdut erectia. Aga ci, in cele din urma am intensificat frecventa relatiilor carnale pentru a compensa riceala din viafa de zi cu zi. Bl crede c& sunt 0 nimfoman& scipata de sub control, dar de fapt nu sunt decat 0 femeie care igi doreste si se simta iubita gi important pentru el. Ar 130 Cum si nu mori din dragoste rea cl, atunci cénd igi scoate hainele, isi scoate de asemenea $i carapacea, devenind mai afectuos. $tiu ci nu este marea afectiune pe care cineva gi-ar putea-o dori, dar mai mult de atat nu pot obtine.” Un interviu cu barbatul a fost suficient a si-mi dau seama ca in timpul actului sexual nu era ,concentrat asupra sofiei lui”, asa cum ar fi vrut ea si creada, ci exclusiv asupra ui insusi, la informatiile plicerii resimtite in propriul sau trup. SA reludim: sexul nu este un substitut pentru afectiune, dar, in unele cazuri, ajut ca autocontrolul emotional si dispar§, iar subiectii manifest vestigii de afectiune sau ceva ase- manator. Cu toate acestea, atunci cind indiferenta este croni- c& si rispunde la un model fix de personalitate, sexul nu este mai mult decat sex pur si simplu, gi, desi dorinfa relaxeaza mugchii gi tendoanele, riceala emofionali nu cedeaz niciun centimetru. Totul se reduce la o fiziologie axat& pe plicere pentru plicere. Daca te-ar iubi cu adevarat, afectiunea nu ar fi intotdeauna leagata de sex. 8. Daca nu esti fericit in relatie, dar nici nu iesi din ea, cauta asistenta profesionala Acesta este pragul iadului pentru cei care iubesc prea mult sise tem sé-gi piarda partenerul. S& urmarim urmitoarea con- versatie: Terapeutul (T): Esti mulfumita de felul siu de a iubi? Pacienta (P): Nu. T: Ce lipseste? P: Mai mult dragoste, bundtate, curtoazie, grija, angajament, interes, preocupare, atingeri... T: Dect iti lipsesc multe hucruri. P: Corect. 131Walter Riso. T: Am putea pune un nume la toate acestea... de exemplu, , indiferenta”. P: Da, acesta este cuvéntul. Cel mai greu cuvant pentru cineva atat de indragostit ca mine. :Suferi mult, nu-i aga? : Prea mult, am incercat deja si ma sinucid de dou ori + Este o relatie periculoasé... Te-ai gAndit s8 renunji? : Hiubese. + Am infeles. Cu toate acestea, dragostea sinatoasi este reciprocd; dac& nu {-9 intoarce, se pierde. : Eu sunt cea care este pierdut.. Jmpcatd cu soarta ta ‘Aga este; nici nu am vreo pretentie, nici nu plec... : Atunci, ce astepti? P: Nimic. Absolut nimic.. axyays P; aT: CAteva luni mai tarziu, barbatul a parasit-o pentru alta femeie, iar ea a avut 0 a treia tentativa de sinucidere, care din fericire a esuat. Dupi doi ani de terapie, a reusit s& duca o viata noud, mai libera si mai lucida. Metaforic vorbind, se spune: ,L-am ucis cu indiferenfa.” Totusi aceasta afirmatie din tradifia popular nu este chiar atat de ,metaforics”; in experienta mea de terapeut, pot afirma cA indiferenta afectiva maltrateaza si ucide, nu numai intr-un sens figurati Cel mai r&u lucru pe care-1 poti face, dac& esti cu cineva care pretinde cé te fubeste, dar nici nu se uit’ la tine, este s& nu faci nimic. Noteaz&: daci simfi ca zilele sunt din ce in ce mai lungi si mai grele, si ai ganduri negative despre tine, despre lume $i despre viitor, nu ezita niciun moment, cere asistent de specialitate. Depresia di tarcoale.sea 8 NU-TLIDEALIZA IUBITUL; OBSERVA- -LASACUMESTE)] DIRECT $1 FARA MENAJAMENTE Ar fi putut sf fe asta, ar fi putut fi cealalta, dar el