Sunteți pe pagina 1din 18

Sistemul de racire al motorului

Cuplul generat de un motor termic este rezultatul transformrii, prin ardere, a energiei chimice
n energie mecanic. Doar o parte a cldurii rezultate n urma arderii combustibilului este
transformat n lucru mecanic. Un procent semnificat al cldurii este absorbit de piesele
mecanice ale motorului. Din acest motiv, pentru ca temperatura maxim a organelor motorului s
fie inut sub o valoare critic (aprox. 95 C), este necesar rcirea forat a acestora.

Foto: Circuit de rcire cu lichid a motorului


Temperatura optim (nominal) de funcionare a motorului se situeaz ntr-o plaj foarte
strns, de aproximativ 85 90 C. n jurul acestor temperaturi funcionarea motorului este
optim, consumul de combustibil i performanele dinamice fiind nominale.
Sistemul de rcire al motorului trebuie s asigure atingerea ntr-un timp ct mai scurt a
temperaturii nominale de funcionare, precum i meninerea acestei valori n timpul funcionrii
motorului.

Motoarele termice moderne utilizeaz instalaii de rcire cu lichid datorit avantajelor


acestora, comparativ cu motoarele rcite cu aer:

rcire uniform a motorului

nclzirea accelerat a motorului la pornire

puteri litrice superioare (5 10 %)

solicitri termice mai reduse ale pieselor

Sistemul de rcire cu lichid al motorului realizeaz dou funcii majore: transportul cldurii
de la piesele solicitate termic i disiparea cldurii n atmosfer.
Transportul cldurii se realizeaz prin intermediul lichidului de rcire, cu ajutorul pompei de
ap, conductelor i canalelor de curgere i a termostatului. Disiparea cldurii este realizat de
radiator, asistat de ventilatorul electric.

Foto: Componentele sistemului de rcire cu lichid a motorului


1. radiator rcire motor

2. pomp de ap
3. ventilator
4. termostat
5. radiator nclzire habitaclu
6. supap
7. motor termic
8. flux de aer
La pornirea motorului pompa de ap (2) pune n micare lichidul de rcire care circula n
circuitul format ntre blocul motor (7) i radiatorul de nclzire a habitaclului (5). Dup ce
motorul a atins temperatura nominal de funcionare (85 90 C), termostatul (4) se deschide i
permite lichidului s treac prin radiatorul (1) unde se disip cldura. Fluxul de aer (8) ce trece
prin radiator poate fi natural, datorit micrii automobilului, sau forat, cu ajutorul ventilatorului
acionat electric (3). Temperatura lichidului de rcire scade n radiator datorit schimbului de
cldur cu mediul. Dup rcire, lichidul este reintrodus n motor, cu ajutorul pompei de ap.

Foto: Termostat sistem de rcire motor


Termostatul este o supap cu aciune dubl, care deschide i nchide circulaia lichidului de
rcire prin radiator. n poziia nchis, cnd motorul este rece, circulaia lichidului se face prin
blocul motor i radiatorul de nclzire al habitaclului.

Foto: Componente termostat motor termic


1 - supap (ctre radiator)
2 - cilindru cu cear
3 - supap recirculare (retur n pomp)
4 - arc elicoidal
5 - suprafa de etanare
Cnd temperatura lichidului de rcire (motorului) ajunge la 85 C termostatul ncepe s se
deschid permind lichidului de rcire s circule prin radiator. Deschiderea complet a
termostatului se realizeaz la aproximativ 92 C. n acest caz tot lichidul de rcire trece prin
radiator. Poziia termostatului se stabilizeaz la temperaturi de 85 90 C, unde rmne parial
deschis, doar o parte a lichidului de rcire fiind trecut prin radiator. n acest mod se asigur
meninerea temperaturii motorului n zona optim de funcionare.

