Sunteți pe pagina 1din 145
REALIZAREA TELURILOR colectia crti-cheie ‘ S Prefatit Aceast carte se adreseaz8 oamenilor ambitiosi, care vor sa evolueze mai repede. Daca acesta e modul dum- neavoastra de a gandi si simfi, atunci suntefi persoana pentru case a fost scrisé cartea, Ideile prezentate in pa- ginile care urmeaz& va vor economisi ani de munca grea, dedicati atingerii celor mai importante feluri pe care le aveti. ‘Am vorbit de peste 2.000 de ori in fafa unui public numérand in jur de 23000 de oameni din 24 de faxi. Convorbirile si conferinfele mele au durat intre 5 minu- te si 5 zile. in fiecare caz in parte, m-am concentrat asu- pra transmiterii celor mai bune idei despre subiectul particular legat de acel public si acel moment. Dupa ne- numiérate discufii pe subiecte variate, dact mi s-ar acor- da numai cinci minute pentru a va vorbi si dact v-as putea comunica doar o singura idee care si va ajute si aveti mai mult succes, v-ag spune: , Scrieti-va telurile pe © foaie de hartie, faceti planuri pentru realizarea lor si lucrati la aceste planuri in fiecare zi.” Acest sfat, dacd fl urmati, va va fi de mai mult ajutor decat orice altceva ati putea invata. Multi absolventi de universitate mi-au_spus ci acest concept simplu le-a fost de mai mult folos decat patru ani de studiu. Aceas- t& idee mi-a schimbat viata, mie si altor milioane de oa- meni. $i'o va schimba si pe a dumneavoastr’. 8 REALIZAREA TELURILOR Punctul de cotitura Cativa oameni de succes s-au intalnit la Chicago cu cAtva timp in urma, pentru a discuta despre experiente- le lor de viata. Toti erau milionari si multimilionari. Ca majoritatea persoanelor de succes, erau atat modesti, ct gi recunoscatori pentru binecuvantarile pe care via- ta le-a revarsat asupra lor. in timp ce discutau despre motivele pentru care reusiseri sA realizeze atatea, cel mai injelept dintre ei a luat cuvantul si a spus c&, dupa parerea lui, ,,succesul e reprezentat de feluri, iar restul e vorbarie”. Timpul gi viata dumneavoastra sunt prefioase. Cea ‘mai mare risipa de timp si de viat& const in a petrece ani de zile realizand ceva ce putea fi indeplinit in doar cteva luni. Urmand procedeul pragmatic testat de sta- bilire si realizare a felurilor prezentat in aceasta carte, vei putea infaptui mult mai mult si intr-o perioada mai scurt de timp decat v-ati imaginat vreodata. Viteza cu care va veti deplasa inainte si in sens ascendent va va uimi, pe dumneavoastra i pe cei din ju Urmand aceste metode $i tehnici simple si usor de aplicat, veti parcurge repede drumul de la siracie la bo- gitie, in lunile si anii ce vor veni. Puteti si va transfor- mati experienta plin& de lipsuri si frustrari intr-una pli- na de abundefa si satisfactie. Va veti surprinde prietenii si familia gi veti putea s& realizati mai multe in viata de- ct toti cei pe care ii cunoasteti. In conferintele, seminariile si activitatea mea de con- sultant’, am lucrat cu mai mult de doua milioane de oa- meni din lumea intreaga. Am infeles, iarasi si iarasi, ci o persoand cu inteligent& medie, avand feluri clare, poate lasa in urmA un geniu care nu stie ce vrea cu adevarat, Formularea misiunii mele nu s-a schimbat de-a lun- gul anilor care au trecut, lat cum sun: ,S&-i ajut pe oa- meni si-si atingé felurile mai repede decat ar face-o far ajutorul meu.” Aceasté carte confine esenta distilata a tot cea ce am invaitat despre succes, implinire si atingerea feluri- lor. Urmand pasii prezentati in paginile care urmeaza, veti ajunge fn prima linie a viefii. Pentru copiii mei, cartea aceasta se doreste a fio harta si un ghid care si-i ajute si ajungai de acolo unde se afla in locul in care do- resc sa se afle. In ceea ce-i priveste pe prietenii mei si pe cititorii acestei cdrti, ratiunea pentru care am scris-o a fost s& le ofer un sistem garantat, care s8-i ajute st evo- lueze in viata Fifi bineveniti! O noua si mare aventura e pe cale sa inceapa. INTRODUCERE Ziua in care viata mea s-a schimbat Sunt vremuri minunate pentru a trii, N-au existat niciodata mai multe oportunitati pentru oamenii hot’- rati si creativi de a-si atinge felurile, ca astizi. Lasind deoparte suisurile si coborasurile pe termen scurt din economie sau din viefile dumneavoastra, intrim acum intr-o epoca de pace si prosperitate, superioara oricarei ¢tape anterioare din istoria omenir , in anul 1900 existau in America 5 mii de milionari. in anul 2000, numérul lor a crescut la peste 5 milioane, multi dintre ei realizandu-se prin propriile puteri, intr-o singura generatie. Experfii prevad c& alte 10 pana la 20 de milioane de milionari vor aparea in urmatoarele doua decenii. Tinta dumneavoastra ar trebui si fie s& va numérati printre ei. Aceast carte va va arata cum si procedati, Un inceput lent La 18 ani am parasit liceul, fara sa-l fi absolvit. Prima ‘mea slujbi a fost aceea de'a spala vase in spatele unui mic hotel: De acolo, am trecut la spalatul masinilor $i 2 REALIZAREA TELURILOR S apoial podelelor, ca om de serviciu. in urmatorii ani am raticit de colo-colo si am avut diferite slujbe, castigan- du-mi existenta cu sudoarea frunjii. Am lucrat la joagar siin fabrici. Am lucrat in ferme de culturi agricole gi de animale. Am lucrat pe schele cu un feraistriu cu lanf si am spat puturi, atunci cind sezonul taierii lemnelor s-a terminal. ‘Am lucrat ca muncitor constructor pe cladiri inalte si ca marinar pe un cargobot norvegian in Atlanticul de Nord. Am dormit adesea in masind sau in camere iefti- ne. La 23 de ani lucram ca zilier la ferme pe perioada culegerii recoltelor, dormind pe fan in soproane si man- cand cu familia fermierului. Eram needucat si fara nici o calificare, iar la finalul sezonului ramaneam iarasi pe deumuri. ‘Atunci cand n-am mai gasit de lucru, m-am angajat comis voiajor, mergind din birou in birou si din usa in usa, De multe ori munceam toat’ ziua ca sa fac o singu- ri vanzare, s8-mi pot plati camera si s& am un loc unde 8 dorm. N-a fost un inceput grozav. Ziua in care viata mea s-a schimbat Apoi, fntr-o zi, am luat o foaie de hartie pe care am scris un obiectiv de-a dreptul nerusinat: sa castig 1000 $ pe luna din vanzarile mele. Am impaturit coala de har- tie, am pus-o bine si n-am mai gasit-o niciodata. Dar, 30.de zile mai tarziu, intreaga mea viafi s-a schimbat. in acel interval, am descoperit o tehnici de incheiere a tranzactiilor care mi-a triplat veniturile chiar din prima zi. Intre timp, proprietarul companiei mele si-a vandut afacerea unui antreprenor care tocmai se mutase in oras. La exact 30 de zile din momentul in care imi scrisesem obiectivul pe hartie, noul propnietar m-a luat deoparte si mi-a oferit 1 000 $ pe luna ca si condue vanzarile si s&i invat si pe ceilalti lucratori cum ficeam Ziwa in care viata mea s-a sehimbat 1B casi vand mai mult decat oricine altcineva. I-am accep- tat propunerea, iar din ziua aceea viata mea n-a mai fost niciodati aceeasi. ‘in 18 luni, m-am mutat intr-un alt serviciu, apoi in al- tul, Am trecut de la vanzarea propriu-zis& la functia de director de vanzari, avand acum in subordine oameni care faceau vanzari pentru mine. Am recrutat personal si am creat o forfa de vanzare de 95 de persoane. Am trecut de la grija pentru mancarea zilnic8, la plimbatul pe strada cu buzunarele pline cu bancnote de 20$. Am inceput si-i invt pe comercianti cum si-si scrie obiectivele pe hartie si cum si vand’ mai eficient. Aproape peste noapte, si-au marit veniturile de zece ori. Ast&zi, multi dintre ei sunt milionari si multimilionari. Este important de observat ci incepand din acea pe- rioada, cand aveam vreo 25 de ani, si pana ast&zi, viata mea n-a consiat intr-o serie de lini pasi ascendenti. Au existat multe suisuri si coboraguri, succese ocazionale si esecuri temporare. Am calitorit, am locuit si am muncit in mai mult de 80 de tari, am invatat franceza, germana si spaniola de-a lungul timpului si am lucrat in 22 de domenii diferite. Ca rezultat al lipsei de experient& si, uneori, al pros- tiei crase, am cheltuit sau am pierdut tot ce castigasem sia trebuit sa o iau de la inceput — chiar de mai multe ori. De fiecare data cand s-a intamplat asa, am inceput prin ama aseza in fata unei foi de hartie, concepand un nou set de feluri si utilizand metodele pe care vi le voi explica in paginile ce urmeaza. Dup& mai multi ani de reusite si nereusite in stabili- rea si atingerea obiectivelor, m-am hotirat si strang tot cea ce invaifasem intr-un sistem. Pundnd laolalta aces- te idei si strategii, am dezvoltat 0 metodologie si un proces de stabilire a felurilor, cu un inceput, un mijloc si un sfarsit, si am pomit s& le urmez fn fiecare zi. 4 REALIZAREA TELURILOR intr-un singur an, viata mea s-a mai schimbat o data. in luna ianuarie a acelui an Jocuiam intr-un apartament mobilat inchiriat, Aveam datorii de 35 000 $ si o masin uzata, pe care n-o plitisem, In decembrie, ajunsesem si locuiesc intr-un apartament de 100 000 $, eram proprie- tarul unui Mercedes nou, imi platisem toate datoriile si aveam un cont de 50 000 $ in banca. Pe urma, am luat succesul in serios. Mi-am dat sea- ma ca fixarea felurilor era incredibil de importanta. Am investit sute si apoi mii de ore in studiu in cercetarea stabilirii si realizarii obiectivelor, sintetizind cele mai bune idei pe care le-am gasit intr-un proces complet, ce functiona cu o incredibila eficienta. Oricine poate reusi in 1981 am inceput sa predau sistemul in conferinte si seminarii, la care au participat pana ast&zi mai mult de doua milioane de oameni din 35 de fri, Am inceput si-mi inregistrez cursurile pe banda audio $i video, ast- fel incat si le poat’ folosi si altii, Pana acum am inigiat in aceste principii sute de mii de persoane din lumea in- treaga, in numeroase limbi. ‘Ceea ce am aflat a fost ci aceste idei functioneaza pretutindeni, pentru oricine, in orice tara, indiferent de ce educatie, experienta sau formafie aveti atunci cand incepeti. $i, mai important decat orice, aceste idei au fAcut po- sibil ca eu si multe mii de alti oameni si obfinem un control total asupra vietilor noastre. Practica regulata si sistematica a stabiliri {elurilor ne-a condus de la saraicie la prosperitate, de la frustrare la implinire, de la nerea- lizare la succes $i satisfactie. Sistemmul acesta va face ace- Jasi lucru si pentru dumneavoastra. Ceea ce am invatat de la inceput a fost c& e mai bine si ai un plan, decat s4 nw ai nici unul. Sinu e nevoie sé Ziua in care viata mea s-a schimbat 15 reinventezi roata pentru asta. Toate raspunsurile au fost deja gasite. Sute de mii, poate milioane de oameni, au pornit de la zero si au inregistrat mari succese, urmand aceste principii. Si ceea ce au facut altii puteti face si dumneavoastra, daca invatafi cum. In paginile care urmeaza, vefi invita 21 dintre cele mai importante idei si strategii descoperite vreodati pentru a realiza tot ce v-ati dorit in viata. Veti afla ci nu exist’ limite legate de aceste realiziiri, in afara celor pe care vi le imaginati dumneavoastra insiva. Si, de vreme ce nu existd limite ale imaginafiei, nu exist limite nici pentru realizari. Aceasta este una dintre cele mai mari descoperiri. S& incepem. O cillttorie de o mie de leghe incepe cu un singur pas. Conructus i Descatusati-va potentialul Potentialul unei persoane obisnuite este ca un ocean urios pe care n-a mai navigat némeni, ca un continent now neexplorat, ca 0 ume de postbilitati ce asteapta si fie liberate si canalizate spre o mare ealizare. Bran Tracy Succes inseamna feluri, restul sunt doar vorbe. Toti ‘oamenii de succes sunt extrem de bine orientafi la acest capitol. Stiu ce vor si mintea li se concentreaza asupra realizarii acelui lucru in fiecare zi. Abilitatea de a stabili feluri este cea mai importanta insusire in atingerea succesului. Obiectivele descitusea- 24 gandirea pozitiva si dau nastere ideilor gi energiei necesare pentru atingerea lor. Fara feluri, pur si simplu ritdcifi si sunteti purtati de valurile viefii. Avand stabi- lite obiectivele, veti zbura ca o sigeata, drept si sigur spre finta. Adevarul ec’, probabil, aveti mai mult potential de- cit ati putea folosi daci ati trai o suta de vieti. Tot ce ati realizat pana acum e doar o mica parte din cea ce va sta cu adevarat in putinta. Una dintre regulile obligatorii pentru a avea succes este aceasta: nu conteaza de unde veniti; important ¢ incotro vai duceti. $i locul spre care va indreptati este hotarat numai de dumneavoastra. 18 REALIZAREA TELURILOR Telurile clare va maresc increderea in sine si va ridi- c& nivelul motivatiei. Asa cum spune instructorul in vanziri Tom Hopkins: ,,Telurile reprezinti combustibi- ul din cuptorul implinirilor.” Va creati singuri propria lume Cea mai mare descoperire din istoria umanitatii este, probabil, aceea ca forta mintii poate crea aproape orice. Tot ce vedeti in jur, in lumea fSuriti de om, a pornit de la un gand sau de la o idee aparuta in mintea unei sin- gure persoane, mai inainte de a deveni realitate. Totul a inceput in viata dumneavoastra de la un gand, o dorin- {3, 0 sperant sau un vis avut fn minte de dumneavoas tra sau altcineva. Gandurile sunt creatoare. Gandurile dau forma si contur lumii dumneavoastra si la tot ce vi se intampla. Marea formula care sintetizeaza toate religiile, filoso- fille, metafizica, psihologia si succesul este aceasta: Devii cea ce gandesti in majoritatea timpului.” Lu- mea exterioard devine in cele din urma o reflexie a lu- mii interioare si oglindeste ce anume gandesti. Oricare ar fi subiectul gandirii tale, acesta iese la suprafata in propria realitate. Mii de oameni de succes au fost intrebati la ce se gan- desc in majoritatea timpului. Cel mai obisnuit raspuns a fost c& se gandesc cel mai mult la ce-si doresc si la cum sit obfind acel lucru. Oamenii care nu au succes si sunt nefericiti se gan- dese si vorbesc tat timpul despre ceea ce nu doresc. Vor- besc despre problemele si grijile lor si despre cine e vi- novat de toate. ins’ oamenii de succes isi axeaza gandirea si discutiile asupra telurilor pe care si le-au stabilit. In majoritatea timpului, se gandesc si vorbesc despre cea ce vor si obtina. Descatusati-va potentialul 19 A trai fard)niste obiective clare seaman cu a merge cu masina printr-o ceata groasi. Oricat de puternicd sau de bine pusa la punct ar fi masina, o veti conduce incet, ezitant, inaintand foarte putin, chiar si pe cea mai bund sosea. Stabilirea telurilor imprastie imediat ceata si va da posibilitatea si va concentraji si sa vA canalizafi energia si abilitatile. Obiectivele limpezi va permit sa apasati pe acceleratia propriei vieti sis va apropiati ra- pid de realizarea a ceea ce va doriti cu adevarat. Funetia de cdutare automati a telurilor Imaginati-va acest exeicitiu: luati un porumbel ala tnr din adapostul lui, puneti-l intr-o colivie, acoperi colivia cui 0 paitur’, asezati colivia intr-o cutie, iar cutia in cabina unui camion. Apoi parcurgeti o mie de kilo- meti in orice directie. Dac’ dupa aceea deschideti cabi- na camionului, scoateti cutia, dati la o parte patura si dati drumul porumbelului din colivie, acesta va zbura, descriind mai intai trei cercuri prin aer, si se va indrep- fa fara ezitare spre adpostul sau, care se afl la o mie de kilometri departare. Nici 0 altd fiinfa de pe pamant nu poseda aceasta functie cibernetica incredibila de cau- tare a unei tinte, cu exceptia omului. $i dumneavoastra aveti aceeasi abilitate de atingere a.unui obiectiv ca si porumbelul calator, insa gi o formi- dabila caracteristica in plus. Atunci cdnd suntefi pe de- plin clarificat in legatura cu felul, nici macar nu trebuie 88 stiti unde se afla sau cum s&-l atingeti. Doar hotirand exact ce anume dorifi, veti incepe si va deplasafi fara ezitare spre obiectiv, iar acesta se va apropia si el de dumneavoastra, tot fara ezitare. La momentul potrivit si in locul potrivit, dumneavoastra si telul propus va veti intalni. Datorita acestui mecanism cibernetic incredibil, loca- lizat in strifundurile minfii, va atingeti scopurile aproa- 20 REALIZAREA TELURILOR pe intotdeauna, oricare ar fi ele. Daca obiectivul dum- nevoastra este si ajungeti seara acasa si sa va uitati la televizor, cu siguranta veti reusi acest Jucru. Daca telul dtimneavoastra este si va creati o viata plin’ de sanata- te, fericire si prosperitate, veti realiza la fel de bine si asta. Aseméndtor unui computer, mecanismul de cauta- re a obiectivelor nu face deosebiri, Functioneaza auto- mati continuu pentru a va furniza cea ce va doriti, in- diferent de programul pe care il introduceti in el. Naturii nu-i pas de marimea telurilor. Daca va sta- biliti obiective mici, mecanismul de realizare a felurilor va va da posibilitatea si duceti la indeplinire astfel de obiective mici. Dac va propuneti feluri de mare anver- gud, aceast& capacitate naturala va va permite si le re- alizati. Marimea, orizontul si detaliile obiectivelor pe care le alegeti si la care v ganditi in cea mai mare par- te a timpului sunt Ia latitudinea dumneavoastr’, De ce oamenii nu-si fixeaza teluri in viata ata o intrebare buna: daca procesul de cdutare a fe- lurilor este automat, de ce atat de putini oameni au obiective clare, scrise pe hartie, masurabile si cu limite de timp, asupra c&rora si lucreze zilnic? Acesta e unul din marile mistere ale viefii. Eu cred c& exist’ patru mo- tive pentru care oamenii nu-si stabilesc obiective. Onmenii cred cit telurile nu sunt importante Mai intai, cei mai multi nu-si dau seama de impor- tanta felurilor. Dac& iti petreci copilaria intr-o casa in care nimeni nu are teluri sau daca faci parte dintr-un grup social in care felurile in viafa nici nu sunt discuta- te, nici nu se pune pret pe ele, atunci poti ajunge foarte bine’ la varsta maturitatit fara sa stii c& insusirea de a Descitusali-va potentialul 21 stabili si realiza obiective are mai mult efect asupra vie- tii tale decat oricare alta. Uitati-va in jur, Cati dintre prietenii sau membrii familiei dumneavoastra sunt an- gajati in mod real in atingerea unor teluri? Nu stitt cum si procedeze Al doilea motiv pentru care oamenii nu au feluri in viatd este acela ca nu stiu cum sa le stabileasc’. Mai riu, multi cred c& au deja obiective stabilite cand, de fapt, nu € vorba decat de o serie de dorinte sau visuri, cum ar fi: Sa fiu fericit”, ,Sa am multi bani” sau ,S8 am o fru- moasi viafé de familie.” Insa acestea nu sunt deloc niste teluri. Sunt doar sim- ple fantezii, comune tuturor. Jelul este complet diferit de o dorinta. Este limpede, scris si specific. Poate fi de- seris repede si cu usurinta unei alte persoane. il poti masura si poti astfel s8 afli daca L-ai realizat sau nu. E posibil si obfii o diploma de la o universitate de clita, fara sa fi fost instruit macar o ord in legatura cu fi- xarea felurilor. Este aproape ca si cum persoanele care hotarasc confinutul programului educational al scolilor si universitatilor ar fi complet oarbe atunci cand vine vorba de importanta stabilirii si realizarii succesului ul- terior in viata. $i, desigur, daca nu auziti nimic despre teluri pana la maturitate, asa cum mi s-a intamplat mie, nu veti avea idee cit de importante sunt. Se tem de esec Al treilea motiv pentru care oamenii nu-si stabilesc feluri in viata este frica de esec. Fsecul doare. Este dure- tos si catastrofal din punct de vedere emotional si, ade- sea, financiar Toatd lumea experimenteaza, din cand in cand, esecul. De fiecare data, lam decizia de a fi mai atenti pe viitor si de a evita esecul. Prin urmare, multi fac greseala de a se sabota in mod inconstient, prin a REALIZAREA TELURILOR nu-si mai stabili obiective pe care s-ar putea si nu fie in stare si le duca la indeplinire. Sfarsesc prin a trece prin viata functionand la un nivel mult mai coborat decat Je-ar fi stat in putinta. Se tem cit vor fi respinsi Al patrulea motiv pentru care oamenii nu-si stabilese teluri in viata este frica de a fi respinsi de catre ceilalti. Se tem c&, daca isi propun un obiectiv de atins si nu au succes, ceilalti ii vor critica si fi vor ridiculiza. Acesta e unul din motivele pentru care ar trebui ca felurile 9 fie confidentiale, si le pastrati numai pentru dumneavoas- tri atunci cand incepeti sa le stabiliti. Nu spuneti nimic hindinul, Lasali-i 38 vada ce afi realizat, dar nu le spu- neti nimic inainte, Ceea ce ei nu stiu nu va poate face nici un rau. Intrati in topul celor 3% Mark McCormack vorbeste in cartea lui What They Don't Teach You at Harvard Business School (Ce nu oi irron- #8 la Harvard Business School) despre un studiu fcut in- tre 1979 si 1989. In 1979, absolventii programului MBA. (Master of Business Administration) au fost intrebati: /Y-ati stabilit feluri clare, scrise pe hartie, pentru viitor ati facut planuri despre cum sa le realizati2” A reiesit & numai 3% dintre absolventi aveau scrise negru pe alb obiective si planuri. 