iubese si uriiseceea ce este. R.KIPLING Tubirea este o stare in care omul vede lucrarile exact asa cum nu sunt. F.NIETZSCHEExist numeroase si variate moduri prin care ifi pot idealiza partenerul. Poti plasa persoana iubita in cer sau in infern, 0 poti minti pe ea sau pe tine insuti, iti poti imagina lucruri care nu sunt, pofi denatura, adauga sat elimina, méiri sau micsora, pune gi scoate, in fine, pot inventa tot ce vrei despre persoana iubit8, si te poti chiar indragosti dupa ce o vei crea. in experi ena mea, am ajuns la concluzia cé, practic, toti indragostitii, ‘mai mult sau mai putin, isi inventeaza intr-un fel partenerul. Partea rationala iubeste adevératul subiect, iar partea idealis- 14 si romantic construieste practic obiectul viselor noastre. Din dorinta de a ne ,lustrui” partenerul gi de a-l perfectiona, cretim o crust psihologic& de izclare (imaginea proiectat4), care ne impiedicd s& facem un contact real cu cealalt persoa- n§, Nu striga victorie; este valabil si pentru tine. Ne-am interiorizat dou maxime sociale care sunt adeva- rate: ,Daca iubesti ceea ce iubesc eu, ne vom iubi mai mult.” sau ,,Dacd pretuiesti cea ce prefuiesc eu, ne vom iubi mai mult.” $i facem orice pentru a le obtine, chiar daci modifi- cim datele. Cine nu a auzit vreodata expresia ,Ne meritim unul pe celdlalt”? Ca si cum potrivirea absolut ne-ar permite accesul rapid c&tre fericire. Bi bine, nu este aga. Dac am investiga multe relatii in care ,se merit unii pe alfii”, am fi surpringi de diferentele mascate pe care le ascund: cupluri potrivite sut& la sut& sfargesc in rutin’. Dac& poti anticipa cu destula certitudine ceea ce partenerul tau gindeste, simte sau face, stai rit; 0 relatie fara socuri, surprize gi descoperiri este in acelasi timp previzibil& si plictsitoare. 137Walter Riso Pentru a-ti vedea partenerul asa cum este, in umanitatea sa dezgolita gi crud’, avem nevoie de o anumiti cantitate de curai, pentru ci, daci ne vom curita mintea de iluzii, s-ar putea si nu ne placa ceea ce vedem. in legatura cu acest lucru, cineva mi-a spus: ,Si daca ceea ce gisescin ea nu-mi place?” Ei bine, in cazul in care tise intmpl asta, ia un tranchilizant bun gi mediteaz bine asupra aceastei intrebiri, pentru ci inseamna cA esti cu persoara gresita (cu exceptia cazului in care preferi si ai un ,partener virtual”). Nu spun ci trebuie siti plac’ fotul la partenerul tau; nimeni nu este perfect. Ce vreau si spun este ci trebue sa faci un contact deplin, complet, fara retuguri si camuflaje, iar apoi s& te gandesti daca iti place, daca ti se potriveste sau daci doresti s8 rigti. Iubesti ceen ce partenerul tiu este sau mu iubesti nimic. Idealizarea si apararea egoului Uneori, mintile indragostitilor au nevoie s& supradimen- sioneze obiectul iubirii lor ca s& obtin’ o garantie suplimen- tara gi si-gi sporeasci egoul: ,Dacd partenerul meu este genial sie fericit cu mine, inseamna cA am eu ceva special.” Iti idealizezi partenerul ca s& aio parere mai buna despre tine. Premisa este in mod clar narcisistd: cine se aseamiind, se adund. Am cunoscut oameni care, in momentul in care isi prezin- t& partenerul, incep s8-i fluture CV-ul, ca si cum ar dori si-1 scoat la vanzare. Si te lauzi cu persoana iubita inseamna s& 0 transformi intr-un obiect al dorintelor tale, o realizare ,per~ sonala” sau un triumf. Unii isi poart’ partenerii ca pe niste medalii, impreund