Termostat nchis

Termostat complet deschis

Foto: Modul de funcionare al termostatului


A racord de recirculare (ctre pomp)
B racord de la motor
C racord ctre radiator
Termostatul este o supap mecanic controlat n funcie de temperatur. n interiorul
cilindrului (2) se afl o substan pe baz de cear. Odat cu creterea temperaturii lichidului de
rcire ceara se topete, i mrete volumul i apas pe un piston, de care sunt ataate cele dou
supape (de recirculare i ctre radiator). Dac temperatura lichidului scade, ceara se solidific,
volumul se reduce i arcul elicoidal (4) aduce cele dou supape n poziia iniial.

Foto: Termostat defect (corodat)


Termostatul este parcurs tot timpul de lichidul de rcire al motorului. Datorit acestui fapt,
dup o funcionare ndelungat combinat cu utilizarea unui lichid de rcire degradat, termostatul
se poate coroda i se poate bloca. n funcie de poziia n care s-a blocat termostatul, simptomele
motorului sunt diferite:
Defect al

Efect asupra funcionrii sistemului de Simptome percepute de

termostatului

rcire
lichidul de rcire va trece tot timpul prin

termostat blocat
deschis
termostat blocat
nchis

radiator, indiferent de temperatura

conductorul auto
motorul se va nclzi mai greu,

consumul de combustibil va crete


lichidului de rcire
lichidul de rcire nu va trece niciodat prin motorul se va supranclzi,
radiator, indiferent de temperatura

martorul de temperatur motor se

lichidului de rcire

va aprinde

n cazul n care termostatul se blocheaz pe poziia nchis, motorul poate suferi defecte majore
i ireversibile. Creterea peste limit a temperaturii poate conduce la topirea unor componente, la
reducere capacitii de lubrifiere a uleiului i la fierberea lichidului de rcire.

Foto: Martor luminos din bordul automobilului pentru supranclzirea motorului


Din aceste motive automobilele sunt echipate cu martori luminoi care avertizeaz
conductorul auto n cazul n care temperatura motorului trece peste a anumit valoare maxim
(95 100 C).
Verificarea strii de funcionare a unui termostat se face relativ simplu. Dup ce se
demonteaz, termostatul se introduce n ap la temperatura ambiant (aprox. 25 C). La acest
temperatur termostatul trebuie s fie complet nchis. Apoi se nclzete apa pn atinge
temperatura de 95 98 C. Termostatul introdus n apa nclzit trebuie s se deschid complet
ntr-un timp relativ scurt. n caz contrar, termostatul este defect i trebuie nlocuit.
Radiatorul este componenta sistemului de rcire care permite scderea temperaturii lichidului
de rcire prin disiparea cldurii ctre mediul exterior. Radiatorul este prevzut cu o serie de
lamele profilate sudate ntre ele. Aceste lamele preiau cldura din lichidul de rcire i au rolul de
a extinde suprafaa de contact cu aerul pentru o disipare mai eficient a cldurii.

Foto: Radiator motor Mercedes-Benz clasa A


Surasa: Behr
Radiatoarele moderne sunt prevzut cu un racord de intrare (n partea superioar), un racord
de ieire (n partea inferioar) i un orificiu pentru eliminarea lichidului de rcire. Este important
ca suprafaa radiatorului s nu prezinte deformaii majore, n caz contrar eficiena acestuia va fi
mai redus datorit unei suprafee de contact cu aerul mai mic.

Foto: Radiator motor plus radiator aer comprimat (intercooler) Mercedes-Benz clasa E
Surasa: Behr
n vecintatea radiatorului de rcire a motorului, n funcie de automobil mai sunt amplasate:
radiatorul de rcire a aerului comprimat (intercooler), radiator de rcire a uleiului motorului,
radiator de rcire a uleiului transmisiei automate, condensatorul instalaiei de aer condiionat.
Pompa de ap are rolul de a recircula lichidul de rcire n instalaiei pentru a face permite
transportul continuu al clduri de la motor la radiator.

Foto: Pomp de ap mecanic


Pompa de ap are construcie foarte simpl fiind constituit dintr-o carcas, un rotor cu palete
i o rol de antrenare. Acionare pompei de ap se face direct de la arborele cotit prin antrenarea
cu o curea dinat sau trapezoidal.
n cazul pompelor de ap antrenate de motorul termic, debitul lichidului de rcire depinde de
turaia motorului. La turaii sczute ale motorului i sarcini ridicate, debitul unei pompe
mecanice poate fi insuficient pentru a permite rcirea eficient a motorului. Din acest motiv
motoarele cu performane dinamice ridicate pot fi echipate cu pompe de ap acionate de
motoare electrice.