13% aveau stabilite teluri, insi nu inscris. 84% nu aveau nici un fel de obiective speci- fice, in afara de a pairasi scoala si a se bucura de vacan- ta de vara. Zoce ani mai tarzius, in 1989, cercetatorii au intervie~ vat din nou membrii clasei respective. Au descoperit ca cei 13% care avusesera stabilite obiective, dar nu in scris, cAstigau in medie de dou’ ori mai mult decat cei } Descatusati-v’ potentialul 23 84% care nu-si stabiliser’ nici un fel de feluri, Dar, in mod surprinzator, acei 3% dintve absolventi care avuse- sera obiective clare, scrise pe hartie, atunci cand pleca- sera de la Harvard, castigau in medie de zece off mai mult decat cei 97% dintre absolventi, luafi impreund. Sis gura diferent dintre grupuri consta in claritatea {eluri- lor propuse la absolvire. i Fara repere Importanfa claritafii este usor de inteles. Imag nafi-va ca sosifi la periferia unui mare oras si trebuie si ajungeti cu masina la o anumita casa ori un anumit bi- rou, Dar ati cum st& treaba: nu exist indicatoare si nu aveti o hart a orasului. De fapt, tot cea ce vi se da este 0 descriere foarte generala a casei sau institutiei. Intre- barea care se pune este urmitoarea: cat timp credeti ci (0 SA Va ia'ca 8A gasiti casa ori biroul din acel oras, fra o harta sau fara indicatoare rutiere? ‘ Raspunsul este: probabil, toatd viata. Daca veti gisi vreodati casa ori biroul, va fi numai printr-un noroe. E destul de trist, dar acesta e modul in care isi trBieste via- ta majoritatea oamenilor. Cei mai multi isi incep viata calatorind into lume necartografiata si nemarcata. Acest lucru echivaleaz& cu a porni la drum fara feluri si planuri. isi dau seama ce au de facut pe masurA ce merg mai departe. Adesea, trec 10 sau 20 de ani si ei sunt tot infranti, nefericiti la lo- curile de mune, nemultumiti in cAsnicie, facdnd pro- grese nesemnificative. Cu toate acestea, se duc acasa in fiecare seara si se uitd la televizor, sperand si dorind ca lucrurile 58 meargi mai bine. Dar asa ceva se intampla rareori. $i nu datorita lor. 2s REALIZAREA TELURILOR Pentru a fi fericit trebuie sa ai teluri Farl Nightingale scria odata: ,Fericirea const in re- alizarea progresiva a unui ideal pretios sau a unui tel.” “Te simfi cu adevarat fericit numai atunci cind faci progrese, pas cu pas, citre ceva care este important pen- tru tine. Victor Frankl, fondatorul logoterapiei, scria cA nevoia cea mai mare a fiintelor umane este legata de un sim al sensului si al scopului in viata. Telurile iti dau un asemenea simt al sensului si sco- pului, Telurile iti dau un simt al directiei. Pe misura ce te apropii de obiective, te simti mai fericit si mai puter- nic. Mai plin de energie si mai eficient, Mai competent si mai increzMtor in tine fnsuti si in capacitatile tale. Fie- care pas facut spre atingerea felurilor iti intareste cre- dinta ca poli stabili si realiza in viitor chiar si obiective mai mari. Astizi, spre deosebire de alte epoci istorice, tot mai mulfi oameni se tem de schimbari si isi fac griji in legi- turd cu viitorul. Unul dintre cele mai mari beneficii adu- se de fixarea unor feluri in viata este c& acestea vi dau posibilitatea st controlafi direcfia. schimbarilor din. viata dumneavoastra. Va permit si va asigurati c& schimbiri- Je sunt in cea mai mare masurd hotirate si directionate chiar de dumneavoastra. Ele va mai ofera si ocazia de a da sens $i scop oricdrui lucru pe care il facet Una dintre cele mai importante invatituri ale lui Aristotel a fost aceea ca omul este un organism teleolo- gic. Cuvantul grecesc teleos inseamna ,scop”, Aristotel a ajuns la concluzia ca toate actiunile umane: sunt in- dreptate, intr-un fel sau altul, spre un anume scop. Esti fericit doar atunci cand faci ceva care te conduce spre ceea ce iti doresti. Si atunci, marile intrebairi sunt: Care sunt felurile tale? Care sunt rezultatele? Unde vrei s& ajungi la sfarsitul zilei? Descatusati 24 potentialul Claritatea e totul Potentialul nativ este extraordinar, Aveti inlauntrul i dumneavoastr’, chiar acum, capacitatea de a realiza aproape orice tel pe care viel puteti propune. Cea mai mare responsabilitate pe care o aveti fala de dumnea- voastra insiva este de a investi timpul necesar pentru a afla extrem de clar ce anume doriti cu exactitate, si cum poate fi realizat acest lucru. Cu cat va sunt mai clare ade- __Niratele obiective, cu atat mai mult veti descitusa din ‘ potentialul dumneavoastra pentru a va implini viata. Ati auzit, probabil, spumandu-se co persoana obis- nuit utilizeaza doar 10% din potenjialul ei, Adevarul trist este cA, potrivit Universitatii Stanford, 0 persoana obisnuita functioneazd cu doar 2% din potenfialul ei ntental. Ceea ce ramane Sta pur 5i simplu in rezerv, as- teptand s& fie utilizat, candva, mai tarziu. E ca si cum parintii v-ar fi lisat un fond de 100 000 $, din care n-afi cheltuit decat 2.000 $. Restul de 98 000 $ au ramas in cont 5i nu i-ati mai folosit de-a lungul vieti O dorinti arzitoare Punctul de pornire al intregului proces de atingere a scopurilor este dorinifa. Trebuie si dezvoltati o dorints intensa si arzatoare referitor la felurile dumneavoastr’, daca vreti intr-adevar sa le realizati, Numai atunci cind dorinja devine suficient de intens4 aveti energia si mo- tivarea interioara de a invinge toate obstacolele care VA stau in cale. Vestea buna e c& tot ceea ce ati dorit suficient dé mult timp si destul de intens veti putea duce la indeplinire in cele din urma. Miliardarul H. L. Hunt, afacerist in domeniul petro- lului, a fost intrebat odata care este secretull succesului. A rspuns c¥ succesul presupune doar doua lucruri. in primul rand, a spus el, trebuie sa stii exact ce doresti. Cei % REALIZAREA TELURILOR mai mulfi nu se hotArasc niciodata in aceasta privinta. In al doilea rand, trebuie sa decizi preful pe care-| vei plati pentru a-ti realiza dorinta si apoi s4 te preocupi sil platesti. Modelul succesului: bufetul cu autoservire Viata seamana mai curand cu un bufet cu autoservi- re decat cu un restaurant obisnuit. Intr-un restaurant, mananci si apoi plitesti nota. Intr-un bufet cu autoser- vire, trebuie s& te servesti singur si sa platesti totul ina- inte de a gusta din mancare. Multi fac greseala s& crea- d& cé vor plati protul dupd ce au trait succesul. Ei stau in fata unei sobe si spun: ,Mai intai da-mu putina caldura sipe urma os&aduc si nigte lemme” "Asa cum spunea odata conferentiarul Zig Ziglar: ,As- censorul care duce catre succes nu functioneaza. ‘Insd scarile sunt intotdeauna disponibile.” i ‘alta observatie important facuta de Aristotel este cA scopul ultim al oricarei actiuni umane este atingerea fericinii personale. Orice ai face, spunea el, are ca Scop obtinerea fericirii intr-un fel sau altul. Poti avea succes sau nu, dar fericirea reprezinta finta finala. Che Fixarea felurilor, munca zilnica pentru a le realiza si, in cele din urma, atingerea lor reprezint& cheia fericirii in viata. Stabilirea obiectivelor are o asemenea fort, in- cat simpla actiune de a le gandi te face fericit, chiar ina- inte de a face primul pas spre realizarea lor. Pentru a-ti descatusa si elibera intregul potential, tre~ buie siti faci un obicei zilnic din fixarea si atingerea scopurilor, siasta pentru tot restul vietii. Trebuie sa dez- fericirii Descatusati- potentialul 7 volti o concentrare de tip laser, astfel incat s& gandesti si s& vorbesti intotdeauna despre ceea ce doresti si nu de- spre ceea ce nu doresti. De aici incolo, trebuie s& te ho- tArsti sa cauti teluri, ca o racheta teleghidata sau un po- rumbel cAlator, deplasindu-te fairs ezitare spre obiectivele care sunt importante pentru tine. Nu existd o garantie mai buna pentru o viata lunga, fericits, sndtoasa si prospera decat activitatea continus dea fi, dea avea $i dea realiza din ce in ce mai mult din ce vrei cu adevarat. Telurile clare iti dau posibilitatea si-ti eliberezi intregul potential pentru obtinerea succe- sului personal si profesional. Telurile ofera capacitatea de a invinge orice obstacol si de a face viitoarele reali- Zari nelimitate. Descatusati-va potentialul 1. Imaginati-va c& aveti capacitatea innascut& de a realiza orice el pe care vi l-ati propus vreodati. Ce anume vreti cu adevarat si fiti, s& aveti si sa faceti? Care sunt activitafile care va ofera simful cel mai acut al sensului si scopului in vial? 3. Analizati-va viata personalai si profesionala de as- tazi si identificati modul in care propria gandire a creat aceasta lume. Ce ar trebui sau ati putea si schimbati? 4. La ce anume va ganditi sau despre ce anume vor- biti in cea mai mare parte a timpului — ce va do- rifi sau ce nu va doriti? 5. Care e pretul pe care va trebui si-1 platiti pentru realizarea celor mai importante obiective? 6. Care e actiunea pe care ar trebui s-o intreprindett imediat, ca rezultat al raspunsurilor la intrebarile de mai sus? Fiti raspunzatori de viata dumneavoastra Ca regula general, um om datoreazi foarte putin MU stele care Sa nist Ui om este ‘ea ce face singur dint el insusi. ALEXANDER GRAHAM BELL Pe vremea cand aveam 21 de ani, eram falit si locu- jam intr-o garsonier& mica. Era miezul unei {erni frigu: roase si lucram in construc}ii pe timpul zilei. Seara, nut prea imi permiteam si ies din camera, unde cel pufin bra cald, asa c& aveam mult timp la dispozitie sa ma ones asemenea seara, pe cand stateam la masa din mica mea bucatarie, constiinta mi s-a luminat brusc. Mi-am dat seama deodata ca tot ceea ce avea 8 mise intample in viata depindea de mine. Nimeni altcineva nu avea sk ma ajute vreodata, Nimeni nu oa ven sit mit sal er aflam la mii de kilometri distanta de casa si nu aveam intentia s8 ma intorc, cel putin pentru o lung perioada de timp. Am realizat cu mare limpezime 3, daca era vorba de o schimbare in viata mea, atunci ea trebuia si inceapa cu mine insum1. Daca mu ma schiss- bam, nimic altceva nu avea s8 se schimbe. Eu eram res- ponsabil de aceasta Fiti eispunzatori de viata dumneavoastrs 29 Marea descoperire inci imi mai amintesc momentul acela, Semana cu prima saritura cu parasuta — deopotriva inspaimanta- toare si amuzanta. Taté-ma stand pe marginea pri- pastici. Si am decis si sar. Din acel moment, am accep: tat ci eram raspunzator de viata mea. Stiam ci, dacd doream ca situafia mea sa se schimbe, eu insumi trebu- ia s4 ma schimb. Totul depindea de mine. Am invatat mai tarziu ca, atunci cand accepti res- ponsabilitatea completa a propriei vieti, faci pasul urias de la copilarie la maturitate. E destul de trist, dar cei mai multi oameni nu-l fac. Am intalnit nenumarate per- soane de 40 sau 50 de ani care se mai plang inc& de ex- perientele lor nefericite, dand vina pe altii san pe diver- se circumstante. Multi mai sunt ined furiosi pe vreunul dintre parinfi pentru lucruri intémplate cu 20, 30 sau chiar 40 de ani in urma, Sunt prinsi in capeana trecutu- lui sinu se pot elibera, Cei mai mari dusmani Cei mai mari dusmani ai succesului si fericirii sunt emofiile negative de toate felurile, Acestea te impovare: 28, te epuizeaza si-fi ripesc intreaga bucurie a viet Emofiile negative, de la inceputul timpurilor, au facut mai mult ru indivizilor si societatii decat toate moli- mele la un loc. Daca vrei sa fii cu adevarat fericit si s& ai succes, unul din cele mai importante telur este s& te eliberezi de emo- fiile negative. Din fericire, o poti face daca inveti cum. Emotiile negative legate de frici, autocompatimire, invidie, gelozie, sentimentul inferioritatii si, in cele din urma, de marie sunt provocate, in majoritatea cazumlor, de patru factori. Odata ce i-ai identificat si indepartat din modul de a gandi, emofiile negative inceteaza auto- REALIZAREA TELURILOR | mat. Atunci cand emofiile negative dispar, cele poziti- ve, legate de iubire, pace, bucurie si entuziasm, le iau locul si intreaga viatd ti se schimba in mai bine, cateo- data in cateva minute sau chiar secunde. Stop justificarilor Prima dintre cele patru cauze principale ale emotii- lor negative este justificarea. Ai o atitudine negativa atat timp cat poti justifica, fata de tine insuti si fata de cei- lalsi, faptul c& ai dreptul s& fii manios sau supérat din- tr-un motiv oarecare. Din aceasta cauza, oamenii furiosi explica si elaboreazé continuu motivatii pentru senti- mentele lor negative. Totusi, daca nu-ti poti justifica ati- tudinea negativa, nu poti fi manios. ‘De exemplu, 0 persoana e concediat& datorita unei schimbari in structura ramurii economice respective, ce duce la declinul vanzarilor din cadrul companiei. Ca urmare, persoana respectiva e furioasa pe seful ei in le- giitura ctt aceasta decizie si igi justific mania descriind ca nedrepte motivele concedierii. Se poate ambala in- tratat de tare, incat decide s& recurga la justitie sau la tun alt mod care si-i dea satisfactie. Atata vreme cat in- dividul continua s8-si justifice sentimentele negative pe care le are fat de sef si companie, acestea il controleaza siti ocupa mult timp din viata si din gandire. {in orice caz, in momentul in care isi spune: ,, Am fost concediat, Lucruri de genul asta se intampla, Nu e ceva personal. Oamenii sunt mereu concediati, Cred car fi mai bine si incerc sa-mi gasesc o slujba”, emofiile nega- tive dispar. Omul devine calm, isi limpezeste mintea si se concentreaza asupra obiectivului si pasilor pe caret are de facut pentru a reintra in campul muncii. in clipa ‘tn care inceteaz& si se mai justifice, devine o persoana cto atitudine pozitiva si eficienta Fifi raspunzatori de viata dumneavoastra Refuzati st mai gisifi explicatié sé seuze __Adowa cauza a emotiilor negative este gisiren expicn- tiilor. Atunci cand faci speculatii rationale, incerci s& dai 0 explicatie acceptabil& din punct de vedere social pen- tru o actiune inacceptabila din punct de vedere social.” Faci speculatii rationale pentru a explica sau a pune intr-o Jumina favorabilA un lucru pe care Lai facut si care te face sA te simti stanjenit sau nefericit. fti scuzi ac- fiunile creand o explicatie care sund bine. Adesea, inven- tezi modalitifi complexe de a te pune intr-o lumina fa- vorabil’, explicand ca ai avut un comportament realmente acceptabil, Juand in considerare ce s-a petre- cut. Aceasta speculatie iti intretine emotiile negative Gisirea explicatiilor $i justificarea necesita intotdea- una identificarea unei alte persoane sau a unei situatii care 88 fie sursa problemei tale. iti atribui rolul victimei, iar cealalta persoana devine asupritorul sau ,persona~ jul negativ”. Ridicati-vi deasupra patreriicelorlalfi A treia cauzi a emofiilor negative este preocuparea excesiva sau hipersensibilitatea legats de modul in care se poarta ceilalti cu tine. Pentru uni oameni, intreaga lor imagine despre sine este determinata de modul in care ceilalti le vorbesc sau chiar ti privesc, Au un simt al valorii personale sau al prefuirii de sine dependent de opiniile celorlalti, iar daca aceste opinii sunt negative dintr-un motiv oarecare, real sau imaginar, ,victima” simte imediat manie, jen, rusine, sentiment de inferio- ritate si chiar depresie, autocompatimire si disperare. Aceasta explicd de we psiliologii spur ca aproape tot ‘cea ce facem are ca scap castigarea respectului celor- lalti sau, cel putin, evitarea pierderii lui, 2 ‘ALIZAREA TELURILOR Dafi-vt seam cit nimeiti altcineva mu e responsabil A patra cauza a emotiilor negative, si cea mnai impor- tants, este reprosul. Atunci cand am schitat ,arborele emobillor negative” in cadrul seminariilor mele, am jlus frat trunchiul acestuia prin propensiunea de a reprosa altora existenta problemelor noastre. Odata ce ai taiat trunchiul copacului, toate fructele lui — celelalte emo}: negative — mor imediat, tot aga cum se sting beculejele din pomul de Criciun atund cand intrerupi curentul Antidotul este responsabilitatea ‘Antidotul emotiilor negative de toate felurile este ac- ceptarea deplind a responsabilitafi pentru situatia in care te afli, Nu poti sA rostesti cuvintele ,.Eu sunt de vinal” si s& ramai furios. insusi actul acceptarii responsabilitatit scuricircuiteaza si anuleaza orice emolii negative. Descoperirea acestei afirmatii simple, insa puternice: _ Bu sunt responsabil!” si capacitatea ei instantanee de a Glimina emofiile negative au constituit punctul de coti- turd al vietii mele, tot aga cum s-a intamplat cu alte sute de mii de studenti pe care i-am avut. Imaginati-va! VA puteti elibera de emotii negative si puteti s& preluafi controlul asupra viefii, dumneavoas- rd spundnd doar atat: ,Eu sunt responsabil!” ori de cate ori incepeti s& va infuriati sau s8 v8 suparafi din- tr-un motiy oarecare. Doar in momentul in care va eliberafi de emotiile ne- gative, asumandu-va responsabilitatea, putefi incepe si Us stabiliti feluri in orice domeniui al vietii dumnea- voastra. Doar atunici cand sunteti liberi, mental si emo- tional, puteti incepe s& va canalizati energia si entuzias- mul in directia progresului: In absenta unei responsa- bilizari complete, nici-un fel de progres nu e posibil. Pe de alld parte, odatd ce ati acceptat intreaga responsabi- Fiti raspunzatori de viata dumneavoastra 33 litate a vietii, nu exista a ; 4 limite referitoare la ceea ce pur tefi fi, face sau avea ok incetati si mai dati vina pe alti De acum inainte, refuzati s4 mai dati vina pe al pentru orice — trecut, prezent sau viitor. Asa cum spu- nea Eleanor Roosevelt: ,Nimeni nu te poate face si te simti inferior, fara consimfamantul tau.” Buddy Hac- kett, actorul, spunea si el: ,,Eu nu port picd niciodata; daca porti pica, si pica te poarta pe tine!” ‘ Din acest moment, refuzati si mai gasisi scuze sau sa V4 justificati comportamentul. Daca facefi o greseal: ti: ,lmi pare rau” si ocupati-va de remedierea tualiei. Ori de cate ori dattvina pe alfii sau va gasiti scu- ze, de a la putere. Va simtii slabiti si mini- pela Vega tulburati si maniosi. Refuzaji si mai Controlati-va emotiile Pentru a mentine o atitudine mentala pozitiv nunfati la critica, la plngeri sau la Re eve Ori de cate ori critici pe