cu alte obiecte de valoare. Nu spun cd trebuie si fim insensibili la atributele persoanei pe care o jubim, dar admiratia este un lucru, iar idolatria 138 Gum sii nu mori din dragoste bazata pe profit este altul. Atunci cind stima de sine depinde de valoarea partenerului tau, planeaz& asupra ta 0 sabie cu doua taisuri. Nu vei putea sa te ocupi tu insuti de cresterea personala (vei trai conectat la un ego strain) si, mai devreme sau mai tarziu, vei sfargi prin a exagera céteva dintre virtutile sale ca s& se reflecte in propria ta acceptare. Repet: daca ceea ce doresti este s& lauzi calitatile partenerului tiu pentru ale miri pe a tale, te vei osteni la nesfarsit sA mentii ,buna imagine“ a acestuia gi ii vei pierde punctul tau intern de referintS. Patru moduri de a-l idealiza pe cel iubit si de a denatura realitatea in favoarea ,iubirii” Nu idealizim numai dragostea, ci si pe partenerul nostru, obiectul si subiectul dorinfelor noastre de iubire. Multi oameni dorese s8-1 scoat pe cel iubit din realitate si s8-i confere un caracter astral: ommniprezenfa (acum c& umple fiinfa noastr), omnipotenta (de vreme ce le poate pe toate) si omniscienta (pentru cd este 0 sursa de infelepciune profunda). Urmeazi fintrebarea logic: de ce-fi doresti un partener cu superpu- teri? Nu esti prea mare ca si te joci cu super-eroi? Stiu cd dragostea trage lucrurile in favoarea ei, dar daci socotesti cd esti cu o fiinfa aproape supranaturalé, partea sa umana va deveni in cele din urma insuportabilé. Aceasta este princi- pala problemi a idealizarii jubirii: te impiedici de realitate si descoperi c& partenerul tu transpir’, miroase, devine deprimat, frustrat, egoist uneori, se infurie, plange si asa mai departe. Un pacient mi-a spus intre soc si dezamigire: ,Nu pot sa cred c& au dat-o afara de la serviciu. Urma si devia administrator al societatii.. Dar ceea ce m-a surprins cel mai 139Waker Riso mult a fost reactia ei, Am vzut-o att de fragila si nesiguri! Nu sti ce s& cred, ma simt putin dezamagit..” $i la ce se astepta pacientul meu? Ca dupa ce si-a pierdut locul de ‘mune’, femeia s8 sara intr-un picior de bucurie? A fi dezamagit de faptul c& partenerul are o reactie normala si usor de {nfeles se apropie de cruzime. Indiferent de motivele pentru care avem tendinja de a idealiza persoana iubita (de exemplu dragostea romanticé, frica, pentru a ne mari egoul, nevoia de aprobare social), exista ‘un mod idiosincratic de polarizare a datelor. in scop didactic, voi nota patru dintre cele mai comune forme de idealizare, tinand cont de faptul c’, in practic, toate tind s& lucreze impreuna si amestecat. Dragoste oarba sau a ignora ce este rau Unele idealizari sunt constiente si evident indraznefe. O femeie imi explica: ,Toti birbatii cu care am avut o relafie au fost 0 calamitate. Ma concentram pe defectele lor si muream de furie. Aga c& am decis si-mi fac un ochi orb si si mA uitin alti parte atunci cand ceva imi displacea. Ma simt mai bine in felul acesta, sufer mai putin gi, la cei cincizeci de ani ai mei, stiu cA nu pot merge atat de departe cu exigentele.” Strategia de infruntare aleasé de pacienta mea ar putea fi rezumaté dupa cum urmeaza: ,Nu ma intereseaza sa stiu sau si vid ‘cea ce nu-mi place la partenerul meu, si atunei il ignor; nu cexista si punct.” Onnultime de oamenii iubesc numai partea care le convine la partenerul lor sau cea