Absolvent. al Soolii Militare de Ofiferi Activi a M. I. in 1985, a fost repartizat la Centrul de ee oe eel et ae oe AT Me Ale _ a parcurs toate treptele ierarhice de la ofiter instruc: tor la profesor. = Din 1992, odati cu transformarea Centrului A in Scoala Militar Pentru Instruirea Conductorilor, Producerea Cresterea si Dresajul Cainilor de Serviciuy a fost numit sef al Catedrei de Dresaj, .nOu constituitd Tn toath aceasti perioad’ a dresat cfifliy a condus si coordonat activitatea de dresaj la mai multe categorii de serviciu, respectiv: «insofire, urmiirire, detectare explozivi, detectare stupefianite, descoperire cadavre umane ingropate, descoperir® i semnalare persoane surprinse sub diirdmituri.etop Este autorul a mai multor cursuri de dresaj, mape cu exercifii de dresaj practic, lectii, teme de_ceréetare, fiind gi inifiatorul cercetirii in dresaj, ofgihizator * si conductor al colectivului de cercetare $tiintifica aplicati, in prezent ocupi functia de locfiitor al comandantului scolii pentru invatiimént coorionand’ intreaga activitate de invaipimént, dresaj, si ceneetare stiintific’, A absolvit cursurile Facultitii de Drept din cadrul Universititii “Lucian Blaga” Sibiu, Seefia Stiinfe Juridice, cu examen de licen si lucrarea de stat “Urmele infractiunii. Caracterizarea general a urmelor de miros.” Isi continua studiile’ urnvind cursurile postuniversitare ale Academiei de Politi “Alexandru Ioan Cuza”, Sectia Criminalisticli, cu tema “Caracterizarea general a _urmelor “We: miros’ ce prezint& interes operativ pentru politie®$t pot fi prelucrate cu ajutorul cdinelui de serviciu™ & cs 3 3 o = a 3 3 e 3 o - Q ISBN 973-97649-5-9CUPRINS: Cuvant inainte Cuvantul autorului Cadru nojional Capitolul 1 Cainele, instincte si comportament 1.1. Originea, domesticirea gi evolugia cainelui 23 1.2. Instincte gi comportament 25 1.3. Orientarea cinelui in mediu cu ajutorul organelor de sim 28 Capitolul 2 Anatomia gi fiziologia céinelui 2.1. Principalele aparate gi sisteme ale organismului cainelui a 33 2.2. Exteriorul cainelui 36 Capitolul 3 Principalele rase de cAini pretabile in munca uti 3.1. Cainele in serviciul omului 3.2. Clasificarea Federatiei Chinologice Internationale a grupelor de rase canine pe categorii 3.3. Principalele rase de caini pretabile in munca utilitard . Peer see 43 37 Capitolul 4 Bazele procesului de dresaj 4.1. Excitajia gi inhibitia, procese nervoase funda- mentale ce stau la baza formar reflexelor 4.2. Reflexele gi rolul lor in dresajul cdinelui : 4.3. Tipuri de activitate nervoasé superioara la caine ...4.4. Principiile procesului de dresaj ...... sanannei 7} 4.5. Metode de dresaj folosite pentru formarea deprinderilor .. 78 Capitolul 5 Principalele greseli ce se comit pe timpul executirii dre- sajului cAinilor utilitari 5.1. Umanizarea cainelui 5.2. Aplicarea gresitd a metodelor gi procedeclor de dresaj..... 5.3. Asocierile nedorite . 81 . 82 83 Capitolul 6 Modalititi practice de realizare a dresajului cdinilor utilitari 6.1. Definitia dresajului 85 6.2. Etapele dresajulu 85 6.3. Parjile componente ale dresajului cainilor utilitari 86 6.3.1. Dresajul de disciplinizare . Mersul alaturi de conductor .... Pozitia asezat ¢ Pozitia culcat .. ¢ Pozijia in picioare .. ¢ intoarcerile de migcare ¢ intoarcerile de pe loc ... 7 + Repausul cainelui la. comanda Chemarea cainelui la conductor wee, i 2 ¢ Lasarea in pozitie si chemarea la conductor ....... 104 Aducerea unui obiect 106 # Latratul Ia comand’ 109 ¢ Obisnuirea cu focurile de arma, explozii si lumini pe timpul nopti M1 ¢ Refuzul hranei gasite in teren . 113 ¢ Refuzul hranei oferite de o persoand st 14 + Trecerea peste obstacole 115 4 Joaca cu cainele 19 ¢ Pozijia de repaus absolut 122 ¢ Trimiterea cdinelui inainte .... 123 ¢ Alergarea in ring 126 ¢ Pozijia staticd de prezentare la expozitii canine ...127 # Deprinderea eainelui de a-si face necesitatile intr-un loc bine determinat sever 128 $ Mersul taraig 130 # Deprinderea cdinelui cu comanda de interdictie “FUT” : 132 4 Deprinderea cdinelui eu transportul in autovehicule, aeronave, nave, mijloace de transport in comun .. 134 4 Depsinderea cdinelui cu intrarea in cladini, locuri intunecoase, alte spatii 137 ¢ Deprinderea cainelui cu apa si inotul 138 6.3.2. Dresajul de specializare 140 | Apirarea conductorului la I Paza unui obiect . ond 44 §Paza cunt 145 1 Paza locuinje! (apartamentului). 148 I Paza obiectivelor .. : sevee 52 A Scotocirea terenului 156 1 Obigauirea céinelui de a conduce persoane cu handicap fizic, nevazatori, copii minori pe trasee fixe 160 H Asteptarea stapanului intr-un punet fix 165 I Deprinderea cainelui si efectueze anumite servicii 168 1 Obignuirea cainelui si insojeased pe timpul deplasirilor pe jos persoane cu usor handicap fizie sau de vedere «nee saeMotto; Cainele are toate calitafile omului $i nici unul din defectele acestuia, CUVANT INAINTE Asociatia Nevazatorilor din Romania apreciaz4 preocupirile autorului privind informarea opiniei publice roménesti despre posibilitijile deosebite ale celui mai bun prieten al omului dintre animale, edinele, Pentru revazitori, cdinele ghid este un real sprijin in viaja cotidiand, astfel nevazitorii se pot deplasa in locuri cunoscute far’ grija c& vor lovi obstacole sau cédea in gropi. Din pacate, in Romania, cdinele ghid pentru nevaztori nu s-a impus ca mijloc compensatoriu pana in prezent, datorita lipsurilor materiale ale romanilor, cunoscdndu-se faptul c& acest prieten al omului trebuie sii beneficieze de hrand adecvatd, asistenja medical side un spatiu de locuit confortabil. Avem convingerea ci preocuparile in domeniu ale autorului vor fi receptionate la justa valoare, att de nevazitori, cat si de opinia publici, care va injelege mai bine ci omul fara vedere condus de caine si fie respectat si, eventual, ajutat PRESEDINTELE ASOCIATIEL NEVAZATORILOR DIN ROMANIA, TEODOR LEPADATUDe mic copil, am purtat in suflet 0 atectiune deosebiti pentru cine, ajungind ca, la maturitate, prin vicisitudinile pe care le-am intilnit, cit si prin posibilitatea de a avea lingd mine acest animal, sé fac pentru el 0 pasiune. Am ajuns astfel sd ii cunose in- deaproape secretele cresterii, educirii sale, atasamentul si, uncori, sacriticiul pe care este in stare si il dovedeasea. Pe tot acest parcurs, am consultat aproape toate lucrarile de specialitate ca si de beletristica, astfel incat, lecturdind astizi Jucrarea d-lui Jon Asan, pot afirma cu credinja cd nu exagerez cu nimic cé aceasté lucrare reprezinté o tratare exhaustiva a acestui subject atat de drag multor oameni, CAINELE. Jntélnim in cari sau urmérim in filme intimpliri in cadrul cirora céinele isi dezviluie calititi deosebite. Intélaim in viald aumeroase situafii in care cdini obisnuiti, uneori iri a purta amprenta unei rase anume, fac dovada unor calitifi ce ii pun pe oameni si rispundi la intrebarea “Cine-i om gi cine-i caine?” La astfel de situsfi, se ajunge in foarte multe cazuri prin realizarea unei legaturi stranse, de multe ori prin activititi de dresaj, intre oameni $i apropiafii lor slujitori, cainii. Desigur, fiecare din posesorii uaui céine ar dori ca acesta si realizeze lucruri deosebite. Pupini dintre ei infeleg insd cd un astfe] de deziderat poate fi atins doar prin cunoasterea indeaproape a calitéjilor $i comportamentului cainelui. In rezolvarea acestei probleme, in ajutorul celor iubitori de a cunoaste acest credincios animal, vine Jucrarea de fai, in cadrul cireia, plecand de la originea si evolujia acestui animal, se ajunge la dezvaluirea celor mai intime parti ale procesului de dresaj. Se ofera posibilitatea, atit dea forma un caine pentru paza locuintei, de agrement, cat $i de a avea un sprijin in activitatea persoanelor handicapate fizic; de neprefuit este ajutorul céinelui nu numai omului de rind, cat siactivitijii de pazi, urmirire, descoperirea unor obiecte ascunse, activititi specitice unor organe de specialitate, Fac aceasti sus- finere ca unul care am fost beneticiarul direct al ajutorului pe care acest nepre{uit animal mi |-a dat in elucidarea unor cazuri deo- sebite legate de descoperirea unor intractori, a unor cadavre jingropate in cele mai originale locuri, a unor urme de exploziv. Valoarea luerarii este cu atat mai mare eu eat ea provine din partea unei persoane care, pe lingd dragostea nativa ce o poarti pentru acest animal, a lucrat zeci de ani in cadrul unei institutit care are ca object de activitate producerea, cresterea gi dresajul cainilor. intreaga experiema acumulata a fest pusé, in mod migilos i bine gandit, pe hartie, retindndu-se nu numai modul in care se poate ajunge la rezultate pozitive in dresajul acestui animal, cat $i modu! in care pofi avea esecuri, urmare unor greseli in conduita educativa a céinelui. Cum insét experienta provine din insiisi munca pe care o realizezi, s-ar putea crede cd aceasta carte nu este decat 0 materializare a unei activitiji cu specific corespunzitor. Dorese ‘si infirm 0 asttel de concluzie prin sustinerea, pe care nimeni din cei ce il cunose nu 0 poate intirma, ci autorul a fast si este, in primul rand, un protesionist de o inaltd jinutd, ceea ce imprima lucritii o valoare deosebiti. ‘$i pentru ca creatorul ei este 0 persoand care a pus in- totdeauna faptele inaintea vorbelor, fie-mi permis si asemén aceasti carte cu una de bucate, in care sunt create refete din propria experienfd, ajustindu-le dup bunul su simy care se dovedeste a fi universal acceptat. S-ar putea sustine ef lipsa fotogratiilor ar constitui un handicap. Acest lucru este super-fluu, dacii avem in vedere insdgi natura fotogratiei care, rejindnd un moment fix, nu poate reda un jintreg proces dinamic ce caracterizeazi munca de dresaj. Cit priveste frumusetea unui exemplar canin ce s-ar putea afla intr-o fotogratie, daji-mi voie sd atirm: “Cainele meu este cel mai frumos”: Cu convingerea cé fiecare dia iubitorit cainelui va refine cu certitudine ce! pujin un capitol din aceasté carte, o recomand, prin atuurile pe care le are, atit celor care doresc sit devin sau sunt apropiafi unui asemenea animal, cat si specialistilor. PRIM PROCUROR AL PARCHETULUI DE PE LANGA TRIBUNALUL SIBIU DAN DRAGOMIRESCU aCainele revine in atentia opiniet publice prin intermedial unei Jucrii de elité, conceputé si realizaté de un specialist in domenia, unul dintre pufinii care a fast preocupat ined de la inceputul carierei de acest domeniu complex, acela al pregatirit unor céini utili in munca de combatere a infiactionalitiii (si fie vorba intre noi, nu este pufin lucra si supraveghezi, si conduci sau sit corectezi formarea ‘unor animale care ar putea Ja un moment dat salva viafa partenerului de muneii). $i cum acest pas a fost ficut acum mai bine de zece ani, experienja dobinditi in acest context depésind cu mult granija a teva sute de pagin’ ale unei lucrdri de specialitate, mu poate decat si fie salutaté apanitia cdttii de faa, oricum cea mai complex de acest gen, care atinge, explicd si aprofindeazi toate problemele legate de dresajul cainilor utilitari de pazi-apéirare si insoyire sau conducere persoane cu anumite deticienfe. Au api in ultimul timp o serie de lucriri cu reterire la acest subject, dar nici una nu a reusit si puncteze pas cu pas toate ac- tivitijile ce inglobeaza o pregitire performanté a cdinilor. Motivul este evident dacd judeccim o clips limpede luerurile: nu existi in fart oameni mai bine pregititi in domeniu decit instructorii scolii de dresaj din Sibiu, iar liderul lor, atit profesional cat si ierarhic, este tocmai autorul, domnu! Asan Ion, loctiitor al comandantului seolii pentru iaviqinént. Jn sprijinul cuvintelor de apreciere 14 adresa sa nu pot sta decat Rindurile acestei citi, spiritul in care este scrisd, elementele expuse cursiv, ce imbind expresiile specifice acestui domeniu cu limbajul accesibil oricui (clementele pedagogice $i cele stiintitice nu au cum i lipseascd avid in vedere activitatea de bazii a unitiqii), fapt pentru care vi las pe dunmmeavoastr, elevii, i acordafi nota profesorului (nu poate fi decat maxima, veti vedea) COMANDANTLL §COLII MILITARE PENTRU INSTRUIREA CON- DUCTORILOR, PRODUCEREA, CRESTEREA $I DRESAJUL CAINILOR DE SERVICIU SIBIU, Lt. colonel ISAC GHEORGHE PUIULucrarea de fafé s-a ndscut din dorinja de a veni in sprijinul persoanelor cu handicap, nevazitori, al celor pentru care cainele reprezinti mai mult decat un prieten, reprezinté un sprijin real, un protector sigur $i devotat, oazi de sinceritate si corectitudine, al tuturor celor care il percep ca pe un binettcdtor pansament al rinilor oferite cu nonsalanj2 de viafa cotidiand: Fundamental continutului de idei structurate si prezentate intr- un linibaj simplu, direct si accesibil este reprezentat de experienja acumulatd intr-o ycoali de eliti, al carei protil de activitate il constiuie dresajul cdinilor de serviciu, in care, de-a lungul anilor, am parcurs toate treptele ierarhice, de la executant pand [a organizator $i conducitor al compartimentelor de dresaj si cercetare in dresaj. Experienfa si autonitatea exprimarii unei idei de refering in dresaj este rezultatul colaboririi cu mari instructori dresori, cu specialigti de clasi in medicina veterinard, cu psihologi §f sociologi si, nu in ultimul rand, cu prieteni si colegi deosebiti. Ghidul practic pentru dresajul cainilor utilitari vine in ajutorul profesionistilor din instituitile specializate in dresajul céinilor (cadre didactice, instructori dresori, conduciitori de grupe de dresaj etc.), dresori particulari autorizali, precum $i altor persoane care au calititile psihico-tizice si intelectuale necesare unui dresor. Lucrarea prezinti interes pentru iubitorii de caini, pentru tofi acei care cred in calititile instinctuale ale céinelui si, implicit, in posibilitatea modelarii si adaptirii acestora la nevoile $i interesele proptii. Dorese sii adresez pe aceasti cale sincere mulfumiri domnului TATARUCA SERGIU CALIN pentru sprijinul acordat in structurarea $1 finalizarea lucriri. AUTORUL,CADRU NOTIONAL Detinerea unui caine utilitar inseamna o mare responsabilitate, pe langd latura materiali, timp, inseamna infelegerea prezentei acestuia ca o necesitate gi, implicit, fixarea unor relajii de afectiune limitati intre stapan gi animal pe principiile unei subordonari a animalului datorate nevoilor stipanului. Trebuie facut distinctic clara intre cainele de curte, reproducdtorul din canisd, cainele de companie, cdinele de serviciu si cdinele utilitar. Fiecdrei categorii de serviciu in parte ii sunt caracteristice anumite tipuri de relajie stapin-cdine si anumite limite de afectivitate, de sobrietate, de vocabular, dozi de efort psihic gi fizic, mod de comportare generald a stpanului, hrand, ingrijire ete. in aceeagi masuri, trebuie ficutd distinctie clara intre cres- citonul de caini, omul pasionat de animale, dejinatorul din placere al cainilor gi dresorul ferm, sobru si afectuos limitat in relatia cu animalul. Persoanele care doresc si aibe un caine utilitar in scopul satisfacerii unor servicii trebuie si se integreze intre cele dowd categorii prezentate anterior, ca mod de comportare, ca mod de abordare a relatiei cu cdinele, pe cat posibil, aceeasi nota de sobrietate gi afectivitate limitatd trebuie sA manifeste si ceilalti ‘memibri ai familiei st&pinului beneficiar. Acest mod de relatie cu ciinele limiteaza si coordoneaza in mare masura disponibilitatea