cineva, te plangi de ceva ce nu+fi place sau condamni pe alfii pentru ce au facut sau nu, declansezi in sufletul tau sentimente negative sau manic. Si tu esti cel care sufera. Negativitatea ta nu afec: teaza deloc cealalta persoand. Afi furios pe altcineva i seamni a-i permite s8-ti controleze de la distanf emo- file si, adesea, intreaga calitate a vietii. Deci, pur si simple, oproste. i mirth i ‘ineti minte c4, asa cum spunea Gary Zukav in Bul, Seat ofthe Sou! (Edens sufetusiy,cemotlle poritive iti dau putere; emotiile negative te sieiesc de putere”. Kimotiile pozitive legate de fericire, entuziasm sau iubire fe fac sa te simfi mai puternic si mai increzator. Emotiile 34 REALIZAREA TELURILOR negative, cum sunt mania, ofensa sau reprosuil aduse al- tora te fac mai slab si astfel devii ostil,iritabil si antipatic. ‘Odata ce ai decis s& accepfi intreaga responsabilitate in ceea ce te priveste, pentru orice ti se intampla, t a {ntoarce increzator spre munca si problemele viefi tale: Devii in felul acesta ,stapanul sorti tale si comandantul sufletului tau” Sa triti, Domnule Presedinte! intr-un studiu realizat in New York acum cativa ani, cercetitorii at descoperit c& oamenii clasati in topul pri- milor 3%, din orice domeniu, aveau 0 atitudine specia- 14, care-i deosebea de restul performerilor din ste ile carora le aparfineau. Si aceasta atitudine consta faptul cd se vedeau pe ei Insisi ca find propri lor ange: jafi, de-a lungul intregii lor cariere, indiferent cine Je semna cecul de salariu. Se considerau reapers in privinta companiilor lor, de pared acestea ar fi fost pro. prietatea lor personala. $i dumneavoastra ar trebui s i la fel. il : ee inainte, considerati-va presedintii proprii- lor corporatii, Imaginafi-va ca sunteti proprii angajafi. Considerati-va responsabili de fiecare patiticicd a viebii si carierei dumneavoastra. Amintii-va c& suntefi ceea ce sunteti si acolo tunde sunteti datorita a cea ce ai re- sit sau nu si faceti. Sunteti principalii arhitecti ai pro- priilor destine. Dumneavoastri alegeti, dumneavoastra decideti a i nat it afd prin deci- Pana acum, v-ati determinat intreaga via zie i alegerile pe care le-afi facut sau prin cele pe care nit le-ati facut. Daca existd ceva in viagé care nui va pla- Fil raspunzatori de viata dumneavoastra 35 ce, dumneavoastra sunteti raspunzatori. Daca sunteti nefericiti, de dumneavoasta depinde s& faceti pasii ne- cesari pentru a va schimba si imbundtati viata asa cum va place. calitate de presedinti ai propriilor corporatii, sun- teti pe deplin responsabili de tat ce faceti si de rezulta- tele obfinute. Sunteti responsabili de consecintele actitt- nilor si comportamentului dumneavoastra. Sunteti ceea ce sunteti si va aflati acolo unde va aflati azi, pentru cd asa ati decis, intr-un sens mai larg, cAstigati astazi exact atat cat ati hotarat si castigati, nici mai mult, nici mai putin. Dac& nu sunteti mulfumifi cu venitul actual, decideti sa casti- gati mai mult. Stabiliti-va acest fel si actionati in aga fel incat 58 cAstigati cat v-ati propus. Ca presedinti ai propriilor cariere si viefi, ca athitecti ai destinelor dumneavoastra, suntefi liberi s& luati hot&- rari, Dumneavoastra suntefi sefii. Dumneavoastra sun- teti responsabili. Dezyoltati-va propria strategie Asa cum un presedinte de corporatie este responsa- bil de strategia si activitatile acelei corporatii, si dum- Neavoastra sunteti responsabili de planificarea strate- giei personale a vietii si carierei. Sunteti responsabili de intreaga strategie de management — fixarea obiective- lor, stabilirea planurilor si a masurilor si obfinerea re- zultatelor. Sunteti responsabili de realizarea anumitor efecte — calitatea si cantitatea muncii pe care o depuneti si rezul- tatele pe care va asteptati sa le obfineti. In calitate de presedinti, sunteti responsabili de stra- tegia de marketing — autopromovarea si autoavansa- fea, crearea propriei imagini si modul de prezentare — 36 REALIZAREA TELURILOR care s& va dea posibilitatea si va vindeti la pretul cel mai ridicat intr-o piata competitiva. Sunteli responsabili de strategia financiara — deci- deti cat de mult din servicii vreti si vindeli, cat vreti s& castigati, cat de repede vreti si va sporeasca venitul an de an, cat anume vrefi s& economisiti si si investiti si ce pensie vei avea. Totul depinde de dumneavoastra. Sunteti responsabili de strategia oamenilor gi a rela- tiilor dumneavoastré, atat acas’, cat sila serviciu. Unul din sfaturile pe care le dau studentilor mei este ,S8-5i aleaga seful cu grija”. Alegerea sefului va avea tin im: pact major asupra a cat cdistigati, cat de repede evoluafi si cat de bine va simfiti la serviciu. Faceti alegeri noi, luati decizii noi Potrivit aceluiasi model, alegerea unui partener de vviafi sau a prietenilor va avea de-a face cu succesul sau fericirea tot atat de mult cat si celelalte hotarari pe care Je luati, Daca nu sunte{i multumiti de alegerile actuale, faceti pasii necesari pentru a le schimba sau imbunatati Laurma urmelor, in calitate de presedinti, sunteti pe deplin responsabili de capitolul ,cercetare si dezvoltare personal”, adicd de propria instruire si educatie, De- pinde de dumneavoastra si determinati care sunt insu- sirile, talentul, abilitatile si competentele esentiale de fare aveti nevoie pentru a castiga banii pe care dorisi sii céstigati in lunile si anit ce vin. Prin urmare, e-res- ponsabilitatea dumneavoastra si faceti investifia, nece- gard $i Sa asteptali sA va insusiti si s8.va dezvoltati aces- te abilitati. N-o s-o facé nimeni. altcineva in locul dumneavoastra. Adevarul implacabil este ¢& nimanui nui pasa de toate astea la fel de mult cum va pasa dum- neavoastra. f | Sspunzitori de viaba dumneavoastra Fiti o ,actiune in crestere” Pentru a duce si mai departe aceasti analogie, ima- ginati-va in postura unei companii cu un numar de ac- fiuni care sunt tranzactionate pe piala. Ar putea oame- mapa ny esteasca in actiunile dumneavoastra si si aiba incredere ca ele vor continua sa-si sporeasca valoarea si profitabilitatea in urmatoarele luni sau ani? Sunteti 0 actiune in crestere” sau valoarea dumneavoastra pe pial a scdizut? Dac& ati decis sa fifi o ,actiune in crestere”, care e stra- tegia de marire a venitului cu 25 pana la 30% in fiecare an? Ca preyedinti ai propriilor vieti, ca soti si parinti, da- torati oamenilor importanti din viata dumneavoastr’ pozifionarea pe o curba ascendenta, cresterea continua a yalorii si profitabilitatii, pe mSsura ce trece timpul. Asezati-va la carma propriei vieti De acum fnainte, priviti-va si considerati-va stapanii propriului destin, responsabili de viata dumneavoastra Imaginafi-va in calitate de presedinti ai propriei corpora- = persoand puternica, pe deplin motivata si decisa. Incetati sa va mai tanguiti sau s& va plangefi in lega- turd cu evenimente din trecut care nu pot fi schimbate. In schimb, orientati-va spre viitor si gandifi-va la ce anume dorifi si incotro va indreptafi. Mai presus de ori- ce, ganditi-va la teluri. Simplul fapt de a te gandi la ele te face s& ai din nou o atitudine pozitiva si subordonata unui scop. Decideti care va este punctul de control O buna parte a literaturii psiholo; i ilogice graviteaza in jurul Teoriei Punctului de Control. in mai bine de 50 de 38. REALIZAREA TELURILOR ani de cercetiti, psihologii/au determinat c& punctuil de Control este factorul hotarator al fericirii sau nefericirit individului, Tata de ce: ‘amenii eu un punct de control interior au sentimen- tulicd detin controlul total asupra viet lor Se simt pu temici si increzatori: Sunt, in general, optimisti si au o atitudine pozitiva. Awo parere excelenta despre ei insii sise simt responsabili de destinutl lor. Pe de alts parte, cei cu un punct de control exterior au sentimentul cA sunt controlaji de factori extern, de sefi Ge note de plata, de cAsnicie, de problemele din copili- rie side situatia lor actual’. Simt ca le-a scipat conti Tulsi, drept rezultat, sunt slab, furiosi, negativist, ostili si sleiti de putere. ‘Vestea bund e c& exista o legatura directa intre suma responsabilititilor acceptate si controlul pe care simfifi Gal defineti. Cu cat spuneti mai des ,.Eu sunt responsa- pill”, cu atat mai mult dezvoltati un punct de control in- terior si va simtiti mai puternici si mai increztori Triunghiul de aur Enista, de asemenea, o legatura directa intre respon sabilitate si fericire, Cu cat accepli mai mult& responsa- bilitate, cu atat devii mai fericit. Se pare cA toate tréi — responsabilitatea, controlul si fericirea — sunt legate ir tre ele. Cu cat accepti mai multi responsabilitate, cu atat mai mult control simfi c& defi. Cu cat simfi c& ai mai mult control, cul atat mai fericit si mai increz&tor devi. ‘Atunci cind simti ci ai o atitudine pozitiva si cl ai'con- trol asupra vietii tale, iti stabilesti teluri mai ‘inalte si mai provocatoare. Vei avea, totodata, si impulstil si ho- tararea de a le realiza. Simi c& ti-ai luat viata in propri- jle maini si ca o poti transforma in ceea ce doresti Fist raspunzatori de viafa dumneavoastra 39 Este in mainile dumneavoastra CE jigs in Cumetel de pornire in fxarea fluro este momentel in care fi dai seama ci ai un potenjalnelimitat de a a avea sa face tot ce vrei cu adevarat in vial, dacd iti does asta sufient de tare si esti gata sa muncesti su- le mult si de i reste fend si de intens pentru atingerea acestui Parte il seat ait a dous a stabil felurlor contain accepta eplineiresponsabilitt pentru vafa tas pentru ce ise intimple fra reprosuri fra scuze ete _hvan clarfcate aceste dout concepte — ch det ee al eon c& esti pe deplin responsabil a gala acum sX faci pasul urmitor, adicd si incepi sé-ti conturezi viitorul ideal. pee an Fiti rispunzatori de viata dumneavoastra HE 4 . ieee cea mai mare problema sau sursa ati- pa negative din viata dumneavoastra. in ce sunteti responsabili de aceasta situatie? 2 nasi wa caltate de presedinj ai proprilor ere i actiona, daca ati detine 100% S ieee astizi s& incetafi si mai dati vina pe Fees ae care mneavoastra. Ce 4 fe pel gist scuze si incepeti s8 progresati. fi-va c& scuzele cele mai invocat 1 ten nici un fel de baza reala $1 actionati in cose 5. Priviti-va ca i rivit pe principala sursé creatoare dit Via8. Va gisiti acolo unde va gasil gi sunteti coca REALIZAREA TELURILOR ce sunteti datorita propriilor alegeri anume ar trebui sa schimbaji? ti-vA azi si-ijertati pe toli cei care viau f- Sheaita marcel See a brretele: Refuzaf 8 mai discutafi vreodats despre ata In schimb, ocupati-vi de ceea ce e important si nu vefi avea timp 88 va gandifi la altceva. & Creati-va viitorul Vei devent ta fel de mic precum dorinta ta de a define controtul; st ta fel de mare precum ‘aspiratia ta dominanta, JAMES ALLEN in mai mult de 3 300 de studii referitoare la lideri, desfasurate de-a lungul anilor, apare o calitate specialA care iese in evident, o insusire pe care toti liderii mari © au. Este vorba de viziune. Liderii au viziune. Nonlide- ni, nu. Am spus mai devreme ci descoperirea cea mai im- portanti din istoria omenirii este aceea ca devii ceea ce Sandesti in cea mai mare parte din timp. Prin urmare, la ce se gandesc liderii cel mai mult? Raspunsul e c& lide- rise gandesc la vifor, la ditectia in care merg si cum pot ajunge acolo unde si-au propus. Nonliderii se gandesc la prezent, la bucuriile sau problemele momentului. Se gandesc $i isi fac griji in le- gatura cu trecutul, cu ceea ce nu mai poate fi schimbat. Ganditi-va la itor Am numit aceasta insusire a liderului ,orientare c&- ‘tre vitor”. Liderii se gandesc la viitor, la Gea ce vor $8 duc’ la indeplinire si la destinatia la care vor si ajunga 42 REALIZAREA JELURILOR 1a un moment dat. Ei se gndesc la ceea ce doresc si la =e poate fi facut pentru realizarea unel anumite oe Finte, Vestea bund e cA atunci cand incepi si te gandest la viitor, incepi 58 wie’ pes at ae tin a atele pe care le obfine un li . ee . edwal Tanfield de la Harvard, dupa 50 de vad de cercetiri, a'tras concluzia c& ,perspectiva pe terme! tung’ este factorul hotirator al succesulut financiat st personal. Banfield a definit perspectiva pe termen ung bh fiind ,abilitatea de a gandi vittorul pe o perioads de Cativa ani, in timp ce iei decizii in prezent’. Aceasta © tuna dintre cele mai importante descoperiri fécute vreo- data. Gandifi-val Cu cat privesti mai departe in vitor Gu alat mai bune decizii ici in prezent, astfel incal poli fi sigur c& acel viitor va devent realitate Cum si deveniti milionari De exemplu, daca economisesti 100 pe lund de la 20 a 65 de ani si dacé investesti acest bani inten fond mutual prin care castigi in medie 10% pe an in foaté mreasti perioad’, vei avea mai mult de 111 a ere sa dorit, a putut economisi 100$ pe luns, dact a avut o perspectiva in timp suficient de mare; ‘Asta inseamna ea oamenii care incep si munceascs 2°! pot devent in fimp milionari daca pomesc la drum sufi Beant de devreme, economisescdestul sii pstrea7aV'~ Gianea pe termen lung, referitoare la independent financiard. Creati o fantezie pe o durata de cinci ani in planifi 14, ar trebui sa ince- in planificarea strategica personal, ar tret efi cu 0 perspectiva pe termen lung a viel. Ar trebui Ee incepell prin a. practica idealizaren in orice faces In Creati-va viitorul 4B procesul idealizarii, creati 0 fantezie pe cinci ani si gan- diti-vi cum ar arita viata dumneavoastra peste cinci ani daca ar fi perfecta in toate privintele. Cel mai mare obstacol in calea stabilirii telurilor este Autolimitarea credintelor’, care implicé domenii in care crezi c& esti ingrdit intr-un fel oarecare. Poti crede despre tine cA esti inferior in domenii precum inteligen- ta, aptitudinile, talentul, creativitatea, personalitatea sau orice altceva. Drept rezultat, te vinzi ieftin. Subesti méandu-te, nu-ti stabilesti nici un fel de teluri sau ii fi- xezi obiective mici, care se afl mult sub ceea ce esti ca~ pabil cu adevarat sa realizezi Imaginati-va ca nu exista li iri Combinand idealizarea ci orientarea spre vitor, anu- Jezi sau neutralizezi acest proces de autolimitare. Ima- ginati-va pentru o clipa ci nu exist nici un fel de limitiri. Tmaginati-va & aveti timpul, abilitatile si talentele nece- sare pentru realizarea oricirui obiectiv pe care vi -ati xat. Indiferent in ce punct va aflati pe parcursul vietii, imaginati-va cA aveti prietenii, contactele si relajiile ne- cesare pentru a deschide orice usa si pentru a realiza tot ceea ce va dorifi cu adevarat. Imaginati-va ca nu exista nici un fel de limitari in legatura cu ceea ce ati putea fi, avea sau face in urmarirea Jelurilor pe care le conside- rati importante Practicati gandirea senin& precum cerul In studiile sale despre ,performerii de varf”, Charles Garfield a facut o descoperire interesanta. Ela analizat persoanele care obfinusera doar rezultate medii in muncé, timp de mai multi ani, si, deodata, explodasera, ingand succesul si implinirea. A observat cd in ,punc- REALIZAREA TELURILOR tul de decolare” tofi se angajasera in ceea ce el a numit _gandirea senina precum cerul” ‘in cadrul acestui tip de gandire, iti imaginezi ca totul e posibil pentru tine, ca si cum ai privi cerul senin si al- bastru, fara limite. [ti proiectezi viata cu cativa ani ina- inte si iti imaginezi c& e perfecta in toate privintele. Apoi, de acolo, iti intorci privirea spre locul in care te afli astazi si iti pui intrebarea: ,Ce ar fi trebuit sii mi se intample pentru a-mi crea un viitor perfect?” Pe urma, revii cu gandul in Jocul in care te afli in pre~ zent si te intrebi: Ce ar trebui s& mi se intimple de ‘acum inainte pentru a-mi realiza toate felurile, candva, in viitor?” Nu faceti compromisuri cu visurile dumneavoastr ‘Atunci cand pui in practicé idealizarea si orientarea spre viitor, nu faci nici un fel de compromisuri cu visu- file si viziunile legate de tine side viitor. Nu-ti stabilesti obiective mai mici sau semisuccese. in schimb, trebuie $8 ,visezi visuri marete” si sa proiectezi mental viitorul, de parca ai fi unul din cei mai puternici oameni din uni- vers. iti creezi viitorul perfect. Hotarasti ce anume ifi doresti cu adevarat, inainte de a te intoarce in prezent si dea te ocupa de ceea ce e posibil in situatia data incepeti cu afacerile si cariera. Imaginati-va ci viata dumneavoastra profesional’ va fi perfecta peste cinci ani. Raspundeti la urmatoarele intrebari 1. Cum va arata? 2. Ce veti face? 3. Unde va veti desfasura activitatea? 4. Cu cine veti lucra? Ce nivel de responsabilitate yeti avea? 5. Ce fel de insusiri si abilitati veti avea? Creati-vs viitorul 6. Ce fel de obiective veti realiza? 7. Ce fel de statut veti avea in domeniu! dumnea- voastré de activitate? Practicati gandirea nelimitati Atunci cdnd rispundefi la aceste intrebari, imagi Safievi nu exist limite orice eate pence {umneavoastra. Peter Drucker spunea odaté: ,Supracs- Sms in mare migurd ce putem reliza inten an. Dar subestimim la fel de mult ce putem eli in cnc an.” lu lasati sd vi se intample si dumneavoastra acest lucru ‘Acum, idealizati aspectul financiar al vietii dumnea- Voastra intr-un viitor oarecare: i faa 1. Cat vefi cstiga peste cinci ani? 2. Cesstil de viata veti avea? 3. Ince fel de cast veti locui? 4. Ce fel de masin& veti conduce? 5. Ce obiecte de lux va veti asi ee rele ti asigura dumneavoastr’ 6. Cati bani veti avea in banca? 7. Cat veti economisi si veti inve re Tuna isi si Veti investi in fi jecare Iu 8. Ce cont in banca veti avea la pensionare? Imaginafi-va ci aveti o tablita fer i a rmecata. Poti scric ea tot ce doresti, Poti sterge orice s-a intamplat teat ce Sy imagine doresti in privinta viitorului. Poti sterge ta- lita oricand gi o poti lua de la capat. Nu exist’ limite. Imaginati-va viata de familie perfect ee earees va privirea asupra familiei si relatiilor de izi si proiectati imaginea acestora peste cinci ani: Creati-v’ viitorul i 46 REALIZAREA TELURILOR 1. Daca viata de familie arf perfects peste cinc ant Aco q . Prin viata dumneavoast cum ar arata? Poin vlataladu str aduceti 0 contrib; é iA eee semnificativa, o schimbare in viefile celorialfi. D ae 2. Cu cine afi fi atunci? Cu cine nai mai 2 tutul social si cel comunitar, precum si impli a 3. Unde si cum ati locui? neavoastr’, ar fi perfecte... euipplicaren gare: +L Ce fel de standarde de vials ati avea? i Ceeyiraee? 