Sunteți pe pagina 1din 33

Categ.

Profesionala EC An de stagiu III


I. L U C R A R E

P R A C T I CA nr. 5 / 2016

Nr. grupa:1
Nr, categ: I
Tema :Elaborarea situatiilor financiare anuale
1. In decembrie 2014, o entitate a achizitionat un utilaj, valoarea de intrare fiind
de 100.000 lei, TVA 20%. Durata normala de utilizare a activului este de 10
ani. Costurile de demontare si mutare a activului sunt estimate si actualizate
la nivelul sumei de 44.000 lei. Presupunem ca la sfarsitul duratei de viata utila
a activului (ianuarie 2025), acesta trebuie demontat si mutat in alt loc,
valoarea cheltuielilor efective de demontare si mutare a activului fiind
facturata de o firma specializata la nivelul sumei de 48.000 lei, TVA 20%.
Prezentati inregistrarile contabile efectuate de entitate in perioada 2014-2025
si explicati care este regimul fiscal al cheltuielilor cu amortizarea in contextul
dat.
Rezolvare:
O imobilizare corporala trebuie scoasa din evidenta la cedare sau casare,
atunci cand niciun beneficiu economic viitor nu mai este asteptat din utilizarea
sa ulterioara. Daca o entitate recunoste in valoarea contabila a unei imobilizari
corporale costul unei inlocuiri partiale, atunci ea se scoate din evidenta la
valoarea contabila a partii inlocuite, cu amortizarea aferenta, daca dispune de
informatii necesare.
In cazul scoaterii din evidenta a unei imobilizari corporale, sunt evidentiate
distinct veniturile din vanzare, cheltuielile reprezentand valoarea neamortizata
a imobilizarii si alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.
Achizitie utilaj:
%
=
2131
4426

404

120.000
100.000
20.000

Inregistrare Amortizare (10 ani):


6813 = 2813 100.000 / 10 ani = 10.000
%
=
2131 144.000
2813
10.000*10 ani
6583 cost cu demontarea
44.000
2. In luna mai N, entitatea X, detinatoare a unui teren construibil, si entitatea Y,
detinatoarea unor imobile, au incheiat un contract de schimb la un birou
notarial public, prin care entitatea X cedeaza 10.000 m2 de teren in schimbul
primirii a 5 apartamente cu 3 camere in imobilele detinute de entitatea Y.
Costul terenului detinut de entitatea X este de 1.060.000 lei, iar
apartamentele primite vor fi inchiriate tertilor pe termen lung. Pentru entitatea
Y, apartamentele reprezinta produse finite costul lor de productie fiind de
1

680.000 lei. Prin contractul incheiat s-a stabilit ca pretul realizarii tranzactiei
este de 1.400.000 lei, TVA 24%, fara ca vreuna dintre parti sa suporte o sulta.
Prezentati inregistrarile contabile efectuate de cele doua entitati atat conform
OMFP nr. 1802/2014.
Rezolvare:
Conform punctului 56 (4) din OMFP 1802/2014 in cazul schimbului de active, in
contabilitate se evidentiaza distinct operatiunea de vanzare/scoatere din
evidenta si cea de cumparare/intrare in evidenta, pe baza documentelor
justificative, cu inregistrarea tuturor veniturilor si cheltuielilor aferente
operatiunilor.
Astfel, in contabilitatea entitatii X se fac urmatoarele inregistrari:
- vanzarea terenului catre societatea Y:
461 =
%
1.736.000
7583
1.400.000
4427
336.000
- scoaterea din evidenta contabila a terenului:
5 6583 = 2111 1.060.000
- inreg. achizitiei imobilelor de la societatea Y:
% = 404 1.736.000
212
1.400.000
4426
336.000
- inchierea apartamentelor tertilor:
4111 = 706
Iar, in contabilitatea entitatii Y se fac urmatoarele inregistrari:
- vanzarea imobilelor catre societatea Y:
4111 = %
1.736.000
701
1.400.000
4427
336.000
- descarcarea din gestiune a produselor finite:
711 = 345 680.000
- inreg achizitiei terenului construibil de la societatea X:
%
= 404
1.736.000
2111
1.400.000
4426
336.000
3. In luna aprilie N, entitatea X (locatar) a incheiat un contract de leasing
operational pe 5 ani cu entitatea Y (locator), prin care a inchiriat o cladire. Din
continutul contractului reiese faptul ca valoarea contabila a constructiei este
de 600.000 lei, iar chiria lunara este de 20.000 lei, plus TVA 20%. In luna mai
N, locatarul a executat o serie de lucrari prin care a modernizat cladirea,
suportand urmatoarele cheltuieli: consum de materiale 40.000 lei si cheltuieli
cu forta de munca 12.000 lei. La inceputul lunii iunie N, lucrarile efectuate au
2

fost receptionate in baza unui proces verbal de receptie intocmit la nivelul


entitatii. La sfarsitul contractului de inchiriere cladirea va fi predata
proprietarului, impreuna cu investitia realizata. Prezentati inregistrarile
contabile efectuate de societatea X.
Rezolvare:
Conform IAS 17 inregistrarile contabile sunt:
- in luna aprilie N se inregistreaza in extrabilantier valoarea de inventar a
cladirii si valoarea totala a chiriei aferenta contractului de leasing operational:
Debit 8031 Imobilizari corporale luate cu chirie 600.000 lei
Debit 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate
1.200.000 lei
- inreg. chiriei lunare aferente contractului de leasing operational:
% = 401
24.000
612
20.000
4426
4.000
Concomitent, lunar:
Credit 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate
20.000 lei
- in luna mai N se inreg cheltuielile cu modernizarea cladirii:
231 = 404
52.000 (40.000 + 12.000)
- in luna iunie N se pune in functiune modernizarea efectuata la cladire:
212 = 231
52.000
- amortizarea lunara a cheltuielilor cu modernizarea cladirii pe durata ramasa
a contractului de leasing (iunie N martie N+4):
6811 = 2812
52.000/58 luni = 896,55
- la finalizarea contractului se preda proprietarului investitia:
2812 = 212
52.000
Concomitent, se scoate din extrabilantier valoarea cladirii:
Credit 8031 Imobilizari corporale luate cu chirie 600.000 lei
4.

La data de 31 decembrie N o entitate efectueaza inventarierea tuturor


elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii. Cu ocazia
inventarierii imobilizarilor corporale se constata urmatoarele:
Nr. crt.
Explicatii
Valoare contabila neta
inventar
1.
Cladire
480.000
2.
Cladire
530.000
3.
Strung CNUM 125
46.800
4.
Sistem de calcul Asus 54
5.600

Valoare de
1

520.000

340.000
52.800
5.600
3

5.
9.800

Freza PE456

8.000

Comisia de inventariere mai cunoaste in plus urmatoarele elemente cu privire


la activele in cauza: cladirea 1 este partial distrusa, cladirea 2 nu este utilizata
la capacitatea normala, iar strungul CNUM 125 este uzat moral. Explicati cum
se solutioneaza din punct de vedere contabil problematica deprecierii celor
cinci active, in contextul OMFP nr. 1802/2014.
Rezolvare:
Rezultatele inventarierii anuale sunt prezentate conducerii societatii in
vederea aprobarii si inregistrarii deprecierilor in contabilitate. Astfel, in
situatiile financiare anuale imobilizarile corporale se prezinta la valoarea pusa
de acord cu cea rezultata la inventariere.
Acolo unde valoarea de inventar este mai mare decat valoarea contabila,
plusul rezultat nu se inregistreaza. Pierderile din depreciere se inregistreaza
individual la activele imobilizate la care valoarea contabila neta depaseste
valoarea de inventar.
Ca modalitate de inregistrare, deprecierile ireversibile se inregistreaza in
contabilitate pe seama amortizarii, iar deprecierile reversibile pe seama
ajustarilor pentru depreciere.
Astfel, rezulta urmatoarele inregistrari:
a) Inregistrarea deprecierilor reversibile:
- Strung CNUM 125: 6813 = 2913
6.000
- Cladire 2: 6813 = 2912
1.810.000
b) Inregistrarea deprecierilor ireversibile:
- Cladire 1: 6811 = 2812
40.000
5. Se dau urmatoarele elemente patrimoniale ale unei intreprinderi: capital social
70.000 RON, casa 20.000 RON, rezerve statutare 10.000 RON, amortizarea
cumulata a imobilizarilor 30.000 RON, marfuri 130.000 RON, credite bancare
pe termen lung 100.000 RON, credite bancare pe termen scurt 15.000 RON,
valoarea de intrare a imobilizarilor 150.000 RON, decontari cu asociatii privind
capitalul (creante) 20.000 RON, clienti 30.000 RON, creditori diversi 85.000
RON (rambursabili in mai putin de 1 an), furnizori 40.000 RON.
a) Determinati indicatorii de echilibru financiar.
b) Comentati rezultatele obtinute.
Rezolvare:

Bilantul financiar rezultat


Imobilizari corporale (valoarea de
intrare amortizarea cumulata)
120.000
Total active imobilizate 120.000
Stocuri 130.000
Creante 50.000
Casa 20.000
Total active circulante 200.000

Capitaluri proprii (capital social +


rezerve statutare) 80.000
Datorii mai mari de 1 an (credite
bancare pe termen lung) 100.000
Datorii mai mici de 1 an (credite
bancare pe termen scurt + creditori
diversi + furnizori) 140.000
Total pasiv 320.000