ciinelui de a se juca, de a se bueura, la nivelul recompensarii lui de citre dresor, apoi de catre beneficiar pentru un exercitiu, deprindere sau serviciu bine executate. Daca pragul afectivitajii, al vocabularului este depisit de catre stipin sau beneficiar, atunci incepe procesul de stergere a re- 7flexelor conditionate deja formate, apoi, in scurt timp, se instaleazai refuzul cdinelui de a mai executa comenzile. Beneficiarul cdinelui dresat de o alta persoand si execute un anumit serviciu va trebui si studieze cu atenjie modul de lucru, comenzile, intonatia si tipul de relatie existente intre dresor si cine pentru a intra in rolul dresorului in perioada de timp destinata schimbéirii conductorului gi, mai ales, dupa aceea, cand este singur cu animalul. Durata perioadei de preluare a cainelui de catre beneficiar de la dresor este determinati de nivelul de dresaj la care s-a ajuns, de tipul de sistem nervos al cainelui, de complexitatea serviciului pentru care a fost dresat cdinele, de gradul de infirmitate (cand este cazul), calitajile psiho-fizice si intelectuale ale beneficiarului, de talentul si profesionalismul dresorului si, nu in ultimul rand, de conditiile de loc, timp, precum si momentul ales pentru schimbare. Dresajul cainilor utilitari are la baz gradul de infirmitate sau handicap, posibilitatea obiectivi de comunicare prin comenzi sau semne cu animalul a beneficiarului, conditiile si locul unde do- miciliaza acesta, nevoile stringente care pot fi suplinite de caine, precum si unele masuri organizatorice stabilite de comun acord ct dresorul, Cand toate acestea sunt rezolvate, dresorul comunica per- soanei care solicita un asemenea serviciu ce rasi de caine se preteaz& pentru acest gen de serviciu, varsta, calititile exem- plarului (EX.: pasionat si aporteze obiecte, agresiv, mobil, lent etc.). Beneficiarul va trebui si se documenteze foarte bine cu privire la cazarea cdinelui, hrand, ingrijire, imbaiere, posibilitatea deconectitii cainelui prin plimbare, joaca, de asemenea, cu modul de comportare in relajia cu animalul, limitele pe care trebuie si le pastreze etc. Pe toatii perioada de timp de pind la inceperea dresajului propriu-zis, beneficiarul va plstra legatura cu dresorul, fie personal, fie prin intermediar (parini , frati, prieteni etc.), astfel incat, introducerea cainelui in ambientul familial s& fie lineard, 18 i | | t | i | | | I | } i fra pedepse, fiird mari tolerante gi afectiune patimasa. Este recomandat ca la achizijionarea cainelui, dresorul si fie prezent si sd inceapa organizat obisnuirea cainelui cu imobilul, cu locul destinat pentru cazare si, mai important, cu satisfacerea necesitiilor fiziologice numai intr-un singur loc, stabilit de gazdi. De asemenea, este foarte important gi benefic pentru calitatea dresajulu realizeze ata- samentul sii fal de cdine in aceeagi perioada in care beneficiarul face acelasi Iueru, din cel putin dou’ motive: in primul rand pentru c& supravegheazi, indruma gi verified modul de comportare al beneficiarului cu cainele gi, totodatd, pentru c& scurteaz& perioada de timp de la achizitionare pind la specializarea céinelui prin dresaj In condijiile in care beneficiarul si-a cumparat un cajel in crestere in vederea dresirii lui pentru executarea unor servicii, este indicat s4 se pistreze o legiturk permanent cu dresorul astfel inet, in paralel cu cresterea si ingrijirea si se execute progresiv exercitii de predresaj care si aibe in vedere: obisnuirea cAjelului cu excitanfii din mediul inconjurator (imobil, curte, strad3, parc, zgomote produse de mijloace de transport, mirosuri puternice etc.), © fazii incipienta de disciplinizare (exerciii executate de beneficiar sub supravegherea dresorului sau chiar de etre dresor), crearea unei “personalititi” proprii (prin agresivitate, exercifii de aportare de obiecte, interdictii ugoare) in funcjie de calificarea ulterioard a ciinelui. Atunei cand beneficiarul este o persoani sAnitoas’ din punct de vedere fizic si psihic, toate activitiile privind hranirea, i grijirea si predresajul pot fi realizate de catre acesta, dup ce a consultat in primul rand pe specialistul, dresor, cAruia i-a co- municat scopul pentru care doreste s& foloseasc’ animalul, varsta cdinelui, condijiile de cazare etc. Apoi, poate consulta si ali specialisti cu privire la hrénire, boli si masuri de prim ajutor, vaccinari, tratamente, inscricrea in asociafii chinologice etc. Este indicat ca dresajul de calificare al cainilor utilitari s4 inceapa dup: ca dresorul si fact acomodarea 19implinirea varstei de un an a cainelui. Pentru clarificarea unor termeni folosiji in lucrare, ma voi explica pe scurt cu privire la acestia astfel ¢Conductorul - este persoana care ine cdinele de les, care il insofeste pe acesta. Aceast persoand poate fi: stipanul cainelui cand il scoate la plimbare, poate fi beneficiarul serviciului, respectiv persoana infirm& sau handicapata atunci cand este Insofita de cine, poate fi dresorul in perioada in care lucreazi cu cainele, alte persoane. ¢ Stépanul cainelui - persoana care are in proprietate animalul. Aceasta poate trece prin mai multe calitati si anume: daca igi dreseazA singur cainele este si conductor si beneficiar. De asemenea, proprietar al cainelui poate fi persoana, asociajia sau societatea care doneazi, diruieste sau imprumutd un edine unui beneficiar pentru satisfacerea unor nevoi personale. ¢_Beneficiarul - persoana care beneficiazi de serviciile oferite de caine in urma dresajului acestuia, ¢_Dresorul - profesionistul, specialistul care are cu- nostinjele, pregatirea gi calitijile necesare unui bun practician, analist si pedagog, este persoana care realizeazi in concret dresajul, coordoneaza, indruma si sprijind efectuarea predresajului cafelului, este sfituitorul competent care asigurd realizarea unui scop util $i umanitar. ¢_Ajutorul de dresor - persoana care are pregitirea, cu- nostintele si calititile necesare care o pot face apta si execute anumite exercifii, migedri, in raport de specializarea cdinelui gi indicatiile dresorului. Trebuie avut in vedere faptul ci ajutorul de dresor are un rol foarte important in procesul de dresaj prin aceea ca, de modul in care reuseste si producd excitarea sistemului nervos al animalului, depinde rezultatul si, implicit, calitatea dresajului, Ajutorul de dresor este persoana care agiti cainele, care joaci rolul “infractorului”, care oferd carne, care il atacd pe conductor ete. 20 F | i | | | | } | | I | | | | + Harnasamentu] - este reprezentat, intr-o acceptiune mai largi, ca fiind totalitatea pieselor, accesoriilor prin intermediul cérora este {inut gi condus cainele, se realizeaz dresajul, precum si cele folosite pentru executarea unui serviciu. Aceste accesorii sunt: zgarda (fix sau de fort), zgarda de fort cu colti, ca- rabiniera, lesa scurta de conducere, lesa lung de conducere, hamul pentru cainii insojitori, sfoara folositd pentru unele exercitii, lan, botnita, precum gi alte articole confectionate special pentru anumite utilititi gi serviciiCapitolul 1 CAINELE, INSTINCTE S$ICOMPORTAMENT Ll. ORIGINEA, DOMESTICIREA $1 EVOLUTIA CAINELUI Cu privire la originea cainelui au fost avansate o serie de teorii, Dintre canide, familie din care face parte gi cdinele, cele mai apropiate rude ale sale sunt lupul, sacalul, hiena gi vulpea. Pe baza acestor asemaniiri, au fost emise ipotezele originii cainelui din lup, din vulpe, din cainele silbatic, din hiend, din sacal gi teoria pluritaii originii sale. Cea mai plauzibilé rimane cea a des- cendentei din lup. In sprijinul acestei afirmatii vin dovezile paleontologice, precum si compatibilitijile de ordin anatomic, . fiziologic si comportamental. Dupa E. Kolb, cdincle a fost domesticit in urma cu cirea 10000 de ani, concomitent in mai multe regiuni ale globului, Procesul de domesticire a provocat o reducere a taliei cainelui faa de cea a lupului, I-a fiicut mai sociabil, dar a fost nevoie de decenii de incrucisari selective pentru a obtine nenumaratele rase de caini existente astazi. Diversitatea mare de rase a pomnit din antichitate prin se- lectionarea cdinilor pentru paza gospodiriilor, vanitoare gi r4zboi Ulterior, au fost folositi pentru lupte in arend sau agrement. Selectia intensivai a dezvoltat latratul, indispensabil mijloc de comunicare gi prejios semnal de alarma, Urechile pandante, precum si modificarea portului cozii au fost, fird indoiald, elaborate pentru a distinge cainii domestici de canidele silbatice. Sinusurile frontale s-au Lirgit, dar fir o ex- 23 CL 00 a ERAplicatie aparenta. In sfargit, dupa o tendin(A iniiala de miniaturizare, crescatorii si-au indreptat atenfia inspre producerea raselor gigantice. ‘Animal de haita, cdinele avertizeaz ceilalti membri ai grupului in caz de pericol. Pentru a se integra mai bine in so- cietatea umana, si-a pus in valoare mirosul si auzul, exceptionale, pentru a semnala oamenilor prezena unui intrus, de exemplu. Cand cresterea vitelor a luat amploare, in urmi cu mii de ani, cainele poseda toate calitijile pentru a le apara impotriva pri- datorilor. Cainele vana in haiti. De aceea, in prezent ii place si co- opereze cu semenii sai - sau cu omul - pentru a localiza, haitui, captura gi ucide vietima - prada, De-a lungul timpului, evolutia medodelor de vanatoare ale omului, a atribuit un rol din ce in ce mai important talentului natural al cdinelui pentru a urmari gi aduce vanatul. Toate canidele cotrobaiesc prin gunoaie cand le este foame, dar cainele este, in mod special, expert in descoperirea hranei si, {rd indoiala, cautarea degeurilor alimentare in jurul gospodariilor umane este la originea domesticirii sale. Aseziirile umane exploatau intensiv zonele ecologice din imprejurimi unde populatiile de animale salbatice se reduceau progresiv. Vegetatia sfirgea adeseori prin a se rarefia gi, in pe- rioadele secetoase, vitele mureau. Aflindu-se la capitul lanjulu trofic, cainele a rezistat mai bine acestor condijii decat alte animale. Dupa antropologi, omul este in mod spontan atras de puii de animale, resimjind nevoia hrinirii si ingrijirii lor. Reactia cdinelui in acest sens este extrem de pozitiva, fiind un fenomen unic. Pentru cd are comportamente sociale asemanatoare omului, cainele s-a adaptat rapid noilor conditii, rispunzind confortului oferit de acesta aducdnd in schimb prietenie, destindere, siguranta. El si-a dovedit afectiunea stipinilor si probabil din an- tichitate, dar incepand doar cu secolul XX s-a dezvoltat rolul 4 acestui animal pentru companie. in zilele noastre, motivele ce ii determina pe oameni si ereascd un cdine ar putea fi impartite astfel: din dragoste pentru animale, pentru joaca copiilor, serviciu, pentru vanditoare sau din } vanitate. Ht 1.2. INSTINCTE $1 COMPORTAMENT Comportamentul céinelui are la baz, asemeni tuturor ani- malelor, o serie de instincte, de reflexe neconditionate innascute Pentru a injelege mai bine manifestirile cdinelui, trebuie si se {ind seama de instinctele care guverneazi viaja acestuia. Dintre cele mai importante, se pot aminti urmatoarele: 1.2.1. Instinetul sexual Este unul din cele mai accentuate, apirind la ambele sexe dati cu atingerea maturitajii sexuale. Se manifest la mascul prin atracia irezistibila de a-si cduta partenera pentru imperechere ‘dati cu perceperea mirosului femelei in cdlduri, Fiind deosebit de puternic, acest instinct deranjeazi destul de mult in dresaj, masculul find total distras de excitantii de aceasti natura, Comportamentul femelei in cdlduri este, de asemenea, subordonat instinctului sexual, pairdsindu-si de multe ori teritoriul in cautarea unui mascul. f 1.2.2. Instinctul matern Incepe sa se manifeste inaintea fitdrii, femela stand linigtita intr-un loc retras gi izolat, Dupa fatare, comportamentul acesteia rispunde comenzilor interioare dictate de acest instinct: sec~ sioneaza cu dinjii cordonul ombilical, rupe si ingereaza invelitorile fetale, linge puii pind la completa lor uscare, pastreazi cursjenia in cuib. De asemenea, devine mult mai agresiva fata de orice ar putea pune in pericol viaja puilor. Datorita instinctului matern, deosebit de puternic, o femela 25‘mami care si-a pierdut puii accepta tara probleme cdfeii unei alte femele, ii hraneste gi ii ingrijeste constiincios $i conseevent. 1.2.3. Instinetul de conservare Este un instinct foarte puternic ce se manifesta prin mai multe forme comportamentale. Instinctul de conservare ii dicteaz cdinelui pastrarea distantei de siguran{a faa de orice excitant nou apirut, evitarea locurilor cu trafic intens, cu zgomote puternice, a zonelor abrupte etc. Tot acest instinct, obliga cainele la disimularea mirosului propriu prin ingroparea fecalelor, a urinei, tvalirea prin materiile fecale ale altor speci. Acest comportament are la baza pierderea urmei proprii in eventualitatea urmaririi sale de catre un agresor, deprindere esenjial pentru supraviefuire in conditii naturale de viata. 1.2.4. Instinctul social, de grup Acest instinct rezultd dintr-un complex de reflexe ne- conditionate, superior altora, avand la baz modul de viata specific stramosilor cainelui. Lupul, ca si cdinele, a fost gi este un animal de hait, obignuit si taiascd in grupuri, in colectivitaji, ceea ce i-a permis mai usor apararea teritoriului, procurarea hranei, su- pravie{uirea in definitiv. Cainele este mult mai curajos, mai combativ, se manifest mult mai agresiv atunci cand este in prezenta altor cdini cu care igi imparte teritoriul. Datoritd acestui instinct, eainele respect ugor modul de viata impus de stapan, considerat “conducdtorul haitei”. Prin com- portamentul ce deriva de aici, il recunoaste “liderul haitei” gi i se supune in conditii naturale, lupul traieste in haiti care este condusa de cel mai puternic dintre ei. Membrii haitei trebuie s& se supund neconditionat intereselor generale pentru a menjine unitatea grupului. Dacd in timpul luptei cu un adversar puternic unii 26 — ‘membri ai haitei sunt ranii, ceilalti vin in apararea lui, punndu-si de multe ori, viaja in pericol Acest comportament avea o importanja vitala. Dacd nu ar fi atasat haitei $i s-ar indepirta de ea, ar cidea ugor pradi dus- manilor. Cainele se simte legat de stipan gi pentru motivul c& acesta il harineste. Despartit de stipan, cdinele s-ar putea ritici gi ar pierde siguranta oferisi de acesta, Totodaté, el nu recunoaste concomitent doi stipani pentru cd, instinctual, stie ef in haitd exist un singur individ in pozitie de lider. De aceea, membrii familiei stipanului sunt tratati freevent cu indiferenja sau chiar agresivitate, desi cdinele este risfitat de acestia. 1.2.5. Instinetul de apirare al teritoriului Acest instinet se manifesta prin comportamentul cainelui de si marea teriteriul prin stimuli olfactivi, menifi s& puna in garda orice intrus de faptul c& a patruns pe un teren deja ocupat. Este cunoscut deja comportamentul masculului de a urina la baza pomilor, pe tufz, gramezi de pietre etc. si aceasta tocmiai datorita instinetului mestenit de la lup care astfel isi marca prezenta, ii avertiza pe intrusi sa piistreze distanja faja de cea ce ii “apartine”. Reflexul masculilor de a-si ridica membrul posterior in momentul urindrii (Ia unele exemplare actuale inexistent din cauza atrofierii instinetului) provine de la stramosii cainclui care incercau s& fixeze “marcajele” olfactive ct mai sus pe suportul respectiv. Cainele recunoaste ca teritoriu propriu curtea, gradina, perimetrul in care igi duce cel mai mult viata, pe care le apard instinetiv cdnd se apropie presoane necunoscute, 1.2.6, Instinetul de orientare Se face simit cu ocazia cdutarii stépanului si se manifesta prin comportamentul cdinelui de a porni pe un anumit drum cand lipseste ajutorul comenzilor acestuia. 