5, Ce fel de relatii ati avea cu cele mat importante 2. Cu ce fel de organizatii tit at ratii afi cra s area au ce organiza persoane din viata dumneavoastra peste cinciani, eiped totul ar fi perfect in toate privintele? tune cand ffi inchipui si ii imaginezi viitorul per” fect, singura intrebare pe care 0 put este: «Cum Asta ceerinei important’ intrebare din toate, este cea co¥e Seeenza putere. Punand-o mereu, ii stimulezi creati- Fee areF apar idei care te ajutt sft ating Scopus raves Fi care nau succes se intreaba intotdeauma dae tin anumit fel este posibil. Cei ease reuisesc se jntreaba un amuGiam?” poi caut& modalitati de a-i transform Viziunea si telurile in realitate. Sanatatea si conditia fizicd ideala in revist& a sAnatiti si conditiei izice: jtoasa din punct cum ati arata si Faceti o trecere 1. Daca ati fi o persoana perfect sin: de vedere fizic peste cinci ani, cum y-ati sim! Care ar fi grettatea dumneavoastra ideala? Cat de multe exerciti afi face in fecare saptamans? ” Care ar fi starea generala a simstatit? Ce schimbasi ar trebui s& facefi in alimentafie, texerciii de tina si obiceiuri incepand de azi, 951° fel incat sa va bucurati de o sanatate ‘excelent la un moment dat in viitor? Imaginati-va apoi ca sunteti persoana important i influents, un ,jucstor” din comunitatea dumneavoes weer 3 ony cauzele in care credefi cu putere si pe -ati sprijini si cum v-afi impli ulti acele domenii? ae: Actionati chiar astazi bd desea. dintre performerii de varf si cei samentului este ,,orientarea actiunii”. i cae ef extraordinare in viaté sunt a orientati din punctul de vedere al acti i e fiunii. E misc in permanenta. Sunt mé ake! tS i ereu ocu idee, o pun imediat in aplicare. estates tat eM patie cel Hab slot cate ro gelizea2s plini de bune intentii, ins& gasesc it ae © scuzi pentru faptul cA nu tr aa ; trec la actiune i bine spus: ,,Drumul i A Sanela” é spre iad e pavat cu intentii bune.” 5 {ii une. E oul din punct de vedere al inventarului et leat de Pao talent si educatie. junge la cel mai inalt nivel posi dumneavoastra (si, Taio) Rapandei (i, practic, nu exista limi i ee ‘existd limite), raspundeti A © i cafe de cunostinte si insusiri suplimentare ar ee ui sa cApatafi in cinci ani.de acum inainte? in ce gare ati fi recunoscuti ca find absolut ‘exceptionali in ceca ce faceti? 3. Ceati face zilnic eat pentru dezvoltarea cunostin Re eee ee REALIZAREA TELURILOR unul din performerii de varf din domeniul dum- neavoastra de activitate, in vitor? Odata ce ati raspuns la aceste intrebiiri, urmitoarea in- trebare pe care trebuie s4 o puneti este: Cum?” Cum veti ajunge la insusirile si priceperea necesare pentru a fi cel mai buni in domeniul dumneavoastri in anii care vin? Schitati calendarul perfect Ganditi-va cum ar putea arata stilul dumneavoastra ideal de viat&, zi de zi. Schitati calendarul perfect, de la 1 ianuarie gi pana la 31 decembrie: 1. Ce v-ar placea 9a [aceji in weekend-uri gi in va- cante? 2. Cat timp liber v-ar placea s& aveti in fiecare sapti- ‘mani, luna sian? 3. Unde v-ar placea s& calatoriti? 4. Cum v-ati organiza anul, daca nu ati avea limitari $i ati detine controlul deplin asupra timpului dumneavoastra? in Pildele lui Solomon 29:18", se spune: ,Acolo unde nu exist’ viziune, oamenii pier.” Asta vrea si insemne 3, dacé iti lipseste o viziune captivanta asupra viitoru- lui, care sa te insufleteasc’, vei ,pieri” launtric, adica iti vor lipsi motivagia si entuziasmul pentru ceea ce faci. Dar reversul acestui fapt este ci, printr-o viziune asu- pra viitorului care te insufleteste, vei fi motivat si stimu lat continu, in fiecare zi, pentru a intreprinde actiunile necesare transformarii viziunii ideale in realitate. pan, dar fericit ~ Fira vedenie de prooroc poporul ¢ fara stipan, de extol care pazestelegeal, Pildele lui Solomon 25:18, Biblia, ed 1982. (N. trad) Creajitva vitorul Cheia fericirii VA amintifi cA ,,fericirea este realizarea progresiva a unui ideal pretios”. Atunci cand ai teluri si idealuri cla- re si vii, te simti mai fericit. Vei avea o atitudine mai po- zitiya si mai optimist. ‘Te vei simti motivat interior per tru a te trezi sia merge mai departe in fiecare dimineata, deoarece orice pas pe care il vei face te va duce in direc- fia acelui anume lucru care este important pentru tine. ii-v4 la viitorul ideal aproape tot timpul. iti-va c& cele mai bune zile din viat’ sunt in fata dumneavoastra, Cele mai fericite momente traite vreo- data sunt pe cale si soseasca. Cel mai mare yenit pe care il veti fi castigat vrendats e gata si se materializeze in Tunile si anii urmtori. Viitorul va fi mai bun decat ori- ce vi s-a intamplat in trecut. Nu éxista limite. ‘Cu cat esti mai clar in ceea ce priveste viitorul pe ter- men lung, cu att mai rapid vei atrage oamenii si impre- jurarile care si te ajute sa-l transformi in realitate, Cu cat fi-e mai limpede cine esti si ce doresti, cu atat vei reali- za mai repede si mai mult din aceste teluri Creati-va viitorul 1, Imaginafi-va cd exist o solutie pentru fiecare pro- blemé, un mod de a invinge orice limitare si, in acelasi timp, c& nici un obstacol nu st’ in calea atingerii obiectivului pe care vi l-ati propus. Ce ati schimba din modul in care ati trait pand acum? 2, Puneti in practic’ drumul ,de la gandirea in vii- tor inapoi in prezent”. Proiectati-va viata cu cinci ani inainte si priviti spre momentul prezent. Ce ar fi trebuit sa se intample cu lumea dumneavoastr’, pentru a fi ideala? 50. REALIZAREA TELURILOR 3, Imaginati-va ci aspectul financiar al viebii este perfect in toate privintele. Cat ar trebui sa cast afi? Cat ati valora? Ce pasi ar trebui sa faceti, in- cepand de azi, pentru ca aceste feluri si devin realitate? 4. Imiaginafi-va viata de familie $i pe cea personal ca fiind perfecte. Cum ar arta ele? Ce anume ar trebui s8 faceti mai mult si ce anume mai putin, incepand de azi? 5. Planificati-va calendarul perfect. Schitati intregul an, de la Lianuarie pana la 31 decembrie, ca $i cum nu ar exista nici un fel de limitari, Ce anume ati schimba, incepand de azi? 6. Imaginati-vé c& sindtatea si conditia dumnea- voastra fizica sunt perfecte in toate privintele. Ce afi putea face, incepand de azi, pentru a transfor- ma viziunea despre dumneavoastra ingiva in rea- litate?, § Clarificati-va valorile Un singur wnivers cladit din tot ce exist: wn singur ‘Dumnnezeu tn toute, wt sirigur principiu de vintt, o singurd lege, ratiunen impartifsitt de tonte ereaturile gdnditoare, si un singur adevur, Marcus AURELIUS Una dintre cele mai importante caracteristici ale lide- rilor siale celor mai de succes oameni din orice domeniu este aceea ci ei stiu cine sunt, in ce cred gi ce anume re- prezint3. Cei mai multi sunt confuzi in ceea ce priveste felurile, valorile si idealurile lor si, ca rezultat, rataicesc incolo $i incoace si realizeaza foarte putin. Cei care de- vin lideri, avand aceleasi sau chiar mai putine abilitati si oportunitati, ajung la mari impliniri orice ar intreprinde. Viata e traits dinauntru in afara. Esenta personalits- fii tale consta in valorile pe care le ai. Ele sunt cele care iti alctituiesc propria persoand. Tot ce faci in exterior este dictat si determinat de valorile tale interioare, clare sau confuze. Cu cat exist mai multa claritate in ceea ce priveste valorile interioare, cu atat mai precise si efi- ciente vor fi actiunile exterioare. Cele cinci niveluri ale personalitatii Iti poti imagina propria personalitate gandindu-te la P igina propria p' ga ‘ fintd cu cercuri concentrice. Personalitatea ta e alcatui- REALIZARBA TELURILOR ta din cinei cereuri, incepand din centru — zalorile — si radiind spre exterior catre urmatorul cere — convingeril Valorile iti determina convingerile, legate de tine si de lumea inconjuratoare. Daca detii valori pozitive, cum ar fi iubirea, compasiunea i generozitatea, vei avea con- vingerea cA oamenii din lumea ta merita aceste valori si ji vei trata in consecinta. Convingerile determing al treilea cere al personalita- i, asteptirile. Daca ai valori pozitive, ai si convingerea & esti o persoand buna. Daca ai convingerea c& esti o persoana bund, te astepti si fi se intample lucruri bune. Daca te astepti sa {i se intample lucruri bune, vei avea 0 atitudine pozitiva, vei fi vesel si orientat spre viitor. Vei ciuta binele in ceilalti oameni si in toate situaliile. ‘Al patrulea nivel al personalitatii, determinat de a5- teptari, este atifudinea. Atitudinea ta va fi o manifestare exterioara sau o reflectare a valorilor, convingerilor si asteptarilor. De exemplu, dact valoarea pe care 0 ai con- sti in faptul ca traiesti Intr-o lume buna si convingerea tae cd vei avea foarte mult succes in viata, te vei astep- ta ca orice {i se intampla sa te ajute intr-un fel sau altul, Ca rezultat, vei avea.o atitudine mental pozitiva faja de ceilalti oameni si ei iti vor raspunde tot in mod pozi- tiv. Vei fi o persoand mai vesela $i mai optimist’. Vei fi cel cu care saut pentru care ceilalti vor dori s& lucreze, si, fn general, si-I ajute s4 aiba mai mult succes. Din acest motiv, 0 atitudine mental’ pozitiv’ pare s4 mearga man in mana cu succesul in orice faci in viata. ‘Al cincilea cerc sau nivel al personalitatii este acfit- nea, Actiunile tale exterioare vor fi ultima reflectare a valorilor, convingerilor si asteptarilor interioare. Din aceasta cauzi, tot ce realizezi in viata va ti determinat de ceea ce se petrece in interior, in mai mare masura de- cat de orice alt factor. Clarificati-va valorite 53 Precum inlauntru, asa si in afara Iti poti da seama la ce si cum gandese oamenii in cea mai mare parte a timpului uitandu-te la condifiile vietii lor exterioare. O persoan pozitiva, optimist’, orientati spre feluri i viitor — inléuntru — se va/bucura de o vial’ fericit8, de succes si prosper’ Aristotel spunea ca tinta sau scopul ultim al vietii umane este atingerea fericirii. Esti cel mai fericit atunci cand ceea ce faci in exterior coincide cu valorile tale inte- rigare. Cand traiesti complet aliniat la cea ce consideri a fi bun, corect si adevarat, te vei simti automat fericit si cu 0 atitudine pozitiva in ce priveste propria persoand lumea din care faci parte. Telurile trebuie s& coincids cu valorile, iar valorile trebuie si se potriveasca felurilor. De aceea, clarificarea valorilor reprezint’ adesea punctul de pornire pentru realizairi deosebite si performante de varf. Pentru a-ti clarifica valorile, trebuie si te gandesti la ceea ce e im- portant cu adevarat in viata. Apoi, ffi organizezi intrea- ga existenta in jurul acestor valori. Orice incercare de a trai in exterior intr-un mod ca- re-ti contrazice valorile interioare iti va provoca stres, 0 atitudine negativa, nefericire, pesimism si chiar furie gi frustrare. Responsabilitatea principals faja de tine in- suti in crearea unei vieti excelente const’, prin urmare, fn dezvoltarea unei claritati absolute a valorilor, in ori- ce ai face. Trebuie si stiti ce vrefi cu adevarat Stephen Covey spunea odata: ,,Asigura-te ca, in timp ce te catari pe scara succesului, aceasta se sprijind de cladirea potrivita.” Multi oameni muncesc din greu Si ating’ obiective despre care cred ca li se potrivesc si din realizarea carora nu obtin nici bucurie, nici satisfac- 34 REALIZARBA TELURILOR tie, Bi se intreaba: ;,Asta-i tot2” Acest ucru se intampla atunci cand realizarea exterioara nu e in armonie cu va- lorile interioare. Nu lisati sa. vi se intample si dum- neavoastra acelasi lucru. Socrate spunea: ,O viata nesupusa cercetarii nu me- rita traita.” Asta se aplici atat valorilor, cat si oricdror altor domenii ale vielii. Clarificarea valorilor este un Iu- cru pe care-I faci avand la baz progresul. Opresti me- reu ceasul, ca la fime-out in sport, si te intrebi: ,,Care sunt valorile mele in domeniul acesta?” in Sfanta Evanghelie dup Matei 16:26, Biblia spune: Pentru c& ce-i va folosi omului daca va castiga lumea intreaga, iar sufletul sau il va pierde?”* Cei mai fericiti ‘oameni din lume sunt cei care traiesc in armonie cu cele mai liuntrice convingeri si valori ale lor. Cei mai neferi- citi sunt cei care incearcé sa tréiasci in neconcordanta cu ceea ce pretuiesc si cred cu adevarat, Aveti incredere in intuitia dumneavoastra increderea in sine este fundamentul excelentei, Ea vine din ascultarea intuifiei, a ,vocii calme si abia auzi- te” dinlauntru. Oamenii incep s4 devind cu totul deose- fi atunci cind isi ascult& vocea interioara si cred cu t&- rie c& sunt caliuziti la fiecare pas de o fort superioara. Trairea in concordant’ cu adevaratele valori este drumul magnific spre incredere in sine, respect de sine si mandrie, De fapt, aproape orice problema umani poa- te fi rezolvata prin revenire la notiunea de valori. Ori de cAte ori sunteti supusi unui stres oarecare, priviti iniun- trul dumneavoastra si intrebati-va: ,,In ce fel imi com- promit cele mai launtrice valori, in aceasta situatie?” * Biblia, ed. 1982, (N. trad.) Clariticati-va valorile 55 Supravegheati-va comportamentul au, Peli spune care sunt valorile tale adevarate? ispunsul e simplu. I}i demonstrezi intotdeauna valo- rile adevarate prin acfiuuri si, mai ales, prin actiuni intre- Prinse sub fensiune. Ori de cate ori esti fortat sa alegi in- fre un comportament sau altul, vei actiona intotdeauna, in mod consecvent, cu ce este mai important $i mai va, loros pentru tine in acel moment. a realitate, valorile sunt o1 ;anizate it i i Ai serie de valor, unele din cle forte intorec nen portante, altele mai slabe si mai putin importante. Unul din exercitiile de baza pe care il puteti face pentru a de- termina cine sunteti in realitate si ce vrefi ca adevarat este si va organizati valorile pe baza prioritatilor. Oda- {8 ce v-afi clarificat in legatura cu importanta relativa a valorilor, va putefi organiza viata exterioar’ in concor- danta cu ele. i-vd comportamentul din trecut Examinat Exist modalitati bazate pe o cercetare patrunzaitoa- te, prin care va puteti determina adevaratele valori. Mai Iintai, priviti in urmi, la trecut. Cum v-ati comportat in situafii tensionate? Ce alegeri afi facut, in momente de Presiune exercitata de timp sau de bani? Raspunsurile indicd valorile predominante de atunci. Dale Carmegie scria: ,,Spuneti-mi ce anume ii confe- _ Hi unei persoane sentimentul importantei, iar eu va de- Scriu intreaga ei filosofie de viata.” Ce anume va face sa VA simtifi importanti? Ce anume va stimuleaz pretui- ‘fea de sine? Ce anume va creste respectul de sine si ‘mMandria? Ce anume ati realizat in trecut si acum va da ‘Min sentiment de mandrie si satisfactie? Raspunsurile ‘Ofer indicatii pretioase asupra adevaratelor valori. 56 REALIZAREA TELURILOR i care va este ,dorinta inimii” Descoper indrumatorul spiritual Emmet Fox scria despre im- portanta descoperirii ,dorinfei inimii’. Care e dorinta {nimi dumneavoastra? Ce anume ati vrea $8 fiti, s8 aveti sau SA faceti in viaté gi se afla adanc ascuns in ini- ma dumneavoastra? Sau, asa cum intreaba un prieten de-al meu: , Pentru ce anume vrefi si deveniti faimosi?’ Ce cuvinte afi vrea s& foloseasca lumea pentru a va desérie atunci cand nu sunteti de fata? Ce ati vrea si se spund despre dumneavoastra la propria inmormanta- re? Cum ati vrea sa va find minte familia, prietenii si co- piii? Cum ati vrea st le vorbeasc3 oamenii despre dum- voasta? se Ce fel de reputatie aveti astizi? Ce fel de reputatie ati vrea sé aveti cdndya in viitor? Ce ar trebui si facefi, in cepand de astizi, pentru a va crea reputatia pe care v-0 doriti? ‘Trecutul nu e viitorul dumneavoastra Multi oameni incearca experiente dificile, pe masur’ ce inainteazA in varsta. Trec prin clipe grele sau se aso~ Gazi cu indivizi nepotriviti. Se comporté ilegal sau inacceptabil din punct de vedere social. Unii sunt con- damnati si trimisi la inchisoare pentru crimele faptuite Dar, intr-un anumit moment al viefii, ei se hotairise si se schimbe. $-au gandit serios la felul in care si-ar dori s8 fie cunoscuti in viitor, S-au decis sa-si schimbe viata prin schimbarea valorilor pe baza cérora au trait pana atunci. Luand aceste hotarari si finandu-se de ele, si-au Schimbat viaga. $i asa cum au Ficut alfii, o puteti face si ;neavoastra. bie minte: nu conteazi de unde vii; tot ce contea- zi e incotro te indrepti. Clarifieati-va valorile 57 Daca ati fi cineva iesit din comun in toate privintele, cum. v-afi comporta fati de altii? Ce fel de impresie le-ati lasa dupa ce v-au intalnit si le-afi vorbit? Imagi- nati-va ca afi putea fi niste oameni cu totul remarcabili Prin ce ati diferi de cei care suntefi ast&zi? Cat de mult va placeti In psihologie, nivelul pretuirii de sine determina ni- velul de fericire. Pretuirea de sine este definit& ca fiind eat de mult te placi”. La randul ei, pretuirea de sine e determinata de imaginea despre sine. Aceasta este modul in care te vezi si gandesti despre tine insufi in interac tiunile zilnice cu ceilalti. Imaginea despre sine e contu- Tata de sinele ideal. Acesta este constituit din virtuti, va~ lori, teluri, sperante, visuri si aspiratii. Tata ce au descoperit psihologii: cu cat comporia- mentul tiu de moment e mai consecvent cu ceea ce simti c& ar trebui s& fie comportamentul t&u ideal, cu atat te placi si te respecti mai mult si esti mai fericit. Pe de alta parte, ori de cate ori te comporti intr-un mod inrconsecven! cu idealul tau, trdiesti experienta unei imagini negative despre tine insuti. Simfi cA evoluezi sub cea mai buna performant& a ta, Drept rezultat, pre- juirea de sine si nivelul fericirii scad. Evoluati la cel mai inalt nivel Din momentul in care incepi s4 mergi, s& vorbesti $i 88 te comporti in moduri consecvente celor mai inalte idealuri pe care le ai, imaginea despre tine insuti se im- bunatateste si te simti fericit, atat in ceea ce te priveste, cit si in legatura cu lumea din care faci parte. ‘De exemplu, de cate ori ti se face un compliment sau esti liudat de o alta persoana sau ti se acorda un premiu pentru. anumita realizare, pretuirea de sine creste, une- 58. REALIZAREA TELURILOR ori in mod dramatic. Esti fericit cu tine insuti. Simti ca viafa tae plina de armonie, iar tu traiesti in concordan- td cu cele mai inalte idealuti. Simi ca ai succes $i c& esti valoros. Tinta ar trebui sa fie crearea deliberata si sistematic’ a imprejurarilor care-ti cresc prefuirea de sine in tot ceea fe faci. Ar trebui siti traiesti viata ca si cum ai fi deja persoana remarcabilé care intenfionezi s& devii candva in vitor. Trebuie si stiti in ce credeti Care sunt valorile dumneavoastri de azi in cea ce priveste munca 3icariera? Credeti in integritate, harnicie, Facredere, creativitate, cooperare, inifiativa, ambitie 51 progres alaturi de alti oameni? Cei care traiese aceste Pilon in activitatea pe care 0 desfésoaré au mult mai mult succes $i sunt mult mai stimati decét cei care nu procedea7a asttel. Care sunt valorile dumneavoastra referitoare la fani- tie? Credeti in importanfa iubirii neconditionate, a incu- rajari gi ajutortii, a rabdarii, iertarii, generozitAti, le Gurii si atentiei? Cei care pun in practicA in mod ‘consecvent aceste valori atunci cand e vorba de persoa- nele importante din viata lor sunt mult mai fericiti de- cit cei care nu fac la fel. ‘Care sunt valorile dumneavoastra referitoare la bani sila succesul finonciar? Credeti in importanta onestit fii, a sarguinfei, cumpatarii, educafiei, performantei, calitatii si staruintei? Cei care practic&vaceste valori au mai mult succes in domeniul financiar al vietii lor de- cat cei care nu fac asta si isi ating mai repede obiecti- vele financiare. Dar in legatura cu stnatatea? Credeti in importanta autodiscipliriei, autoperfectionarii si autocontrolulut in cea ce priveste regimul alimentar, exercitiile fizice si Clatificati-va valorile 59 eee standarde inalte privind sinatatea § itia fizica si va straduiti apoi zilnic sa traiti tri vit acestor standarde? Cei care practica aceste Walon esc mai mult si mai sAn&tos decat cei care nu fac la fel Gandifi-va doar la ceea ce va doriti sip imintiev ct deveniti ceca ce gandifitn majritatea fimpulu. Cami fei side sucess gindesc a va- orile lor si la modul in care le pot practica ft i Afi care damental viet Manes Pisplath CGH a faptul c, pe masurd ce trliesti tot mai conseevent Valorile tale, devii mai fericit, mai stnatos, mai plin de energie $1 mai pozitiv in tot ceeace fac. Fiti sinceri cu dumneavoastra insiva ah ate valorea cea mai important este tegrtate. Cindva, un milladar mia spusIntegrtaea ne atat sine; e mai curénd valoatea care garantea- i Sse tvalcntt abs raza aceasta m-a inspirat! Odata ce te-ai deci arin daca iti respecti angajamentul sau nu. Cu cat disciplinezi mai mult si trdiesti consecvent cu ceea ce ii a mai bine, cu atat mai mare e nivelul t&u de inte- $i, cu cit acesta e mai ridicat, cu atat te vei simti i ferict si mai puiternic in tot ce intreprinzi. pe meni important sunt descrsicaavand un nivel le integritate. Ei isi trfiesc viata in concordanfai cu mai fnalte valori pe care le au, chiar si atunci cind urmareste nimeni. Oamenii mediocri, pe de alt par- enuti meret scurtituri si fac compromisuri ei tatea, mai ales atunci cand nui vede nimeni Clarificati-va valorile 61 REALIZAREA TELURILOR ees ope estdos ere ya ih peie ee eee ee oe rd, exact asa ct a iti sa aneti ir in ae sa cum va dorifi s& ramaneti in amint ‘Traifi in adevar cu dumneavoastra ingiva si cu alti Decideti azi sa fiti oameni de onoare. Hotirati-vs 8 spumne}i adevarul ssi trai in adevar cu dumneavoct” ‘tra insiva si cu alfii, Cristalizafi-vé valorile pentru orice domeni al Viel, Scrief-le pe hartie, Gandifi-vé cum a frebul sa va comportafi, dac& afi trai consecvent acelor salon, si apoi refuzafi orice compromis referitor la ele, indiferent de motivatie ‘Odats ce accepti completa responsabilitate pentru vviafa ta si pentru orice tise intampl8, jar pe usm creezi Drimnpine ideald a viitorului tu perfect i fi clarificl var fixarea unor teluri lanpezi si lorile, esti gata s& incepi specifce in orice domeniu al viefi. Te afli acum pe ram pa de lansaze si esti gata s8-i jel zborul spre stele. 