Total activ 320.000


Analiza fondului de rulment
FR (fond de rulment) = cap. permanente (capitaluri proprii + datorii mai mari
de 1 an) active imobilizate = 180.000 120.000 = 60.000
Valoarea FR este pozitiva de unde rezulta ca sursele permanente reusesc sa
finanteze integral alocarile permanente, ramanand si un surplus pentru
finantarea nevoilor ciclice. Activele imobilizate sunt integral finantate pe
seama capitalurilor proprii.
NFR (necesar de fond de rulment) = active curente (stocuri + creante)
pasive curente (credite bancare pe termen scurt + creditori diversi) = 180.000
100.000 = 80.000 lei
TN (trezoreria neta) = FR NFR = 60.000 80.000 = -20.000 lei
NFR este pozitiv, societatea inregistreaza un excedent de nevoi temporare
(active circulante) fata de resursele temporare (datorii mai mici de un an). Se
observa ca trezoreria neta este negativa aceasta fiind determinata de
cresterea mai mare a necesarului de fond de rulment decat cea a fondului de
rulment.
O astfel de situatie evidentiaza un dezechilibru financiar intrucat nevoile
generate de ciclul de exploatare nu pot fi finantate integral din resursele
permanente, apelandu-se pentru aceasta la credite. In acest fel societatea
este dependenta de resursele financiare externe avand o autonomie financiara
limitata pe termen scurt.
6. In primul trimestru al exercitiului N, SC X SA a inregistrat urmatoarele
cheltuieli de deplasare:
Pentru salariatul A trimis in deplasare in tara:
o Cheltuieli cu transportul(tarif tichet tren dus-intors 250 lei)
o Cazare la hotel de 2 stele pe toata perioada deplasarii: 400 lei;
o Diurna pe patru zile: 150 lei;
Pentru salariatul B trimis in deplasare in Italia:
o Bilet avion Timisoara Roma si retur la clasa economica: 1575 lei (350euro x
4,5 lei / euro);
5

o Cazare la hotel pe toata perioada deplasarii: 540 lei (120euro x 4,5 lei /
euro);
o Diurna: 450 lei (2 zile x 50 / zi x 4,5 lei / euro).
Cele doua deplasari au loc in luna februarie anul N.
Totalul cheltuielilor de deplasare in tara si in strainatate a celor doi salariati se
ridica in primul trimestru la suma de 3365 lei. Sa se prezinte tratamentul
contabil si fiscal privind indemnizatia de deplasare in tara si strainatate.
Rezolvare:
Cheltuielile deductibile cu indemnizatia de delegare sunt: 4 zile*32,5 lei/zi =
130 lei si se vor inregistra in contul 625.
Diferenta intre cheltuielile legale cu diurna si diurna acordata de societate in
valoare de 150 - 130 = 20 lei va fi considerata venit asimilat salariilor
pentru angajat iar inregistrarea sa se face intr-un analitic al contului 425.
625 = 542
780
425 = 542 analitic

20

La sfarsitul lunii, cand se calculeaza salariile cuvenite, diurna acordata in plus


fata dediurna legala se adauga la fondul de salarii.
In cazul deplasarii in strainatate diurna legala externa (comform HG 518/1995)
pentru UE (in afara de Bulgaria): 35 E*0,75*1,15*1,08 =32,60E/zi
Diurna
maxima
deductibila
fiscal/zi
35E*0,75*1,15*1,08*1,079*2,5= 87,5 E/zi.

pentru

tarile

UE:

625 = 542 2.565


Din punct de vedere fiscal deoarece locul prestarii de servicii este in Italia, nu
se efectuiaza taxarea inversa si suma nu se declara in declaratia
recapitulativa 390 privind achizitiile si livrarile intracomunitare.
Retinem si faptul ca societatea din Romania are dreptul sa solicite
rambursarea Tva platite in Italia, comform procedurii adoptate de Norma
metodologica pentru art. 1472(2) din Codul fiscal.
Astfel procedura stabileste:
a) Persoana interesata depune declaratia 318 - Cerere de rambursare a taxei
pevaloarea adaugata pentru persoanele impozabile in Romania, depusa
potrivit art.1472(2) din Codul fiscal, pana la data de 30 septembrie a anului
urmator.
b) Pentru justificarea rambursarii, se anexeaza factura de cazare si
documentul ceatesta plata acesteia.
c) In functie de valoare minima adoptata de fiecare stat membru, daca tva
solicitata la rambursare este mai mare decat aceasta suma, taxa se va
restitui.
7. S.C. X SRL detine un teren achizitionat la costul de 100.000 lei. Ca urmare a
lipsei de lichiditati entitatea decide sa vanda terenul la data de 05.01.2014 la
6

pretul de vanzare de 110.000 lei. Sa se inregistreze in contabilitate vanzarea


terenului in urmatoarele doua situatii:
a)terenul este construibil;
b)terenul nu este construibil
8. Pentru fabricarea produsului A, intreprinderea a efectuat in exercitiul N
urmatoarele cheltuieli: cheltuieli directe 600.000 lei; cheltuieli indirecte
240.000 lei, din care variabile 180.000 lei; cheltuieli exceptionale 120.000 lei.
Capacitatea de productie a fost utilizata pentru 60% din nivelul de activitate
normal. Obtinerea produsului finit se inregistreaza in contabilitatea financiara
si in cea de gestiune astfel:
Rezolvare:
Cost de productie = Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte repartizate rational
= 600.000 + 180.000 + 60.000 * 60% = 816.000
345 = 711
902 = 921

816.000
816.000

9. In cursul anului N operatorul economic X incheie cu operatorul economic Z


un contract de franciza. Francizorul (X) se obliga sa puna la dispozitia
francizatului (Z) marca de distributie si know-kow-ul aferente in schimbul unei
taxe de intrare in reteaua de franciza de 200000 u.m, TVA 20% si a unei
redevente de 10% din cifra de afaceri a francizatului. Durata contractului este
de 8 ani, incepand cu exercitiul N+1. Cifra de afaceri a francizatului in anul
N+1 este 1000000 u.m. Redeventa se achita la sfarsitul fiecarui exercitiu.
Rezolvare:
Francizat:
- achizitie franciza
% = 404
240.000
205
200.000
4426
40.000
- plata franciza
404 = 5121 240.000
- inregistrare factura redevente anuale
612 = 401 100.000
- plata factura redevente
401 = 5121 100.000
- amortizare franciza (imobilizare necorporala)
6811 = 2805
25.000 (200.000 / 8 ani)
Francizor
- vanzare franciza
461 = %
240.000
7588
200.000
4427
40.000
7

- emitere factura redevente anuale


461 = 706 100.000
- incasare facturi
5121 = 461 340.000
Nr.grupa :2
Nr.categ :II
Tema :Auditul statutar al situatiilor financiare
1. Elementele de baza ale raportului de audit intr-o misiune de audit statutar.
Rezolvare:
Raportul unei misiuni de audit de baza trebuie sa contina in mod obligatoriu
urmatoarele elemente de baza:
titlul recomandat sa se foloseasca titlul de Raportul auditorului
independent pentru a-l distinge de rapoartele care pot fi elaborate de alte
persoane;
destinatarul raportul trebuie adresat destinatarului care poate fi consiliul
de administratie.
paragraful introductiv cuprinde identificarea entitatii auditate si a
situatiilor financiare auditate;
responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare raportul trebuie
sa precizeze ca cei din conducere sunt responsabili pentru intocmirea si
prezentarea corecta a situatiilor financiare in conformitate cu cadrul
general aplicabil;
responsabilitatea auditorului raportul trebuie sa precizeze ca
responsabilitatea auditorului este sa exprime o opinie asupra situatiilor
financiare;
paragraful opiniei raportul trebuie sa prezinte clar opinia auditorului
asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei,
situatiei financiare si rezultatelor obtinute in accord cu referintele
contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale;
acest paragraph poate avea urmatoarele forme:
opinia fara rezerve (curata);
opinia fara reserve, dar cu paragraph de observatii;
opinia cu reserve;
imposibilitatea exprimarii unei opinii;
opinia defavorabila.
alte responsabilitati de raportare daca auditorul are si alte
responsabilitati de raportare, acestea trebuie prezentate intr-o sectiune
separata a raportului, care urmeaza dupa paragraful opiniei;
semnatura auditorului raportul trebuie sa poarte semnatura societatii de
expertiza contabila insotita de semnatura auditorului;
data raportului raportul trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de
audit;
adresa auditorului raportul trebuie sa mentioneze locul specific unde
sunt situate birourile auditorului.
2. Opinia defavorabila: motive, mod de prezentare.
8

Rezolvare:
Este datorata de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile.
Dezacordurile se refera la neregularitatile si inexactitatile constatate de
auditorul financiar in legatura cu aplicarea principiilor siregulilor contabile de
catre cei responsabili cu intocmirea si prezentarea conturilor anuale.
Neregularitatile se refera la orice actiune, omisiune sau situatie care violeaza
actele normative, regulilesi principiile contabile, dispozitiile statutului si
hotararile AGA.
Inexactitatile se refera la transpunerea in conturi sau prezentarea unui fapt
neconform cu realitate:erori de calcul, inexactitati in prezentarea conturilor,
inexactitati in infotmatiile furnizate de manageri.
Se poate prezenta astfel:
Astfel, cum este explicat in nota X, nu s-au constatat amortismente in
situatiile financiare.aceasta practica, nu este, in opinia noastra, in acord cu
Normele de amortizare a capitalului imobilizat in active corporale. Cheltuielile
aferente, pe baza unui amortisment linear si a unei cote depentru cladiri si
pentru utilaje, trebuiau sa se ridice la suma de pentru exercitiul incheiat la31
decembrieIn consecinta, amortismentele cumulate trebuia sa se ridice la
mii lei, iar pierderea exercitiului si pierderile cumulate, lamii lei. Dupa
parerea noastra, din cauza incidentei faptelor mentionate in paragraful
precedent, situatiile financiare nu dau o imagine fidela situatie financiare a
societatii la 31 decembrie., contului de proft si pierdere pentru exercitiul
incheiat la aceasta data si nu sunt conforme cu prevederile legale si
statutare.
3. Explicati semnificatia datarii raportului de audit.
Rezolvare:
Raportul auditorului trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit.
Cititorul este astfel informat ca auditorul a apreciat efectele evenimentelor si
tranzactiilor intervenite, de care el a avut cunostinta pana la aceasta data.
Intrucat responsabilitatea auditorului consta in emiterea unui raport asupra
situatiilor financiare pregatite si prezentate de conducerea societatii, raportul
sau nu trebuie sa poarte o data anterioara celei la care situatiile financiare au
fost inchise si aprobate.
4. Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive, mod de prezentare.
Rezolvare:
Auditul exprima acest tip de opinie atunci cand se afla in imposibilitatea de a
formula o opinie asupra ansamblului situatiilor financiare, deoarece exista
inexactitati in situatia financiara sau limitarea ariei de cuprindere a auditului
impiedica sa obtina suficiente probe pentru a sustine o opinie cu rezerve.
Auditorul trage concluzia ca efectele potentiale care decurg din lipsa probelor
sunt atat de materiale (semnificative) incat situatiile financiare in ansamblul or
ar putea prezenta eronat pozitia financiara a entitatii auditate. In acest caz,
auditorul renunta sa exprime o opinie. In raportul sau, acesta va specifica clar
9