27instinctului de orientare, un caine isi poate regisi perimetrul teritoriului siu de la Datorit stipdnul sau se poate reintoarc distante, uncori, uriage. ) 1.2.7. Instinetul de vanatoare gi de dobandire a hranei $ Pe acest instinct se bazeazé comportamentul ciinelui de a alerga dupa obiecte in migcare (biciclete, cArute, masini etc.) si de {ties putemic. Cainii au un miros exceptional, un auz bun, dar un 3 Vi slab, sesizénd de Ia distanyi doar migcarea obiectelor, nu si 2 forma lor exact { Datoritd acestui instinct, cdinelui ii este trezit reflexul indscut \ de a ataca obiectele sau persoanele aflate in migcare. Se recomanda asadar ca omul,aflat fafa in fa{d cu un caine, s& nu fuga de acesta. Tot pe acest instinct se bazeazi si placerea de a aporta obiecte aruncate in vazul lui. 1.3. ORIENTAREA CAINELUI IN MEDIU CU AJU- Te ORGANELOR DE SIMT Orientarea in mediul inconjurator ii este asiguratd cdinelui de organele de simj, cu care percepe senzajiile din mediu gi pe baza carora isi completeazd informatiile necesare supravietuiri Simfurile cainelui sunt: 1.3.1. Mirosul Strimosii cdinelui, datorita vietii in pidure, unde vizibilitatea este redusi, aveau nevoie de o sursi de informare in privinga posibililor inamici sau a vanatului care sd fie eficace la distante mari, Substanjele odorante emanate de acestia au fost foarte potrivite acestui scop. Mirosul deosebit de fin al cainelui se datoreazi numarului mare de celule senzoriale din mucoasa olfactiva (150-300 mi- lioane), de zeci de ori mai mare decat la om. Cainii se cunose reciproc, se disting prin prisma substan{elor odorante secretate de diferite glande ale organismului. Cand iau primul contact, cainii igi ating initial boturile, apoi se miros in regiunea ingvinald gi anala. Masculii au obiceiul si se miroase in fegiunea flancului sia penisului, iar femelele in regiunea perianalA. Cainii an preferinfe olfactive destul de unitare, cele care pomese de la glandele genitalo-anale, glandele pielii, urina, fecale, precum si cele care provin de la corpuri de animale aflate in descompunere. Preferinia cainelui pentru mirosurile nepkicute omului pomeste de la faptul cd striimosii lui, la fel ca lupul, hiena, sacalul, fac parte din consumatorii de hoituri. Consumul de cadavre, in mod obisnuit, nu are efecte asupra sAndtitii acestora datorita faptului ca sucul gastric este foarte acid, inhiband dezvoltarea germenilor. Glandele odorante ale animalelor silbatice secret o serie de substante (asemndtoare transpiratiei) cu un miros neplacut pentru om. Pentru edine in schimb aceste mirosuri sunt placute si, din aceasta cauz, linge portiunile transpirate ale pielii omului, de exemplu, Cu ajutorul mirosului sau fin, edinele repereaza usor urma vanatului care, cu cat este mai proaspaitd, cu atat este mai usor sit 1.3.2. Auzul Se situeaza pe locul doi in ierarhia acuititii senzoriale si este mai pronuntat la rasele de caini cu urechi drepte care au gi avantajul de a-si putea orienta pavilionul spre directia de propagare a sunetelor. Cainii au un auz de circa 3 ori mai performant decat al omului. Urechea edinelui percepe sunete care ating o freeventa de 50.000 Hz, comparativ cu omul care percepe doar 20.000 Hz, motiv pentru care fluierul cu ultrasunete este un element de baz in cadrul unui dresaj sofisticat, de performant Raza de percepere a sunetelor la caine este extrem de mare si net superioard faté de cea a omului, de cel putin 4-6 ori. Deasemenea, cdinele, spre deosebire de om, are capacitatea de a localiza precis sursa emifdtoare, orientindu-se exact dupa aceasta. Exprimarile sonore sunt mai mult prezente la cainele de azi cima ii place si latre, spre deosebire de stramogii lui care, printr- un astfel de comportament, ar fi atras atentia duymanilor sau ar fi pus in garda vanatul. Lupii urla la lund deoarece in noptile cu clar de lund exist conditii deosebit de prielnice pentru vandtoare, iar urletul le da curaj si favorizeazd agresivitatea. La caini, exprimarea sonord joaca un rol important in relatiile dintre indivizi. Daca un caine incepe si latre, ceilalti caini din preajma incep si ei si latre din spirit de solidaritate. Dac un caine este pedepsit si urla din cauza durerii, ceilalti incearea si il ajute, latrand oarecum in semn de protest. Cele mai importante cauze ale latratului la caine sunt: plic- tiseala, avertizarea, agresivitatea, joaca, salutul, singuritatea, prezen{a partenerului sexual, frica etc. 1.3.3. Vazul Are pentru caine 0 mai micd importanfa, fiind doar un mijloc complementar de verificare a senzatiilor percepute in prealabil de Alte simyuri de baz Comparativ cu omul, capacitatea vizuali a cdinelui este mult inferioard, in retina cdinelui existind de circa 6 ori mai pujine celule senzoriale decat in cea a omului. in mod obignuit, cainele vede perfect la o distanja de 10 metri si bine pind la 25-30 metri. Daca este ins chemat de la o distanta mai mare, isi foloseste in sprijin cele dou simjuri performante, { mirosul si auzul, Obiectele situate la o distanf de peste 200 metri sunt distinse doar in migcare, cdinele putind usor confunda un obicet miscitor cu un vanat oarecare, de exemplu, Asupra capacititiidistingerii culorilor s-au emis doud ipoteze. Prima afirma c& acest animal nu distinge culorile si, deci, vede totul in alb-negru, Cealalta susfine varianta distingerii slabe a culorilor de catre caine. 30 rere TTT TTT SSS nd 1.3.4, Gustul Este un sim| mai pujin evidenjiat, total diferit de al altor mamifere. Nu se poate vorbi de un simt al gustului dezvoltat, atait timp cat edinele inghite cantitéti mari de alimente fara a le mesteca aproape deloc, celulele gustative fiind astfel rareori excitate Cu toate acestea, nu se poate afirma lipsa acestui sim}, avand in vedere ci, de multe ori, cainele consuma hrana in mod pre~ ferential, selectiv. 1.3.5. Pipaitul Desi cdinele sesizeazii cea mai usoari atingere a corpului siu, se orienteaza ir intuneric gi il foloseste la vanatoare, pipaitul este unul din cele mai slabe simjuri ale sale, comparativ cu felinele de exemplu, aflandu-se la polul opus. O sensibilitate mai pronuntata se inregistreaz Ia nivelul mucoasei nazale, pe bot, unde'se afl numerosi corpusculi tactili, precum $i la nivelul pernitelor. 31| Capitolul 2 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA CAINELUI 2.1, PRINCIPALELE APARATE $I SISTEME ALE ORGANISMULUI CAINELUI Pentru injelegerea cat mai fidel a organismului canin, se porneste de la analiza sistematicd a structurilor, in permanenfi corelate cu raporturile din complexul organismului viu. 2.1.1. Aparatul de susinere gi migcare Este format din scheletul si musculatura cdinelui. Scheletul céineluj Reprezinta totalitatea oaselor din organism, componentele acestuia avand rolul de a proteja organele cu structura fragila, oferd suprafefe de insertie muschilor gi ligamentelor, fiind totodata ‘un important depozit de substan{e mincrale al organismului Forma si dimensiunile oaselor este diferitd in funcjie de locul pe care il ocupi in cadrul scheletului si de functia acestora in organism, existind trei tipuri de oase: plate, lungi gi scurte. Scheletul cdinelui se sistematizeazi in trei grupe regionale: oasele capului, oasele trunchiului gi oasele membrelor. Scheletul la caine cuprinde 279-282 oase (variabilitatea numérului este determinata de lungimea cozii care diferd de la 0 rasi la alta), avand umiitoarea structura, in funcfie de repartizarea acestora pe regiuni corporale: - oasele craaiene, cate includ oasele fe{ei, maxilarul superior si inferior pe care sunt dispusi cei 42 de dinti; + oasele trunchiului, care cuprind: coloana vertebrala (com-pusd din 7 vertebre cervicale, 13 dorsale, 7 lombare, 3 sacrale si 20-22 vertebre caudale), coastele (13 perechi) si sternul; - oasele membrelor sunt organizate in doud complexe perechi: * membrele anterioare cuprind 41 de oase care se termini cu 5 degete; : * membrele posterioare cuprind 39 de oase care se termina cu 4 degete. 7 Principalele zone sensibile ale scheletului cdineluj sunt coloana vertebrala, sternul si osul penian, Musculatura céinelui : Mugcbii sunt organe moi a caror insusire principala este contractilitatea. Ei constituie componenta activa a aparatului de susfinere si migcare. La cdine, mugchii sunt puternici, indeosebi la nivelul ma- xilarului, bazinului si la nivelul trenului anterior, mugehii mem- brelor anterioare servind la sustinere gi amortizare, iar cei ai membrelor posterioare avand rol de propulsie. 2.1.2. Aparatul digestiv La caine, aparatul digestiv este relativ aseminator cu cel de la carnivore, cu unele mici particularititi. Segmentele tubul digestiv sunt urmatoarele: cavitatea bucald, faringele, esofagul, stomacul, intestinul subjire si intestinul gros, la care se adaugi glandele anexe cu rol in digestie (ficat, pancreas i glandele salivare). Ciclul digestiv la caine este urmétorul: odati ajuns bolul alimentar in stomac, raméne aici circa 3-8 ore, dupa care trece in intestinul subjire o ori unde este descompus, apoi in cel gros unde ramane 12 ore. 2.1.3. Aparatul respirator Asigura schimbul de gaze dintre organism si mediu. Este format din cavitiile nazale, laringe, trahee, bron! plamani 34 Freevenja respirajiei, mica in repaus, se poate accelera foarte rapid in timpul efortului, uneori putind duce chiar la aparitia fenomenului de “gafaiala”, in funcjie de caldura ambientala, de femperatura animalului sau de gradul su de excitare. 2.1.4. Aparatul circulator Aparatul circulator este format din cord gi vascle de singe {artere, vene $i capilare) plus cele limfatice, avand rolul de a asigura circulajia singelui in organism, realizdndu-se hranirea si oxigenarea celulelor. Contractiile inimii au o freeventé cuprinsé pulsajii/minut. tre 70-120 2.1.5. Aparatul urogenital Acest aparat include doua categorii de organe, urinare si genitale Organele urinare sunt reprezentate de rinichi, in care se claboreaza urina si din caile care conduc urina la exterior: bazinet, wretere, vezica urinara si uretra, rinichii fiind singura cale de climinare a produselor metabolice lichide, deoarece cainele nu beneficiaza de glande sudoripare funetionale. Aparatul genital mascul este format din dous testicule situate in punga scrotalé si penis, care, la extremitatea anterioara, prezinta © portiune osificatii sub forma “osului penian”. Onganele gonitale femele sunt reprezentate de ovare, trompe uterine, uter, vagin, vestibul vaginal si vulva 2.1.6. Sistemul nervos Sistemul nervos este reprezentat de 0 serie de organe care, prin functile lor, indeplinesc rolul de coordonator al aparatelor gi sistemelor ce intré in alcdtyirea organismului pe de o parte, iar pe de alti parte, stabilesc relatii cu mediul inconjurator. Sistemul nervos' poate fi sistematizat in sistemul nervos central (format din doud portiuni, miiduva spinirii si encefalul) si sistemul nervos periferic (nervii).2.2, EXTERIORUL CAINELUI Aprecierea exteriorului da posibilitatea de a avea o imagine reali privind starea de sinatate, araté conditia individului la un moment dat, ilustreazi modul in care s-a desfagurat cresterea gi fapt pent sume pt pentru care i se mai Seng cunoseut ined din 1925 ca un edine utiitar si de paca chnauzerul uriag este un excelent gardian, devenind in silele noastre unul dintre cainii cei i a ‘mai indicati pentru serviei a aparare si insolire, se eet I TERRANOVA (Plansa 4) Tari de origine: Canada, Vechime: Secolul XVIII. Prima utilizare: Stra salvamar. Utilitate actuala: Caine salvamar, caine de i a Perioadi medic de vag: 12 a, "SOUS 4 Paz Greutate: 40-68 kg Talie: 62-72 em, Caloare: Negru. T sone Nova este pomenit pentru prima data in secolul Vill-lea. Se presupune ca provine din insula al cdrei nume il Poa si descinde din Labradori si cdinii pentru elani norvegiani insul_navoadelor pesciresti, ciine 63‘A fost format pentru a ajuta pescarii la stransul navoadelor, fapt ce l-a flicut sa indriigeasc& apa. CalitigiEste un caine puternic, vigilent, voluntar, echilibrat, linistt, prietenos, isi iubeste stipanul si in special copii. La nevoie, nu eziti si igi apere stpanul sau proprietatea acestuia, fad aavea ins in mod normal un comportament agresiv, dimpotriva. Este un excelent inotitor, recunoscut pentru serviciile de salvamar. Fiind ugor de dresat, poate fi un bun companion si un bun caine de paz’, care impresioneaz, chiar gi numai prin alura sa Airedale Terrier Bouvier de Flandra Brac German cu par sarmos Plansa 1 Akita Inu nS ’. American Staffordshire Terrier BoxerPlansa 4 Caracteristici generale ale principalelor rase canine t privind pretabilitatea pentru munca utilitara (evaluare de la | Ia 5) 1 ‘Apita-] Tem=] Soci] Apia] Api Ne| Rast ini | pera | biti- | ini | diniasis-| BILL Be ort dressj | ment | tae | para | tensa | TATE 1. [anmise Tener [3s [3 [4 [2 | Pama * 2. [Akita Taw 2. 3 3 5 3 PAZA Malamut de Alaska 3 [Amat Ses | seuss [amt arark j 4 Bouvier de Fanda| 4 [3 | a| 4] 3] Paz 3 ]Boxer pas] sae [eer [ewes =a Para | 6 [Bree cuparsimos| [5] 2 [a _[ 2] Pazar | [Bulldog z Sakasi] | &_[Chow Chow ges leare leersa fe se escrocd ark 9. Ciobbel. Matinoss |_s_| 4 | 2 | 3 z PAZA | = Sas ara rn qos PAA ASS a Peek 13, [Doberman assets a z PAZA ae 14, [Pox Teter Bese es foes fae 3a mee Saint-Bernard | 15. [Golden retriever, 4 3 Ss 2 3 ‘ASIST. Retna | T6-[Romondor peal enenies [esate [ark 17. [Kuvasz | esata ese ATA { | 1 fLabrador aoe ote|saleso | 19, [Malamut | mez os [ear ee | SATA | 20 Masti 7 Se iF VA , 2i. Ronweier ig] ae fe Sess [Ar 22, Saint Berard neal oes eseee| pes asl = 4a | 5 [Schamaeruriag—[—¢ [|| 5 [2] Pack j 2a FTeranova aap [| AST | ‘Schnautzer Urias t Terra-Nova | 65Capitolul 4 BAZELE PROCESULUI DE DRESAJ 4.1. EXCITATIA SI INHIBITIA, PROCESE NERVOASE FUNDAMENTALE CE STAU LA BAZA FORMARII REFLEXELOR Nofiuni introductive Dresajul consid in formarea unor reflexe conditionate, pornind de lao serie de reflexe neconditionate sat instincte pe care cainele, asemenea tuturor animalelor, le posed’ ined de la nastere, cle influentand si guvernind in mod direct intregul sii mod de viata si comportament. Pornind de Ia premiza c& orice reflex neconditionat se formeaza prin asocierea unor stimuli ce aciioneaz asupra sis- temului nervos central prin intermediul organelor de sim si care are ca finalitate o reaciie specifica a organismului fata de un anumit stimul extern, este bine s& se {ind seama de faptul c& orice deprindere se dobindeste numai odati cu trecerea organismului in mod repetat prin acea situatie dati. Activitatea sistemului nervos prezinta tabloul a dou procese fundamentale, unul de exeitatie gi altul de inhibitie care lucreazi concomitent si suczesiv intr-o strinsa reciprocitate. Daca actiuinea produce declansarea unei func{ii, deci are un efect stimulator, se spune cd este o ac{iune exeitantd. Din contra, daca efectul actiuni este intreruperea sau incetinirea unui act fiziologic ori dact ac{iunea excitantului din mediu are o intensitate mare, deci are un caracter general de frnare, se spune c& avem de a face cu o actiune inhibitoare. 