7. Care.ar fi singura schimbare pe care ai face-o ai Seats ty dumneavoastra si care si va iti in cea mai mare armonie ajuk janie cu valorile Clarificati-va valorile cu cele mai importante trei pand la neavoastr’ de azi, In 1. Faceti o list’ inci valori din viata dum care anume credeti cu adevarat si pe care 0 neti din toate puterile? 2. Care sunt calitafile si valorile datorita cérora va ‘cunosc oamtenii cel mai bine? 3, Care considerati ci sunt cele mai importante va- ori care va calauzesc relatiile cu ceilalti? alorile referitoare la bani si succesul fi- 4. Care sunt v zilnic aceste valori? nanciar? Punefi in practicd 5.Descrieti imaginea unei persoane ideale, aceea care v-ati dori cel mai mult s8 fit, dacd nu ar exis- ta limitari. 5 Determinati-va adevaratele teluri in viata Dif seama ce vrei cu adeuitrat. Asta te va opri sit mai vinezi “fluturi site wa determina st sapi sist cauti aur. WILLIAM Mouton MARSDEN Cuvantul meu favorit in stabilirea felurilor, ca si in ceea ce priveste succesul in general, este ,claritate”. Exis- tio relafie directs intre nivelul claritatii pe care 0 ai refe- ritor la cine esti si ce doresti si tot ce realizezi in viata. ‘Oamenii de succes investesc timpul necesar pentru a dezvolta o claritate absoluta in cea ce-i priveste gi in le- gatura cu ce-si doresc cu adevarat: schiteaz’ planul unei clAdiri, inainte de a incepe,constructia, Cei mai mulfi se arunca in via ca un caine care urmareste © masind si se mira de ce nu prind nimic sau nu poseda nimic de valoare. Henry David Thoreau seria: ,Ti-ai cladit castelele in aer? Bine. Acolo si trebuie construite. Acum, treci la treaba si pune fundatia sub ele.” in acest capitol veti incepe sa va cristalizati viziunile si valorile in feluri si obiective concrete, asupra carora putefi lucra in fiecare zi Determinati-va adevaratele feluri in viats Personalizati-va telurile Am mentionat mai devreme cA dorinta intensa, arzi- toare, este absolut esentialé pentru invingerea obstaco- lelor i realizarea marilor feluri. Pentru ca dorinta sa fie Suficient de intens@, felurile trebuie sa fie pur persona- le. Trebuie si fie obiective pe care le alegi tu insuli sinu eluri pe care le doresc altii pentru tine sau pe care tu doresti s4 le atingi pentru a multumi pe cineva. In fixa- rea scopurilor, pentru ca procesul sa fie eficient, trebuie s fii un egoist perfect in legatura cu ceea ce iti doresti cu adevitrat. Asta nu inseamna c4 nu poti face lucruri pentru altii, att acasa, cat si la serviciu. Inseamna pur si simplu ci, in alegerea telurilor in viata, incepi cu tine insuti si actionezi in sensul dorit de tine. Marea intrebare Una dintre cele mai importante intrebari in stabilirea felurilor este: ,Ce vreau eu cu adevarat s4 fac cu viata mea?” Dac’ afi putea s& facefi sau si aveti ceva in via- 8, care ar fi acest ceva? Amintiti-va cd nu poti lovio tin- 18 pe care n-o veri. Ar trebui si va intoarceti la intreba- rea aceasta mereu si mereu, in lunile si anii ce vin in determinarea adevaratelor teluri, incepeti cu vi ziunea, valorile si idealurile. Atunci cand incepeti, toa- te vor prea mai mult niste fantezii, rupte de realitate Prin urmare, treaba dumneavoastra consta sa le trans- punefi acum in concret, ca si cum afi desena casa visatd ppe hartie. Decideti ce anume va doriti cu adevarat Incepeti cu telurile generale si treceti apoi la cele specifice: 64 REALIZAREA TELURILOR 1. Care sunt cele mai intportante trei telurt din ae ra si afacerile dumneavoastr4, in acest momen! 2: Care stint cele’mai ithportante trei feluri fmancia- in acest moment? 3 ae sunt cele mai importante trei jeluri legate de familie 5i relatii sociale, in acest moment? 4. Care sunt cele mai importante trei feluri legate de sanatate si conditie fizic’, in acest moment? Identificafi ingrijorarile majore ‘Reversul intrebarilor de mai sus e. urmatorul: hte aunt cele mai mari trei ingrijorari sau nelinisti pe care sn in acest moment?” Ce te deranjeazs, ce te ingrijorea- 2a, ce te neiniseste si ce fe preocups in viata de 21 cu Aid Ce anume te scoate din sfrite sau te iit? Ce anume te priveazA de fericire, mai mult decit orice alte San, ase cum intreabi adesea un prieten de-al meu: \de te doare?” p a Eeoeie ee ‘ati identificat cele mai mati probleme, fr grijorari sau nelinist, intrebati-vas 1. Care sunt solutiile ideale pentru toate aceste pro- bleme? ; 2, Cum pot rezolva imediat aceste probleme sau in- rijorari 5, Cane este cea mai rapida si mai directa calede a re- zolva fiecare problema in parte? Un excelent instrument de gandire i ali of britanic, a in 1142, William of Ockham, un-filoso' i a propus o metoda de rezolvare a problemelor cunoscuts sub numele de ybriciul Iui/Ockham’- Acest’ mod dc gandire a devenit faimos si popular de-a lungul timp Determinati-va adevaatele feluri in viata 65 lui. Ockham spunea:',Cea mai simpla si directa solutie, necesiténd cel mai mic numar de pasi, este de obicei so- lutia corecta a oricarei probleme.” Multi oameni fac greseala de a complica obiectivele $i problemele. Dar, cu'cat solutia e mai complicata, cu atate mai putin probabil sa fie aplicata vreodats, iar re- zultatele vor aparea, in cel mai bun caz, dup mult vre- me, Tinta dumneavoastra ar trebui si fie simplificarea solutici $i atingerea obiectivului cat mai repede posibil. Dublati-va venitul Multi oameni imi spun ci at vrea s8-si dubleze veni- tul. Daca se ocupa de vanzari, fi intreb: ,Care ¢ cea mai rapida si direct’ modalitate de a-ti dubla venitul?” Dupa ce respectivii vin cu o serie de sugestii, le dau ras- punsul pe care-I consider eu a fi cel mai bun: ,,Dublati timpul pe care il petreceti fata in fata cu niste clienti competent.” Cel mai direct mod de a mari volumul vanzarilor a ‘fost intotdeauna acelasi: si petreci mai mult timp in “compania unor clienti mai buni. Daca nu-ti perfectio- nezi abilitafile sau nu schimbi nimic in ceca ce faci, ci tumai dublezi numarul de minute petrecute in fiecare zi fafa in fata cu clienfii, probabil ca iti vei dubla venitul din vanzari. Potrivit unor studii care incep din 1928, comerciantii nivel mediu de astaizi petrec zilnic 90 de minute fata fata cu clientii. Cei mai bine platifi comercianti petrec le doua sau trei ori mai mult timp in acest fel. Ei igi or- izeaza zilele in mod eficient, asigurandu-se c& pe- mai multe minute in prezenta unor oameni care pot doresc si le cumpere produsele si serviciile. Si, cu cat tree mai mult timp cu clientii, cu atat devin mai pri- ii in vanzari. Cu cat sunt mai buni, cu atat vand i bine si castiga mai mult in mai putin timp. 66 REALIZAREA TELURILOR Dublati-va productivitatea acd v-ati examina munca, afi descoperi cX 20% din ceea ce faceti depaseste restul de 80%. In Programele ‘avansate de Instruire organizate de noi, ne invatim cursantii si identifice acele 20% activitai care au cea mai valoroasa contributie si apoi s& fac de dout ori i le atat. " aan foloseascé inteligenta ca si jongleze cu timpul si si realizeze un numér mai mare de sarcini, noi fi mvatim sA duca la indeplinire sarcini mai putine, insé Ge valoare mai mare. Unii isi dubleaz4 productivitatea si in consecinta, venitul, cam in 30 de zile de la intro, Guceiea acestui tip de aborvare, chiar daci au lucrat acelasi st cu aceeasi eficient 7 a Pe qotenuna clea cea mai simpli si ma di- recta dintre locul in care va aflafi si cel unde ey sh ajungel. Cautafisolutia cu cel mai mic numér de pos Gi, mai presus de orice, acionafil Daft. drumul: Deve pati-va, Dezvoltafi un ,simt al urgentel”-Cele mai pune faei din lume nu au nici o valoare pana in cipa in care sunt puse in aplicare, Asa cum spunea poetul j Greenleaf Whittier, ,din toate cuvintele triste spuse sau scrise vreodata, cele mai triste sunt acestea: «ar fi pu- tut sa fier”. Folositi bagheta magica jn determinarea adevaratelor teluri, utilizati tehnica jbaghetei magice”. Imaginafi-va ca aveti o sears hagheta si o treceti peste un anumit domeniu al viefi ‘Cand o folositi, dorintele devin realitate! ‘1 “Treceti bagheta magic pe deasupra afacerilor si ca- rierei dumneavoastra. Daci vi s-ar putea indeplini tre! dorinte legate de serviciu, care ar fi ele? Utilizati apo! Determinati-va adevaratele teluri in viata 7 bagheta magic’ pentru domeniul financiar. Daca ati avea dreptul la trei dorinte, care ar fi acestea? ‘Treceti bagheta magica pe deasupra vietii de familie sia relatiilor sociale. Daca ati avea dreptul la trei dorin- te, care ar fi acestea? Daca viata de familie ar fi perfects in toate privintele, cum ar araita ea? Pe urma utilizati bagheta magica pentru sinatate si conditie fizicd. Daca ati avea la dispozitie trei dorinte le- gate de corpul si sinatatea dumneavoastra fizica, atun- cicare ar fi ele? Daca sanatatea dumneavoastra ar fi per- fect, prin ce ar diferi de aceea din clipa de fata? Mai treceti bagheta magicd i pe dleasupra insusiri- Jor. Dac afi putea dobandi trei insusiri, dezvoltate la tun nivel inalt, care ar fi acestea? in ce domenii afi vrea ‘8 excelali? Tehnica baghetei magice este, pe de o parte, amuzan- 14, iar pe de alta parte, extrem de relevanta. Ori de cate ri iti imaginezi ca ai o bagheta magica, adevaratele te- Juri dintr-o anumita zon’ ies la suprafats. Poti folosi acest exercitiu si in cazul altor persoane, care nu sunt si- gure ce doresc sau incotro se indreapta. E uimitor ce iese la iveal& atunci cdnd pui intrebarea aceasta, Mai aveti sase luni de trait _ lati o alta problema de stabilire a felurilor, care va re- adevaratele valori. Imaginati-va cA vA duceti la tor pentru un control general. Acesta va cheama ci- a zile mai tarziu si va spune: ,Am o veste bund si una . Vestea bun’ e ci in urmatoarele sase luni vei trai ata cea mai plina de sanatate si de energie pe care ti-ai aaginat-o vreodata. Vestea proasta e ca la sfarsitul celor 180 de zile, datorits unei boli icurabile, vei muri.” Daca afi afla azi cd mai aveti sase luni de trait, cum Je-ati petrece? Cu cine ati sta in tot acest timp? Unde i duce? Ce treburi v-ati stradui sa terminafi? De ce 68 REALIZAREA TELURILOR anume v-ati ocupa mai mult sau de ce anume v-ati ocu- atin? et fonds ‘cand va puneti aceste intrebari, ceea ce vi vine in minte va fi o reflectare a valorilor reale. Raspun- Sul va include intotdeauna cei mai importanti oameni ‘din viata dumneavoastra. Foarte putine persoane, afla- te intr-o asemenea situatie,ar spune: ,Ei bine, as vrea sa ma intorc la birou si si dau cateva telefoane. Faceti o lista cu visuri fn stabilirea {elurilor adevarate, imaginandu-va c& ‘nu exist8 limitari, facefi © lista cu visuri. Asta inseamna ‘9 lista cu tot ce ali vrea st Be 38 oo sau sx faceti cand- in viata, dacé nu ati fi limitafi de nimic. a Mark ‘Victor ass coautor al cdrtii Chicken Soup {for the Soul (Supit de pui pentru suet), recomanda sa te ‘agezi in fafa unei coli de hartie gi sa faci o lista cuprin: zand cel putin o suta de obiective pe care ai vrea sf atingi in viat’. Apoi, si-fi imaginezi c& ai tot timpul, be ni, prietenii, calitaile i resursele necesare pentru a re aliza aceste teluri. Viseaza. Scrie tot ce ai vrea s& ai, de 1 ai fi limitat de nimic. cain termen de 30 de zile de 1a alc&tuirea listei cu cele 0 Suti de visuri, incep sa vi se intample evenimente re- mnarcabile, iar felurile se realizeaza intr-un ritm de nei- maginat. Asta pare sa se intample, practic, in cazul tu- turor celor care au scris pe hartie cel putin o suta de ‘biective. Ar trebui sa incercati si dumneavoastra. Veli fi uimiti de rezultate. Milionar la minut fata o alta intrebare legata de stabilirea telurilor: daca ai castiga maine un milion de dolari, neimpozabil, cum Determinati-va adevaratele feluri in viata 0 fi-ai schimba viata? Ce ai face altfel? in ce anume te-ai implica sau la ce anume ai renunta? De ce lucru anume te-ai ocupa mai mult sau de ce lucru anume te-ai ocupa mai putin? Care ar fi primul lucru pe care Iai face? Acesta e un mod de a pune intrebarea: cum ti-ai schimba viata daci ai avea 0 completa libertate de alege- 72 Principalul motiv pentru care ne aflam in situatii care nu sunt dintre cele mai bune este acela c& ne te- mem de schimbare. Dar atunci cdnd iti imaginezi ¢& ai tofi banii necesari sa faci sau sa fii ce-ti doresti, adeva- ratele {eluri ies la suprafals De exemplu, dacii ai o slujb8 nepotrivits, ideea de a Astiga o mare suma de bani te va determina sa renunti imediat la acea slujba. Daca ai serviciul potrivit, castiga- Tea unei mari sume de bani nu-h va atecta cariera in nici un fel. Asa c& puneti-va singuri intrebarea: ,Ce a face, daca as castiga maine un milion de dolari neimpozabil?” Fara teama de esec Iata o alta intrebare care ajuté la clarificarea adevaira- telor feluri: ce anume ai vrut mereu sa faci, dar ji-a fost fricd sa incerci? Atunci cand te uifi la lumea din jurul ‘tu si veri cum alfii fac lucruri pe care le admiri, pe care dintre acestea fi-ai dorit intotdeauna sa le faci si tu? Ai vrut si-ti incepi propria afacere? Ai vrut 38 candi dezi pentru un post public? Ai dorit sa imbraifigezi 0 ca- rier’ noua? Ce anume ai vrut mereu sa faci, dar fi-a fost fricd si incerci? Faceti ceea ce va place In stabilirea telurilor in vials, pe termen scurt sau Tung, ar trebui sa va intrebati continuu: ,,Ce imi place | mai mult sa fac in fiecare domeniu al vietii mele?” pilda, daca ati putea face doar un singur lucru int-o 70 REALIZAREA TELURILOR intreaga zi de munca, care’ ar fi acela? Daca ai putea avea un singur serviciu sau o singura activitate cu pro- gram normal tot timpul, fra salariuy care ar fi acelea? Ce fel de munca sau de activitate va ofera cea mai mare bucurie si satisfactie? Psihologul Abraham Maslow a identificat asa-numi- tele jexperiente de varf’, adic’ acele momente in care un individ se simte fericit, jubileaza si este deosebit de insufletit. Una dintre fintele pe care le ai in viata este si te bucuri de cat mai multe experiente de varf posibil Poti realiza asa ceva daca privesti in urma, identifici acele experiente de varf din trecut si apoi iti imaginezi cum anume le-ai putea repeta in prezent sau in viitor. Care au fost cele mai fericite clipe de pana acum? Cum afi putea avea mai multe asemenea momente in viitor? Ce anume va place cu adewitrat sit facefi? Faceti o schimbare ‘Ar trebui s& aveti totodata si feluri legate de implica- rea si contributia sociala si comunitara. Ce fel de schim- bare afi vrea s& facei in lumea dumneavoastra? Pentru care organizatii, cauze, nevoi sau probleme sociale ati vrea sa lucrati? Ce fel de schimbari ati vrea sa vedeti? Pe cine anume, dintre cei mai putin norocosi decat dum- neavoastra, ati vrea s& ajutati? ‘Daca ati fi bogati, ce cauze ati sustine? Si mai presus de orice, ce afi putea face azi pentru a incepe o schim- bare in lumea dumneavoastra? Nu asteptati un anumit moment, cdndva in viitor, cand totul va fi ideal. Incepeti chiar de azi. Stabiliti-va obiective financiare clare Unul dintre cele mai importante domenii in fixarea telurilor este cel financiar. Daca ati putea castiga toti Determinati-va adevaratele feluri in viati nm banii de care aveti nevoie, probabil c& ati realiza mai re- pede si mai usor cele mai multe din obiectivele nonfi- nanciare. _ Daca viata dumneayoastra ar fi ideal, cat ati vrea s& castigati pe luna sau pe an? Cat ati vrea $8 economisiti si sd investiti pe lund sau pe an? Ce fel de avere ati vrea s& strangeti pana la pensionare gi cand ati vrea sd se in- tample asta? Cei mai mulfi sunt extrem de confuzi Gand vine vorba de jeluri financiare, Ins8 atunci cind eS ses abilitatea de a le realiza creste in Claritatea face ca visurile si devin realitate Atunci cand fi-e clar ce anume vrei, te r , te poti gandi la feluri aproape tot timpul. Si, ct cat te gindesti ven mai mult, cu atat mai repede se materializeaza Acest proces, prin care iti pui i i i a iti pui intrebari despre teluri in toate domeniile vietii, incepe si-ti artes gan direa ‘$i te ajuta sa- focalizezi ‘mai bine atentia si si devii o Persoand mai ine definits, Aga cum spunea Zig Ziglar, nte transformi dintr-o generalita intro Specificitate plina de sens”, tealeea case a Mai presus de orice, ajungi i i i ] ‘e, ajungi in punctul in care pofi ts sh major si bine definit al vietii fale fa reprezinta trambulina pentru realizari si impli- niri extraordinare. Hames ernie va he _Scopul major si bine definit va fi subiectul urmatoru- Jui capitol, iar realizarea lui va fi discutaté ulterior. Determinati-va adevaratele teluri in viatis 1. Scrieti pe hartie chiar acum cele mai importante trei feluri din viata dumneavoastra. REALIZAREA TELURILOR 2. Care sunt cele mai presante trei probleme pe care le aveti in acest moment? 3, Daca afi castiga maine un milion de dolari, neim- pozabil, ce schimbari imediate ali face iN viata dumneavoastra? 