ca se afla in imposibilitatea de a exprima o opinie si va preciza clar toate


elementele de incertitudine.
Atunci cand exista o limitare a ariei de aplicabilitate a activitatii auditorului ce
necesita exprimarea unei opinii cu rezerve sau imposibilitatea exprimarii unei
opinii, raportul de audit trebuie sa prezinte limitarea si sa indice posibilele
ajustari ale situatiilor financiare ce ar putea fi determinate ca fiind necesare
daca nu ar fi existat limitarea.
Exemplificam mai jos situatii ce conduc la o opinie, alta decat aceea favorabila
/ necalificata.
Dezacordul cu conducerea - Auditorul poate sa nu fie de acord cu conducerea
cu privire la aspecte cum ar fi: acceptabilitatea politicilor contabile selectate,
metodele de aplicare a acestora sau adecvarea prezentarii informatiilor in
situatiile financiare. In cazul in care aceste dezacorduri sunt semnificative
pentru situatiile financiare, auditorul trebuie sa exprime o opinie calificata (cu
rezerve) sau o opinie contrara.
Exemplu:
- conducerea refuza sa aplice unele principii si proceduri ale contabilitatii;
- conducerea nu este de acord sa solicite confirmari din partea tertilor;
- conducerea nu pune la dispozitia auditorului informatiile ce-i sunt necesare.
Dezacordurile cu conducerea entitatii pot aparea din:
- constituirea de provizioane insuficiente pentru deprecierea stocurilor,
creantelor,etc;
- stocuri ce au fost supraevaluate sau subevaluate din cauza unor erori
(greseli) in calcularea costurilor;
- o incalcarea principiului independentei exercitiului;
- erori in clasificarea tertilor cum ar fi : clienti incerti ca client obisnuiti, etc.
O astfel de opinie datorata limitarii intinderii lucrarilor se poate prezenta
astfel: Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic, nici sa
procedam la confirmarea directa a conturilor de clienti, din cauza limitarii
intinderii lucrarilor noastre, impusa de catre directiune. Avand in vedere
importanta faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimam opinia asupra
conturilor anuale.
Nr.grupa :2
Nr.categ :IV
Tema :Evaluarea intreprinderilor
1. Capacitatea beneficiara a intreprinderii este de 8.000 mii lei, iar dobanda la
certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 30%. Care este valoarea
intreprinderii, utilizand valoarea de rentabilitate sau metoda de capitalizare a
veniturilor?
Rezolvare:
Capacitatea beneficiara inseamna aptitudinea unei intreprinderi de a genera
un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune
considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nicio schimbare
10

semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor care


finanteaza intreprinderea.
Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmatorii indicatori:
- profit brut (diagnosticul financiar-contabil);
- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea
veniturilor;
- dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;
- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe
actualizarea fluxurilor degajate de intreprindere.
Metoda capitalizarii directe sau metoda de rentabilitate - este o metoda
utilizata pentru transformarea venitului asteptat pentru un singur an intr-un
indicator de valoare a proprietatii. Transformarea se poate face fie prin
divizarea venitului estimat printr-o rata de capitalizare, fie prin multiplicarea
venitului estimat printr-un factor corespunzator de multiplicare (inversul ratei
de capitalizare). Rata de capitalizare sau factorul de multiplicare selectat
reprezinta relatia intre venit si valoare, relatie acceptata pe piata si rezultata
dintr-o analiza a vanzarilor de proprietati comparabile.
Valoarea estimata se determina prin relatia: V=VNE/c, unde V= Valoarea
estimata; VNE= Venit Net din Exploatare; c= rata de capitalizare.
V = 8.000 / 30% = 26.667 mii lei.
2. Valoarea patrimoniala a intreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea
beneficiara este de 1.000 mii lei, rata neutra de plasament (i) este de 11%, iar
rata de actualizare (c) este de 25%. Care este valoarea intreprinderii prin
metoda bazata pe goodwill?
Rezolvare:
Goodwill sau marca comerciala, reprezinta valoarea pe care o are numele
(marca) unei companii, reputatia buna a acesteia privind relatiile cu clientii,
profesionalismul angajatilor si alti factori asemanatori care se considera ca se
traduc printr-o putere mai mare de castig. Nu se inregistreaza in rapoartele
financiare ale companiei cu exceptia cazului in care compania este cumparata
de catre o alta companie la un pret (valoare de piata) mai mare decat
valoarea contabila, caz in care este considerat un activ intangibil.
Formula de calcul este: Goodwill = Capacitatea beneficiara - (Activ net
corectat * Rata dobanzii ) / Rata de actualizare
V = ANC + GW
Unde: V Valoarea intreprinderii
ANC = Activ net corijat
GW - goodwill
GW = (Capacitatea beneficiara rata neutra x ANC)/ rata de actualizare
GW = (1.000 - 0.11*8.000)/0.25 = 480
V = 8.000 + 480 = 8.480
Nr.grupa
Nr.categ

:2
:X
11

Tema :Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii


1. Ce cuprinde planificarea activitatii de audit intern.
Rezolvare :
Planificarea activitatii de audit intern se realizeaza pe trei nivele:
planificarea strategica pe termen lung are in vedere activitatea de evaluare
a functiei auditului intern a structurilor din subordine care si-au organizat
compartimente de audit, o data la 5 ani, conform cadrului normativ al
auditului intern;
planificarea strategica pe termen mediu are in vedere faptul ca, conform
legii, toate activitatile
auditabile trebuie sa fie auditate cel putin o data la 3 ani. In functie de
importanta unei activitati in cadrul entitatii, de pericolul producerii unor
evenimente sau chiar pagube, cat si de gradul de aparitie si importanta al
riscului aceasta poate fi cuprinsa in auditare;
planificarea anuala cuprinde misiunile ce se vor realiza pe parcursul anului
viitor tinand cont de bugetul de timp disponibil in cadrul planului si de
resursele alocate anual. Fiecare misiune de audit va cuprinde obiectivele,
identificarea activitatilor adiacente, orele lucrate, personalul si planificarea
orara pentru activitatile si departamentele entitatii publice supuse examinarii.
Realizarea activitatii de planificare presupune determinarea domeniilor majore
ale auditului. O
planificare incorecta sau incompleta conduce la pierderea unor activitati
purtatoare de riscuri.
2. Care sunt obiectivele misiunii de audit intern.
Rezolvare:
Principalele obiective ale misiunii de audit intern sunt :
-

verificarea conformitatii activitatilor din entitatea auditata cu politicile,


programele si managemntul acesteia;
evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si
nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea unitatii in scopul
cresterii eficientei activitatii entitatii;
evaluarea gradului de adecvare a datelor financiare si nefinanciare
destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitate;
protejarea elementelor patrimoniala bilantiere si extrabilantiere si
identificarea metodelor de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel.

3. Care sunt caracteristicile auditului intern al entitatii?


Rezolvare:
Organizarea functiei de audit intern in cadrul entitatilor impune luarea in
consideratie a urmatoarelor caracteristici:
- universalitatea;
- independenta;
- periodicitatea.
12

a) Universalitatea functiei de audit intern trebuie inteleasa in raport de aria de


aplicabilitate, scopul, rolul si profesionismul persoanelor implicate in realizarea
acestei functii.
b) Independenta auditorului intern trebuie sa aiba o gandire neincorsetata,
fara idei preconcepute, ca de exemplu: totul merge foarte bine sau totul
merge foarte prost.
c) Periodicitatea auditului intern este o functie permanenta in cadrul entitatii,
dar este si o functie periodica pentru cei auditati. Frecventa auditurilor va fi
determinata de activitatea de evaluare a riscurilor. Astfel, auditorii interni pot
audita o entitate 8-12 saptamani si apoi sa revina dupa o perioada de 2-3 ani,
in functie de riscurile care apar.
Nr.grupa : 3
Nr.categ : III
Tema :Expertize contabile
1. Alexandru este expert contabil judiciar debutant. El a primit recent o adresa
din partea Tribunalului teritorial, din care rezulta ca, a fost numit prin Incheiere
de sedinta, expert contabil judiciar in dosarul civil nr. 4265/2013. Dilema lui
Alexandru este de unde ar trebui sa inceapa diligentele sale pentru
indeplinirea misiunii si unde ar putea solicita sprijin competent pentru a primi
indrumari in conformitate cu uzantele profesionale de cel mai inalt nivel
calitativ. Argumentati raspunsul prin care dilema lui Alexandru poate fi
eliminata.

Rezolvare:
Instantele de drept civil, atunci cand considera necesar sa cunoasca parerea
unor experti contabili, pot numi, la cererea partilor sau din oficiu, unul sau trei
experti contabili prin Incheiere de sedinta.
In vederea intocmirii raportului de expertiza contabila, expertul contabil
trebuie sa studieze materialul documentar adecvat. Studierea materialului
documentar adecvat constituie premisa si conditia necesare intocmirii unui
raport de expertiza contabila temeinic fundamentat, bazat pe documente
justificative si evidentieri contabile, si nu pe prezumtii, declaratii ale partilor
si/sau ale martorilor.
Pentru o mai temeinic intelegere a evenimentelor si a tranzactiilor supuse
expertizarii, expertul contabil este abilitat sa ceara, iar partile interesate in
expertiza sa dea, explicatii suplimentare.
Aceste explicatii nu trebuie date in scris si nu constituie material documentar
pentru expertizele contabile. Expertizele contabile trebuie efectuate si depuse
beneficiarului la termenele convenite si acceptate prin contract. Pentru
incadrarea in aceste termene este necesar sa se elaboreze un program de
lucru in care sa se precizeze, alaturi de obiectivele expertizei contabile, un
calendar si un buget de ore pe fiecare capitol, subdiviziune sau componenta in
parte.