674.1.1, Excitajia Excitatia este un proces fiziologic care se manifesta prin activitatea fundamental (contractie, secrejie sau generare de impulsuri) a unei celule, tesut sau organ ca rspuns fa un factor stimulativ intern ori extern. in procesul de dresaj se actioneaza asupra sistemului nervos al cainelui printr-o serie de excitangi. Excitantul reprezinta orice factor de mediu ce declangeazi modificari la nivelul sistemului nervos, de o anumita intensitate, distribuit in timp si spatiu. Excitanjii sunt de doua feluri: neconditionali (absoluti) gi conditionali. 4) Excitanyii neconditionali. Sunt acei factori care declangeaza in mod invariabil, de la nastere gi la fel la tofi indivizii din acecagi specie, un reflex neconditionat. in dresajul cainilor de serviciu se folosesc trei feluri de excitan{i neconditionali: + excitan{i neconditionali fizici (mecanici): actiunile mecanice executate de conductor asupra organismului cainelui (apasarea cu mana pe crupa sau greabinul cdinelui, smucitura de lesa, man- gaierea cdinelui etc.); excitanti neconditionali chimici (de hrand sau miros): alimente de orice fel, mirosul femelei in calduri etc.; - excitan{i neconditionali electric 4) Exeitaniii condiionali. Sunt, la inceput, excitan{i in- diferen{i care, in urma asocierii repetate cu un exeitant absolut, capaiti, la un moment dat, proprietatea de a declanga aceeagi reaciie ca si excitantul absolut cu care a fost asociat. Exemple: vocea, semnul, sunetul fluierului, alte zgomote. 4.1.2. Inhibitia . Este un proces nervos fundamental al activititii nervoase, opus excitatiei care se manifesta prin diminuarea, franarea sau suprimarea efectelor excitatici. 68 atonement tates Inhibitia se clasifica astfel: 2) INHIBITIA EXTERNA (NECONDITIONALA). Este 0 forma a inhibitiei ce apare sub acjiunea unui excitant nou ne- obisnuit, puternic sau necunoscut, care frineazi activitatea reflexului normal 21. Inhibitia temporari apare datorita excitantului now neobisnuit si care, dupa o serie de repetiri igi pierde actiunea inhibitoare asupra sistemului nervos al cainelui 4.2. Inhibitia permanenté este determinata de acel excitant care, ori de cate ori actioneazi asupra sistemului nervos al cainel Provoacd inhibarea acestuia (ex.: starea de boala, femela in calduri ete.). 2.3. Inhibitia de protectie (supraliminala) apare ca raspuns la un excitant care depayeste prin intensitate capacitatea de lucru normala a sistemului nervos al cainelui (ex.: repetarea de prea multe ori a unui exercifiu, Iucrul intens fra acordarea repausulti ete.). 6) INHIBITIA INTERNA (CONDITIONALA). Este acea forma a inhibitiei care se formeaza la caine prin dresaj pentru a se putea realiza o serie de exercitii gi pentru a se perfectiona dresajul de specializare. 4.1, Inhibijia de stingere const in stingerea reflexului con diionat, intrucat, in procesul de dresaj, excitantul conditional nu 4 mai fost asociat cu excitantul neconditional, ori excitantul con- ditional nu se intireste periodic cu exeitantul neconditional. 4.2. lahibitia de diferenyiere se formeaza in procesul de dresaj pe baza insusirilor animalului de a diferentia excitanjii externi cu intensitate gi particularitiji asemanatoare (ex.: in cazul exercitiilor de alegere a obiectelor, identificare a persoanelor ete.) 5.3. Inhibitia de intarziere se obtine prin mérirea intervalului dintre inceputul actiunii excitantului conditional si momentul inceperii excitantului neconditional (ex.: in cazul exercitiilor de aducere a unui obiect, paza unei persoane, scotocire, semnalarea unor persoane fara prindere etc. . 694.2. REFLEXELE $1 ROLUL LOR iN DRESAJUL. CAINELUI Notiuni introductive La baza comportirii tuturor animalelor sti activitatea sis- temului nervos, manifestati prin acte reflexe, care asigurd co- relatiile cele mai complexe ale organismelor cu mediul in- conjuritor. * Reflexul reprezinta actele de rispuns a organismului sau a unei regiuni a organismului la actiunea unor factori din mediul intern sau extern. Reflexul este cea mai simpli manifestare a sistemului nervos, care functioneaza prin aceste acte. El poate apare atat ca raspuns Ia 0 actiune involuntard, cat si ca act voluntar elaborat la nivelul superior al sistemului nervos, respectiv in emisferele cerebrale. 4.2.1. Reflexele neconditionate Reprezinta legitura permanent a organismului cu mediul intern gi extern. Aceste reflexe, find innascute, se transmit ne- schimbate prin ereditate gi sunt specifice speciei din care face parte animalul. Toate manifestarile animalului nou-niscut sunt reflexe ne- conditionate ce asigura supravie{uirea in primele zile de via, precum si un anumit grad de adaptare al acestuia la mediu (suptul, urinarea, defecarea, inspiratia-expirajia etc.) Pe masura cresterii i maturizarii organismului apar noi si noi reflexe neconditionate, aflate latente in bagajul ereditar (reflexul saltului in timpul montei, reflexul de aliptare, reflexul de marcare a teritoriului ete.). Reflexele neconditionate sunt baza, fundamentul pe care se construiegte intregul comportament al animalului. Daca ele sunt capabile si asigure existen{a animalului nou-nascut, ele devin, la un moment dat, insuficiente pentru a asigura existen{a animalului 10 adult. Pentru ca animalul si tie capabil si aiba 0 existent dependenta si si se poatii adapta la conditiile de mediu este necesar sii se formeze in procesul vielii noi reflexe, denumite reflexe conditionate. 4.2.2. Reflexele condiionate Reflexele conditionate sunt rdspunsurile organismului bazate pe legatura nervoasi temporari formata in scoarta cerebralat intre doua focare de excitaie care coincid in timp. Reflexele conditionate sunt strict individuale, variabile, mult mai mobile, iau nagtere mai ugor spre deosebire de reflexele neconditionate care sunt constante, ferme, invariabile si se Paistreazi pe tot timpul vietii Reflexul conditionat este dobindit. El apare, se fixeazi gi se stinge, disparnd in timpul vieyii (se mentine numai prin repetare, antrenament). Constituic mecanismul, fiziologia care sta la baza activitiii nervoase la om gi la animale si asigura celor din urma adaptarea la medi I exterior. in raport de imprejurarile care duc la elaborarea de reflexe conditionate, acestea sunt de dowd feluri: naturale (toate reflexele ce au fost formate in imprejurari obignuite, prin adaptarea or- ganismului la mediu! natural) si artificiale (formate prin dresaj sau in conditii de laborator, cle constituind baza formirii deprinderilor, deci a dresajului). __In acest sens, savantul rus LP. Pavlov a definit plastic dresajul ardtind cd “dresajul nu este altceva decat formarea reflexelor conditionate™. CONDITH DE FORMARE A REFLEXELOR CONDITIONATE a) Intrebuinjarea consecutiv a doi excitan{i, unul conditional, care, la inceput, este indiferent pentru caine si unul neconditional, care si provoace un reflex condiionat. nb) Excitantul conditional sA fie dat cainelui cu putin timp inaintea excitantului neconditional. c) Sistemul nervos al cainelui sd fie liber de orice activitate provocata de diferiti excitanti de distragere. 4) Excitantul intrebuinfat pentru formarea unui reflex con- dijionat trebuie si fie suficient de puternic. ¢) in timpul formarii reflexului conditionat, cdinele si fie intr- o stare de excitatie suficientd. 74. . TIPURILE DE ACTIVITATE NERVOASA SUPERIOARA LA CAINE Savantul rus LP. Pavlov defineste activitatea nervoasi superioara ca fiind totalitatea functiunilor gi proceselor ce se desfisoard la nivelul superior al sistemului nervos central al animalelor $i prin care are loc o punere a organismului in relatie cu mediul, deosebind-o de activitatea nervoasi prin care se realizeaz si se coordoneaz activitatea caracteristica sistemului nervos vegetativ. in functie de modul de combinare a celor trei insusiri ale excitatiei si inhibijiei, intensitatea (energia), mobilitatea (di namica) si echilibrul, se disting patru tipuri de activitate nervoasd superioars: a) puternic echilibrat mobil; ») puternic echilibrat lent; ) puternic neechilibrat excitabil; d) slab. Activitatea nervoasi superioard se clasificd in functie de comportamentul gi temperamentul animalului. Prin comportament se infelege totalitatea reactiilor unui animal ca rispuns la diversele si nenumiratele excitajii continue si care realizeazi acomodarea organismului la conditiile mediului inconjurator. Din punct de vedere genetic, temperamentul este inndscut si conditionat de tipul de sistem nervos. Fiecarui tip de sistem nervos tifica, un tip temperamental: = tipului puternic echilibrat_ mobil ii corespunde tem- peramentul sangvinic, —tipului putemic echilibrat lent ii corespunde temperamentul fegmatic, = tipului putemic neechilibrat excitabil fi corespunde tem- peramentul coleric, = tipului slab ii corespunde temperamentul melancolic; Tipurile de activitate nervoasi superioara gi, implicit, tem- Peramentele nu se intilnesc in siare pura, clasificarea neputand avea un caraeter absolut, exclusiv, ci doar unul relativ, comparativ. © important deosebita trebuie acordati cunoasterii par- ticularitijilor tipurilor de activitate nervoasa superioara ale fiecdrui caine, deoarece, in functie de aceasta, se vor adapta si in- dividualiza metodele gi procedeele de dresaj folosite in dresarea acestora. 4) Tipul puternie echilibrat mobil este caracterizat prin: + dezvoltare buni a tuturor caracterelor funcjionale; + excitatia”si inhibijia sunt puternice si de intensitate a- proximativ egala: sun echilibru io bund mobilitate a ambelor procese care se inlocuiese rapid unul pe celilalt; sretlexele conditionate se fixeazd repede, ating praguri inalte si se menfin constante; * excitan{ii puternici sunt bine toleratis sanimalele din aceasta categorie sunt viguroase, reactioneazi prompt la comenzi, sunt sociabile, se adapteazi bine la condifiile de mediu gi sunt rezistente la imbolnaviri; + reprezintd tipul ideal pentru toate categoriile de dresaj 4) Tipul puternic chilibrat lent este caracterizat prin: + © mobilitafe redusi a ambelor procese nervoase fun- damentale; corespunde, fird a se iden-+ formarea reflexelor este greoaie si cu constan{a slabi, predominand procesul de inhibijic; + restabilirea reflexului conditionat stins se realizeaza incet, find necesare multe repetaris + sunt animale lente in migeiri, avand un caracter sobru; * reaclia de orientare este lenta si slabi «nu sunt sociabili dar nici agresivi. ¢) Tipul puternic neechilibrat excitabil + ambele procese nervoase sunt intense, dar excitatia pre- domina inhibitia; steflexele conditionate se elaboreaza greu, dar se si sting cu greutate; * factorii inhibitori au o slaba influen{a asupra reflexelor formate; + diferenjierea se objine greu; * au un reflex de orientare rapid, sunt lacomi la hrand si agresivis sdacai sunt forfati la lucru in dresaj, devin nervosi, atacd chiar si pe conductor. d) Tipul slab se caracterizeaza prin: + predominarea procesului de inhibitie; * apare freevent inhibitia de protectie (supraliminara), chiar si la stimuli de intensitate medie; + inconstan{’ in formarea reflexelor; + Ia excitanji putemnici, reflexele conditionate nu se mai formeaz, iar cele formate slabesc; * sunt cdini timizi, fricosi, greu adaptabili la mediu. 4.4, PRINCIPIILE PROCESULUI DE DRESAJ 4.4.1. Existenta calitajilor necesare conductorului pentru categoria de serviciu in care urmeaza si califice cdinele Acesta trebuie si cumoascd nojiunile generale privind 74 | anatomia i fiziologia cainelui, si cunoasc’ perfect metodele gi procedeele de dresaj. El trebuie s& aiba cunostinje de psihologie a cdinelui gi sd stie cum trebuie s4 actioneze pentru a-l educa $i instrui in directia dorita, dar, in primul rand, trebuie si manifeste atasament pentru animale si si iubeasci munca cu cainele. Conductorul trebuie si fie mobil, echilibrat, infelegator, inteligent, sensibil, indemanatic, rezistent la efort fizie gi psihic, rabdator, ingrijit, ordonat, si stie cand trebuie sa fie distant. Acesta va trebui si analizeze de fiecare dati cu obiectivitate fiecare acjiune a sa sau a cdinelui pe care il conduce in, procesul de dresaj si va su- praveghea permanent si nemijlocit evoluia cdinelui, 4e Existenja calititilor cdinelui si cunoasterea par- ticularitajilor individuale ale fiecdrui caine Existenta acestor calitaji reprezint& cel de al doilea factor ce conditioneaza rezaltatul dresajului. Practica a aritat cd cele mai bbune rezultate in serviciu obtin edinii care se apropie cel mai mult de tipul puternic echilibrat mobil, avand un temperament san- gvinic. Nu este mai putin adevarat cd, printr-un dresaj adecvat, se objin rezultate bune cu caini care au temperamente inclinate spre cel coleric sau flegmatic. de conductor Constituie o conditie esenjiala si un prineipiu de baz’ al dresajului. intirirea perseverenti a atagamentului, eliminarea treptatd a incompatibilitatilor in cadrul cuplului om-caine trebuie si fie 0 preocupare permanent a conductonilui. Aceasta se realizeaza prin: Hjoaca cu cainele; Hefectuarea pansajului si curiteniei corporale; Wadministrarea branei; Ecordarea recompense dupi fiecare exercitiu bine executat; Hlucrul cu cainele si se desfagoare in conditii optime, iar aplicarea metodelor de dresaj si se fac’ differenjiat pentru fiecare 78cine in parte, 4.4.4. Alegerea anotimpului, timpului si terenului Perioadele de toamnd-iarna, iand-primavara prezinta o serie de inconveniente pentru organizarea cursurilor de dresaj datoriti temperaturilor sciizute, a cantititilor relativ mari de precipitatii sau a altor fenomene meteorologice frecvente in aceste perioade ale anului (vanturi, descdrcdri electrice, polei etc.). De aceea, cursurile de dresaj se planificd de reguld in perioadele de primavari-vard sau vara-toamna. in cazul cursurilor, sedinjele de dresaj se planificd dimineata, cind cdinele este odihnit si receptiv la excitantii folositi in dresaj, doar unele exrcitii se executd noaptea (obisnuirea cu luminile pe timpul nopiii, panda pe timpul nopjii etc.). Alegerea terenului are 0 deosebit’ importanfa, fazele de inceput ale dresajului trebuind si se desftigoare pe terenuri linistite, lipsite de excitanti de distragere, iar in fazele mai avansate, dresajul se poate desfigura si pe terenuri cu diferiti exeitanii Pentru cresterea calitijii dresajului, este indicat ca terenurile si fie folosite alternativ, niciodata de doua ori consecutiv. 4.4.5. Aprecierea momentului formarii deprinderilor . in formarea deprinderilor, se parcurg de regula trei etape. in prima etapa, se formeazd un singur reflex conditionat care con- stituie baza formarii deprinderilor. Ins, in aceasta faz, cainele nu poate distinge cu precizie comenzile intre ele, actionind, uneori, gresit. in a doua ctapa, se intareste reflexul conditionat format gi se complica treptat pana la fixarea deprinderii. In aceasta etapa, cfinelui i se cere 0 executare precisa a comenzilor. in etapa a treia, deprinderea se intareste si mai mult prin executarea acesteia in prezenta excitantilor de distragere. 16 4.4.6. Progresivitatea exerci . Presupune ci, in formarea unei deprinderi, se incepe cu exercitii simple, care, ulterior, se complica, in final, deprinderea reprezentind, de fapt, un complex de alte deprinderi simple. Exemplu: rimanerea in pozitie se execut dupi ce edinele a inviat pozitia asezat, culcat sau in picioare. 