4. Ce anume va place cu adevarat s& facefi? Ce anu- me va d& cel mai mult sentimentul valorii, impor- tanfei si satisfactiei? : 5, Daca ali putea trece o baghet& magica peste viata dumneavoastra, cipatand astfel tot ce vrefi, ce anume v-ati dori? 6.Ce ati face, cum v-ati petrece timpul, daca afi sti ci mai aveti de trait doar sase Juni? 7. Ce anume afi vrea sa faceti cu viata dumneavoas- {r4, daca nu ar exista nici un fel de limite? Stabiliti-va un scop major si bine definit Exist o anit calitate pe care trebuie s-0 ai pentrt 2 cdstiga, ar aceasta e limpezimen scopului, ‘cunoasterea precist a ceen ce vrei si dorinta arzatoare de a obtine acel lueru. : NAPOLEON Hitt De vreme ce devi ceea ce gindesti in majoritatea timpului, un scop major si bine definit iti da un impuls in fiecare clipa. Aga cum spunea Peter Drucker, ,,ori de cate ori gasesti un lucru pe cale de a fi facut, gasesti si jun maniac cu o misiune”. Cu cat te gindesti mai mult la scopul tau major si bine definit sila modul in care sa-l realizezi, cu atat ac- tivezi mai mult Legea Atractiei in viata ta. incepi si tragi oameni, oportunitati, idei si resurse care te vor ajuta sa te apropii mai repede de felul tau. Prin Legea Corespondentei, lumea exterioara va co- unde si se va armoniza-cu lumea interioara a felu- tale. Atunci cand ai un scop major si bine definit la re si te gandesti, despre care si vorbesti gi la care si icrezi tot timpul, lumea exterioara il va reflecta pre- cum o oglinda. Un scop major si bine definit itt activeaza gandirea mnstienta in folosul tau. Orice gand, plan sau obiec- pe care-| poti defini limpede in mintea constienta va } 7 REALIZAREA TELURILOR fi adus imediat in realitate de catre gandirea subcon- stienta (ca si de cea supraconstient3, asa cum vom dis- cuta mai tarziu). Activati-va cortexul reticular in creier exista un fel de organ special numit ,,cortex reticular”. Aceasti zona cerebrala mic, de dimensi- unea unui deget, funcfioneaza similar cu o centrala te- lefonica dintr-o mare clidire de birouri. Asa cum toate apelurile telefonice sunt primite de centrala si redirec- tionate spre destinatarul potrivit, toate informatiile per- cepute de organele de simt sunt trecute prin cortextll re- ticular st indreptate catre zona din creier cireia fi sunt destinate. ‘Cortexul reticular confine sistemul reticular de activa- re, Atunci cénd trimifi un mesaj referitor la un anumit fel catre cortexul reticular, acesta incepe 58 te faca atent la oameni, informatii si oportunitifi din mediul incon- jurator, care te vor ajuta sé-ti atingi obiectivul O masina sport ro: De exemplu, imaginati-va c& afi decis s8 va doriti o masin& sport rosie: Scriefi asta pe hartie, considerand-o un tel. Incepeti si va ganditi si si vizualizati o masina sport rosie. Acest proces trimite cortexului reticular un ‘mesaj potrivit caruia o masina sport rosie este acum im- portant pentru dumneavoastra. Imaginea acestei ma- sini va apare imediat pe ecranul radar mental. De acum inainte, veti incepe si observati masini sport rosii oriunde v-ati duce. Le veti vedea trecand si dand coltul cateva blocuri mai departe. Le veti vedea parcate sau in saloanele de prezentare. Oriunde va veti duce, lumea va parea plina de masini sport rosii Stabilii-va un scop major si bine definit Daca ati hotirat s8 cumparati o motocicleta, veti in- cope si vedeti motociclete pretutindeni. Daca ati decis si faceti o excursie in Hawaii, veti incepe s4 obser afise, reclame, brosuri si emisiuni special ne prezentind informatii despre o vacant4 in Hawaii. Orice mesaj legat de un obiectiv ii transmiti cortexulut reticular, acesta determina sistemul reticular de activa~ re si te fact atent la orice fel de modalitati posibile de a face ca felul tiu s& devina realitate. Dobanditi independenta financiaré Daca te hotirasti si devii independent din punct de vedere financiar, vei incepe brusc s8 observi in jurul tu tot felul de oportunitati si postbilitafi care au de-a face curealizarea obiectivelor tale finangiare. Vei da peste re- portaje in ziare si vei gasi cArfi despre acest subiect, Priunde te-ai duce. Vei primi informatii si solicitari prin posta. Te vei trezi implicat in conversatii despre cAsti fur si investirea banilor. Ti se va parea ci esti Inconyu- ort de idei gi informatii care te pot ajuta s&-ti atingi telu- rile financiare. Pe de alti parte, dact nui dai cortexului reticular st gandirii subconstiente instructiuni clare, vel trece prin iat ca si cumai conduce masina prin ceafa, In bund ma- Sura nu vei fi constient de toate oportunitatile si posibili- tafile din jurul tau. Le vei vedea sau observa rareori. S-a spus cd ,atentia este cheia in viata”. in directia in care ti se indreapta atentia, intr-acolo merge si viata ta ‘Atunci cand te hotarasti supra unui scop major si bine definit, maresti nivelul atentiei si devii mai sensibil la orice element din jurul tau care te poate ajuta sé-fi atin- gi telul mai repede. 76 REALIZAREA TELURILOR Scopul major si bine definit Scopul major si bine definit poate fi calificat drept obiectivul cel mai important pentru cineva, la un mo- ment dat. Este, de obicei, acel singur tel care te va ajuta s8 realizezi cat mai multe din celelalte scopuri. Trebuie $a aiba urmatoarele caracteristici: 1. $a fie un lucru pe care sa il vrei cu adevarat. Do- Tinfa trebuie si fie atat de intensa, incat doar sim- pla idee legata de atingerea acestui scop te entu- ziasmeaza si te face fericit, 2. Sa fie clar si specific. Trebuie si-l poti defini in cu- vinte. Trebuie s4-I poti scrie pe hartie cu 0 aseme- nea claritate, incat $i un copil s8-I poata citi si sa in- Seleaga exact ce anume vrei si si-si dea seama daca ai reusit sau nu s&-l atingi. 3. Sa fie masurabil si cuantificabil. in loc de: ,,As vrea SA castigo multime de bani”, trebuie sa fie ceva de genul: ,,Voi castiga 100 000 $ pe an (si la o anumi- ta data).” 4. Sa fie atat credibil, cat si realizabil. Scopul major si bine definit nu poate fi atat de ridicol de inalt in- cat s4 nu poats fi atins. Sa aiba o probabilitate rezonabild de succes, poate 50/50, la inceput. Dac nu ai mai atins pané atunci un scop major si bine definit, fixeaz3-ti un fel care si aib o probabilitate de realizare de 80 sau 90%. Fa in asa fel incat sa-ti fie usor, mai ales la inceput. Mai tarziu, iti poti stabili teluri uriase cu probabili- {ati mici de succes si tot vei fi motivat s& faci pasii necesari pentru realizarea lor. Dar, pentru inceput, fixeazd # obiective care sunt credibile si realizabile si care au o probabilitate mare de succes, astfel in- cat sa fii sigur ca vei cdstiga chiar din start. Stabiliti-va un scop major si bine definit m 6. $8 fie in armonie cu celelate obiective. Nu poti sa vrei s& ai succes financiar in cariera, pe de o parte, iar pe de alta parte sa joci golf in majoritatea timpu- lui. Telurile majore trebuie si fie in armonie cu cele minore si in concordant cu valorile pe care le ai Raméneti cu picioarele pe pamant! La un seminar, o femeie s-a apropiat de mine gi mi-a spus ca s-a decis asupra scopului major si bine definit. Am intrebat-o care era acela. Mi-a spus: ,,O s4 fiu mili- onara intr-un an.” Curios, am intrebat-o cat castiga in acel moment. S-a dovedit cd era falita. Am intrebat-o ce anume lucra. Toc- mai fusese concediaté pe motiy de incompetenta, Am mai intrebat-o de ce si-a fixat ca scop obtinerea unui mi- lion de dolari int-un an, date find circumstantele. Ma informat ca eu spusesem c’-ti poti fixa orice tel, atata timp cat acesta e clar, iar ea era prin urmare con- vinsa c& asta ii ajungea pentru a avea succes, A trebuit sai explic ca obiectivul ei era atat de nerealist si de im- posibil de atins in condifiile date, incat n-ar fi facut alt- ceva decat s-o descurajeze atunci cand si-ar fi dat seama cat de departe se afli de el. Un asemenea tel va sfarsi prin a o demotiva, mai curand decat prin a o motiva sé faca ceea ce era necesar pentru a avea succes financiar in anii urmatori Fifi sinceri cu dumneavoastra insiva Un barbat mi-a spus odata la un seminar ci scopul lui major si bine definit era ,,pacea in lume”. -am expli- cat cd, din moment ce nu era seful unei superputeri. nu putea avea decat o influenfa infima asupra pacii in lume. Un asemenea fel n-ar face altceva decat si-1 im- piedice sa-si fixeze un obiectiv personal posibil de atins, B REALIZAREA TELURILOR ceva la care sa lucreze zilnic. A fost vizibil iritat gi a ple- cat, nemulfumit de retinerea mea in a-] incuraja si-si continue fantezia, in ambele cazuri prezentate, camenii foloseau stabi- lirea felurilor fmpotrioa lor insisi. Se programau singuri pentru esec, creand obiective atat de greu de atins, incat s-ar fi descurajat curand si ar fi incetat si mai faca orice fel de efort. Fixarea unor teluri uriase reprezint’ un pericol real si trebuie sd aveti grija sa-l evitati. Este o fundatura care vA conduce spre descurajare si demotivare, in loc si ajungeti la insufletire si entuziasm, Nu va sabotati singusi Am facut si eu aceeasi greseala, cand eram mai tanar. Atunci cand am inceput si-mi stabilesc feluri, am fixat un nivel al veniturilor care depasea de zece ori tot ce castigasem vreodata in viata. Dupa mai multe luni de ile, fara sa inregistrez nici un progres, mi-am dat sea- ma cf felul meu nu ma ajuta deloc. Datorit& faptului c& depasea cu mult tot ce realizasem vreodata, nu avea nici o putere de motivare. in adncul sufletului, desi il doream, nu credeam cu adevarat c& e posibil. $i, de vre= me ce nu credeam ca e posibil, gandirea subconstienta il respingea, iar cortexul reticular, pur si simplu, inceta sa mai functioneze. Si nu lasafi si vi se intample si dumneavoastra la fel. Marea intrebare lata intrebarea cheie folosita pentru determinarea scopului major si bine definit: la ce lucru mare ati in- drazni sé visati daca ati sti cé nu puteti da gres? 79 Stabiliti-va un scop major si bine def Daca afi avea garantia absoluta cd puteti atinge orice obiectiv, mare sau mic, pe termen lung sau scurt, care ar fi acesta? Oricare ar fi rspunsul la intrebare, dacd-I pu- teti scrie pe hartie, probabil ca sunteti in stare s& reali- zati acel lucru. De aici inainte, singura intrebare pe care ar trebui si v-o puneti este: cum? Unica limita reala este cat de tare va doriti acel lucru si cat de mult timp aveti de gand si munciti pentru a ajunge la el. Un castigator al Premiului Nobel Unul dintre participantii Ia seminar, un profesor de chimie de la 0 universitate de elit’, cAstigase Premiul Nobel pentru chimie cu doi ani inainte, impreuni cu alti doi oameni de stiinta. Mi-a spus & atunci cand isi Incepuse cariera universitara, pe la vreo.20 de ani, hot’- rase si aduca o contributie majora in domeniul chimiei. Acesta fusese scopul lui major si bine definit. S-a con- centrat asupra lui mai mult de 25 de ani. $i, in cele din urma, a avut succes. Mica spus: ,Mi-a fost clar, chiar de la inceput. Nu m-am indoit niciodata c& yoi aduce o contributie atat de semnificativa in domeniul chimiei, incat voi castiga Pre- miul Nobel. Am fost fericit cand s-a intamplat asta, dar nu m-a surprins deloc.” Fifi gata sa platifi pretul Toati lumea vrea si fie milionara si multimilionara. Singura intrebare care se pune e daca vrefi sau nu sa fa- cefi tot ce este nevoie si si investiti ani necesari pentru atingerea acestui tel financiar. Dac sunteti gata, nimic nu va poate opri 80. REALIZAREA TELURILOR Exercitiul cu zece teluri Jata un alt exercitiu. Luati o foaie de hartie si scrieti o lista cu zece obiective pe care ati dori sa Je atingeti trun viitor previzibil. Scriefi-le la timpul prezent, ca si cum le-ati fi realizat deja. De exemplu, puteti scrie: ,Can- tarese xxx kilograme” sau ,Castig xxx dolari pe an.” Dupa ce ati completat lista, revedeti-o si puneti-va intrebarea: ,Care tel din aceasta list’, daca I-as putea re- aliza imediat, ar avea cel mai mare impact pozitiv asu- pra vietii mele?” In aproape toate cazurile, acest unic tel reprezinta obiectivul major $i bine definit, Este unicul obiectiv care poate avea cel mai mare impact asupra vietii dumnea- voastré, precum si asupra realizarii celor mai multe din- tre celelalte scopuri. Oricare ar fi telul ales, scrieti-1 pe o foaie de hartie se- parata. Mai scrieti tot ce credeti sunteti in stare sa faceti pentru realizarea lui si apoi actionafi asupra a cel putin un punct din lista dumneavoastra. Scrieti acest obiectiv pe un cartonas avand dimensiunile de 7/12 cm, tineti-l Ja dumneavoastra si recititi-l in mod regulat. Gandifi-va la acest tel dimineata, la pranz si seara. Cautai perma- nent modalititi de a-] realiza. Iar singura intrebare pe care trebuie sa v-o puneti este: cum? Gandi 4 la felul dumneavoastra Selectarea unui scop major si bine definit si hotararea dea te concentra asupra lui, invingand toate obstacolele si dificultatile pana la atingerea acestuia, va face mai mult pentru schimbares in bine a vietii decat orice alt& decizie. Oricare ar fi scopul dumneavoastrd. major si bine definit, scriefi-l si incepeti sa lucrati la el de astizi. tun seop major si bine defnit 81 -va un scop major si bine definit 1, Lace lucru maret ati indrazni sa visati, daca afi sti cA nu puteti da gres? 2, Faceti o list cu zece feluri pe care afi vrea si le atingeti in lunile si anii ce vin. Alegeti singurul obiectiv de pe lista care ar avea cel mai mare im- supra vietii dumneavoastra, 3, Hotarati cum anume veti masura progresul si succesul in realizarea acestui tel. Scrieti pe hartie acest lucru. 4, Faceti o lista cu tot ce putefi face pentru a va f drepta spre acest obiectiv. Actionati imediat asu- pra iiuicar a unui singur punet de pe lista 5. Decidefi pretul pe care va-trebui si] platifi prin munca suplimentara, timp si dedicatie pentru a va atinge felul, jar apoi aveti grija si-| platit a Analizati-va convingerile Singurul lucru care desparte un om de ceea ce rea el de la viatt este, adesea, doar vointa ea incerca si credinta cit este posibil. RICIIARD M. Devos Poate ca cea mai important lege a min{ii este Legea Conwingerii sau a Credintei. Aceasta lege spune ci tot ceea ce crezi cu mare convingere devine realitate. Nu crezi ceea ce vezi; vezi cea ce deja crezi. Practic, vezi lu- mea prin niste lentile, adic4 prin convingeri, atitudini, Prejudecdifi si notiuni preconcepute. Nu esti ceea ce crezi c& esti, ci esti cea ce gandesti In Pildete lui Solomon 23:7 se spune c& aga cum un om gandeste in inima lui, acela este el”*. Asta inseamna 4 intotdeauna actionezi in exterior bazandu-te pe cele mai launtrice credinfe si convingeri despre tine insuti. In Sfanta Evanghelie dup’ Matei 9:29 lisus spune: Dupa credinta ta [ti se va face] si tie.”** Acesta e un alt tra fie vouat»”, Biblia, ed. 1982. (N. trad.) eS ae Analizati-va convingerile 83 mod de a spune ca cele mai intense convingeri devin re- alitate, Ele determina ce se intampla cu tine. Dr. William James, de la Harvard, spunea in 1905: ,Credinfa creeaz& faptul concret.” $i, mai departe: ,Cea ‘mai mare revolufie a generatiei mele este descoperirea faptului c& indivizii, schimbandu-si comportamentele mentale, pot modifica aspectele exterioare ale vietii lor.” Schimbati-va gandirea, schimbati-va viata in viata, ameliorarea apare prin schimbarea convin- gerilor legate de sine si de propriile posibilit’ti. Evolu- ha personala apare prin modificarea convingerilor lega- te de cea ce poti face si de ceea ce iti este posibil sa faci. Doresti si-ti dublezi venitul? Sigur ca 0 sa reusesti! Iata intrebarea: crezi cd e posibil? Cum fi-ar plicea sa-fi tri- plezi venitul? Crezi ca si asta se poate? Oricare ar fi nivelul dumneavoastra de scepticism, dati-mi voie si v& pun o intrebare. De cand afi inceput s& lucrafi, nu v-ati dublat sau triplat deja venitul? Nu cstigafi deja mult mai mult decat atunci cand ati ince- put? Nu v-ati dovedit deja dumneavoastra insiva ci posibil si va dublati sau triplati venitul? $i ceea ce ati mai facut inainte, puteti face din nou — probabil, iar i iar — daca inyatati cum anume. Trebuie doar sé fiti con- vingi c& e posibil Napoleon Hill spunea: , Orice poate concepe si crede mintea unui om poate fi realizat.” Programil principal pentru atingerea succesului Poate cé cea mai mare bres din secolul XX in dome- njul potentialului uman a fost descoperirea conceptulti de sine. Tot ce facem sau realizim in viafa, orice gand, i && REALIZAREA TELURILOR sentiment sau actiune este controlat si determinat de conceptul de sine. Conceptul de sine precede si pre- vesteste nivelurile de performan{a si eficacitate in tot ceea ce facem. Conceptul de sine este programul prin- cipal al computerului mental. Tot ce realizém in lumea extertoara este rezultatul conceptului de sine. Ceea ce au descoperit psihologii este ca acest concept de sine este alcatuit din suma tuturor convingerilor, comportamentelor, sentimentelor si opiniilor despre propria persoana si despre lume. Datoriti acestui fapt, acfiunile noastre corespund intotdeauna conceptului de sine, fie in mod pozitiv, fie in mod negativ. Scoateti deseurile afari Tata o descoperire interesanta legata de conceptul de sine. Chiar daca este alcatuit din convingeri eronate de- spre propria persoana sau despre lume, acestea sunt fapte si omul va gandi, simti si actiona conform lor. Asa cum se intampla de obicei, convingerile despre propria persoana sunt, in mare parte, subiective. Adesea, nu au la baza realitatea, Ele sunt rezultatul informafii- lor pe care le-am acumulat de-a lungul viefii si al modu- ul de procesare a acestor informatii. Convingerile au capatat contur si s-au format inci din copilarie, apoi prin intermediul prietenilor si relatiilor sociale, lecturi- lor si educatiei, experientelor — atat negative, cat si po- zitive — si al multor altor factori. Cele mai rele convingeri dintre toate sunt cele despre autolimitare. Dac’ ai convingerea c& esti limitat intr-un anume mod, chiar daca e sau nu adevarat, acest faptde- vine realitate. Daca asta crezi, atunci vei actiona ca si cum ai avea o deficienté de talent sau insusire, in acea Zona specifica. Depasirea convingerilor despre autoli- mitare si a limitelor autoimpuse este deseori cel mai Analizati-va convingerile 85 mare obstacol care sta intre tine si realizarea potentialu- lui tau deplin. Ignorati expertii Consiliul profesoral al scolii |-a trimis pe Albert Ein- stein acasi, considerand c& avea o deficient de invata- re, Parintilor lui Ii s-a spus ci nu putea fi educa. Ei au refuzat s& accepte diagnosticul si, in cele din urmé, au reusit sa-i asigure o educatie excelenta. Dr. Albert Schweitzer a avut aceeasi problema la scoala, pe cand era copil. Parintii lui au fost indrumati s&1 dea ca ucenic la un cizmar, astfel incat sa aiba o sluj- ba sigurd cand va creste. Cele douk personaje si-au luat doctoratul pana la varsta de 20 de ani si si-au pus am- prenta asupra istoriei secolului XX. : Potrivit unui articol din revista Fortune despre defi- cienfele in afaceri, mai multi presedinti si directori exe- cutivi ai unor companii incluse in top Fortune 500 au fost etichetati in scoala ca nefiind stralucii sat capabili. Dar, prin muncé asidua, ei au realizat mari succese in domeniile lor de activitate Thomas Edison a fost exmatriculat in clasa a sasea.. Prinfilor li s-a spus c& ar fi o risipa de timp si de bani si fie educat mai departe, pentru ci nu era inteligent sau capabil s8 invete ceva. Edison a devenit cel mai mare inventator al epocii moderne. Acest tip de poveste s-a repetat de mii de ori. i Convingerile autolimitative, bazate uneori pe o sin- gura experienta sau pe o remarca intamplatoare, te pot fine pe loc ani de zile. Cei mai multi oameni au avut experienta de a dezvolta o abilitate intr-un domeniu in care credeau ci nu se pricep deloc $1 au fost foarte sur- prinsi de ei insisi, Poate ca vi s-a intamplat si dumnea- voastra, Realizati dintr-o data cd ideile privind autoli- 86 REALIZAREA TELURILOR mitarea intr-un anumit domeniu nu s-au bazat deloc pe realitate Sunteti mai buni decat credeti Scriitoarea Louise Hay spune ca ridacinile celor mai multe probleme pe care le avem in viata sunt continute insentimentul ,nu sunt destul de bun”. Dr. Alfred Adler sustinea cd este vorba de mostenirea inndscuti a omului occidental de a avea sentimente de ,,inferioritate”, care incep in copilarie si continua adesea gi la varsta adult. Malti oameni, datorita unor convingeri negative, dintre care cele mai multe sunt eronate, se considera in mod fals limitati