13

2. Mihaela este expert contabil judiciar debutant si a primit prima sa numire in


calitate de expert contabil judiciar, in dosarul civil nr. 33557 al Judecatoriei
locale, pus pe rol in luna decembrie, anul 2013. Adresa prin care a fost
instiintata de catre Instanta din cadrul Judecatoriei locale, mentioneaza ca
termen de judecata a cauzei, data de 18 noiembrie a.c. Dilema Mihaelei este
care ar trebui sa fie termenul in care ar trebui sa finalizaze lucrarea pentru a fi
depusa la organul jurisdictional. Argumentati raspunsul prin care dilema
Mihaelei poate fi ameliorata.
Rezolvare :
Raportul de expertiz contabil trebuie depus la instanta care a dispus-o cu
cinci zile inainte de termenul de judecat, adica pana in 13 noiembrie inclusiv.
3. Maria este expert contabil judiciar debutant. Recent a primit prima sa numire
in calitate de expert contabil judiciar. Adresa organului jurisdictional
mentioneaza obligatia expertului de a proceda la citarea partilor. Dilema
Mariei este cum si in ce termen sa intocmeasca citatia, daca poate s-o
transmita partilor prin e-mail si care ar trebui sa fie continutul acestei
citatii.Argumentati raspunsul.
Rezolvare:
In cauzele civile, daca este nevoie de o lucrare la fata locului, aceasta nu
poate fi facuta decat dupa citarea partilor, prin carte postala recomandata, cu
dovada de primire, aratandu-se zilele si orele cand incepe si se continua
lucrarea.
Dovada de primire va fi atasata lucrarii expertului. Citatia,trebuie inmanata
partii cu cel putin 5 zile inaintea termen de judecata. Partea este insa in drept
sa
ceara
o
noua
convocare
daca
nu
i
s-a inmanat citatia in termen.
4. Marius este expert contabil judiciar debutant. El a primit cu bucurie prima sa
numire in calitate de expert contabil judiciar intr-un dosar civil. Dilema sa este
care este locul cel mai indicat pentru citarea partilor. Argumentati raspunsul.
Nr.grupa : 3
Nr.categ :VII
Tema :Studii de fezabilitate
1. Construiti un plan de finantare previzionat pe trei ani pentru crearea unei
intreprinderi
Rezolvare:
Plan de finantare
Cofetaria Alice
Cuprins
1.
Sinteza planului de finantare
2.
Descrierea afacerii
14

3.
4.

Planul operational
Planul financiar

1. Sinteza Planului de Finantare


Istoricul firmei si activitatea curenta
Societatea Alice SRL urmeaza sa isi inceapa activitatea in anul 2017 cu un
capital social de 200.000 RON. Tipul activitatii principale este de
comercializare. Capitalul social subscris si varsat de 200.000 RON este
impartit in 10 parti sociale cu valoarea de 20.000 RON fiecare. Din totalul
capitalului social, 100.000 RON reprezinta aport in natura, iar diferenta
100.000 RON aport in numerar.
Obiectiv pe termen lung
Crearea unei cofetarii populare in Bucuresti
Obiective pe termen mediu si scurt
Crearea unei afaceri profitabile
Recuperarea invenstitiilor facute intr-un orizont de timp de maxim 2 ani
Conceptul si oportunitatea afacerii
Piata cofetariilor din Bucuresti are in continuare un imens potential, in
conditiile in care numarul actual de cofetarii este oarecum insuficient pentru
populatia existenta. Majoritatea cofetariilor practica preturi destul de ridicate,
chiar si cele orientate catre segmentul mediu.
Societatea urmareste
deschiderea unei cofetarii care sa ofere produse si servicii de calitate la preturi
medii, reusind sa-si creeze astfel o clientela stabila care va recomanda
cofetaria si altor clienti.
Descrierea produselor si serviciilor
Oferta cofetariei este centrata pe prajituri: de la prajituri clasice (diplomat,
eclere, tiramisu, negrese, savarine etc), pana la prajituri originale. Clientii pot
degusta produse de patiserie sau inghetata. Se va lucra in mod exclusiv cu
anumiti furnizori de ingrediente pentru prajituri astfel incat sa se asigure un
inalt standard de calitate. Pe langa aceste produse, cofetaria va oferi acces
gratuit la internet wireless si la anumite ziare si reviste mondene. In plus,
spatiul cofetariei va putea fi inchiriat pentru petreceri private, partial sau in
intregime.
Echipa manageriala
Conducerea cofetariei este asigurata de Directorul General si de Responsabilul
de Cofetarie.
Responsabilul de cofetarie este o persoana dinamica, flexibila si cu o
experienta bogata in acest domeniu, acumulata in ani de activitate. Ea va fi
responsabila de conducerea operationala a cofetariei, avand in subordine toti
angajatii.
Solicitarile financiare
Pentru dezvoltarea activitatii, societatea si-a propus inchirierea unui spatiu
central, amenajarea acestuia in mod corespunzator si promovarea cofetariei in
cadrul segmentului vizat. Acest proiect necesita o suma initiala de 50.000
EUR, detaliata in cadrul planului financiar. Aceasta suma include atat investitia
initiala in amenajarea cofetariei, cat si necesarul de capital pentru primele 6
luni. Aceasta suma va veni in procent de 50% de la actionari. Pentru restul
15

sumei se va contracta un credit bancar pe 10 ani, cu dobanda 10%. In ultimul


an de previziune cifra de afaceri va fi de 1.278.000 RON. Planul de afaceri
prevede cresterea veniturilor cu aproximativ 17,6% in fiecare an.
1. Descrierea Afacerii
Misiunea, scopurile si obiectivele afacerii
Telul cofetariei este de a oferi un meniu special de prajituri si inghetata de cea
mai buna calitate intr-o atmosfera vesela si relaxanta.
Obiective:

Deschiderea unei cofetarii de succes, avand ca segment tineri din clasa


de mijloc

Un numar minim de 70 de clienti / zi in primul an de afaceri

Dezvoltarea unei relatii de incredere cu clientii, astfel incat promovarea


cofetariei sa se realizeze in primul rand prin recomandari
Descrierea afacerii
Societatea Alice SRL, persoana juridica romana, a fost infiintata pe data de 1
martie 2016, avand ca obiect principal de activitate vanzarea de prajituri, cu
consumarea in local, cu sau fara program distractiv. Societatea este
inregistrata la Registrul Comertului si isi are sediul in Bulevardul Stefan cel
Mare, Bucuresti. In prezent, capitalul social al firmei este de 200.000 lei, fiind
compus din 10 parti sociale cu valoare unitara de 20.000 lei.
Descrierea produselor si serviciilor
Cofetaria va vinde produse de patiserie, prajituri, bauturi si inghetata, clientii
principali fiind tineri cu varsta cuprinsa intre 15 si 55 de ani din clasa de mijloc
din Bucuresti. Conform studiilor realizate, interesul principal al segmentului
nostru tinta este axat pe calitatea produselor si a servirii, in concordanta cu o
atmosfera placuta si cu preturi moderate. Consideram ca putem oferi produse
la un pret mediu fara a sacrifica astfel calitatea acestora sau calitatea servirii.
Tehnologia actuala si pozitionarea produsului pe piata
Aparatura necesara (pentru prepararea prajiturilor si pentru pastrarea
produselor) va fi obtinuta direct de la furnizori, pe baza unui contract gratuit
de comodat (una dintre parti, numita comodant, transmite in folosinta
temporara si gratuita unei alte parti). In felul acesta, firma va detine aparatura
moderna, fara costuri suplimentare. In plus, furnizorii vor asigura si training-ul
salariatilor privind utilizarea aparatelor dar si modalitatea de servire a
produselor.
Dezvoltarea ulterioara
Managementul societatii este constient de evolutia rapida a tendintelor si
nevoilor segmentului sau tinta. Studiile periodice de piata si analiza
concurentei vor ajuta firma sa anticipeze dorintele clientilor sai si sa lanseze
produse si servicii noi, astfel incat sa ramana in topul preferintelor acestora. In
functie de sugestiile clientilor se vor lansa noi produse. Serile tematice vor fi
de asemenea adaptate in functie de popularitatea observata si de sugestiile
clientilor.
Planul de productie
Managementul prefera parteneriatul cu furnizorii in locul aprovizionarii din
magazine gen Metro sau Carrefour datorita economiei de timp (furnizorii vor
aduce marfa direct la punctul de lucru) dar si datorita faptului ca astfel
16

cofetaria va beneficia in mod gratuit de aparate si materiale promotionale.


Seful de cofetarie va fi responsabil de gestiunea stocurilor.
Asigurarea calitatii
Societatea este constienta ca pentru a crea o relatie de lunga durata cu
clientii sai, calitatea produselor si a serviciilor este un punct critic. Pentru a
asigura calitatea produselor finale, compania se bazeaza pe calitatea inputurilor si a proceselor. Astfel, furnizorii companiei sunt recunoscuti pe plan
national (si chiar international) pentru calitatea produselor oferite. Procesul de
preparare al produselor va respecta intocmai parametrii stabiliti, pentru a
obtine calitate maxima. Astfel, cofetaria va respecta cu strictete standardele
de calitate, cerand aceeasi atitudine si din partea furnizorilor si colaboratorilor
sai. De asemena, societatea va permite o comunicare directa cu clientii, prin
intermediul unei cutii de sugestii / reclamatii existente in cofetarie dar si prin
publicarea numarului de telefon al responsabilului de cofetarie intr-un loc
vizibil. Cutia de sugestii/reclamatii va fi consultata in mod periodic,
nemultumirile si sugestiile clientilor fiind atent analizate si solutionate.
Segmentul tinta
Piata romaneasca a cofetariilor tinde sa transforme consumatorul intr-un client
tot mai pretentios. Gusturile si preferintele romanilor au evoluat. Designul
interior si serviciile conexe au inceput sa conteze de asemenea in algerea unei
cofetarii. Clientii Cofetariei Alice sunt locuitori ai orasului Bucuresti, fac parte
din categoria de mijloc, cu varsta cuprinsa intre 15 si 55 de ani, sunt educati,
le place sa socializeze si apreciaza un serviciu de calitate.
Concurenta
Cofetaria Charlotte, Select, Ana etc.
Obiectivele de marketing si definirea strategiei
Societatea urmareste intrarea pe piata cofetariilor, o piata cu un vizibil
potential de exploatat chiar si in conditiile economice actuale. Intentia
conducerii este de a atrage si mai ales fideliza clienti din clasa de mijloc,
oferind produse de calitate la un pret corect si cu un serviciu impecabil.
Analiza SWOT
Puncte Tari
- asocierea cu un producator
binecunoscut;
- originalitate (organizare seri
tematice, programe de fidelitate,
servicii conexe);
- calitatea produselor si a servirii;
- experienta responsabilului;
- marja de profit;
- locatia.