4.4.7. Succesivitatea exercitiilor Presupune existenfa unei anumite legituri dintre diferite exercifii care concurd la formarea deprinderilor. Este necesar ca, in permanenté, conductorul si aiba reprezentarea virtual’ a realizarii fiecdrei deprinderi in parte, precum $i succesiunea logic’ a exercitiilor ce se vor executa cu cinele pentru formarea deprinderii Pentru realizarea acestor obiective, este necesar si se lucreze exercitiile intr-o anumitd succesiune, logica acestora material zindu-se in formarea unei deprinderi la cainele de serviciu. Exemplu: lsarea in pozitie si chemarea se incepe cu chemarea la conductor, se continua cu pozitia agezat (culcat, in picioare) gi, in final, cu oprirea céinelui in fata conductorului. 4.4.8. Repetabilitatea exerci Cunostinjele despre fiziologia sistemului nervos al cainelui aratd cd, pentru realizarea celui mai simplu reflex conditionat, este necesar ca exercitiul ce sta la baza formitii lui si fie repetat de cel putin 20-30 de ori. Reflexul conditionat este mobil, el disparand daca nu este repetat exercitiul ce a dus la formarea lui 4.4.9, Frecven{a si alternanja exercitiilor in dresaj Frecventa exercitiilor in dresaj reprezinti numarul de repetiiri ale aceluiagi exercitiu intr-o perioada de timp (de regula, intr-o zi de dresaj), iar alternanja exercitiilor reprezint schimbarea ordinii executiirii exercitiilor intr-o perioada de referinta. Un exercitiu repetat de prea multe ori conduce la fenomene de | 7 3 § | ¥| inhibijic datorate oboselii nervoase acumulate. Remediul consti in acordarea repausului, iar prevenirea se realizeaz prin dozarea corespunziitoare a freeventei repetirii exercitiului si efectuarea altemnativa a mai multe exercijii de dresaj in perioada de referinia. 4.5. METODE DE DRESAJ FOLOSITE PENTRU FORMAREA DEPRINDERILOR in dresajul cainilor utilitari sunt folosite urmatoarele metode specitice: 1. Metoda stimulérii instinctuale, in cadrul careia se pot distinge doud procedee: $procedeul stimulativ, unde este folosit drept excitant ne- conditional hrana ca recompensi acordatd cainelui dupa executarea corecta a unui exercitiu ori pentru a-l determina sd execute o anumiti migcare (plecarea din pozitie la chemarea conductorului; schimbarea pozitiei; cliberarea butucelului de aport; trecerea peste obstacole etc.). In dresaj, treptat, recompensa de hrana poate fi inlocuité cu mangdiere, acordarea liberului, cuvantul “BRAVO’ care vor fi asociate de la inceput cu acordarea recompensei de hrana. # procedeu! imitafiei, unde principalul stimul este insigi prezenja in apropiere a unui alt cuplu chinologic. Procedeul este specific perioadei de predresaj si fazei de inceput a dresajului de disciplinizare gi consta in a menjine ca simplu “spectator” cajelul (ciinele) neinitiat, sé asiste la executarea unor exercitii de dresaj | de citre caini dresaji. Pornind de la curiozitatea si atractia naturala | 8 cdinelui faya de miscarile si actunile eelorlalti, se produce o stimulare a sistemului nervos central al acestuia pentru executarea | unor exerciii similare. in acest mod, cei se pot obignui usor cu iferiti excitanti din mediu, incep si se manifeste agresiv, devin interesafi pentru cdutarea gi aportarea de obiecte, incep si latre la comanda, incep sd capete ineredere gi se indepirteaza de conduc- tor, urmand pilda exemplarelor dresate etc. 2. Metoda mecanicd, in cadrul carcia excitanlii ne- conditionali folositi sunt cei mecanici (fizici) si constau in apisiri cu mana pe crupi sau greabiin, smuciri de les, trageri de les ete.) Este o metoda care di rezultate imediate in dresaj, dar a carei aplicare exclusiva si excesiva duce la slibirea gi chiar stergerea atasamentului fad de conductor, incaleandu-se astfel unul din prin- cipiile de baza ale dresajului. 3. Metoda combinati, consti in imbinarea metodei stimularii instinctuale (procedeul stimulativ) cu metoda mecanied, proportia fiecaruia fiind determinata de tipul de sistem nervos al cainelui Este metoda de baz a formarii reflexelor condijionate la cainii utiltari. In acest caz, excitantul necondijionat mecanic determi executarea neconditionati a comenzilor, iar excitantul ne- conditional chimic (brand) determina executarea din plicere a acestora sau poate fi aplicat ca recompensi dupa executarea corect a unui exereitiu prin folosirea excitanjilor necondiionali mecanici Intrebuinjarea excitantilor neconditionali in cadrul metodei combinate va fi bine tolerata prin tact si profesionalism mai ales in ceea ce priveste proportia optima suportabila intr-un anumit moment, astfel incat si nu fie bruscat animalul, dar nici sd nu i se Permiti si abandoreze exercitiul. Ca si in cazul procedeului stimulativ, recompensa de hrani va fi asociata cu mingaierea cainelui, recompensa verbala “Bravo”, urmate de acordarea liberului. in timp, recompensa de hrana se va rari sau, unde situatia mpune, poate fi exclusi, fiind suplinita de celelalte recompense menjionate.Capitolul 5 PRINCIPALELE GRESELI CE SE COMIT PE TIM- PUL EXECUTARII DRESAJULUI CAINILOR UTE LITARI In dresajul cainilor utilitari se pot comite o serie de greseli pe fondul necunoasterii principiilor dresajului, a metodelor $i pro- cedeclor specifice fiecirei categorii de utilitate in parte, al i {elegerii subieetive a comportamentului cainelui sau a relatiei ot caine in cadrul cuplului chinologic ori prin aprecierea incorecti a tipului de sistem nervos al cainelui gi, de aici, tot cea ce decurge negativ in organizarea si desffigurarea dresajului de califi Aceste greseli au o influen{& negativa, iremediabild uneori, in procesul de formare a reflexelor conditionate, in realizarea unei Progresii constante in dresaj, constituind fondul unor rezultate nesatisfficdtoare in specializarea cainilor, dar, mai ales, in ac- tivitatea utilitara specifica, 5.1, UMANIZAREA CAINELUI Yl Consti in injelegerea subiectiva a pozitiei cainelui in eadrul cuplului chinologic si, implicit, a manifestarilor si comportiii acestuia in relatia cu conductorul Pentru climinarea unei astfl de situafi, se impune respectarea cu strictefe a urmitoarelor regului: “in dress tlizeaza un ibs strict conventional (aga cum 2 rezulti din prezentarea exerciiilor) si nimic in plus: * delimitarea riguroasi a programului de dresaj de repaus % are implica un mod de comportare diferit al conductorului in? 81Vl raporturile eu cdinele); + determinarea cainelui si execute la prima comanda orice } exercifiu fara si se renunje la acest principiu. Orice comand: trebuie executati corect si cat mai aproape in timp de momentul enunului ei; + recompensarea cainelui are loc numai la finalizarea unui exercitiu executat corect, la finalul unui program dificil, in repaus la chemarea cainelui la conductor, mai ales in faza de inceput a dresajului pentru intirirea atagamentului. Cainele nu este re- compensat dupa un exercijiu incorect executat sau exercitiu ce a fost repetat de mai multe ori pentru corectarea executiei; spedepsirea cainelui pentru executarea gresitd a unor exercitii va consta in neacordarea recompensei de hrand, neacordarea liberului, lipsirea de joaca binemeritatd, dar gi prin repetarea gi ‘So execufiei deficitare. Este interzisA pedepsirea fizica, constind in smucituri dure de les, folosirea zgarzii cu coli si, mai ales, lovirea cainelui. Se impune in dresaj si fie eliminata iluzia conform carci ‘+ “cainele meu este mai inteligent”, mai receptiv, intrucdt, conformandu-ne acestei pireri, incdlcim unul din principiile de bazi ale dresajului, acela privind repetabilitatea executirii exer- cijiilor gi numai repetandu-1 putem forma reflexe conditionate stabile, altfel, dresajul nu are o finalitate. Supraaprecierea ca- litajilor cdinelui poate avea efecte negative in realizarea ata- samentului, in dresaj si, mai ales, in activitatea practica utilitara, 5.2. APLICAREA GRESITA A MET! PROCEDEELOR DE DRESAJ OR SI a) Aplicarea metodelor si procedeelor de dresaj fird a {ine seama de tipul de sistem nervos al cainelui. ) Suprasolicitarea sistemului nervos al cainelui. Pentru evitarea suprasolicitarii sistemului nervos al edinelui, vor trebui si fie respectate urmitoarele reguli: 82 * exercitiile executate in cadrul unei gedinje de dresaj vor fi at mai des gi placut alternate; * pentru un exercijiu executat corect, cainele va fi re- compensat totdecuna (chiar dacd numai cu cuvantul “BRAVO"); * la formarea unor noi reflexe conditionate sau pentru exer- citiile complexe, se vor utiliza terenurile foarte cunoscute cdineluis in dresaj, va exista un raport optim intre lueru, recompens’, Joacd si acordarea liberului ¢) Aplicarea greyiti a excitangilor. Aceasta gregeali consti, pe de o parte, in nerespectarea condiiilor de formare a reflexelor conditionate si, pe de alta parte, in nerespectarea intensititii si tarici excitantilor conditionali (intonatie, tarie la eomanda prin voce, migcare incorecta la executarea semnului) in anumite etape ale formarii reflexelor conditionate, dar gi prin folosirea abuzi sau fra temei a 2girzii de forta, a zgdrzii cu coli, a curentului electric sau chiar a smuciturii dure de lesa. Dresorul este cel care stabileste intensitctea gi taria excitangilor neconditionali mecanici in functie de tipul de sistem nervos al cdinelui, de etapa de dresaj in care se afla cuplul chinologic, de categoria de utilitate ete, 5.3. ASOCIERILE NEDORITE a) Asocierile nedorite aparute ca urmare a executirii stereotipe a exercijiilor de dresaj. Realizarea dresajului cainilor utilitari implica talent gi calitaji deosebite, atat ale dresorului, cat siale conductorului. Conductorul este cel care previne o astfel de gregeala prin alternarea exercitiilor in dresaj, prin schimbarea modului de incepere gi finalizare a programului zilnic, prin com- binarea cat mai plicutii pentru caine a excitantilor, prin alegerea momentului optim de recompensare, de acordare a liberului sau prin fragmentarea programului compus din exercitii dificile de Aresaj si introducerea reprizelor scurte de pauza si, mai ales, de joacd cu cainele. Daca nu se respectii acest mod de lucru si exercitiile se succedin acceasi ordine gi monotonie, cainele va executa la o singurd comand’ mai multe migedri, ceea ce este grav. Daci s-a ajuns la aceasti situafic, se impune o perioada de repaus, apoi se revine la programul de dresaj, cu respectarea prineipiilor fundamentale ale dresajului. b) Asocierile nedorite aparute ca urmare a neschimbarii terenului de dresaj. Folosirea indelungati a aceluiagi teren de dresaj, mai ales atunci cand in dresaj s-au intrebuinfat gi excitan{i neconditionali mai putin placu(i pentru caine (smucitura puternicd de les, curent electric, focuri de arma, explozii etc), are efecte negative imediate in modul de comportare al eainelui, in re- ultatele objinute in dresaj, mai ales daca se revine in ziua imediat urmatoare pe acelagi teren pe care au fost folositi acesti excitant Se impune deci schimbarea terenului de dresaj zilnic, astfel incat sd se revind pe acelagi teren cat mai rar cu putin{, iar daca nu exist aceasta posibilitate, si se revini cel pujin dupa doud-trei sedinte. Capitolul 6 MODALITATI PRACTICE DE REALIZARE A DRESAJULUI CAINILOR UTILITARI 6.1. DEFINITIA DRESAJULUI in acceptitnea “Dictionarului explicativ roman”, verbul “a dresa” are urmiitoarea semnificalie: “a invilja, a obisnui, a deprinde 4un animal si faci la poruncd anumite migcari sau sa indeplineascd anumite acfiun”: in sens mai strict, dresajul cainilor reprezinta ‘otalitatea activititilor ce se destisoari pentru tormarea de- Prinderilor necesare céinelui in scopul folosirii la diferite servicit sf executarea acestor deprinderi la comanda conductorului, Ficind referire la specificul acestei luerari, dresajul utilitar Poate fi definit ca toralitatea activitifilor ce se destiyoard pentru formarea deprinderilor necesare cdinelui sé efectueze anumite tilititi la comanda conductorului. 6.2. BTAPELE DRESAJULUI A. PREDRESAJUL (DRESAJUL PREGATITOR). Se executi incepind cu varsta de 3-4 luni a c{elului si pana la im- plinirea varstei de un an. in aceasta perioada, se pune accent pe obisnuirea cu numele, cu zgarda, cu lesa, cui venirea la chemarea conductorului, cu joaca pentru deconectare, dar gi ca recompensd. Urmeaza apoi obignuirea cu excitantii din mediu, care se va face progresiv, cu mare atenfie, presirati cu scurte pauze gi reprize de joaca. in timp, creste gi perioada de lucru, dar si intensitatea programului. Se introduc exercitiile de agresivitate, exercitiile usoare de 85disciplinizare (mersul alaturi de conductor, poziiile ayezat, culeat, in picioare, chemarea la conductor, Lasarea in pozitie la lungimea lesci, exercitiul de adueere a unui obiect etc.). Cainele este obignuit apoi cu botnifa, continuandu-se cu toate exerciliile specifice utilitagii, uyor, de voie, fri constrangere, altermativ cu. pauze placute, joaca si recompensa. B. DRESAJUL DE CALIFICARE Sc incepe numai dupa ce caincle a implinit varsta de un an gi se poate executa la domiciliul stapanului, la domiciliul beneficiarului, la domiciliul dresorului sau in alt loc. Rolul primordial in dresajul de calificare il are dresorul, el find cel care dozeazii efortul animalului, dresajul de disciplinizare in raport cu dresajul de specializare, prioritatile in dresaj, mo- dalitatea de recompensare a cdinelui, pozitia beneficiarului, stabilind gi limitele pana la care se poate ajunge, functie de rezultatele objinute in primele etape ale dresajului C. ANTRENAMENTUL. Este 0 etapa importanta a dre- sajului, care presupune continuarea dresajului de calificare in conditiile specifice utilitauii, dar sub comanda beneficiarului. Prin antrenament are loc o consolidare a dresajului de dis- ciplinizare si mai ales a celui de specializare. Este indicat ca du finalizarea cursului dresajului de calificare, prezenfa dresorului in cadrul antrenamentului si se mai facd simfita uneori pentru a corecta greyelile beneficiarului, de asemenea, pentru a corija {inuta si modul de lucru al cainelui care, de obicei, dupa iesirea din scen’ a dresorului (care a fost mina forte in formarea deprinderilor), parcurge o perioada de relaxare, mai ales atunci cand beneficiarul nu intra foarte bine in rolul dresorului. 