care ii afecteaz mai putin: ,Soful meu este infidel? Partea aceea nu ma intereseaza.” ,Ea con- sumé droguri? Nu stiu ce vrei si spui.” Sau: ,Partenerul meu joac& banii in cazinou? Nu cred c& este adevarat.” Acestea sunt tactici de supraviefuire pentru a face fata unei reali 140 Cum sé nu mori din dragoste depaseste si mu stim ce si facem cu ea. Atunci cind perico- lul da tarcoale, unii fac precum strutul: isi bag capul intr-o ‘gaurd, ctezand ci in acest fel riscul va fi mai mic. Copii mici recurg la 0 tactic similar atunci cand se confrunt’ cu ceva care nu le place; igi acopera ochii cu mainile si cred c&: ,Dack nu vad, nu existd.” Evident, costul unei asemenea ingelari de sine este letal pentru orice relatie, pentru c& partea pe care nu vrem s-o vedem si nici si ne-o asumam exist& si se manifest’ la un moment dat, producind haos si confuzie. Exist o anumita imaturitate gi iresponsabilitate in decizia de a nu tine cont de comportamentele negative ale partenerului. De exemplu, dacd nu te derenjeaza faptul ci partenerul tau este infidel sau c& joack economiile tale la orice casa de pariuri, vei ajunge incomorat si in sirdcie lucie. Exista riscul de a ignora cea ce n-ar trebui s4 fie ignorat, pentru cé una este si fii obsedat de deficientele persoanei pe care o iubesti, sialta este si nu le cunogti pentru cd tie teama si le infrunti. ‘Acest optimism distorsionat nu incurajeaza, ci este ingelator. in schimb, un pesimist bun este in primul rand un subiect bine informat si, cu cat este mai bine informat, cu atat scad sansele de a se ingela. Prin umare, intre optimismul euforic al indragostiri si scepticismul inteligent al iubirii mature, ti-1 recomand pe acesta din urma, dac& nu exist fluturasi sau lilieci in stomac. Te concentrezi asupra celo: bune si le exagerezi Acesta este un alt aspect al dragostei oarbe: subliniezi cele bune gi, daca este posibil, le maximizezi. Evienfiezi per- formantele in defavoarea nereusitelor, desi acestea din urma sunt numeroase gi mult mai grave. Este constrangerea pentru incurajare care se concentreaz exclusiv asupra aspectelor pozitive pi le multiplic’ atat de mult, incat creeazé impresia ulWalter Riso c& totul la partenerul tu este minunat. In felul acesta, indragostita sau indragostitul isi lauds gi igi recompenseaza partenerul in mod obsesiv pentru orice, chiar si pentru cele mai normale lucruri din lume: ,Esti minunat”, ,Esti genial”, Nu enimeni ca tine”, ,Pareé nu ai fi de pe aceast’ planet!” Si asa mai departe. $i dupa atata incurajare a comportamen- tului partenerului gi concentrare exclusiv asupra lucrurilor dune", amandoi sfargesc prin a inghiti gilusca. Nu sunt de rere c& ar trebui si fim extrem de obiectivi cu persoana iu- ita (printre altele, pentru c& iubirea nu ne permite), dar una este jocul inofensiv al infrumusetarii romantice, gi cu totul altceva este si veri maretie acolo unde nu exist ‘Daca in fiecare 2i si in fiecare moment iti repet ci te ase- meni cu un zeu sau 0 zeit’, in cele din urma vei ajunge si crezi c& cel care te lauda s-ar putea si aib’ putin’ dreptate. intr-o zi cand te astepti cel mai putin, te vei uita in oglin- di si vei spune: ,.De ce nu?” Legatura care se dezvolta intre un magulitor compulsiv si un magulit care se complace este adesea extrem de simbiotic’ si foarte rezistenta la schimbare. Odata am participat la o Gina alaturi de un cuplu care