Oportunitati
- numar in continuare redus de
cofetarii;
- o iesire la cofetarie presupune
un cost mai mic decat o iesire la
restaurant;
- o mai mare deschidere a
consumatorilor romani catre
socializare in afara casei;
- gusturile consumatorilor au
evoluat, acestia apreciind acum o
prajitura si un serviciu de calitate;
- cresterea ponderii clientilor care
iau prajitura la pachet;
- scaderea chiriei pentru spatiile
comerciale;
- o mai mare usurinta de a gasi
un spatiu comercial comparativ cu
17

Puncte Slabe
- lipsa unui renume pe piata
cofetariilor din Romania;
- lipsa de experienta a actionarilor
- fonduri proprii initiale insuficiente

anii precedenti.
Amenintari
- o posibila scadere a consumului
ca frecventa si cantitate;
- conditii de creditare mai aspre;
- lichiditate redusa pe piata;
- cresterea costului cu materia
prima;
- devalorizarea monedei
nationale.

Politica de pret
Preturile practicate vor incadra cofetaria in categoria medie. In functie de
produs, cofetaria va practica un ados comercial de la 30% (bauturile) pana la
300% (prajituri, inghetata). Astfel, o prajitura va costa intre 5 si 9 lei, o
ciocolata calda intre 5 si 10 lei, bauturile non-alcoolice intre 5 si 15 lei,
inghetata intre 5 si 12 lei.
2. Planul operational
Graficul investitiei
Etapele operationale ce vor defini implementarea planului investitional sunt
cuprinse in urmatorul tabel:
ANUL I
Operatiuni
Proiecte, aprobari, avize
Amenajare spatiu
Incheiere contracte cu furnizori
Achizitie mobilier siaparate de bucatarie.
Transportul, montarea si probaaparatelor
Recrutare si angajare personal
Instruire si verificare personal
Achizitia unui stoc initial de materii prime
Inaugurarea cofetariei

1
X

2
X
X
X

X
X
X

X
X
X
X
X

Autorizatiile de functionare necesare pentru deschiderea cofetarieise obtin


de la Ministerul Alimentatiei Publice, Primarie, Sanepid si Pompieri.
Locatia - Un punct cheie in demararea acestei afaceri este gasirea locatiei
potrivite, care sa asigure vizibilitate si traficul necesar de clienti. Locatia
aleasa va ajuta sau va pune piedici dezvoltarii afacerii. In cazul unei cofetarii,
locatia, stilul si ambianta vor crea imaginea acesteia si vor selecta invariabil
clientela. Cofetaria va fi localizata intr-o zona populata a orasului Bucuresti,
avand un spatiu de 100 mp si o deschidere de minim 7 metri. Spatiul va fi
renovat si amenajat, astfel incat sa inspire o atmosfera primitoare. O atentie
speciala va fi acordata utilitatiilor, finisajelor superioare si elementelor de
decor si iluminat indirect, instalatie de climatizare, etc.
Cofetaria va cuprinde 15 de mese (separate in doua sau 3 saloane), un bar, 2
grupuri sanitare, un vestiar pentru salariati, un birou si o camera care va servi
drept depozit, o camera pentru prepararea produselor.

18

Aparatele necesare (pentru prepararea prajiturilor si a inghetatei) pot fi


achizitionate sau luate in comodat de la furnizorii de ingrediente. In al doilea
caz (cel pentru care se opteaza in cadrul acestei afaceri), managementul se
obliga sa achizitioneze produsele doar de la acel furnizor, care poate impune
un target lunar obligatoriu.
Avantajele de a lucra in parteneriat cu furnizori in loc de a achizitiona
produsele dintr-un hipermarket precum Metro / Carrefour :
economia de timp - furnizorul va aduce ingrediente / bauturi la intervale de
timp stabilite;
costuri reduse - aparatele sunt luate in custodie in mod gratuit, nu
achizitionate sau inchiriate, iar service-ul este gratuit; se primesc de
asemenea si toate materialele necesare servirii in mod gratuit (cesti, tave,
meniuri, pahare, servetele, etc.);
Personalul
Personalul cafenelei va fi format din: un responsabil de cofetarie, 3 chelneri, 3
cofetari si 2 persoane responsabile cu curatenia care vor lucra in ture. Acestia
vor fi in subordinea responsabilului de cofetarie, care va avea obligatoriu
experienta in conducerea unei cafenele. Seful de cofetarie va fi responsabil de
activitatea curenta a cofetariei, de relatia cu furnizorii si clientii parteneri, dar
va lucra si in mod direct cu managementul societatii pentru a stabili si
respecta metodele de promovare ale ofetariei si bonusurile de performanta
acordate salariatilor.
Chelnerii vor fi instruiti de catre responsabilul de cofetarie. Trainingul privind
comportamenul in relatia cu clientii va fi realizat de catre responsabilul de
cofetarie. Pe langa servirea clientilor, se doreste ca toti chelnerii sa prezinte
produsele intr-o maniera atragatoare pentru clienti, astfel incat sa genereze
vanzare incrucisata (ex. O sticla cu suc pe langa o prajitura). Clientii
nemultumiti vor avea la dispozitie atat o cutie de reclamatii (care va putea fi
deschisa doar de catre responsabilul de cofetarie), cat si un numar de telefon
mobil (de asemenea al responsabilului de cofetarie). Toate reclamatiile vor fi
solutionate de catre responsabilul de cofetarie, care va lua masuri pentru a
minimiza nemultumirea clientilor (schimbarea produsului, oferirea unor
produse din partea casei, etc.).
Protectia impotriva riscurilor
Managementul a hotarat incheierea unei polite de asigurare impotriva
incendiilor, precum si instalarea unui sistem de alarma si a unor camere de
supraveghere. Managementul doreste un control strict al costurilor si
asigurarea unui cash-flow stabil, astfel incat sa poata reactiona la evenimente
neprevazute care ar putea afecta activitatea firmei. Contractul de inchiriere
este realizat pe un an, cu clauza de reinnoire automata. Pe parcursul acestui
an, proprietarul nu poate mari chiria. S-a dorit stipularea acestei clauze in
contract, pentru ca o eventuala marire de chirie sa aiba loc incepand cu al
doilea an, cand cofetaria va avea un flux de clienti constant si o afacere mai
stabila. Incepand cu al doilea an, societatea doreste incheierea contractului de
inchiriere pe mai multi ani. Aparitia unor noi concurenti in zona cofetariei ar
putea diminua traficul de clienti. Managementul doreste sa se pregateasca
pentru aceasta posibilitate prin fidelizarea clientilor, prin programe speciale.
Managementul nu doreste o rotatie mare a personalului. Pe langa salariile fixe,
salariatii vor beneficia si de bonusuri in functie de performanta sau
evenimente speciale. Responsabilul de cafenea va crea programe de motivare
(implicarea tuturor salariatilor in activitatea firmei, responsabilizarea lor,
19

bonusarea lor). Responsabilul cofetariei va beneficia trimestrial de un bonus


format dintr-un procentaj din vanzarile realizate peste un anumit target.
3. Planul financiar
Cheltuieli cu investitia initiala
Amenajarile vor fi realizate de firma Construct SRL, conform devizului de
cheltuieli antecalculat cu ocazia intocmirii planului de afaceri. Astfel:
instalatia electrica : pentru iluminat si functionarea unor utilaje : 2000 EUR ;
instalatiile sanitare, care cuprind alimentarea cu apa calda, rece si
canalizarea pentru evacuarea apei menajere : 2000 EUR ;
instalatia de incalzire / racire : asigura confortul prin temperatura, umiditate
constantasi aer purificat : 2000 EUR;
instalatia pentru curentii slabi : telefon, calculator,camere supraveghere,
alarma, casa de marcat, sonorizare etc. : 2000 EUR ;
amenajari interioare : 7400 EUR
organizarea interioara a cafenelei :
o Spatii de depozitare 4 mp :
1 frigider pentru bauturi racoritoare asigurat gratis de catre furnizorul de
bauturi racoritoare;
frigider/congelator pentru inghetata asigurat gratis de furnizorul de
inghetata;
vitrina frigorifica pentru mancare si prajituri 500 EUR.
cuptor cu microunde: 100 EUR;
masina de facut gheata: 200 EUR;
mobilier tehnologic: mese de lucru, dulapuri, etajere: 2000 EUR.
o Vestiarul pentru salariati 3 mp: mobilier 300 EUR
o Spatii de primire si servire: 80 mp (40 35 de locuri):
mesele: 15 buc x 100 EUR/ buc = 1500 EUR
fotolii: 30 buc x 80 EUR / buc = 2880 EUR
canapea de colt (2 persoane): 2 buc x 400 EUR / buc =800 EUR
televizor (lcd): 2 buc * 450 EUR / buc = 900 EUR
decoratiuni interioare (vaze flori, plante de interior, tablouri, perdele,
decoratiuni, suporturi, etc.):1000 EUR
sistem video de supraveghere, monitorizare si inregistrare: 1.500 EUR
o Inventarul pentru servire (vesela):
farfurii desert: 40 * 2 EUR / buc = 80 EUR
tacamuri (set: furculite + cutite + lingurite): 40 x 4 EUR / set = 160 EUR
pahare pentru bauturi racoritoare, scrumiere, servetele, tavi, suporturi
pentru meniuri
o Camera pentru depozitare: rafturi 200 EUR
o Birou 4 mp
un calculator: 500 EUR
o imprimanta / copiator / fax / scaner: 300 EUR
un telefon: 100 EUR
diverse birotica (dosare, hartie, pixuri, etc.): 100 EUR
Total cheltuieli de investitii :