6.3. PARTILE COMPONENTE ALE DRESAJULUI CAI. NILOR UTILITARI 6.3.1. Dresajul de disciplinizare Dresajul de disciplinizare constituie fundamentul dresajului 86 cainilor utilitari, joacd un rol hotirator in realizarea dresajului de specializare, fiind clementul esential al selectiei cdinilor pentri 0 utilitate sau alta, alituri de calititile ereditare ale exemplarului, starea sa fizied si tipul de sistem nervos. Exercijiile dresajului de disciplinizare sunt elaborate practic i fundamentate stiinitic, sunt ordonate evolutiv, realizand prin executia lor corespunzitoare 0 progresie constant, dirijati gi corijata permanent. Hee Disciplinizarea cdinelui se incepe ined din etapa predresajului, se continua si se fixeaza in etapa dresajullui de calificare si se cizeleazi prin antrenament : ___Respectarea cu strictele a metodelor si procedeelor specitice ficcdrui exercijiu in parte influenjeaza pozitiv realizarea exer citiului in sine si a disciplinizarii cainelui in general. Pe de alta Parte, orice greyeald in dresajul de disciplinizare poate influenta negativ atat exereitiul respectiv, dar mai ales dresajul de spe- cializare, ficind, uncori, imposibili recuperarea cainelui si calificarea sa pentru o anume utilitate. EXERCITU |. MERSUL ALATURI DE CONDUCTOR ‘SCOP¥ormarea deprinderii cainelui de a se deplasa odatii cu conductorul, alaturi de acesta COMANDA: prin voce: “PAS”; # prin semn: lovituri repetate cu palma _miainii stingi pe coapsa piciorului stang, MOD CORECT DE EXECUTARE: Cainele merge alaturi de conductor in partea stangi, cu pieptul la nivelul genunchiului Piciorului sting, cat mai aproape de acesta, METODE $I PROCEDEE: A. Mersul alituri de conductor cu cdinele in les. Exercitiul 87incepe dupa ce cainele este “deconectat” in urma unei scurte plimbari. Conductorul se plaseaz3 in partea dreapti a cainelui, cu ‘genunchiul piciorului sting la nivelul pieptului animalului, prinde lesa cu mana dreapta gio jine prin fata corpului usor curbata. Dupa ce intinde mana dreapti pe ling corp, pronun{a numele cdinelui, da comanda “PAS” si incepe deplasarea, incerednd s& pastreze pozitia cdinelui cu pieptul la nivelul genunchiului piciorului stang. Odata cu darea comenzii “PAS”, conductorul smuceste de lesa lateral spre dreapta. + Laiineerearea cainelui de a-l depaigi sau de a se deplasa lateral, se repetd comanda “PAS”, concomitent cu smuciturd de le La ramanerea in urma, conductorul incurajeaz céinele prin cuvantul “BRAVO”, il atinge ugor cu mana stingi pe cap, stimuléndu-l. Dacd tendinja de ramanere in urma persisti, con- ductorul sporeste ritmul de mers pana la alergare, insistind pe Pistrarea pozitici corecte a cainelui fata de piciorul sting, Odata cu revenirea cainelui in pozitia corecta, acesta este ‘mangaiat cu mana stanga si recompensat prin cuvantul “BRAVO”. Pe timpul deplasitii, se va evita darea comenzii pe ton ame- nin{Stor, smucitura brusc’ a lesei, cdlearea cainelui pe membre sau lovirea sa Este indicat in perioada de formare a deprinderii ca con- ductonul, in mod intenjionat, si alterneze ritmul lent de deplasare cu pasul vioi si alergarea, corectind permanent pozitia cainelui prin incurajare cdnd rimane in urma gi usoara smucitura de lesa gi incurajare prin cuvantul “BRAVO” cand are tendinja si-l de- pagease’ pe conductor. Pentru formarea rapida a deprinderii, este indicat ca de- » plasarea cu cainele akituri si se facd schimband permanent directia de deplasare care, implicit, inseamna schimbarea pozitiei cainelui } faja de picior gi, de aici, necesitatea interventiei conductorului § pentru corectare, Schimbirile de direotic, la inceput, se vor efectua numai prin ocolire, evitindu-se intoarcerile directe. 88 Exercitiul dureaz’i cirea 3-5 minute, dupa care este indicat si} se ja © scurté pauzd. Momentul incetarii lui trebuie ales numai atunci cand cainele executd corect migcarea. Imediat dupa in- | cetarea exerciiului, cdinele este recompensat cu alimente, i mangaiat gi incurajat prin cuvintul “BRAVO”, Reluarea exer- citiului se face dupa o scurti pauzi de joacd cu cainele. B. Mersul alaturi de conductor cu cainele liber. Exercitiul se executi dupa formarea deprinderii ciinelui de a merge in les alituri de conductor. Pentru inceput, conductorul se deplaseazti ct eainele in les dar slabeste progresiv lesa si, daca in aceste conditii, animalul se deplaseazi corect, cu pieptul Ia nivelul genunchiului piciorului stang, lesa este lasatd pe sol si se contiuna deplasarea, Atunci cand cainele incearc si-l depageascai pe conductor, acesta di comenda “PAS” gi calcd pe lesi. Cand incearea Kimana in urma, conductorul prinde lesa cu mana dreapti, da comanda “PAS”, executa smucituri repetate spre dreapta si intensifica ritmul deplasarii, lisind apoi ugor lesa pe sol. Atunci cnc cainele, la comanda, se deplaseaza corect alaturi de conductor, isi schimba viteza de deplasare gi directia de mers odatii cu acesta, corectandu-si singur pozitia fata de piciorul sting al conductorului, poate fi eliminat complet lesa. Este indicat ca formarea reflexului cainelui sé se realizeze prin schimbari succesive ale ritmului de mers gi ale directici de deplasare. Pentru formarea deprinderii cainelui de a merge aldturi de? conductor la comanda prin semn, se porneste de la mersul alituri i cu cainele liber. Conductorul se deplaseazi cu cainele plasat in partea stanga, da comanda prin voce “PAS” si, concomitent, oveste in mod repetat cu palma mainii stingi coapsa piciorului, Treptat, din dresaj se climind comanda prin voce, cainele efec- tuand deplasarea alituri de conductor la comanda prin semn (lovirea repetata cu palma mainii stangi a coapsei piciorului). Deprinderea se considera formati atunci cind cainele merge 89liber, cu picptul la nivelul piciorului stang al conductorului si se supune comenzilor date prin voce sau semn, indiferent de viteza sau directia de deplasare a conductorului. 2. POZITIA AS! SCOP: Formarea deprinderii cainelui de a se ageza la comanda si de a ramane in aceasta poziie pana la primirea altei comenzi. COMANDA # prin voce: “$EZI"; + prin sem: ridicarea mainii drepte mai sus de iniltimea umarului, intinsa, cu palma orientatd inainte. MOD CORECT DE EXECUTARE: La comanda con- ductorului, cdinele se ageazi Ling’ piciorul sting al acestuia, cu pieptul la nivelul genunchiului METODE $1 PROCEDE A. Pozitia agezat prin oprirea conductorului. Conductorul, avand cainele alaturi in partea stnga, prinde lesa cu mana dreapta si pune mana sting’ pe crupa cainelui, di comanda ~ concomitent cu smucitura lesei in sus $i apisarea cu mana stingat pe crupa animalului. Exercijiul se executd foarte bine din migcare. Cand igi Propune si il execute, conductorul pregiiteste cainele smucitura usoari de lesi gi di comanda prin voce “PAS”. Ani- malul, instinctiv, ia © pozitie corecta aldturi de piciorul sting al conductorului gi este atent; atunci, conductorul di comanda “SEZI", concomitent cu apasarea cu mana sting pe crupa cainelui ssi smucitura de lesi ciitre in sus, oprindu-se. Este indicat ca animalul si fic in permanenta corectat, pozitia sa faja de conductor fiind cea paraleli fayii de talpa piciorului stang. Este interzis ca stpanul sd isi corecteze pozitia dupa pozitia cainelui. Acest mod de lucru se continua i exercijiul se executd prin combinare cu celclalte exercitii de dresaj, timp in care, treptat, se climin’ apasarea cu mana pe crupa si, apoi, smucitura de lesi Cand ciinele executa foarte bine acest exerci in lesa, poate fi in= depairtatd gi aceasta, executiindu-se poziia agezat doar la comanda prin voce si semn, Atunci cand stagiul de dresaj al cainelui este foarte avansat, Se poate lucra cu cainele la semn (prin ridicarea mainii drepte intinse inainte, mai sus de indltimea umarului) ori din miseare, la chemarea cainelui la conductor din repaus si oprirea acestuia in fala conductorslui la 2-3 pasi in pozitia asezat la comanda prin semn, Eliminares apasarii cu mana pe crupa 4 comenzii prin voce se tace numai atunci cand cainele re- aclioneaza imediat la comanda conductonului prin voce gi, ulterior, prin seman, B. Pozitia_agezat_ executati din migcare, fird oprirea conductorului. Atunci cand cainele executa corect pozitia agezat liber la comanda prin voce si semn, cu oprirea conductorului, se poate trece la executarea poziiei din migcare fird oprirea con- ductorului Pe timpul deplasarii, conductorul da comanda “$EZI" si igi continua deplasarea, urmarind atent daca animalul executa, Daca acesta are tendinja de a se ridica, conductorul se intoarce, repeta pe un ton ridieat comanda, il repune in pozifia agezat in acelasi loc, se indeparteaza 5-10 metri, dupa care cheama cainele, ii di liber. se Joaca cu el si il recompenseazi. Treptat, exercitiul poate fi continuat si cu alte exereitii Este indica: ca, in perioada de formare a reflexului, distanja fata de caine si fie crescuta progresiv si, totodata, uneori, con- ductorul sa revind la cdinele lasat in pozitie, si-i acorde liber sau si execute din acel moment alte exercitii Cand exercitiul se executd corect din mers la comandi, se poate trece Ia efectuarea lui din alergare, distanja faa de cdine Putind s cresacd, functie de mobilul pentru care se executd exerciiul i, a smuciturii de lesa gi 913. POZITIA CULCAT SCOP: Formarea deprinderii cdinelui de a lua pozitia culeat la comanda prin voce, la semn sau fard comanda (atunci cand conductorul se culcd), rimdnind in aceasta pozitie pana la primirea altei comenzi. COMANDA: ¢ prin voce: “CULCAT” * prin semn: aplecarea corpului citre inainte cu ducerea brajului drept inainte gi in jos, cu palma orientata spre pamant. MOD CORECT DE EXECUTARE: La comanda con- ductorului, cdinele ia pozitia culcat Ling’ piciorul sting al acestuia, cu membrele anterioare intinse inainte, crupa paralela cu solul, capul ridicat si privirea catre inainte. METODE $1 PROCEDEE: A. Pozitia culcat, prin oprirea conductorului. Conductorul, avand cainele aldturi in partea sting’, prinde lesa cu mana dreapti, a comanda “CULCAT’, concomitent cu smucitura lesei inainte $i apdisarea cu mana stinga pe greabinul cdinelui pana ce acesta igi fixeaza corpul pe sol cu picioarele anterioare intinse si capul ridicat. Este jinut in aceasta pozitie cdteva secunde. Daca incearca sa se Fidiee, se repetd comands “CULCAT” pe un ton ridicat, concomitent cu smucitura de lesa cdtre inainte si apisarea cu mana sting’ pe greabiin. Exercifiul este indicat si se execute din migeare, pentru a preintimpina opozitia cainelui prin rigidizarea membrelor. Pe timpul deplasarii, conductorul pregteste cdinele prin comanda “PAS” si o smucitura ugoara de les’, moment in care cainele corecteaza pozitia fala de piciorul conductorului gi devine atent. Atunci, conductorul di comanda “CULCAT”, concomitent cu apiisarea pe greabin si smucirea lesei catre inainte, fixandu-I pe pamant, dupa care fi corecteaza pozitia. Exercifiul se combina cu mersul aléturi de conductor, pozitia agezat, in picioare gi altele. Treptat, se elimina apisarea cu mana 92 | Pe greabiin, apoi smucitura de les etre inainte atunci end cdinele executa pozitia repede si la prima comanda. Este indicat ca pozitia animalului fala de piciorul con- ductorului si tie corectata permanent, totodati. linuta con- ductorului trebuie sa fie sobra, impunitoare pe timpul executarii acestui exercitiv, cdinele si fie studiat discret in timp ce executd si corectat la momentul optim pentru greseli. Cand cdinele executé exercitiul in les’ corect, la. prima comand’, fara si opund rezistenfa si fird sa igi schimbe pozijia comandati, se poate trece In executarea fir lesd a exercitiului, spo! la exeeutares la comanda prin seman (conductorul se plaseaza inaintea cainelui, cu fata catre acesta). B. Pozitia culcat executata din_migeare, flird_oprirea conductorului. Atunci cind cainele executii corect pozitia culcat liber la comanda prin voce gi semn, se poate trece la executarea Poziiei din miscare fra oprirea conductorului Pe timpal deplasirii, conductorul di comanda “CULCAT” si ‘3 continua miscarea, urmarind atent daca animalul executi. Daca acesta are tendin|a de a se ridica, de a-si schimba pozitia sau nu execula corect pozitia, conductorul se intoarce, repeta pe un ton idicat comanda “CULCAT", il fixeaza in aceasta Pozitic in acelasi loc si se indeparreaza 5-10 metri, Dupa scurt timp il cheama, ti acorda liber, se joacai cu el sil recompenseaza. Cand eainelui i sa format reflexul de a rimane in pozitia culcat la comanda. fara oprirea conductorilui, se poate trece la executarea altui exercitiu Este indicat ca, in perioada de formare a reflexului, distanta fal de caine si fie crescuta progresiv si, totodati, la uncle asemenca exereitii, onductorul si revind la cainele lisat in pozitie, Sti acorde liber sau s& execute din acel punct un alt exercitiu Cand cainele executé corect din mets pozitia culcat la comands, fara oprirea conductorului, se poate trece la executarea acestei pozitii Ia comanda din alergare, distanta fala de caine Putand si creasca in functie de scopul urmarit prin exerci Este indicat ca, la revenirea cainelui la conductor sau la 93 rTrevenirea conductorului la caine, cand se executa alternativ odata cu schimbarea pozitiei cdinelui, acesta si fie mangaiat si re- compensat prin cuvintul “BRAVO”, chiar dacd se continua programul sau se acorda liber cainelui. 4. POZITIA IN PICIOARE SCOP: Formarea deprindetii cdinelui ca, la comanda, sd ia ia in picioare si sd ramana astfel pana la primirea altei ¢ prin voce: “PE LOC” (prelung) prin semn: ridicarea brajului drept lateral la indiljimea umérului cu palma intinsa deschisa, orientata citre inainte si indoirea antebrajului spre piept. MOD CORECT DE EXECUTARE: La comanda con- ductorului, cainele se opreste in picioare in partea stingi a conductorului cu pieptul la nivelul genunchiului piciorului stang, cu capul ridicat gi privirea cdtre inainte. METODE $1 PROCEDEE: ; A. Pozitia in_picioare prin oprirea conductorului. Con- ductorul se plaseazai in partea dreaptd, prinde lesa cu mana dreapti di comanda “PE LOC” prelung, concomitent cu o usar smu- cituri catre inainte si sustinerea eainelui in pozifia in picioare prin introducerea mainii stingi pe sub abdomenul acestuia prin exterior. Este indicat, ca si la pozitiile agezat gi culeat, pozitia in picioare si se execute pe timpul executarii mersului alituri de conductor. Pe ‘impul deplasiri, conductorul “pregiteste” edinele prin comanda “PAS” si o usoara smucitura de les’, apoi, dupa cajiva pasi, di comanda “PE LOC” prelung, concomitent cu introducerea mainii stangi sub abdomen gi o usoari smucitura de les ciitre inainte. Dupa darea comenzii, conductorul mai efectueazi o jumitate de as gi se opreste, corectind pozitia eainelui. i Atunci cind cainele executa corect pozitia in picioare la comand’, eoncuctorul poate renuna la sustinerea ctu mana stangt pe sub abdomen si, apoi, chiar la smucirea lese Cand cainele merge corect la picior gi executi la prima comand pozitia in picioare fird s& se opund, se poate indeparta si lesa, Se poate trece in continuare la eliminarea treptata a comenzii rin voce, astfel ineat cainele si execute numai la comanda prin semn. B. Pozitia in picioare executati din migcare, fiird oprirea conductorului, Cand caincle executa corect pozitia in picioare liber la prima comanda a conductorului, se poate trece la exe cutarea pozitiei din miyeare, fri oprirea conductorului Langa caine. Exercifial se incepe prin mersul alaturi de conductor eu Cainele liber, timp in care conductorul pregiiteste cainele prin comanda “PAS” si lovituri repetate cu palma mainii stingi pe coapsa piciorului, corectind astfel pozitia cdinelui. Cand cainele este foarte atent la conductor, acesta da comanda “PE LOC” Prelung pe un ton ridicat si isi continua deplasarea. In cazul in care Cdinele nu rimine: in pozitie sau refuzi pozijia comandata, conductorul revine la acesta, di din nou comanda “PE LOC” Prelung pe un ton ridicat, il repune in pozitia in picioare in locul unde I-a fixat initial, indepairtinducse Atunéi cand cainele executé corect din mers pozitia in Picioare la comanda, fara oprirea conductorului, se poate trece la realizarea exereifiului din alergare. Este indicct pentru pozijiile ayezat, culeat, in picioare la exercitiile de pe loc ca, odatit fixat cainele intr-una din poziti conductorul, fird comand’, sa simuleze plecarea de linga caine. Daca acesta incearca sd il urmeze, conductorul repeti comanda Pentru pozitia initiali pe un ton ridieat, repune edinele in pozitie si mai incearcd odati, de doud ori acelagi lucru, pani ce cdinele ‘ramane linistit pind la primirea altei comenzi. Acest procedeu este foarte important pentru fixarea