ca inteligengs, talent, capacitate sau abilitati de un anumit tip. In realitate, in fiecare caz in Parte, aceste convingeri sunt false, Adevarul e ci avefi un potential mai mare decat ati putea utiliza in intreaga viatd. Nimeni nu e mai bun sau mai destept decat dumneavoastr’. Oamenii sunt mai destepti sau mai buni in diferite domenii si in anumite momente. Afi putea fi geniali Potrivit dr. Howard Garner de la Harvard Universi- ty, fondatorul conceptului de inteligente multiple, sun- tefi dotati cu cel putin zece inteligente diferite. Ati pu- tea fi geniali in domeniul oricareia dintre ele. Din pacate, doar doua tipuri de inteligenta sunt co- mensurate si descrise, in scoala sila facultate: inteligen $a limbajului si Gea matematica. Dar afi putea fi geniali in urmatoarele domenii: inteligenta oizual-spatiald (arta, Protectare), inteligenta antreprenoriala (demararea unei afaceri), inteligenta fizict sau a miscirii (sport), inteli- genta muzicald (instrumente, compozitie),inteligenfa in- Analizati-va convingerile 7 terpersonala (comunicare cu ceilalti), inteligenta intraper- sonal (infelegerea profunda a propriului eu), inteligen- a intuitiod (capacitatea de a sti ce e bine si faci sau sa spui), inteligenta artistic (crearea operelor de arta), in- teligenta abstractd (fizica, alte stiinte). Asa cum am vazut scris pe peretele unei coli, Dumnezeu nu produce rebuturi’. Orice om e capabil 8 ajunga la excelent’ intr-un anumit domeniu. Avefi capacitatea de a functiona la niveluri exceptionale sau. de geniu in cel pufin una, dacd nu chiar mai multe, din- tre tipurile de inteligenta descrise. Treaba dumneavoas- tra este s& aflati care sunt acele inteligente. Responsabilitatea pe care o aveti fata de propria per- soand este si dati deoparte convingerile autolimitative si sA acceptafi cd suntefi extrem de capabili si de talen- tafi. Ati fost plimaditi pentru excelent si proiectati sx aveti succes, Aveti competente si insusiri pentru a reali- za aproape orice tel, daci sunteti dornici A munciti multi vreme si din toate puterile. Convingerile se dobandesc, nu sunt innascute ‘Vestea buna legata de convingeri este ca toate convin- gerile se invati. Prin urmare, ele pot fi si dezvatate, mai ales dacd nu sunt de nici un folos. Atunci cand afi ve- nit pe lume, nu aveati nici un fel de convingeri — de- spre dumneavoastra, despre religie, partide politice, despre altii sau despre lume in general. Astizi, ,stifi” 0 multime de lucruri. Dar, asa cum scria comicul Josh Bil- lings, ,nu ceea ce stie ii face rau omului, ci ceea ce stie ci nu e adevairat”. Multe lucruri pe care le stifi despre dumneavoastrs, pur si simplu, nu sunt adevarate. lar acestea sunt aproa- pe intotdeauna convingeri care autolimiteaza. Punctul de pomnire in descatusarea potentialului este identifica- 88. REALIZAREA tea convingerilor autolimitative, urmata de intrebarea: Si ce-ar fi, daca nici una nu ar fi adevarata?” Dar daca posedati o abilitate extraordinara intr-un domeniu in care nu va credeati foarte priceputi, cum ar fi vanzairile, antreprenoriatul, vorbitul in public sau afacerile? Ganditi altfel despre dumneavoastra insiva Oriunde m-am dus in lume, am predat aceste princi- pii unor zeci de mii de oameni. Am sertare pline cu scri- sori siiam primit email-uri de la oameni care nu auzise- 14 niciodata de convingerile autolimitative. Dar, odata ce au aflat de existenta lor, si-au schimbat intreaga ati- tudine fata de ei insisi. Au inceput sa se considere mult ‘mai competenti si mai capabili in domenii cheie ale vie- tilor lor, decat crezuseri vreodata. Aproape imediat au inceput si-si transforme viata. Veniturile lor s-au dublat, triplat sau cvadruplat. Muli dintre ei au devenit milionari si multimilionari. Au tre- cut de la baza companiei in varful ei, de la nivelul celui mai slab agent de yanzéiri, la nivelul persoanei cu cele mai ridicate céstiguri din cadrul organizatiei. Dupa ce si-au schimbat convingerile despre ei ingi si despre potentialele personale, au invatat noi deprin- deri si s-au confruntat cu noi provocixi. $i-au stabilit te- Juri mai mari si au pornit cu tot sufletul la realizarea lor. Punandu-si intrebari in legatura cu propriile convingeri si refuzind si accepte ci erau limitati in vreun fel, au deyenit responsabili de vietile gi carierele lor si au creat noi realitati. $i, asa cum au facut nenumaratialtii, puteti face si dumneavoastra Analizaticva convingerile Alegeti convingerile pe care le dorit Imaginafi-va cd exist un , Magazin de Convingeri”, ceva in genul unui magazin de programe pentru com- puter, de unde ifi pofi achizitiona o convingere pe care 5-0 programezi in subconstient. Daca afi putea alege ori- ce set de convingeri, care v-ar fi de cel mai mare ajutor? Iat& sugestia mea. Alegeti convingerea: Sunt pre- destinat sa. am un mare succes in viata.” Daca suntefi absolut convinsi c& destinul va rezerva un mare succes, vefi merge, vorbi gi acfiona ca si cum tot ce vi se intampla in viata este o parte dintr-un mare plan creat s& va aduc& succesul. $i, aga cum se intampla de obicei, in acest fel gandesc cei mai performanti oa- meni, din orice domeniu. Cautati aspectele pozitive_ Oamenii de succes cauta aspectele pozitive in orice situatie. Stiu cA existd. Indiferent de cate risturnari de situatie sau caderi au parte in viata, se asteapti sa obti- na ceva bun din tot ce li se intampla. Sunt convinsi c& orice c&dere face parte dintr-un plan de proportii, care-i duce inexorabil spre atingerea unui mare succes. Din moment ce convingerile dumneavoastra sunt su- ficient de pozitive, veti c&uta lectia valoroasi din orice ci- dere sau dificultate. Veti fi incredintati c& exist’ multe Jectii pe care trebuie sa le invatati pe drumul atingerii si pastrarii succesului final. Priviti orice problema ca pe o experienta care va invati ceva. Napoleon Hill scria: in orice dificultate sau obstacol exista smanta unui avan- taj sau beneficiu de marime egala sau chiar mai mare.” Cu acest tp de atitudine, obtnett un beneficiu din. orice vi se intampla, bun sau rau, in timp ce inaintati spre atingerea scopului major si bine definit. 90. REALIZAREA TELURILOR i-va in concordanta cu ceea ce simtiti Legea Reversibilitatii din psihologie si metafizicd spune: ,E mai probabil si actionafi dup& cum simtiti, decat si simtiti dupa cum va impuneti sa actionati.” Asta inseamna c&, atunci cand porniti la drum, s-ar putea si nu simfiti marele succes pe care-I doriti, Nu veti avea increderea in sine, care vine din inregistrarea unei mari realizari. Va veti indoi deseori de propriile abilitati si va vefi teme de esec. Veti simti cA nu sunteti suficient de buni, cel putin nu inca Dar daci va comportati ,ca gi cum” afi fi deja per- soana care vreti si fifi, cu talentele gi calitatile pe care le doriti, actiunile dumneavoastra vor genera sentimente- le care insofese aceste trasituri. Va veti comporta astfel incat si simtiti ceea ce doriti sa simtiti, prin intermediul Legii Reversibilitatii. Daca vreti s4 fiti una din persoanele de top din do- meniul dumneavoastra, imbracati-va ca ele. Ingrijiti-va asa cum fac persoanele de top. Organizati-vé munca si obiceiurile ca ele. Alegeti cei mai de succes oameni din domeniul dumneavoastra si luati-i ca modele. Daca posibil, duceti-va la ei si intrebafi-i cum puteti evolua mai rapid. $i, orice sfat afi primi, urmati-l imediat. Ac- tionati Atunci cdnd incepeti si mergeti, s& vorbiti, s& va im- bracati gi si va comportati ca oamenii de top, of veti simti curand ca ei. Ii veti trata pe ceilalti asa cum o fac oamenii de top. Veti munci ca ei. Veti incepe s& obtineti rezultatele pe care le obtin ei. Foarte curand veti fi si dumneavoatra unul dintre oamenii de top. Poate ca e banal si spui: ,Fa-te frate cu dracul pana treci puntea!”, dar aceasta formula confine mult adevar. Analizati-va convingerile a Secretul unui director de vanzari Un prieten de-al meu e director de vanzari de succes. Dupa ce intervieveaza cu atentie si selecteaz’ un nou vanzator, il duce la un distribuitor de masini Cadillac si insista sa-si negocieze vechea Iui masin& in schimbul unui Cadillac nou. De obicei, noul yanzator se codeste. E inspaiméntat de pretul masini si de ratele lunare uriase. Ins directorul de vanzari insist ca agentul si cumpere Cadillacul, ca 0 conditie de angajare. Ce credeti ca se intampli? Mai intai, vanzatorul duce magina acasa, iar sotia lui aproape cA face un atac de cord atunci cind vede ca a cumparat un Cadillac nou. Dar, dupa ce-si revine, noul vnzitor o ia la plimbare cu noua masina prin cartier. Vecinii fi vad trecand in noul Cadillac. El parcheaz masina in fata casei sau pe alee. Lumea vine s-o admire. Treptat, in mod imperceptibil, la un nivel subconstient, atitudinea fati de sine si fata de potentialul sau de castig incepe sa se schimbe. In interval de cateva zile, incepe sa se perceapa drept © persoana care conduce un Cadillac nou. Se considera ‘un om care castiga multi bani in domeniul lui de acti tate, unul dintre performerii de varf din industria in care lucreaza. $i tot asa, vanzaitorii din aceasti organiza- fie devin superstaruri. Performanta lor in vanzari cres- te brusc, iar ei castig’ mai mult ca oricand. Curand, ra- tele noului Cadillac nu mai reprezint’ o problems, deoarece veniturile lor sunt foarte mari. Creati un echivalent mental Emmet Fox, indrumitorul spizilual, spunea odata Cea mai importanta sarcina in viaa este crearea unui echivalent mental al unui obiectiv pe care doresti si-1 atingi si de care vrei sa te bucuri in lumea exterioara.” 2. REALIZAREA T URILOR Trebuie s& te concentrezi ca s8-fi creezi convingeri consecvente cu marele succes pe care vrei sa-l ai in lu- mea exterioara. Il poti atinge infruntandw-ti convingeri- " le autolimitative, respingandu-le si actionand apoi ca si cum acestea nici n-ar exista Consolidezi dezvoltarea noilor convingeri vitale prin imbunatatirea cunoasterii si a insusirilor pe care le ai in domeniul tau, pana in punctul in care te simti pe picior de egalitate cu orice cerere sau provocare. Acce- Jerezi dezvoltarea unor convingeri noi, pozitive, prin stabilitea unor feluri mai mari si mai stimulative in ori- ce domeniu. fn cele din urma, actionezi continu ca si cum ai fi deja persoana care iti doresti si fii. Tinta este reprogramarea gandirii subconstiente pentru obtinerea succesului, prin crearea echioalentului mental in legatura cu tot ce faci sau spui. Comportati-va consecvent cu noua imagine despre sine Dezvoltati convingeri noi prin acfiuni consecvente acelor convingeri. Comportati-va ca $i cum afi fi con- vinsi cd avefi aceste capacitati si competenfe. Compor- tafi-va ca o persoana cu o atitudine pozitiva, optimista si vesela fata de oricine. Actionati ca gi cum succesul ar fi garantat. Purtati-va de parca afi avea 0 garantie secret a succesului si numai dumneavoastra stiti care e aceea. Realizati ci dezvoltati, schifati si controlati evolutia propriului caracter si a propriei personalitati prin tot ceea ce faceti si spuneti in fiecare Din moment ce deveniti persoana la care va ganditi, trebuie doar s& spuneti i si faceti cea ce corespunde sinelui ideal, acelet persoane cAtre care aspirati cel mai mult, precum si idealurilor pe termen lung. Trebuie s8 va ginditi si s&. vorbiti despre calitatile si comportamen- 93 Analizati-va convinger tul care va conduc spre persoana care vreti si deveniti si spre atingerea felurilor pe care vi le-afi propus Luati o hotirare Luati chiar azi hot&rarea de a infrunta si respinge orice convingeri autolimitative pe care le-ati putea avea si care va trag inapoi. Uitati-va in sufletul dumneavoas- tr gi cercetafi domeniile de viata in care aveti dubii pri- vind propriile abilitati si talente. V-ati putea intreba prietenii si membrii familiei daca vad la dumneavoas- tr anumite convingeri negative ‘Adesea, ei sunt constienti de convingerile autolimi- tative pe care le aveti si nu va dati seama. In orice caz, odata ce ati identificat aceste convingeri negative, intre- bati-va: ,Ce-ar fi, ca opusul lor si fie adevarat?” Ce-ar fi si posedati abilitatea de a obtine un succes extraordinar, intr-un domeniu in care va indoifi de capa- citajile dumneavoastra? Ce-ati zice sa fi fost programati cu o abilitate geniala intr-un anumit domeniu? De exem- plu, ce-ar fi sd aveji deja capacitatea de a castiga si pas- tra banii pe care vi i-ati dorit intotdeauna, toata viata? Ce-ar fist aveti ,,o mana norocoas&” in ce priveste bani? Daca afi fi absolut convinsi ca aceste idei sunt adeva- rate, ce anume afi face face altfel decat de obicei? Vorbiti si actionati consecvent convingerilor jonvingerile se manifest intotdeauna prin cuvinte si Cie Asigurati-vd c& tot ce spuneti si facefi de acum inainte e in concordant cu acele convingeri pe care ati vrea sa le aveti si ctu persoana care dorifi sa deveniti. Cu timpul, va vefi inlocui din ce in ce mai mult convingerile autolimitative cu altele noi, insufletitoare. Dupa o vreme, ‘va veti fi reprogramat complet pentru atingerea succesu- ‘AREA TELURILOR = ___ REALIZAREA TELURILO lui. Atunci cand se va intémpla lucrul acesta, transforma: rea care, va avea loc in lumea exterioard va va uimi pe dumneavoastra si pe toti cei din jur. Analizati-va convingerile 1. Actionati ,,ca si cum’! Daca ati fi unul dintre cei mai competenti si respectati oameni din dome- niul dumneavoastra de activitate, cum ati gandi, actiona si simti altfel decat fn prezent? 2. Imaginati-va c& aveti ,,o mana notocoasi” la bani. Daca ati fi un manager financiar extrem de com. petent, cum v-ati administra finantele? 3, Identificali convingerile autolimitative, care va ot trage inapoi, Cum ati actiona, dacs acestea ar fi complet neadevarate? 4. Alegeti o convingere pe care afi vrea foarte mult s-o dobanditi.Comportati-va casi cum ati avea-o deja. 5. Cercetati cea mai dificila situatie cu care va con fruntati in acest moment. Ce lectii valoroase con- finute de aceasta'va pot ajuta si fiti mai buni in viitor?, & incepeti cu inceputul Problema dunmewvoastrt este st ridicali o punte peste pripastia care desparte locul tnde v2 aflafi acune de telurile pe care vreti sa le atinget EARL NIGHTINGALE Imaginati-va c& aveti de gand s& faceti o lunga cala- torie prin fara. Primul pas consta in alegerea destinatiei, apoi in obfinerea unei harti pentru a determina cea mai buna ruta. in fiecare zi, inainte de a porni, va localizati pe harta, tinand cont de locul in care v-afi aflat pana atunci si de cel unde vrefi si ajungefi in urmatoarele ore. Si in viala e cam la fel. Odata ce v-afi hotarat valorile, viziunea, misiunea, scopul si telurile, pasul urmator este analizarea punctu- lui de pornire. Sa stiti exact unde va aflati azi si cum Procedafi in fiecare domeniu al viefii, mai ales in cele le- gate de felurile stabilite. Practicati Prine Jack Welch, presedinte la General Electric timp de multi ani, a spus odat& ci cca mai importanta calitate a unui lider este ,,principiul realitatii’. Ell-a definit ca fi- ind abilitatea de a vedea lumea asa cum este ea in reali- tate si nu cum ai vrea tu sd fie. Welch incepea orice se- 96. REALIZAREA TELURILOR dint despre discutarea unui obiectiv sau a unei proble- me, cu intrebarea: ,,Ce ¢ realitatea?” Peter Drucker se refer la aceasta calitate numind-o onestitate intelectuala”, capacitatea de a te confrunta cu faptele exact asa cum suntacestea, inainte de a incerca re- zolvarea unei probleme sau Iuarea unei hotarari. Abra- ham Maslow scria c& principala trisatura a unei persoa- ne care igi actualizeaS singur’ atitudinea este abilitatea dea fi complet onesta si obiectiva in legatura cu ea insisi. La fel se intampla si in cazul dumneavoastr’. Daca vreti sa fiti cat mai buni posibil si sa realizati ceea ce va sta in putinta, trebuie s aveti o onestitate brutal fata de dumneavoastra insiva si fata de punctul de plecare. E nevoie si va opriti si sa va analizati in de- taliu, pentru a decide exact locul in care va gaisiti astazi. in fiecare domeniu Incepeti cu inceputul De exemplu, dac& va hotarati sa slabiti, primul pas pe care trebuie sil faceti este si va céntiriti. De aici ina- inte, folositi mereu cifra indicaté de cantar ca pe o ui tate de masura a progresului pe care il realizati sau nu in atingerea scopului. Daca decideti si incepeti un program personal de exercitii, primul pas const in a va preciza cat exersati astizi, Cate minute pe zi sau pe siptamana si cat de in- tens? Ce fel de exercitii faceti? Oricare ar fi rspunsul, ¢ important s& fifi cat mai precisi posibil. Folositi apoi acest raspuns ca punct de pornire si faceti-va planurile de exercitii bazandu-va pe el. Determinati media orara Daca vreti si castigati mai multi bani, primul pas este sa calculati exact cat castigati acum. Cat afi castigat 7 Incepet ew neepy anul trecut gi anul de dinainte? Cat o si castigati anul acesta? Cat castigati pe luna? Cea mai buna unitate de masura este cat castigati acum pe or’. Putefi determina castigul orar imparfind venitul anual la 2,000, numarul aproximativ de ore de munca dintr-un an sau i mai bine, puteti imparti venitul lunar la 172 — in medie, numarul de ore de munca pe luna. Muli dintre elevii mei isi calculeaz media orara in fiecare sAptamand si o compara cu aceea din sapta nile anterioare. Apoi isi stabilesc un obiectiv care si sporeasci volumul de munca pe or’, astfel incat s& creasca si suma de bani pe care o vor céstiga in conti- nuare. Ar trebui sa faceti la fel. Unitatea de timp mica si criteriile financiare imbunatafesc performanta Cu cat calculele privind veniturile (sau oricare alte domenii) privesc 0 unitate de timp mai mica si sunt mai corecte, cu atat mai repede va veti imbunatati perfor- mantele. De exemplu, cei mai multi gandesc in termenii salariului lunar si anual. E greu de analizat si de imbu- n&tatit, Dimpotriva, performerul de varf gandeste in termenii mediei orare, care se supune imbundtitirilor minut de minut. De vreme ce sunteti presedin\ii propriilor corporafii, ar trebui s& va vedeti pe statul de plat’, Imaginafi-va ca va platiti cu ora. Fifi la fel de pretentios cu dumnea- voastra insiv& cum ati fi cu cineva care lucreaza pentru dumneavoastra. Refuzati si faceti ceva care nu va asi- gura dorita medie orara. = Valoarea neta actuala Daca v-ati fixat un obiectiv financiar pe termen lung, urmitorul pas este s4 determinafi cu exactitate cat valo- 98 REALIZAREA TELURILOR rati astazi din punct de vedere financiar, Dact tell dumneavoastra este si devenii milionari in anit ce vin, trebuie s8 calculati exact cat afi acumuilat pang avi. Mults lume ¢ confuza sau incorect8 ih ce priveste acest calcul. Valoarea neta reala este suma care vi rims, ne dact vindeli astazi tot ce aveti, la pretul pietel, 4 apoi va platiftoate datorile, i a ulti igi supraevalueaza proprietatea personals. Fi cn thane ie proses peso nica valoreaza 0 multime de bani. ins valoarea real a acestor articole nu reprezinta de obicei, mai mult de 19 sau 20% din ceea ce au platit pentru ele Dezvoltati plapas financiare Pe termen lung Pentru o planificare financi 1 ciaré de acuratete, calcu- lati-va valoarea net’ actuald si apoi scideti suma res- it numarul de ani in care intentionati s va realizati felul. In felul acesta, veti sti exact abatiais a trebuie s4 economisiti, sa invest ti $i 8 acumulati in care an, pentru a deveni independer t vedere financiar. ta llhant lope Este realist obiectivul dumneav t voastra, este bazat locul in care-va aflai astizi si pe timpul alocat pentre ¢ shige? Punctul dorit? Dack nu e realist, stedduii-va Ss cat mai corecti si revizuiti atat at si mae: iti atat calculele, cit si Practicafi gandirea pornind de la zero Atunci cand incepefi planificarea pe termen lung, unul din cele mai valoroase exercitii este asa-numita »8andire de la zero”. in cadrul acestui tip de gandire, vi Punefi intrebarea: ,Cunoscdnd ce cunose acum, exieta incepei ca nceputl % ceva ce fac.acum sin-as mai incepe sa fac, daca ar trebui s-o iau de la capat?” Indiferent cine sunteti sau ce faceti, exist& activitati si relatii in viata cu care, stiind ceea ce stiti astazi, n-ati mai vrea si aveti de-a face. Este dificil, daci nu imposibil, s& progresafi in viata daca permiteti unor decizii din trecut s8 va traga/inapoi. Daca exist’ ceva in care n-ati mai vrea s& va implicati astazi, urmatoarea intrebare este: ,, Cum pot si ma oprese silcat de repede?” Evaluati fiecare domeniu al vi Aplicati gandirea de la zero oamenilor din sfera afa- cerilor sau din viata personals. Exist vreo relafie pe care, cunoscénd ceea ce cunoasteti acum, n-ati mai vrea s-o stabiliti? Exista vreo persoana cis care sau pentru care lu- xati gi cu care n-ati mai dori sé aveti de-a face, daca v-afi putea intoarce in timp? Fiti perfect onesti cu dumnea- voastra insiva, cand raspundeti la aceste intrebari. Examinati fiecare aspect al muncii si carierei dum- neavoastri. Exista vreo slujbii pe care, stiind ceea ce sti acum, n-ati mai accepta-o? Exist vreun aspect din afa- ceri sau din muned la care nu v-afi mai inhima? Exista vreo activitate, proves, produs, serviciu sau cheltuiala pe care, cunoscdnd ceea ce cunoastefi acum, nu afi mai tolera-o, daca ar fi s-o luati de la capat? Dupé ce ati luat in considerare oamenii si munca, in- toarceti-va privirea asupra investifiilor. Exist vreo in- vestitie de timp, bani sau emotii pe care, stiind ceea ce stiti azi, n-ati mai face-o? Daca raspunsul e’,da”, cum iesiti din aceasta situatie si cat de repede? 