31.020 EUR

20

Cheltuieli lunare
Cheltuieli cu personalul
Pozitie

Numar

Sef cofetarie / Responsabil

Cofetar
Chelner
Personal de curatenie
Total

2
4
2
9

Salariul
individual net Lei
3000
1200
1000
700
10.800 (2.511
EUR)

Cheltuieli cu chiria
Chiria reprezinta in general costul lunar cel mai mare. Chiriile din Bucuresti nu
sunt tocmai ieftine.
S-a luat in calcul o chirie de 40 EUR / mp.
40 eur / mp * 100 mp = 4000 EUR / lunar
Cheltuieli cu utilitatile (medie / luna): 260 EUR
Cheltuielile cu aprovizionarea
Consumul dintr-o cafenea se imparte in medie astfel:

Ingrediente prajituri 40%;

Bauturi racoritoare 15%;

Inghetata 20%
Un client consuma in medie 2 - 3 produse.
Cheltuielile cu promovarea: 1% din vanzari = 160 eur / luna in primul an
Cifra de afaceri
Nota de plata pentru o persoana intr-o cafenea contine 2 sau 3 produse. Flux
de clienti: in primul an se estimeaza un flux de 100 de clienti zilnic, afacerea
urmand sa creasca cu 25% pe an si sa ajunga in al doilea an la 125 de clienti
zilnic, iar in al III-lea la 150 de clienti zilnic.
In primul an 100 de clienti zilnic 3000 de clienti lunar
Cifra de afaceri lunara in EUR (4.3 lei / eur) = 68.500 RON = 15.930 EUR lunar
in primul an = 191.160 EUR ANUAL
In al II-lea an crestere cu 25 % - 238.950 EUR ANUAL
In al III-lea an crestere cu 25% - 298.688 EUR ANUAL
Fond initial necesar
Total: 122,528.37 EUR
Investitia initiala in amenajare: 31.020 EUR
Salarii 6 luni: 15.070 EUR
Chiria 6 luni: 24.000 EUR
Utilitati 6 luni: 1.560 EUR
Aprovizionare 6 luni: 28.050 EUR
Promovare 6 luni: 960 EUR
21

Profit lunar
Cheltuieli lunare = 12.123 EUR
Aprovizionare: 4.675 EUR
Salarii: 2.511 EUR
Chiria: 4.000 EUR
Utilitati: 260 EUR
Promovare: 160 EUR
Amortizare: 517 EUR
Incasari lunare = aprox. 15.930 EUR
Profit lunar: 3.807 EUR
Investitia initiala de 31.020 EUR se amortizeaza in aproximativ 8 luni.
2. Intocmiti contul de profit si pierdere previzionat pe trei ani pentru crearea unei
intreprinderi
Rezolvare:
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
la data de . . . . . . . .
- EUR Denumirea indicatorilor
A
1 Cifra de afaceri neta
2 Alte venituri
3 Costul materiilor prime (aprovizionare)
4 Cheltuieli cu personalul (salarii)
5 Ajustari de valoare (amortizare)
6 Alte cheltuieli
Chirie
Utilitati
Cheltuieli de promovare
7 Impozite
PROFITUL SAU PIERDEREA NET(A) A
EXERCITIULUI FINANCIAR:
8 Profit (rd. 01 + 02 - 03 - 04 - 05 - 06 - 07)
Pierdere (rd. 03 + 04 + 05 + 06 + 07 01 - 02)

Nr.
rd.
B
01
02
03
04
05
06

07

An N

An N+1 An N+2

1
2
3
191.160 238.950 298.688
56.100 64.515 74.192
30.132 31.637 33.221
6.204
6.204
6.204
53.040 52.142 52.206
48.000 48.000 48.000
3.120
3.182
3.246
1.920
960
960
-

08
45.684

84.452 132.865

09

In vederea previzionarii veniturilor si cheltuielilor pe o perioada de 3 ani s-au


avut in vedere urmatoarele prezumtii:
- Cifra de afaceri: crestere 25%/an;
- Cheltuieli materii prime (aprovizionare): crestere 15%/an;
- Cheltuieli cu personalul (salarii): crestere 5%/an;
- Cheltuieli cu chiria: contract incheiat pe o perioada de 3 ani, fara
modificarea nivelului chiriei;
- Cheltuieli cu utilitatile: crestere 2%/an;
- Cheltuieli de promovare: 50% din valoarea cheltuielilor de promovare
inregistrate in primul an;
22

Cheltuieli cu amortizarea investitiei: perioada de amortizare considerata


este de 5 ani.

Nr.grupa : 3
Nr.categ : VIII
Tema :Analiza diagnostic a intreprinderii
Se dau urmatoarele elemente patrimoniale, preluate din Bilantul unei
intreprinderi comerciale:
BILANT
Sfarsitul anului
Constructii
145.000 RON
Mijloace de transport
20.000 RON
Amortizari cumulate
15.000 RON
Marfuri
125.000 RON
Clienti
90.000 RON
Casa
10.000 RON
Conturi la banci
25.000 RON
Capital social
100.000 RON
Rezerve
20.000 RON
Rezultat reportat
80.000 RON
Credite bancare pe termen lung
80.000 RON
Furnizori
90.000 RON
Creditori diversi
30.000 RON

Inceputul anului
100.000 RON
10.000 RON
10.000 RON
100.000 RON
75.000 RON
5.000 RON
20.000 RON
50.000 RON
10.000 RON
40.000 RON
100.000 RON
60.000 RON
40.000 RON

a) Calculati activele imobilizate nete si capitalurile permanente pentru


inceputul si sfarsitul anului.
b) Calculati FR0, FR1 si .FR si interpretati rezultatele obtinute.
c) Calculati activele circulante fara disponibil si datoriile ciclului de exploatare
pentru inceputul si sfarsitul anului.
d) Calculati NFR0, NFR1 si .NFR si interpretati rezultatele obtinute.
e) Calculati TN0, TN1 si .TN, verificati si interpretati rezultatele obtinute.
f) Stiind ca rezultatul reportat de la sfarsitul anului include doar profitul net al
exercitiului si ca intreprinderea nu calculeaza si nu reia la venituri ajustari
pentru deprecieri, determinati CAF.
g) Stiind ca s-au platit dividende in suma de 35.000 RON, elaborati tabloul de
finantare utilizari resurse.
23

h) Calculati capitalul propriu, capitalul permanent, datoriile la termen, datoriile


totale si pasivul total pentru sfarsitul anului.
i) Stiind ca rezultatul reportat de la sfarsitul anului include doar profitul net al
exercitiului, determinati rentabilitatea economica a capitalului propriu la
sfarsitul anului.
j) Stabiliti capacitatea de indatorare a intreprinderii la sfarsitul anului.
k) In conditiile in care intreprinderea are capacitate de indatorare,
intreprinderea doreste sa contracteze un credit bancar pe 3 ani in suma de
20.000 RON, cu o dobanda de 30%. Stabiliti si demonstrati daca respectivul
credit este rentabil sau nu.
l) Stiind ca in cursul exercitiului se achizitioneaza o constructie in valoare de
45.000 RON si o durata normala de functionare de 9 ani, elaborati tablourile
de amortizare in regim Softy crescator si descrescator.
Rezolvare:
a) Active imobilizate nete (AIN) = Constructii + Mijloace de transport
Amortizari cumulate
AIN inceputul anului = 100.000
AIN sfarsitul anului = 150.000
b) FR (fond de rulment) = cap. permanente (capitaluri proprii + datorii mai
mari de 1 an) active imobilizate
FR inceputul anului = (50.000 + 10.000 + 40.000 + 100.000) 100.000 =
100.000
FR sfarsitului anului = (100.000 + 20.000 + 80.000 + 80.000) 150.000 =
130.000
Valoarea FR este pozitiva de unde rezulta ca sursele permanente reusesc sa
finanteze integral alocarile permanente, ramanand si un surplus pentru
finantarea nevoilor ciclice. Activele imobilizate sunt integral finantate pe
seama capitalurilor proprii.
c) Activele circulante fara disponibil (ACFD) = marfuri + clienti
ACFD inceputul anului = 100.000 + 75.000 = 175.000
ACFD sfarsitul anului = 125.000 + 90.000 = 215.000
Datoriile ciclului de exploatare (DCE) = furnizori + creditori diversi
DCE inceputul anului = 60.000 + 40.000 = 100.000
DCE sfarsitul anului = 90.000 + 30.000 = 120.000
d) NFR (necesar de fond de rulment) = ACFD + DCE
NFR inceputul anului = 175.000 + 100.000 = 275.000
NFR sfarsitul anului = 215.000 + 120.000 = 335.000
NFR este pozitiv, societatea inregistreaza un excedent de nevoi temporare
(active circulante) fata de resursele temporare (datorii mai mici de un an).
e) TN (trezoreria neta) = FR NFR
TN inceputul anului = 100.000 275.000 = - 175.000
TN sfarsitul anului = 130.000 335.000 = - 205.000