Foto: Pomp de ap electric


Sursa: Pierburg
Acionarea electric a pompei de ap confer flexibilitate n ceea ce privete regimul termic al
motorului, debitul lichidului de rcire fiind independent de turaia motorului termic.
Combinarea controlului electronic al pompei de ap, acionat de ctre calculatorul de injecie,
cu un management termic avansat al motorului, poate conduce la scderea consumului de
combustibil cu aproximativ 3% i mbuntirea confortului pasagerilor printr-o mai bun
gestiune a sistemului de nclzire.
Vasul de expansiune al sistemului de rcire are rolul de a compensa variaiile de volum ale
lichidului de rcire datorit variaiei temperaturii. Vasul de expansiune se monteaz mai sus dect
radiatorul pentru a permite returul lichidului din vas n instalaia de rcire. Prin vasul de
expansiune lichidul de rcire circul continuu i se transport vaporii de ap i eventualele bule
de aer.

Foto: Vas de expansiune sistem de rcire motor termic


Volumul de lichid din vasul de expansiune trebuie s fie ntre limitele specificate de
constructor. Dac nivelul de lichid este insuficient, n circuit poate ptrunde aerul, eficiena
rcirii motorului fiind afectat. De asemenea, dac nivelul de lichid este peste limita maxim (la
temperatura ambiant, 25 C), cnd temperatura lichidului ajunge la o valoare ridicat, volumul
poate crete peste limita admis ceea ce conduce la creterea peste limit a presiunii i chiar la
scpri de lichid de rcire.
Lichidul de rcire este un amestec de ap distilat i lichid antigel. Lichidul de rcire este
agentul de transport al cldurii generate de motor. Antigelul are rol multiplu n ceea ce privete
sistemul de rcire al motorului:
previne nghearea lichidului de rcire la temperaturi sczute (min. -35 C)

asigur lubrifierea pompei de ap

are caracter antispumant i previne depunerile pe suprafeele n contact cu lichidul de


rcire

confer protecie anticoroziv fa de metale i este neutru fa de componentele din


plastic sau cauciuc

Starea lichidului de rcire este deosebit de important pentru buna funcionare a sistemului.
Nivelul lichidului de rcire trebuie verificat periodic pentru a evita funcionarea motorului mai
ales cu nivel insuficient. Dup perioade lungi de utilizare lichidul de rcire se degradeaz i-i
pierde proprietile. Din acest motiv se recomand nlocuirea regulat a lichidului de rcire.

FUNCTIONAREA INSTALATIEI DE RACIRE CU LICHID


Instalatia de racire a motorului de autoturism cu lichid cu circulatie fortata si presurizata
permite ridicarea temperaturii de fierbere la circa 110 0C.
In instalatia de racire, circuitul lichidului este urmatorul: lichidul din jurul camasilor de
racire din blocul motor se ridica in camasile de racire din chiuloasa avacuand caldura, apoi prin
termostatul este dirijat fie spre motor de catre pompa de apa, cand temperatura este sub 70 grade
celsius, fie spre radiatorul prin racordul cand temperatura trece de 70 grade celsius, pentru racire
de catre ventilatorul montat pe axul pompei de apa sau actionat electric si comandat de
termocupla ori pompa aspira lichidul din radiator prin racordul si-l recircula prin camasile de
racire din blocul motor.
Variatia de volum a lichidului de racire datorata diferentelor de temperatura este preloata de
vasul de expansiune busonul cu supapa dubla asigura mentinerea unei presiuni constante.
Verificarea functionarii normale a instalatiei de racire se face prin bec de control la bord
(rosu), care se stinge la temperatura optima, fie prin termometru, sesizata de traductorul 12
montat la chiulasa motorului
INSTALATIA DE RACIRE A MOTORULUI DE AUTOCAMION
este o instalatie de racire cu lichid si circulatie fortata si presurizata,avand urmatoarele
circuite de racire:
- circuitul principalpentru racirea uleiului, blocului motor si chiulasei;
- circuitul de completare compensare a lichidului de racire din din circuitul principal;
- circuitul secundar de racire a apei prin incalzirea cabinei.