reflexului conditionat respectiv, pentru executarea la o singura comandii, cat si pentru simplificarea executirii exercitiului de Kisare in poziie gi chemare la conductor, 955. INTOARCERILE DIN MISCARE SCOP: Formarea deprinderii cdinelui de a merge aldturi de conductor gi a executa intoarceri din mers odatd cu acesta. COMANDA. ¢ prin voce: “PAS” © prin semn: lovituri repetate cu. palma mainii stangi pe coapsa piciorului MOD CORECT DE EXECUTARE: La intoarcerile con- ductorului la dreapta, stinga sau stanga imprejur, cdinele il insoleste i se plaseaza permanent ling’ piciorul siu sting, cu pieptul la nivelul genunchiului conductorului, METODE $1 PROCEDEE: A. intoarcerile din mers cu cainele in les la comanda prin voce gi semn. Exerciiul incepe a fi executat atunci cand cainele este atagat de conductor gi merge corect in lesi ing acesta. J. Intoarcerile la dreapta cu cainele in lesa. Conductorul executé mersul alituri cu cainele in les, iar atunci cand igi propune si efectueze o intoarcere la dreapta, di comanda “PAS”, concomitent cu © usoara smucitura de les& (pentru atentionarea cAinelui). in acelagi timp, scurteaz lesa, apropiind cainele de picior, dupa care executd intoarcerea la dreapta, Dac animalul imine in urma, il incurajeaza cu cuvantul “BRAVO”, comanda “PAS” si executd lovituri repetate cu palma miinii stingi pe coapsa piciorului. Daca il depaseste, executii o usoara smucitura de esi, dupa care il mangaie cu mana stanga, incurajandu-1 prin cuvantul “BRAVO Este indicat ca pentru formarea rapida a acestei deprinderiy si se porneascd din mersul alaturi de conductor prin executarea exercifiului in cercuri concentrice spre dreapta, reducandu-se treptat in timp diametrul acestora, pana ce cainele s-a obignuit ca, indiferent de ritmul de deplasare, s& fie permanent cu pieptul la nivelul genunchiului piciorului sting al conductorului. Exercitiul se considera realizat cand conductorul executi din 96 | miscare 0 intoarcere la dreapta de 90°, iar cainele vine rapid ling’ Piciorul sting al acestuia, continuand deplasarea odati cu. con- ductorul, cu pieotul la nivelul genunchiului sting al acestuia 2. Intoarcerile Ia stinga din migcare cu edinele in lesit Intoarcerea la stinga din migcare eu edinele in lesi prezint o arecare dozii de dificultate gi este indicat a se efectua atunci cand e@inele executi bine mersul in les alaturi de conductor si in- toarcerea la dreapta din migcare. Se incepe prin deplasarea conductorului cu eainele akituri spre stanga intr-un cere cu diametrul de circa 10 metri, corectiindu-se Permanent pozitia cdinelui prin comanda “PAS” si usoare smu- cituri de lesa. Se schimba permanent ritmul de mers $i, atunci cand animalul se adapteaza ritmului de deplasare al conductorului, se trece la micsorarea diametrului cercului, pind ce din migcare se executi o intoareere la stinga de 90°, iar cdinele se plaseaza Permanent cu pieptul la nivelul genunchiului piciorului stang al conductorului.. Este indicat ca intoarcerea Iq stinga din migcare si fie precedati de comanda “PAS” si o usoara smuciturd de les pentru atentionarea si corectarea pozitiei cainelui. Daca acest exercitiu se realizeazi corect fir bruscarea sau lovirea cainelui, se poate trece foarte usor la executarea intoarcerii la stanga de pe loc 3. Intoarcerea la stinga imprejur din migcare cu céinele in fesd. Ca si exercijiul prezentat anterior, acesta se executa atunc! cand s-a realizat atasamentul cdinelui fata de conductor si acesta executi corect mersul alituri, Conductorul se deplaseaza citre inainte cu céinele alituri, avand lesa in mana dreapti, Atunci cand igi propune sa execute exercitiul, di comanda “PAS”, concomitent cu o usoard smucitura de les pentru atenjionarea si apropierea cdinelui de piciorul siu Execuld apoi intoarcerea la stinga imprejur, trecdnd lesa in mana stanga prin spatele corpului si iar in mana dreapta prin faja sa, dupa care di comanda “PAS”, executi o smuciturd de les pentru corectarea povitieicdinelui, concomitent cu biti repetate ou palma 97stanga pe coapsa piciorului si incurajarea cainelui prin cuvantul “BRAVO”. Exercifiul se repetd altemativ cu intoarcerile la dreapta sau la stinga din mers, corectindu-se permanent pozitia cainelui prin scurtarea lesei si a timpului de executare a intoacerii, astfel incat intoarcerea la stinga imprejur sa fie executati rapid i cainele si ajungi cat mai repede in stinga conductorului cu pieptul la nivelul genunchiului piciorului sting. Cand intoarcerea la stanga imprejur se executi corect din migcare, se poate trece la executarea acesteia de pe loc. B. Intoarcerile din mers cu cAinele liber. Exercigiul incepe a fi executat atunci cand cdincle executi intoarcerile la stanga, la Greapta si la stinga imprejur far si mai fie constrains prin smucituri de lesa si igi corecteaz permanent pozitia la comanda prin voce sau semn a conductorului. Pe timpul executirii intoarcerilor din migeare cu cainele liber, comenzile vor fi ferme, suficient de puternice, iar semnul va fi executat astfel ineat conductorul si aiba in permanenta cainele sub control. 6. INTOARCERILE DE PE LOC SCOP: Formarea deprinderii cainelui de a se intoarce la stanga, la dreapta, la stinga imprejur odata cu conductorul. COMANDA: ¢ prin voce: “PAS” -“SEZI”; * prin semn: lovirea cu palma mainii stangi pe coapsa piciorului sting. MOD CORECT DE EXECUTARE: Pentru intoarcerea la pentru oprirea in pozitia asezat in faja conductorului ridicarea mainii drepte mai sus de indljimea umarului cu palma spre inainte. MOD CORECT DE EXECUTARE: La chemarea con- ductorului, cdinele vine in alergare si se opreste la 1-2 pasi in fafa acestuia in pozitia asezat. METODE $1 PROCEDEE: Exerciiul se exccut& pentru inceput din starea de repaus a cainelui astfel: conductorul, avind cdinele in lesd lung, il las pe acesta si se manifeste liber in jurul sau si, atunci cind cdinele nu este atent, di comanda (numele céinelui) “AICI”, concomitent cu 0 usoari smucitura de les. La | | venirea cainelui la conductor, acesta il mangaie pe cap si in Prelungire pe corp, apasindu-l usor pe crupa pana ce cainele ia pozitia ayezat, incurajandu-l permanent cu cuvantul “BRAVO”. Daci cainele incearca si se ridice, conductorul il determina s8-si reia pozitia asezat. Acest exercitiu se repetd de mai multe ori, speculdnd de figcare data la chemare lipsa de atenie a animalul Atunci cand cainele, find in les, vine la chemarea con- ductorului si ia pozitia agezat in fafa acestuia, se poate trece la chemarea cainelui de la distan{a mai mare in sfoard, respectindu-se egulile menjionate anterior. Cand $i in aceste conditii cainele executd fard refuz, se poate trece la chemarea cainelui liber la conductor din starea repaus, corectandu-i-se permanent greyelile. Ulterior, se poate trece la comanda prin semn pentru luarea poziiei agezat in fafa conductorului prin ridicarea mainii drepte la inal- mea umérului cu palma orientata catre inainte. Chemarea cainelui la conductor se mai executa ca Tatura distincté a unor exercitii complexe de dresaj: aducerea unui obicct, lsarea in pozitie gi chemarea la conductor, scotocirea terenului ste. Aceste modalititi de chemare la conductor se vor realiza in cadrul exercitiului respectiv prin combinarea fragmentelor exer- citiului, fragmente ce se fixeaz separat ca reflexe conditionate distincte. De exemplu, lisarea in pozitie si chemarea la conductor se execut fragmentar la inceput. Astfel, mai intai, ii este format cainelui reflexul de a ramane in pozitie prin repetarea lsarii in pozitie si revenirea conductorului la caine pand ce acesta din urma imine in pozitie la prima comanda si nu-si schimba poziia pind la primirea altei comenzi. Cand totul decurge bine, cainele este lasat in pozitie si conductonul se departeaza 5-10 metri, se intoarce cu fata catre caine, apoi il cheama, executand gi oprirea acestuiN POZITIE $1. C) CONDUCTOR SCOPFormarea deprinderii cdinelui de a ramane in pozitie (agezat, culcat, in picioare), de a-si schimba pozitia la comanda conductorului prin voce sau semn si de a reveni la conductor la chemarea acestuia. COMANDA: ¢ prin voce: = pentru lasarea in pozitie: “SEZI”, “CULCAT” sau “PE Loc”; i ~ pentru chemarea la conductor: (numele cainelui) “AICI’; ¢ prin semn: ~ pentru Lisarea in pozitie: semmnul distinctiv al pozitiei pentru care s-a optat; + pentru chemarea la conductor: ridicarea mainii stangi lateral pana la indlimea umérului si coborarea bruscé de-a lungul coapsei; ~ pentru oprirea in fata conductorului: ridicarea mainii drepte intinse inainte mai sus de inalimea umdrului, cu palma spre inainte. MOD CORECT DE EXECUTARE: La comanda con- ductorului (“SEZI”, "CULCAT” sau "PE LOC”), cainele ramane in pozitia respectiva gi igi urmareste atent conductorul care se deplaseaza att in fafa cat si in spatele cdinelui la o distanta variabili de pind la 100 metri, dupa care se plase: cainelui la cirea 20-25 metri. Dupa o scurt pauzi, (aumele cainelui) “AICI” (ex: REX AICI), concomitent cu ridicarea mainii stingi lateral pand la nivelul umarului si coborarea bruscd de-a lungul coapsei. Cainele trebuie s& porneascd in viteza cea mai mare, si se opreascd la 1-2 pagi de conductor i, la comanda prin semn, si ia pozitia asezat inaintea conductorului, cu fala citre acesta. Exercitiul se continua printr-o nou comandi “AICI”, 104 concomitent cu lovituri repetate cu palma main stangi pe coapsa piciorului sting, astfel ineat cainele si ocoleasca conductorul prin Partea sa dreapta si sii se plaseze in partea sting’, unde ia pozitia agezat, cu pieptul la nivelul genunchiului piciorului stang Pe timpul executirii exercitiului, cainele nu trebuie si igi schimbe pozitia sau s& execute comenzile altor persoane. METODE $1 PROCEDEE: Exerciiul se incepe numai atunci cand cainele executa corect in les mersul alaturi de conductor, poziile agezat, culcat si in picioare, in perioada imediat urmatoare executirii pozitiilor sus menjionate din migcare, fara oprirea conductorulu Conductorul, aviind cdinele in stinga sa in pozitia agezat, da comanda “PAS”, coneomitent cu lovirea cu palma mainii stangi a coapsei piciorului sting si incepe deplasarea. [nainte cu cativa pagi de locul unde si-a propus si lase cainele in pozitie, executa o smucitura usoari de les, concomitent cu comanda “PAS” pentru a corecta pozitia cainelui gi pentru a-l atentiona, apoi di comanda “SEZI" (SCULCAT™ sau “PE LOC”), continuandu-si deplasarea si observand manifestirile cdinelui, Cind constatd cd animalul are tendinja de a-si schimba pozijia comandata, de a pardsi locul sau de a-gi urma conduetorul, revine la caine, repetii comanda “SEZI” (*CULCAT” sau “PE LOC”) pe un ton ridicat, executa 0 smu- citurd a zgirzii cdinelui, repune cdinele in locul unde a fost inifial lisat si de depirteazi, repetind comanda “$EZI” (“CULCAT” sau “PE LOC”) ori de cate ori observa incercarea de schimbare a pozitiei cainelui Distanga pani la care se departeazi conductorul se mareste progresiv, iar atunci cénd cainele st& linistit la prima comanda si nu igi schimba pozitia, se poate trece la deplasarea atat in faja cat si in spatele cdinelui. Functie de modul in care se manifest’ cdinele pe timpul executarii exercitiului, durata lasdrii in pozitie creste progresiv. Chemarea la conductor se executi prin comanda “AICI”, concomitent cu ridicarea mainii stingii Ia nivelul umarului si 105soborarea brusca de-a lungul coapsei. Pentru a atenjiona cdinele inaintea chemarii, este indicat ca stapanul sd il strige pe nume, apoi si ii dea comanda “AIC”. in condiliile in care cainele este lsat la © distan{& mai mare gi nu este atent, se poate repeta comanda. Daca in urma chemarii cdinele se deplaseazi incet, con- duetorul il poate incuraja prin cuvantul “BRAVO”. Cand cainele s-a apropiat Ia o distan{d de 1-2 pasi de conductor, acesta di comanda “$EZI”, concomitent cu ridiearea mainii drepte intinse inainte mai sus se inaltimea umarului. Dacd nu ia pozitia agezat, conductorul merge gil pune in pozitie, repetind comanda “$EZI" Pe un ton ridicat, concomitent cu o smucituri a zgarzii, dupa care se deplaseaza in fafa acestuia pe locul initial, repetind comanda “SEZI" pana ce cainele se linigteyte. Dupa un scurt interval de timp, conductorul di comanda “AICI”, concomitent cu lovituri Fepetate cu palma sting pe coapsa piciorului stang, astfel incat cainele sa il ocoleasca prin partea dreapta si, la comanda “$EZI", si ia pozitia agezat in stinga conductorului, cu pieptul la nivelul genunchiului piciorului sting, In continuare, se acorda liber cainelui, dupa care se trece la executarea altor exercitii. Este indicat si nu se abuzeze in exe- cutarea acestui exercitiu. complex gi, totodati, si nu fie executat dupa proba de agresivitate sau alte probe dificile. Cand exercitiul este executat corect la prima comanda, cand cainele este atent, nu igi schimba pozitia, nu igi pardseste locul, se poate trece la executarea prin semn a exercitiului si, ulterior, la schimbarea prin semn a pozitiilor de la distanta. 10. ADUCEREA UNUI OBIECT ‘SCOPFormarea deprinderii cainelui ca, la comanda, s3 caute si sd aducd in gurii un obiect usor, anume indicat de conductor, COMANDA: ¢ prin voce: ~ pentru lansarea eainelui spre obiect: “APORT”; = pentru chemarea la conductor: “AICI”; - pentru oprirea in fata conductorului: “$EZI”; ~ pentru eliberarea obiectului: “LASA”; = pentru chemare gi agezarea in stinga conductorul SEZI”. prin semn: - pentru lansarea cainelui spre obiect: indicarea cu mana dreapt a directici unde se afl’ obiectul; ~ pentru ckemarea la conductor: ridicarea mainii stangi intinsa lateral la indlimea umdrului si coborarea sa brusca; ~ pentru oprirea in fala conductorului: ridicarea mainii drepte intinse inainte mai sus de indltimea umdrului, cu palma orientata inainte; ~ pentru pozitia agezat Ling’ conductor: lovituri repetate cu palma mainii stingi pe coapsa piciorului sting, MOD CORECT DE EXECUTARE: Ciincle se afla in pozitia agezat fra lesa in partea stnga a conductorului, acesta din urma ii di si miroase pentru citeva secunde un obicct usor acoperit cut material textil (butucel de aport), dupa care arunca obiectul respectiv citre inainte la circa 20-25 metri atunei end inele este atent gi urmareste miscarea. Dupi un scurt interval de timp in care cainele s-a linigtit, conductorul da comanda “APORT”, concomitent cu indicarea cu mina dreaptd a directiei in care se afl obiectul Cainele pomeste in alergare cdtre locul indicat, cauti, descoperii obiectul, il ridicd si vine cu el tot in alergare la conduc- tor. La 1-2 pagi de acesta, se opreste, ia pozitia agezat cu fafa ciitre conductor gi asteaptd comanda. Elibereaza butucelul de aport la comanda “LASA”, apoi, la comanda “AICI”, se deplaseaza prin partea dreapta a conductorului si, la comanda “$EZI”, ia pozitia agezat in stinga acestuia, cu pieptul la nivelul genunchiului piciorului sting. METODE $1 PROCEDEE: Exercitiul incepe a fi executat “AICI 107chant atunel cind eainele este obisnuit si vini la conductor la chemarea acestuia, de asemenea, dupi ce, in joncd, a fore obignuit 5 Pring in gurd obiecte usoare (mingi, cirpe, butucele de aport ete,), Acesteexercifi pregititoare se executi progresiv, folosindu- pas tod stintfice de dresaj in scopul formar si consolidann Pdr et sPort 8 eainilor (la ineeput, in joacd, apoi drijat in cadrul cursurilor de calificare), Pentru inceput, conductoral di comanda “SEZE* fixeaza