indeplinea aceste conditii. Doar pentru a cita un exemplu din ceea ce a fost un gir de aplauze si felicitari, ma voi referi la salat’. O simpla si insipid’ salatd! Barbatul, care, dupa spu- sele femeii, era un bucitar expert, a plasat simetric pe o farfurie mare cateva salate din acelagi soi, a adaugat apoi putin ccreson, doud rosii feliate si pe fiecare felie cate o ridiche. A marinat salata cu ulei de masline gi ofet. Sofia se lingea pe degete dupa fiecare frunzi de salata din care gusta ca si cum ar fi fost un tip special de caviar. Rezultatul: salata verde, ulei, ofet si 0 jumitate de ora de comentarii referitoare la importana distributiei legumelor in vas si proportia exact& a ingredientelor. Fara indoial, aproape un delir culinar, in timp ce oaspefii au depus eforturi sustinute pentru a regisi geniul acolo unde nu exista. Cred c& dupa atitia ani de in- Curajare faird discernimant, omul trebuie si fi pierdut orice simf al proportiei. $i, daci ma géndesc bine, mi-l amintese 142 Cum sd mu mori din dragoste ‘cum, disimuland si imbricéndu-se intr-o fals modestie, era mandru de laptucile palide si decolorate. Este atat de usor si creezi un monstru de orgoliu! Daca partenerul tu iti spune c& esti cel mai frumos, unic, special, stralucitor, sexy, original, creativ, transcendent $i asa mai departe, bucuri-te de aceasta, dar nu.o lua ca litera de lege si nu crede tot ceea ce zice. Aceasti declaratie a lui Ortega y Gasset deschide o reflectie interesant&: Nu e vorba ci dragostea se ingala uneori, ci c& este o ingelare; ne indragostim atunci cand asupra unei anumite persoane imaginatia noastra proiecteaza perfectiuni inexistente.” Cat de mult proiectezi? Esti constient de aceasta? Minimalizarea problemelor sau Nu e chiar aga de ri’ Exist oameni care traiesc ascunzand mizeria sub covor, pana cand intr-o zi (intotdeauna se intampla aga) muntele de gunoi este att de mare incat ii obliga si se uite dedesubt. Si atunci, cind nu mai au nicio scipare gi realitatea ii izbeste in moalele capului, folosesc tertipul de a minimiza lucrurile Nu e mare lucru.” sau ,Nu mise pare atat de grav.” Aici problemele nu sunt ignorate; ele au fost reduse sau interpretate cu bunavointa, cand de fapt nu este cazul. in timp ce in situatia de mai devreme se exagereazai cele bune pentru a construi un paradis emotional fictiv, aici se pune lupa invers gi totul devine imperceptibil. Sa lum in conside- rare doua cazuri. A. «Nu sunt lovituri ru intenfionate.” Un pacient era victima unei femei extrem deagresive, care ajunsese chiar si-1 loveasci. El a venit la sedinfele mele pen- ‘ru c& sofia ii aruncase o farfurie in cap gia trebuit sa fie dus de urgenta la spital. Odata ajuns acolo, incurajat de familia 43.Walter Riso sa, a incercat si depuna o acuzatie de abuz, dar comisarul de serviciu la scos afara de brat, spundndw-i c& departamentul siu nu se ocupa de ,,barbatii efeminati si pricdjiti’. Cu capul bandajat si orgoliul ranit, a inceput consultatiile cu speranta ‘c& sofia lui va participa la sedinte pentru a-si tempera putin caracterul”, Dialogul care urmeaz’ face parte dintr-o conver satie pe care am avut-o cu el: Terapeutul (1): De cA ani va confruntati cu acest abuz? Pacientul (P): De cincisprezece ani. T: Eo perioads lungs... V-ati aparat vreodata? P: Exagerafi. Sofia mea nu este un criminal. T: Este adevarat. Cu toate acestea, nu credefi ci