CIRCUITUL PRINCIPAL
Circulatia fortata a apei este realizata de catre pompa de apa, antrenata de arborele cotit al
motorului, prin intermediul unei curele trapezoidale, pompa de apa aspira apa racita din bazinul
inferior al raditorului, printr-o conducta, o refuleaza in racitor, racind uleiul si o introduce prin
rampa de distributie a apei, intre camasile de cilindri. Preluind caldura inmagazinata de cilindri,
apa este impinsa in chiulasa, de unde preia caldura calotelor camerelor de ardere a injectoarelor
si a ghidurilor de supapa si in stare fierbinte, iese din chiulasa prin conducta termostatului si
ajunge in bazinul superior al radiatorului. Apoi, este impinsa prin spatiile inguste ale fagurelui
radiatorului, unde este racita de curentul de aer provocat de ventilator. Apa rece se aduna in
bazinul inferior, de unde este absorbita iarasi de pompa de apa.
La pornirea motorului rece, radiatorul poate fi scurtcircuitat cu ajutorul termostatului,
pana cand apa din motor ajunge la temperatura de 78 0C; se deschide complet cand apa atinge
910C, iar in perioada de timp limitata de cresterea temperaturii de la 78 0C-la 910C, apa de
racire este impinsa atat catre racitorul de ulei cat si spre radiator.
CIRCUITUL DE DRENAJ SI COMPENSARE
Este asezat deasupra motorului si cuprinde rezervorul de completare condensare cu
doua conducte, una de legatura cu bazinul inferior si alta de legatura cu pompa de apa
siindeplineste urmatoarele functii:
- colecteaza aburul din circuitul de apa, deoarece bulele de abur pot provoca
supraincalziri locale ale blocului carter si chiulaselor,supra incalziri care in final pot provoca
fisurarea acestor piese;
- compenseaza lipsa de lichid in cazul inclinarii motorului;
- fiind asezat deasupra radiatorului nu permite ca presiunea apei in coloana de aspiratie sa
scada sub valoarea limita la care se pot produce vapori.
CIRCUITUL SECUNDAR
Se realizeaza astfel: apa fierbinte este impinsa in radiator pentru incalzirea cabinei si
dupa cedarea caldurii aerului, este impinsa la pompa de apa.
Scoaterea din circuit a intregii instalatii de incalzire a cabinei se face cu ajutorul unui
intrerupator, iar reglarea incalzirii cabinei se face prin manevrarea ventilului de incalzire.

INTRETINEREA INSTALATIEI DE RACIRE


Intretinerea acestei instalatii cuprinde operatii de control,verificare, ungere, reglare si curatire,
dupa cum urmeaza:

verificarea etansietatii organelor component ale instalatiei;

controlul nivelului lichidului din radiator (vasul de expansiune) zilnic, care se

completeaza cu apa curata sau lichid antigel , in timp ce motorul functioneaza;

ungerea rulmentilor pompei de apa (daca nu sunt capsulati),cu unsoare consistent , la

fiecare 10.000 km;

verificarea intinderii curelei de ventilator , la 10.000-15.000 km ,care nu trebuie sa faca

o sageata mai mare de 15-20 mm la o apasare cu o forta de 30-40 N la mijlocul dinstantei


dintre cele doua fulii. In caz ca e mai mare se regleaza prin modificarea pozitiei generatorului
de curent, dupa slabirea piulitelor de fixare;dupa reglare,se strang din nou piulitele.O intindere
insuficienta a curelei duce la racirea insuficienta, iar o curea prea intinsa duce la uzarea
rulmentilor pompei de apa si a generatorului de curent (alternator).