24

Se observa ca trezoreria neta este negativa aceasta fiind determinata de


cresterea mai mare a necesarului de fond de rulment decat cea a fondului de
rulment.
O astfel de situatie evidentiaza un dezechilibru financiar intrucat nevoile
generate de ciclul de exploatare nu pot fi finantate integral din resursele
permanente, apelandu-se pentru aceasta la credite. In acest fel societatea
este dependenta de resursele financiare externe avand o autonomie financiara
limitata pe termen scurt.
f) CAF (capacitatea de autofinantare) = Venituri incasabile (corespunzatoare
unor incasari efective sau viitoare) - Cheltuielile platibile (corespunzatoare
unor plati efective sau viitoare)
h) Capitalul propriu la sf anului = Capital social + Rezerve + Rezultat reportat
= 100.000 + 20.000 + 80.000 = 200.000
Capitalul permanent la sf anului = Capital propriu + Credite bancare pe
termen lung = 200.000 + 80.000 = 280.000
Datoriile la termen la sf anului = Furnizori + Creditori diverse = 90.000 +
30.000 = 120.000
Datoriile totale la sf anului = Datorii la termen + Credite bancare pe termen
lung = 120.000 + 80.000 = 200.000
Pasivul total la sf anului = Capital propriu + Datorii totale = 200.000 +
200.000 = 400.000
i) Rentabilitatea economica a capitalului propriu la sf anului = Rezultatul net /
Capitalul propriu = 80.000 / 200.000 = 40%
O rentabilitate mare a capitalurilor proprii inseamna ca o investitie materiala
mica a actionarilor a fost transformata intr-un profit mare, iar asta este cel mai
important pentru o afacere: sa maximizeze rezultatele resimtite de actionari
ca urmare a investitiei pe care au facut-o.
j) Capacitatea de indatorare la sf anului = Datorii totale / Pasive totale =
200.000 / 400.000 = 50%
Nr.grupa : 4
Nr.categ : VI
Tema : Administrarea si lichidarea intreprinderii
1. Dupa epuizarea banilor in urma lichidarii firmei, mai ramin datorii neplatite.
Schitati un bilant al firmei in acest moment si finalizati lichidarea stiind ca
firma este a) SRL; b) SNC.
Rezolvare:
a) SRL
1. capital social 15.000
2. rezultatul reportat (pierdere reportata) 20.000
3. pierdere 5.000
4. furnizori 8.000
25

5. client 2.000
6. taxe si varsaminte asimilare 100
Inchidere
401 = 7588 8.000
6588 = 4111 2.000
447 = 7588
100
Inchidere conturi de venituri si cheltuieli
7588 = 121
8.100
121 = 6588 2.000
Impozit profit in urma lichidarii
(8.100 2.000) * 0.16 = 976
691 = 4411 976
121 = 691 976
4411 = 455 976
Bilant de lichidare
1012 C 15.000
117 D 20.000
121 C 4.024
455 C
976
Inchidere bilant lichidare
1012 = 456 15.000
121 = 456 4.024
455 = 456
976
456 = 117 20.000
b) In cazul SNC pentru datoriile ramase neachitate, si care nu s-au prescris, se
trag la raspundere asociatii acesteia prin bunurile lor personale.
Nr.grupa : 5
Nr.categ : IX
Tema :Consultanta fiscala acordata contribuabililor
1. O cladire valoare impozabila unitara 806 lei/mp-are un parter cu o suprafata
construita desfasurata de 100 mp, o mansarda locuibila cu o suprafata
construita desfasurata de 20 mp si o pivnita utilizata pentru a stoca diferite
materiale, cu o suprafata construita desfasurata de 10 mp. Determinati
impozitul pe cladiri.
Rezolvare:
Valoarea impozabila aferenta parterului = valoarea impozabila unitara *
suprafata construita desfasurata = 806 lei * 100mp = 80.600 lei
Valoarea impozabila aferenta mansardei = valoarea impozabila unitara *
suprafata construita desfasurata * 75% = 806 lei * 20mp * 75% = 12.090 lei

26

In cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la


subsol, demisol si/sau la mansarda, utilizate ca locuinta, valoarea impozabila
reprezinta 75% din suma care s-ar aplica cladirii.
Valoarea impozabila aferenta pivnitei = valoarea impozabila unitara *
suprafata construita desfasurata * 50% = 806 lei * 10mp * 50% = 4.030 lei
In cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la
subsol, la demisol si/sau la mansarda, utilizate in alte scopuri decat cel de
locuinta, valoarea impozabila reprezinta 50% din suma care s-ar aplica cladirii.
Valoarea impozabila totala a cladirii = 80.600 + 12.090 + 4.030 = 96.720 lei
Impozit pe cladire = Valoarea impozabila totala a cladirii * cota impozitului pe
cladiri stabilita prin hotarare a consiliului local
Art. 457. - Calculul impozitului pe cladirile rezidentiale aflate in proprietatea
persoanelor fizice
(1) Pentru cladirile rezidentiale si cladirile-anexa, aflate in proprietatea
persoanelor fizice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote
cuprinse intre 0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile a cladirii. Cota
impozitului pe cladiri se stabileste prin hotarare a consiliului local. La nivelul
municipiului Bucuresti, aceasta atributie revine Consiliului General al
Municipiului Bucuresti.
(2) Valoarea impozabila a cladirii, exprimata in lei, se determina prin
inmultirea suprafetei construite desfasurate a acesteia, exprimata in metri
patrati, cu valoarea impozabila corespunzatoare, exprimata in lei/m2, din
tabelul urmator:

Tipul cladirii

A. Cladire cu cadre din beton armat sau cu


pereti exteriori din caramida arsa sau din
orice alte materiale rezultate in urma unui
tratament termic si/sau chimic
B. Cladire cu peretii exteriori din lemn, din
piatra naturala, din caramida nearsa, din
valatuci sau din orice alte materiale
nesupuse unui tratament termic si/sau
chimic
C. Cladire-anexa cu cadre din beton armat
sau cu pereti exteriori din caramida arsa
sau din orice alte materiale rezultate in
urma unui tratament termic si/sau chimic
D. Cladire-anexa cu peretii exteriori din
lemn, din piatra naturala, din caramida
nearsa, din valatuci sau din orice alte

Valoarea impozabila
- lei/m2 Cu instalatii de
Fara instalatii
apa, canalizare,
de apa,
electrice si
canalizare,
incalzire (conditii
electrice sau
cumulative)
incalzire
1.000
600

300

200

200

175

125

75

27

materiale nesupuse unui tratament termic


si/sau chimic
E. In cazul contribuabilului care detine la
aceeasi adresa incaperi amplasate la
subsol, demisol si/sau la mansarda,
utilizate ca locuinta, in oricare dintre
tipurile de cladiri prevazute la lit. A-D
F. In cazul contribuabilului care detine la
aceeasi adresa incaperi amplasate la
subsol, la demisol si/sau la mansarda,
utilizate in alte scopuri decat cel de
locuinta, in oricare dintre tipurile de cladiri
prevazute la lit. A-D

75% din suma care 75% din suma


s-ar aplica cladirii care s-ar aplica
cladirii

50% din suma care 50% din suma


s-ar aplica cladirii care s-ar aplica
cladirii

(3) In cazul unei cladiri care are peretii exteriori din materiale diferite, pentru
stabilirea valorii impozabile a cladirii se identifica in tabelul prevazut la alin.
(2) valoarea impozabila corespunzatoare materialului cu ponderea cea mai
mare.
(4) Suprafata construita desfasurata a unei cladiri se determina prin
insumarea suprafetelor sectiunilor tuturor nivelurilor cladirii, inclusiv ale
balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol sau la mansarda, exceptand
suprafetele podurilor neutilizate ca locuinta, ale scarilor si teraselor
neacoperite.
(5) Daca dimensiunile exterioare ale unei cladiri nu pot fi efectiv masurate
pe conturul exterior, atunci suprafata construita desfasurata a cladirii se
determina prin inmultirea suprafetei utile a cladirii cu un coeficient de
transformare de 1,4.
(6) Valoarea impozabila a cladirii se ajusteaza in functie de rangul localitatii
si zona in care este amplasata cladirea, prin inmultirea valorii determinate
conform alin. (2)-(5) cu coeficientul de corectie corespunzator, prevazut in
tabelul urmator:
Zona in
cadrul
localitatii
A
B
C
D

Rangul localitatii
0
2,60
2,50
2,40
2,30

I
2,50
2,40
2,30
2,20

II
2,40
2,30
2,20
2,10

III
2,30
2,20
2,10
2,00

IV
1,10
1,05
1,00
0,95

V
1,05
1,00
0,95
0,90

(7) In cazul unui apartament amplasat intr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri
si 8 apartamente, coeficientul de corectie prevazut la alin. (6) se reduce cu
0,10.
(8) Valoarea impozabila a cladirii, determinata in urma aplicarii prevederilor
alin. (1)-(7), se reduce in functie de anul terminarii acesteia, dupa cum
urmeaza:
a) cu 50%, pentru cladirea care are o vechime de peste 100 de ani la data
de 1 ianuarie a anului fiscal de referinta;
b) cu 30%, pentru cladirea care are o vechime cuprinsa intre 50 de ani si
100 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinta;
28

c) cu 10%, pentru cladirea care are o vechime cuprinsa intre 30 de ani si 50


de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinta.
(9) In cazul cladirii la care au fost executate lucrari de renovare majora, din
punct de vedere fiscal, anul terminarii se actualizeaza, astfel ca acesta se
considera ca fiind cel in care a fost efectuata receptia la terminarea lucrarilor.
Renovarea majora reprezinta actiunea complexa care cuprinde obligatoriu
lucrari de interventie la structura de rezistenta a cladirii, pentru asigurarea
cerintei fundamentale de rezistenta mecanica si stabilitate, prin actiuni de
reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, precum si,
dupa caz, alte lucrari de interventie pentru mentinerea, pe intreaga durata de
exploatare a cladirii, a celorlalte cerinte fundamentale aplicabile constructiilor,
conform legii, vizand, in principal, cresterea performantei energetice si a
calitatii arhitectural-ambientale si functionale a cladirii. Anul terminarii se
actualizeaza in conditiile in care, la terminarea lucrarilor de renovare majora,
valoarea cladirii creste cu cel putin 50% fata de valoarea acesteia la data
inceperii executarii lucrarilor.
Art. 458. - Calculul impozitului pe cladirile nerezidentiale aflate in proprietatea
persoanelor fizice
(1) Pentru cladirile nerezidentiale aflate in proprietatea persoanelor fizice,
impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote cuprinse intre 0,21,3% asupra valorii care poate fi:
a) valoarea rezultata dintr-un raport de evaluare intocmit de un evaluator
autorizat in ultimii 5 ani anteriori anului de referinta, depus la organul fiscal
local pana la primul termen de plata din anul de referinta;
b) valoarea finala a lucrarilor de constructii, in cazul cladirilor noi, construite
in ultimii 5 ani anteriori anului de referinta;
c) valoarea cladirilor care rezulta din actul prin care se transfera dreptul de
proprietate, in cazul cladirilor dobandite in ultimii 5 ani anteriori anului de
referinta.
(2) Cota impozitului pe cladiri se stabileste prin hotarare a consiliului local.
La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta atributie revine Consiliului General al
Municipiului Bucuresti.
(3) Pentru cladirile nerezidentiale aflate in proprietatea persoanelor fizice,
utilizate pentru activitati din domeniul agricol, impozitul pe cladiri se
calculeaza prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a cladirii.
(4) In cazul in care valoarea cladirii nu poate fi calculata conform
prevederilor alin. (1), impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de 2% asupra
valorii impozabile determinate conform art. 457.