ar trebui 8 v8 faceti griji pentra cele treisprezece copci pe care Je-afi cApatat la cap, pentru hematom si examinarile neurologice? Deznodimantul ar fi putut fi fatal. P: Aceste acte violente au avut loc numai de trei ori... De cele mai multe ori e vorba doar de insulte gi imbran- cri Nu va deranjeaza c& vi insulta gi vi imbranceste? Asta se intdmpli aproape in toate cuplurile. imi pare rau sa va contrazic, dar nu este aga. Atunci cdnd exist dragoste, totul se poate depasi, iar a este un om bun... Singura problema este ci are un caracter foarte puternic. : Viceste fric’ de ea? :Deea? Da. : Un pie, dar nu intotdeauna... Ma descurc... Nu inseamnd cheu tac gi nu incere si ma apr, dar céntéresc bine lucrurile inainte sa le spun sau si le fac. : Dar ati cerut ajutor? Familia mea a insistat, dar cred ci nu este necesar. : Veafi simi bine daca 2p vorbi eu cu ea? ; Suna bine. pans pH 14 Cum sa nu mori din dragoste La fiecare intrebare de-a mea didea din umeri, ca si cum, ar fi spus: Nu merita efortul.” Putem desconsidera chiar viata dac& vrem. Pacientul meu avea o problema cronici de evitare gi o lipsa a judec3tii asertorice care fl ficeau si subes- timeze aspectele negative ale partenerei sale si s nu evalueze just consecinfele reale ale acestora. Doar printr-un tratament intensiv pe termen lung cei doi au izbutit s% aib& 0 relatie functional. Doamna a reugit si-si diminueze comportamentele agresive gi si-si imbundtifeascd autocontrolul, iar paci entul meu a invafat s nu minimizeze informatii reale si s& fie mai asertiv. B, ,Dummnezeu nu bate cu parul, bate cu palma.” imi amintesc de cazul unei femei foarte dependente, ci- satorita cu un bairbat alcoolic gi extrem de violent. Tactica de- fensiva a pacientei mele, in momentul in care era atacat de soful ei, era si-si acopere fata cu miinile si si-si repete pentru sine, cu voce tare, de nenumérate ori: ,Dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma.” ,Dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma.” Credinfa ei era ci Dumneveu ne da o multime de di- ficultafi ca s& crestem gi s& invatam, dar ci nu intenfioneaz& niciodata s&.ne faci rau. Dincolo de respectul pe care il merita modul siu de gandire, am incercat si o fac si-si dea seama & in cazul su, cel care 0 batea cu parul si cu palma era soful ei. Lam sugerat si se gindeasc& la o zicala popular’, accep- taté de oamenii care fi imp’rtiseau convingerile religioase: Pune mana, si 0 s4 pund si Dumnezeu mila.” MA indoiesc ca o fin} superioara trebuie s& ne ,bat& cu palma’ ca si devenim constienti sisi reactionim;; si nu cred nici ci tun astfel de tratament justificd incdlcarea drepturilor omului. Cu toate acestea, pacienta mea era prins’ intr-un monumental mecanism de apirare, foarte greu de eliminat. intr-o intalnire, m-a asigurat: ,,Ceva trebuie s invat din povestea asta; ceva trebuie si-mi comunice viata.” I-am raspuns c& probabil viata, natura, Dumnezeu sau cosmosul, ii sugerau si fuga cat mai departe posibil gi si-1 denunte pe 45Walter Riso infractor. Exist’ moduri mai civilizate si mai umane de a invata decat supunerea la tortura (desi unii inci mai cred c& bataia e ruptd din Rai). Ea considera c& soful ei era un instru- ment de factura cvasidivina, care fi permitea s& se purifice. Nu doaril idealiza, il sanctifica. Un consilier religios a reusit 0 scoata din acest supliciu gi s& accead& la Dumnezeu