spalarea cu jet de apa a radiatorului prin indepartarea impuritatilor, la 10.000 km;

spalarea racitoului cu jet de apa la 60.000 km sau anual;

controlul punctului de congelare a lichidului de racire cu ajutorul termodensimetrului

anual;

inlocuirea lichidului antigel, o data la doi ani, folosind palnia speciala si sistemul de

aerisire a instalatiei;

inlocuirea termostatului , la 60.000 km;

curatirea depunerilor de piatra din instalatie , care reduce capacitatea de racire;

piatra se depune sub forma de crusta calcaroasa pe peretii organeleor, provenita din saruri

in urma evaporarii apei, mai ales cand se fac completari ale nivelului cu apa dura.
Dizolvarea pietrei depuse se face pe cale chimica cu solutii acide ,pentru blocurile de aluminiu
sau bazice, pentru cele din fonta.
Se utilizeaza cel mai adesea solutia bazica formata din:10% carbonat de sodiu (soda de rufe), 5%
petrol lampant si restul apa.

Solutia acida cea mai folosita este compusa din 10% acid clorhidric si restul apa. In functie de
blocul motor, se umple instalatia cu una din aceste solutii,punandu-se motorul in functiune circa
10 min se opreste si se lasa 8-10 h;se pune din nou motorul in functiune circa 5 min si apoi se
goleste instalatia;urmeaza o spalarecu apa curate,cu motorul in functiune 3-5 min dupa care se
goleste si se umple cu apa curate,pentru o functionare normala a motorului.
Pentru evitarea depunerilor de piatra a carei curatire necesita o operatie complicata se
recomanda utilizarea si completarea nivelului de apa evaporate ,cu apa care are duritatea
scazuta sau utilizind metode de reducere cu permutit(nisip fin care contine sodiu):acesta intra
in reactie cu sarurile de calciu si magneziu pe care le dizolva.
DEFECTIUNI ALE INSTALATIEI DE RACIRE
In general, defectiunile instalatiei de racire duc la supraincalzirea sau la incalzirea insuficienta
a motorului.
Supraincalzirea are drept cauze: pierdere de apa , slabirea sau ruperea curelei de ventilator ,
termostatul defect sau blocat , functionarea necorespunzatoare a pompei de apa sau a
ventilatorului , infundarea sau spargerea radiatorului , depunerii de piatra.
Pierderea de apa in exterior pot avea loc pe la racorduri, radiator, pompa de apa, busoane, care
se observa prin scurgeri in timp cat motorul nu este in functiune. Pierderile interioare au loc
datorita spargerii garniturii de chiulasa sau inelelor de cauciuc de la cilindri

deformarii

suprafetelor de etansare dintre bloc si chiuloasa, strangerii insuficiente a suruburilor de chiulasa.


Se constata prin formarea de bule de aer in bazinul superior al radiatorului la turatie ridicata
sau a picaturilor de apa galbui de pe tija de ulei .
Remedierea consta in strangerea colierelor , inlocuirea racordurilor defecte , inlocuirea
garniturii de chiulasa sau inelelor cilindrilor , strangerea suruburilor de chiulasa in ordinea
indicata (de la mijloc spre exterior),rectificarea suprafetelor de imbinare a chiulasei sau a
blocului motor.-cureaua insuficient stransa se remediaza prin slabirea piulitelor generatorului si
modificarea pozitiei , pana la intinderea corecta;apoi se strang piulitele;daca este rupta , cureaua
se inlocuieste
Termostatul este defect sau blocat se datoreste deteriorarii burdufului sau capsulei, scurgerii
lichidului sau pastei din interior, ceea ce poate bloca supapa prin pozitia inchisa.