Art. 459. - Calculul impozitului pe cladirile cu destinatie mixta aflate in


proprietatea persoanelor fizice
(1) In cazul cladirilor cu destinatie mixta aflate in proprietatea persoanelor
fizice, impozitul se calculeaza prin insumarea impozitului calculat pentru
suprafata folosita in scop rezidential conform art. 457 cu impozitul determinat
pentru suprafata folosita in scop nerezidential, conform art. 458.
(2) In cazul in care la adresa cladirii este inregistrat un domiciliu fiscal la
care nu se desfasoara nicio activitate economica, impozitul se calculeaza
conform art. 457.
(3) Daca suprafetele folosite in scop rezidential si cele folosite in scop
nerezidential nu pot fi evidentiate distinct, se aplica urmatoarele reguli:
29

a) in cazul in care la adresa cladirii este inregistrat un domiciliu fiscal la care


nu se desfasoara nicio activitate economica, impozitul se calculeaza conform
art. 457;
b) in cazul in care la adresa cladirii este inregistrat un domiciliu fiscal la care
se desfasoara activitatea economica, iar cheltuielile cu utilitatile sunt
inregistrate in sarcina persoanei care desfasoara activitatea economica,
impozitul pe cladiri se calculeaza conform prevederilor art. 458.
2. Prezentati modul de calcul a impozitului pe cladiri in cazul cladirilor detinute in
proprietate de persoanele juridice.
Rezolvare:
In baza prevederilor Legii 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si
completarile ulterioare, impozitul pe cladiri in cazul cladirilor detinute in
proprietate de persoanele juridice se determina astfel:
Art. 460. - Calculul impozitului/taxei pe cladirile detinute de persoanele
juridice
(1) Pentru cladirile rezidentiale aflate in proprietatea sau detinute de
persoanele juridice, impozitul/taxa pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei
cote cuprinse intre 0,08%-0,2% asupra valorii impozabile a cladirii.
(2) Pentru cladirile nerezidentiale aflate in proprietatea sau detinute de
persoanele juridice, impozitul/taxa pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei
cote cuprinse intre 0,2%-1,3%, inclusiv, asupra valorii impozabile a cladirii.
(3) Pentru cladirile nerezidentiale aflate in proprietatea sau detinute de
persoanele juridice, utilizate pentru activitati din domeniul agricol,
impozitul/taxa pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra
valorii impozabile a cladirii.
(4) In cazul cladirilor cu destinatie mixta aflate in proprietatea persoanelor
juridice, impozitul se determina prin insumarea impozitului calculat pentru
suprafata folosita in scop rezidential conform alin. (1), cu impozitul calculat
pentru suprafata folosita in scop nerezidential, conform alin. (2) sau (3).
(5) Pentru stabilirea impozitului/taxei pe cladiri, valoarea impozabila a
cladirilor aflate in proprietatea persoanelor juridice este valoarea de la 31
decembrie a anului anterior celui pentru care se datoreaza impozitul/taxa si
poate fi:
a) ultima valoare impozabila inregistrata in evidentele organului fiscal;
b) valoarea rezultata dintr-un raport de evaluare intocmit de un evaluator
autorizat in conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate in
vigoare la data evaluarii;
c) valoarea finala a lucrarilor de constructii, in cazul cladirilor noi, construite
in cursul anului fiscal anterior;
d) valoarea cladirilor care rezulta din actul prin care se transfera dreptul de
proprietate, in cazul cladirilor dobandite in cursul anului fiscal anterior;
e) in cazul cladirilor care sunt finantate in baza unui contract de leasing
financiar, valoarea rezultata dintr-un raport de evaluare intocmit de un
evaluator autorizat in conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor
aflate in vigoare la data evaluarii;
f) in cazul cladirilor pentru care se datoreaza taxa pe cladiri, valoarea
inscrisa in contabilitatea proprietarului cladirii si comunicata concesionarului,
locatarului, titularului dreptului de administrare sau de folosinta, dupa caz.
(6) Valoarea impozabila a cladirii se actualizeaza o data la 3 ani pe baza unui
raport de evaluare a cladirii intocmit de un evaluator autorizat in conformitate
30

cu standardele de evaluare a bunurilor aflate in vigoare la data evaluarii,


depus la organul fiscal local pana la primul termen de plata din anul de
referinta.
(7) Prevederile alin. (6) nu se aplica in cazul cladirilor care apartin
persoanelor fata de care a fost pronuntata o hotarare definitiva de declansare
a procedurii falimentului.
(8) In cazul in care proprietarul cladirii nu a actualizat valoarea impozabila a
cladirii in ultimii 3 ani anteriori anului de referinta, cota impozitului/taxei pe
cladiri este 5%.
(9) In cazul in care proprietarul cladirii pentru care se datoreaza taxa pe
cladiri nu a actualizat valoarea impozabila in ultimii 3 ani anteriori anului de
referinta, diferenta de taxa fata de cea stabilita conform alin. (1) sau (2), dupa
caz, va fi datorata de proprietarul cladirii.
(10) Cota impozitului/taxei pe cladiri prevazuta la alin. (1) si (2) se stabileste
prin hotarare a consiliului local. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta
atributie revine Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
3. Prezentati modul de calcul a impozitului pe cladiri in cazul cladirilor detinute in
proprietate de persoanele fizice la adresa careia este inregistrat un domiciliu
fiscal.
Rezolvare:
Conform art. 459 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal cu modificarile si
completarile ulterioare, in cazul in care la adresa cladirii este inregistrat un
domiciliu fiscal la care nu se desfasoara nicio activitate economica, impozitul
se calculeaza conform art. 457 - Calculul impozitului pe cladirile rezidentiale
aflate in proprietatea persoanelor fizice.
4. Prezentati modul de calcul al impozitului pe teren aflat in proprietatea unei
persoane fizice amplasat in intravilanul localitatii avand destinatia de teren cu
constructii cu o suprafata de 2000 mp.
Rezolvare:
In baza prevederilor Legii 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si
completarile ulterioare, impozitul pe teren se determina astfel:
Art. 465. - Calculul impozitului/taxei pe teren
(1) Impozitul/Taxa pe teren se stabileste luand in calcul suprafata terenului,
rangul localitatii in care este amplasat terenul, zona si categoria de folosinta a
terenului, conform incadrarii facute de consiliul local.
(2) In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul
agricol la categoria de folosinta terenuri cu constructii, precum si
terenul inregistrat in registrul agricol la alta categorie de folosinta decat cea
de terenuri cu constructii in suprafata de pana la 400 m 2, inclusiv,
impozitul/taxa pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei
terenului, exprimata in hectare, cu suma corespunzatoare prevazuta
in urmatorul tabel:

31

Zona in cadrul
localitatii
A
B
C
D

Nivelurile impozitului/taxei, pe ranguri de


0
I
II
III
828268786042523620706
17194
15106
13090
687851994215355817194
12998
10538
8894
519935582668169012998
8894
6670
4226
355816901410984-2439
8894
4226
3526

localitati - lei/ha
IV
V
7115691788
1422
5694271422
1068
427284-710
1068
278142-356
696

(21) In cazul unui contribuabil care detine mai multe terenuri situate in
intravilanul aceleiasi unitati/subdiviziuni administrativ- teritoriale, suprafata de
400 m2 prevazuta la alin. (2) se calculeaza o singura data, prin insumarea
suprafetelor terenurilor, in ordine descrescatoare.
(3) In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la
alta categorie de folosinta decat cea de terenuri cu constructii, pentru
suprafata care depaseste 400 m2, impozitul/taxa pe teren se stabileste prin
inmultirea
suprafetei
terenului,
exprimata
in
hectare,
cu
suma
corespunzatoare prevazuta la alin. (4), iar acest rezultat se inmulteste cu
coeficientul de corectie corespunzator prevazut la alin. (5).
(4) Pentru stabilirea impozitului/taxei pe teren, potrivit alin. (3), se folosesc
sumele din tabelul urmator, exprimate in lei pe hectar:
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6

Zona Categoria de folosinta

Teren arabil
Pasune
Faneata
Vie
Livada
Padure sau alt teren cu
vegetatie forestiera
7 Teren cu ape
8 Drumuri si cai ferate
9 Teren neproductiv

28
21
21
46
53
28

21
19
19
35
46
21

19
15
15
28
35
19

15
13
13
19
28
15

15
0
0

13
0
0

8
0
0

0
0
0

(5) Suma stabilita conform alin. (4) se inmulteste cu coeficientul de corectie


corespunzator prevazut in urmatorul tabel:
Rangul
localitatii
0
I
II
III
IV
V

Coeficientul de
corectie
8,00
5,00
4,00
3,00
1,10
1,00
32

Pentru determinarea impozitului pe teren aflat in proprietatea unei persoane


fizice amplasat in intravilanul localitatii avand destinatia de teren cu
constructii cu o suprafata de 2000 mp se aplica prevederile art 465 alineat (2)
de mai sus.

33