in- trun mod mai pufin autodistructiv, in care, desigur, soful ei nu indeplinea nicio functie de intermediar. Te prefaci c& esti prietenul celui care te-a rinit Aici strategia este si stergi cu buretele gi s-0 iei de la capt, pentru a modifica leg’tura in asa fel incat idealizarea s& nu se piarda. Cheia este si-i oferi partenerului statutul de »prieteni” sau ,prieten, pentru a-i salva maiestuozitatea: Nu este un sof bun, dar este un prieten excelent.” Sau: ,Ca sofie este un dezastru, dar ca prietend este exceptionali.” P&risesti o idealizare gi te conectezz la alta: schimbi piedesta- Tul, fra a afecta starea subiectului. Partenerul, care cu cteva zile inainte putea fi considerat 0 pacoste, este acum evaluat pozitiv. Cum putem infelege acest lucru? Putem trece de la dusminie la 0 prietenie exceptionala peste noapte? Poate 0 persoand care ani de zile fi-a facut viata amara s& se transforme brusc ¢i fair resentimente intr-unul dintre cei mai buni prieteni? Prietenii sunt respectati si admirati, sunt iubiti gi li se acorda incredere, iar acest lucru are nevoie ca o intreagat istorie s& existe in spate, in care apropierea sa se fi construit in fiecare zi, alaturi de un numér considerabil de coincidente si experiente de viat. Nu putem schimba statutul emotional al unei relafii ca prin magie si nu putem ignora trecutul. S& ierfi nu inseamna si suferi de amnezie, ci si-ti amintesti fir durere, iar acest lucru se realizeaz& printr-un efort interior serios gi susfinut, nu printrun ordin. 146 Cum sii nu mori din dragoste Un pacient mi-a spus: Noi nu mai suntem un cuplu, dar am rmas prieteni. Cel putin, mentin o legitura cu ea si n-o pierd de tot. Voi pistra partea sa bund.” Dar ce trebuia si faci birbatul cu dragostea care fi iesea din tot sufletul i il coplesea? Ce putea face cu suferinfa pe care i-o generase ea? ‘S80 ascunda, si o sublimeze intr-o prietenie nesigura care si devind un nou supliciu prin faptul ca era aproape de ea, dar nu putea nici macar so ating’? A fi ,prieten” cu cineva pe care il iubesti si nu te iubeste nu este altceva decét o ,stupi- ditate sentimental“, care fara indoial& te va rani. Nu-fi su- praestima puterile. Cultul personalitatii Cultul personalitatii se caracterizeaza printr-o adorare ex- cesiva gi lingugirea persoanei iubite. Cei care se incadreazi {in aceast variant emotionala trec de la dragoste la omagitt side la afectiune la veneratie. Odat8, am auzit o tanara spu- néndw-i prietenului ei: Nu stii cat de mult apreciez c& m-ai observat. O persoani ca tine, care este mai presus de ceilalf.” Trebuie s& fie complicat si te indragostesti de liderul, ma- estrul sau gurul momentului, fiind un simplu muritor. Este adevarat c& uneori dim conotatiierotice persoanelor pe care le admirim, dar o relatie sinatoas nu este o ,sect a doi indivizi“ dintre care unul este uns. Partenerul trebuie iubit {in mod relaxat, trebuie si-fi placa, si te bucuri de el, trebuie imbraigat, gAdilat, sicanat, trebuie si rézi cu el, sti invadezi teritoriul si si-i impartigesti secretele, rd prea multe coduri si cerinfe formale, fara s&-i cazi la picioare sau si-i aprinzi luméndri. Cand oferi omagii persoanei pe care o iubesti, esti vasal, nu partener. 47

Cum Sa Nu Mori Din Dragoste PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cum Sa Nu Mori Din Dragoste PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și