S-ar putea să vă placă și

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5810)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (353)
• The 7 Habits of Highly Effective People Personal Workbook

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People Personal Workbook

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2515)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• The Art of War: A New Translation

  

  De la Everand

  The Art of War: A New Translation

  SUN TZU

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3044)
• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  De la Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7771)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20054)
• How to Win Friends and Influence People: Updated For the Next Generation of Leaders

  

  De la Everand

  How to Win Friends and Influence People: Updated For the Next Generation of Leaders

  Dale Carnegie

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2326)
• The Handmaid's Tale

  

  De la Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13227)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20479)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (3294)
• Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  

  De la Everand

  Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  Nicholas Frankel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (10370)
• Wuthering Heights Complete Text with Extras

  

  De la Everand

  Wuthering Heights Complete Text with Extras

  Emily Bronte

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9955)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  De la Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9054)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  De la Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3321)
• Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  Leo Tolstoy

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7503)
• Freakonomics Rev Ed

  

  De la Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7865)
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (24728)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  De la Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2558)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  De la Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12954)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  De la Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9974)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2568)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  De la Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2507)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  De la Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9759)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  De la Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5719)
• How To Win Friends And Influence People

  

  De la Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (6533)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  De la Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2499)
• Life of Pi: A Novel

  

  De la Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13473)
• Stardust

  

  De la Everand

  Stardust

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (8141)