Constatarea se face prin controlul radiatorului, care daca este rece in timp ce carcasa
termostatului si motorul sunt incinse, iar la accelerarea motorului nu se observa nici o induire a
apei in radiator.
Remedierea se realizeaza prin inlocuirea termostatului
Functionarea necorespunzatoare a pompei de apa se datoreste ruperii penei de fixare a rotorului
sau depresarii ei de pe arbore , iar uneori din cauza inghetarii apei , ruperii paletelor
rotorului.Defectiunea se depisteaza prin observarea unei unduiri slabe in bazinul superior al
radiatorului , la accelerarea motorului .
Remedierea se executa prin inlocuirea penei rupte sau asigurarea unei presari
corespunzatoare;in cazul ruperii paletelor turbine, se inlocuieste complet rotorul pompei.
La ventilator se pot deforma sau rupe paletele. Daca paletele ventilatorului sunt deformate se
indreapta , iar cand sunt rupte se inlocuieste ventilatorul.
Infundarea radiatorului se datoreste impuritatilor sau ruginei .Se remediaza prin desfundare
chimica sau mecanica cu ajutorul unor tije prin deplasare longitudinal in interiorul tevilor ,apoi
se sulfa cu aer comprimat.
Depunerile de piatra se curate cu solutii acide sau bazice .
Incalzirea insuficienta a motorului este cauzata de blocarea supapei termostatului in pozitie
deschisa , cand apa trece spre radiator nepermitand incalzirea rapida a motorului.Remedierea
consta in inlocuirea tremostatului.
Defectarea indicatorului de temperatura (bec rosu de control sau termometru) presupune
controlarea traductorului sau indicatorului de la bord, aparatul defect se inlocuieste, la fel si
pentru instalatia de semnalizare a avariilor.
REPARAREA INSTALATIEI DE RACIRE
Cele mai importante defectiuni au loc la pompa de apa, ventilator, radiator si termostat , dupa
cum urmeaza:
Pompa de apa se demonteaza de pe motor, desfacand colierele, racordurile si cureaua
ventilatorului se dezamsambleaza, apoi se constata defectele si se repara in deosebi corpul si
arboreal; fisurile sau rupturile se repara prin sudura si ajustare sau prin lipire cu rasini epoxidice.
Dupa reparare, se face proba hidraulica la 3-4 bar.
-

suprafata deformata se reconditioneaza prin rectificare plana, admintandu-se o abatere de

0,05 mm;

filetele uzate, inclusive cel pentru gresor, se refac prin incarcarea cu sudura, gaurire si

refiletare la cota nominal, sau se refileteaza la cata majorata;


-

rulmentii uzati se inlocuiesc;

arborele incovoiat se indreapta la rece cu ajutorul presei; abatarea maxima este de 0,05

mm;
-

arborele uzat se rectifica , se cromeaza si se rectifica rotund la cota nominal;

canalul de pana largit se incarca cu sudura si se frezeaza un altul decalat la 180 sau se

rectifica si se inlocuieste pana;


-

fisurile sau rupturile paletelor rotorului se incarca prin sudura si se rectifica; daca sunt

rupte mai mult de doua palete sau ruptura este prea grava , se inlocuieste rotorul;
-

locasul pentru axul pompei de apa uzat se reconditioneaza prin bucsare dupa alizare, dupa

care se face rectificarea la cota nominala;


-

dupa reparare se controleaza abaterea rotorului in locasul din corpul pompei, jocul axial al

rotorului admis este de 0,08 mm, apoi se asambleaza componentele.


Ventilatorul poate prezenta ca defectiuni :
-

deformarea paletelor;

fisurarea sau ruperea paletelor;

slabirea paletelor in locurile de imbinare;

deformarea orificiilor suruburilor de fixare pe fulie.

Radiatorul se curate mai intai cu jet de apa si aer comprimat , apoi se fierbe in solutie cu soda
caustic 10% pentru indepartarea pietrei si impuritatilor depuse dupa care se supune controlul in
baia de apa ,introducand in interior aer comprimat sub presiunea de 1,5 bar.
Termostatul se controleaza functional intr-o baie de apa incalzita progresiv, urmarind in acelasi
timp , cu un termomentru ca inceperea deschiderii supapei sa se faca la 70 C, iar la 8590 C
sa fie complet deschisa. Sub 70C supapa trebuie sa fie complet inchisa.
Racitorul de ulei poate avea tevile sparte sau supapa defecta. Tevile sparte se lipesc, iar supapa se
regleaza; cand nu este etansa pe scaun, se rodeaza cu pasta apoi se face proba de etansare a
racitorului ca si la radiator.

S-ar putea să vă placă și