100 REALIZAREA TELURILOR Fiti pregatiti sa faceti schimbarile necesare Am un bun prieten care a jucat golf in liceu sila uni- versitate. Burlac fiind, juca golf de mai multe ori pe sap- tamana. [si organiza intreaga viata in jurul golfului, in timpul iernii zburand chiar cu avionul in sud, pentru c& acolo nu e zipada. Dé-a lungul timpului, a inceput si-si construiasca © afacere, s-a insurat si a avut copii. Darera ine& ,prins” de ideea de a juca golf de mai multe ori pe saptimana. in cele din urma, timpul enorm cheltuit cu golful a inceput sti afecteze afacerea, apoi cisnicia si relatia cu copii. Cand stresul a devenit prea mare, si-a facut timp si-si revizuiasca activitatile, pornind de la zero. A reali- zat c4, stiind ceea ce stia la momentul acela, ebuia si renunte in mare masurd la golf, daci dorea sa atinga si alte obiective ce devenisera importante. Reducand tim- pul afectat golfului, si-a reechilibrat viata in cateva sip- tamani.Cum anume s-ar putea aplica acest principiu in cazul dumneavoastra? Ce fel de activititi consumatoa- re de timp ar trebui s4 reducefi sau s& eliminati? Circumstantele se schimba continu 70% din deciziile lnate se dovedesc, in timp, eronate. Atunci cind le-ati luat, ele au reprezentat probabil o idee bund, bazata pe imprejurarile de moment. Acum ‘nsa, e posibil ca situatia si se fi schimbat si e timpul 8-0 luati de la zero” din nou De obicei, puteti realiza daca va aflati in situatia gan- dirii ce porneste de la zero, datorit’ stresului, Ori de cate ori sunteti implicafi in ceva care, stiind ce stiti acum, n-ati mai intreprinde, traiti un stres permanent, neca. ‘eur, iritare sau manie. Uneori, oamenii petrec un timp enorm incercdnd s& Teuseasca intr-o.afacere sau intr-o relatie personal. Dat Inicepet eu incepatul 101 daca ati porni de la zero aceasta relatie, solutia corect’ ar consta adesea in a renunta la relatia respectiva. Sin- gura problemi, cu adevarat importanta, este daca aveti sau nu curajul de a admite caati gresit. Apoi faceti pa- sii necesari pentru corectarea situatiei Ce anume va trage inapoi? Daca vreti sa castigati o anumita suma de bani, intre- bafi-vis_,De ce nu castig deja suma asta de bani? Ce ma retine? Care e motivul major pentru care nu castig deja atat cat imi doresc?” Din nou, trebuie sa fiti perfect onesti cu dumneavoastra insiva. me Uitati-va in jur 5i identificati oamenii care cagtigh ba- ni pe care vrefi si-i cdstigati si dumneavoastrs. Ce anu- me fac ¢i, altfel decat dumneavoastra? Ce insusiri sau abilitati speciale gi-au dezvoltat ei, si dumneavoastra nu? De ce insusiri si abilitati aveti nevoie, pentru a cas- tiga aceiasi bani ca si ei? Daca nu sunteti siguri, du- ceti-va si intrebati-i, Aflati. E prea important ca's& lasati totul pe seama ghicitului sat a norocului. Determinafi-va nivelul insusirilor Faceti un inventar al insusirilor pe care le aveti: Mai intai, identificati zonele cu rezultate cheie ale munci dumneavoastra. Aici apar sarcinile pe care trebuie, in mod absolut, s& le duceti la indeplinire intr-o maniera ex- celenti, pentru a va face treaba bine. Care sunt acestea” in fiecare slujba rar exist’ mai mult de cinci pana la sapte zone cu rezultate cheie. Acestea sunt sarcinile cri- tice. Trebuie s8 excelati in fiecare din ele. ca sa va face}i treaba pentru care sunteti platifi. Trebuie s& fiti buni in indeplinirea fiecdreia dintre aceste sarcini, daca vreti s8 cAstigati banii pe care sunteti capabili si-i castigati. 102 REALIZAREA TELURILOR lata o descoperire important: cea mai slaba insusire cheie stabileste nivelul la care puteti folosi toate celelal- te insusiri si determina venitul obtinut, Puteti avea cali- {ati exceptionale la absolut orice, dar daca va lipseste 0 Singurd insusire cheie, aceasta va va fine pe loc, orice ati incerca si facet In ce domeniu si datorits carei insusiri sunteti cei mai.buni in cea ce faceti? Ce insusire particular’ sau combinatie de insusiri este responsabil de succesul dumneavoastra in carier’ pana in prezent? Lace anume suntefi la fel sau mai buni decat oricine altcineva? Mentificati domeniite cele mai slabe Odata ce ati raspuns la aceste intrebari, uitati-va in oglinda si intrebati-va: ,Care sunt domeniile in. care sunt cel mai slab?” Ce anume facefi prost gi interierea. 24 cu abilitatea de a folosi celelalte insusiri? Ce fac altii mai bine decat dumneavoastra? Si, in special, ce insusiri cheie va lipsese si sunt esentiale pentru succesul dum. neavoastra? Oricare ar fi ele, trebuie si le identificati co- rect $i onest si apoi s8 faceji un plan de a va imbunatati Performantele in fiecare domeniu. (Vom discuta despre asta in amdnunt intr-un capitol ulterior) Imaginati-va ci o luati de la inceput Atunci cénd pornifi la realizarea unui tel important, trebuie si va imaginati ca in orice moment ati putea si va luati cariera de la inceput. Nu va lasafi niciodata in seama unui sentiment de prizonierat, datorat unei deci. 2ii din trecut. Ramaneti concentrati asupra viitorului, Astazi, multi oameni se indeparteaza de educatia lor, de zonele lor de activitate sau de anii de experienta si incep ceva complet nou si diferit. Sunt suficient de onesti pentru a recunoaste c& exist un viitor limitat in Incepeti ew inceputul 103 directia in care se indreapta si sunt hotarati s& incerce ceva unde posibilitatile sunt mult mai mari in viitor. $i dumneavoastra trebuie si faceti la fel. ; In realizarea unei evaluari a vietii personale, trebuie si va confruntati cu faptele, oricare ar fi acestea. Asa cum spunea odata Harold Geneen, de la ITT, ,faptele nu mint”. Cautafi faptele reale, nu faptele evidente, aparente, sperate sau dorite, Aveti nevoie de fapte ade- varate pentru a lua decizii bune. Pregatiti-va sa va reinventafi Uitafi-va bine la compania si ramura economic din care face}i parte, la situatia actuala a serviclulul dum- neavoastra. Uitati-va bine la piata din care fac parte si concurentii dumneavoastra, Pentru a v3 reinventa, gan- difi-va c& v-ati lua cariera de la inceput chiar de azi, cu- noscand ceea ce cunoasteti acum. Imaginati-va c& serviciul si intreaga dumneavoastra Tamura economicd dispar peste noapte. Imaginati-va cA trebuie si faceti alegeri complet noi. Daca ati lua-o de la inceput, ce afi alege si facefi altfel decat ati facut pang acum? Cel mai important capital Cel mai important capital financiar este abilitatea de a castiga bani, abilitatea de a-ti aplica talentele si insusi- rile pe piata. In realitate, ai putea pierde casa, masina, contul din banca sau mobila si n-ai mai rimane decat cu hainele de pe tine. Dar, atata timp cat fi-a rmas intact abilitatea de a cAstiga hani, ai putea doar si traverse7i strada ca sa si incepi sa-i generezi un bun nivel de trai. Abilitatea de a castiga bani este extrem de pretioas’. $i poate fi atat un capital care se valorizenzd, cat gi unul 104 REALIZAREA TELURILOR care se devalorizeazzl, Abilitatea de a castiga bani isi pos te spori valoarea daca investesti in ea si o dezvolti. [si poate micsora valoarea, dac& o consideri de la sine inte- easa si incepi sa aluneci la vale bazindu-te pe ceea ce ai facut in trecut Un set de resurse Priviti-va ca pe ,,un set de resurse”, capabil si fact multe lucruri diferite. Aveti o mare varietate de insusiri, abilitati, cunoastere, talent, educatie si experieni, Exis- '4 multe slujbe si sarcini pe care le-afi putea indeplini sau invata extrem de bine. Nu va lisafi prinsi de un sin- gur curs al actiunii, uiai ales daca nu sunteti mulfuriti de modul in care evolueaza cariera dumnéavoastr’ In reluarea mentala de la Zero a lucrurilor, ca si cum v-ali incepe cariera din nou, aruncafi o privire in sufle- tul dumneavoastra. Care sunt obiceiurile bine pe care le aveti si care va pot ajuta s& Va indreptati spre felurile dumneavoastra? Care sunt deprinderile progste pe care le-afi dezvoltat si care va trag inapoi? Care sunt cele mai bune calitati ale caracterului si personalititii dumnea- voastra? Care sunt cele mai slabe capacitati pe care le aveti? Ce deprinderi si calitati noi va sunt necesare pen- tru a da tot ce e mai bun in dumneavoastrat si ce plan avefi in legatura cu dezvoltarea lor? Care anume sunt deprinderile proaste de care trebuie si scSpati, inlocuin- fncepeti ctr meeputul 105 Faceti saltul de la bun Ia excelent In cartea sa Good io Great* Jim Collins spune c& trebuie 84 vrei si-ti pui ,intrebari directe, brutale” in legatura cu tine insufi si cu afacerile tale, daca ai de gand si identifici si s4 indepartezi obstacolele ce te impiedic’ s& mergi mai departe. Care sunt acele intrebari brutale pe care trebuie si fi le pui inainte de a te lansa cu toata fiinta in atinge- rea felurilor propuse? (Ori de cate ori ne ocupaim de planificarea strategica a unei companii, incepem cursul cu patru intrebari. Prima este: Unde ne aflam acum?” Adunam date si informatii din toate sectoarele companiei pentru a dezvolta o ima- gine limpede a punctului de pornire, mai ales in ceea ce priveste vanzarile, pozitia pe piata si profitabilitatea inal doilea rand, intrebam: ,Unde anume am vrea si fim, vorbind la modul ideal, in’aiifor?” Idealizim si practicim orientarea spre viitor. Ne imaginam c& putem transforma compania in orice dorim in ani urmatoti si creim o viziune perfect a felului in care va arata ea, daca am avea succes in toate privintele. In al treilea rand, punem intrebarea: ,,Cum am ajuns in punctul in care ne aflim ast&zi?” Ce anume am facut bine? Ce ar trebui sa facem altfel? Care au fost cele mai mari succese pana acum $i de ce au aparut? Care u fost esecurile noastre si care motivele? Asa cum scria Geor- ge Santayana: ,Cei care nu-si amintesc trecutul sunt blestemati si-l retraiasca.” A patra intrebare este intotdeauna: ,Ce facem acum pentru a ajunge din locul in care ne gasim, in cel spre care vrem sa ne indreptim?” Bazandu-ne pe experienta noastr, ce anume ar trebui sa facem mai mult si ce anu- du-le cu unele bune? “fn curs de aparitie 1a Curtea Veche Publishing, Bucuresti, 2005. (N. red.) 106 REALIZAREA TELURILOR me mai putin? Ce ar trebui si incetam cu desaivarsire s& mai facem? Asamblafi planul strategic Vestea bun’ e ci, daci am rispuns corect la primele ‘rei intrebari, planul strategic sau schifa lui capita for- ma mai usor decat daci am incerca sa ne planificam fara sa ne fie clar unde ne aflim si cum am ajuns acolo. Exist 0 veche zicala: ,,Lucrul bine inceput e pe ju- miatate facut.” Medicii spun: ,,Un diagnostic corect in- seamna o vindecare pe jumatate obfinuta.” Evaluarea cinstitd a fiecdrui sector al situatiei in care va aflati ina- inte de a va lansa spre obiectiv va economisi luni, poa- te chiar ani, din durata acestei calatorii. in multe cazuri, va va obliga s& va reevaluafi felurile in lumina unei ana- lize si a unei cumoasteri superioare. Va creste in mod spectaculos viteza cu care veti parcurge drumul spre alingerea obiectivelor, odata ce ati pornit pe acesta. incepeti cu inceputul 1. Determinati realitatea situatiei actuale, privitor la telurile majore. Unde va aflati acum si cat de de- parte vreti si mergeti? 2. Aplicati gandirea de tip pornire de la zero fiecarui domeniu de viat’. Ce anume faceti astizi si nu ati mai vrea si faceti dact afi lua-o de la inceput, sti ind cea ce stiti acum? 3. Facefi o analiza financiar& completa a vielii dum- neavoaslid. Cal castigati azi si la cat va evaluati tot ce ayeti? Care sunt obiectivele dumneavoastra in aceste domenii? incepeti cu inceputul 107 4, Facefi o analizd completa a insusirilor si muncii dumneavoastra. Unde anume e nevoie si aducet imbunatatiri 5. Determinati exact cat castigati pe ord si ce anume facefi pentru suma asta. Ce trebuie s8 faceti pen- tru cresterea castigului mediu pe ord in lunile ur- matoare? 6. Imaginali-va cA viitorul dumneavoastra e perfect, in toate privinjele. Ce ar trebui si se intample, pentru ca aceasta viziune s& devina realitate? 9 Cuantificati-va progresul Nu existd nici un drum prea lung pentru onnul care onnseszal constient si fart grabi; nw existd onoruri imposibil de obfinut pentru omul care se regiteste pentru ele cu ribdare. JEAN DE LA BRUYERE Aveti puteri mentale incredibile, pe care, in mod obisnuit, nu reusiti si le folositi in intregime. Prin fixa- rea sistematica a felurilor in viata si prin crearea unor planuri detaliate de realizare a lor, veti economisi ani de munca grea pentru atingerea aceluiasi nivel al succesu- lui. Stabilirea felurilor va da posibilitatea de a va utiliza Pe o scar mult mai larga fortele gandirii, comparativ cu alti oameni Gandirea constient’ este ,seful de birou” al vielii dumneavoastra. Rolul ei este de a se ocupa de informa- fille provenind din mediul inconjurator, dea le identi ca, analiza si compara cu alte informalii, iar apoi de a decide care sunt actiunile ce trebuie intreprinse. Dar gandirea subconstient este aceea care define fortele uriase ce vi dau posibilitatea de a realiza mult mai mult decit afi reusit vreodali. Cel putin 90%, sau chiar mai mult, din puterile mentale se afl ,dincolo de suprafati”. Este esential si invafafi sa atingeti aceste progresul 109 forte pentru ava motiva, stimula si indrepta spre reali- zarea telurilor. Folosifi-va obiectivele ca programe pentru computerul mental Gandirea subconstienta functioneaza cel mai bine Prin feluri clare, sarcini specifice, masuri deliberate si li- mite ferme. Cu cat introduceti mai multe dintre acestea in computerul subconstient, cu atat mai bine functio- neaza el si cu atat mai multe veti realiza into perioad’ mai scurta de timp. Odata ce v-afi stabilit obiectivele si afi pornit spre cle, este esential sa stabiliti o serie de niveluri sau ma- surl pe care si le puteti utiliza pentru evaluarea progre- sului facut, zi de zi si ora de ord. Cu cat sunt mai clare si mai specifice aceste masuri, cu_att mai precisi veti fi in atingerea tintelor la timp. Gandirea subconstienti necesita un sistem de for- $8”, compus din limite pe care vi le-afi impus pentru in- deplinirea sarcinilor sau atingerea telurilor. Fara un sis- tem de forté, € usor s& amani sau s& lasi pe mai tarziu sarcinile importante, asta in cazul in care te mai ocupi vreodata de ele. ‘Trei solufii cheie pentru performanta de var Cele trei solutii cheie ale performanfei de varfin atin- gerea obiectivelor sunt: angajamentul, completarea etape- lor si finalizaren. Atunci cand iti iei angajamentul ferm s& atingi un anumit fel si dai deoparte orice fel de scuze, e ca gi cum ai apasa pe pedala de acceleratie a gandirii subconstien- te. Devii mult mai creativ, mai hotarat ‘$i mai concentrat decat ai fost vreodata. Oamenii importanti sunt cei care 0 REALIZAREA TELURILOR isi iau angajamente clare, neechivoce, si apoi refuuza s8 le evite. Completarea etapelor este al doilea ingredient al per- formantei de varf. Exist o diferent enorma intre a re- aliza 95% dintr-o anumitd sarcina si a o duce la indepli- nire 100%. fn realitate, e un Iuctu obisnuit ca oamenii si lucteze din rasputeri pana pe la 90 sau 95% si apoi sa lancezeasca sau sa amane completarea sarcinii respecti- ve. Este o tentatie impotriva careia trebuie luptat, Tre- buie s& va striduiti continuu, si va disciplinati si sa re- zistati acestei tendinte innascute, astfel incat sa completati sarcinile 100%. Un drog minune natural De cate ori duceti la indeplinire o sarcina de orice fel, creierul elibereaza o cantitate mica de endorfine. Endor- fina este un hormon, echivalent cu o morfina naturala, care iti da o senzatie de bine si de buna dispozitie. Te face s& te simti fericit si impiacat. Iti stimuleaza creativi- tatea si iti imbunatateste personalitatea. Este ,,un drog minune natural”. ‘Cu cat sarcina e mai important’, cu atat e mai mare cantitatea de endorfind eliberati de creier — ca un fel de rasplata pentru succes si realizare. in timp, se poate dezvolta o dependentat pozitivit de senzatia de bine pro- dusa de ,precipitarea de endorfine”. Chiar si atunei cand finalizezi o sarcina mici, te simti mai bine. Cand duci la indeplinire 0 sarcina important, te simfi inca si mai bine. Cand termini tofi pasii pe dru- mul completarii unei sarcini importante, la fiecare reali- zare a unei etape obfii o precipitare a endorfinelor. Te simti fericit si insufletit atunci cand muncesti constant pentru completarea unui lucru important, Cuantificati-va progresul m1 Creat enzatia de invingator Toata Jumea vrea sa se simtA ca un invingator. lar asta inseamna c4 trebuie si invingi. Capeti sentimentul de inyingator implinind 100% o sarcina. Cand faci asta in mod repetat, ii dezvolli, in cele din urmé, obiceiul de a completa sarcina pe care ai inceput-o. Datorita acestui obicei, viata incepe si se imbundtateasca in moduri pe care nici nu vile puteti imagina. In psihologie, opusul intotdeauna adevarat. ,Ac- fiunea incompleta” este sursa majora a stresului si ner- vozitatii. In realitate, 0 mare parte a nefericirii pe care 0 traiesc oamenii se datoreaza faptului cé n-au fost in sta- re si se disciplineze pentru a urméri si completa o sar- cind importanta. Suferinta provocati de amanare Daca ati avut vreodata o sarcind majora de indeplinit si ati amanat-o, stifi la ce ma refer, Cu cat asteptati mai mult sa incepefi un anumit lucru si cu cat se apropie ter- menul de finalizare, cu atat va simfiti mai stresafi si mai nervosi. Acest tip de suferintA poate incepe prin a vi provoca insomnii si apoi vA va afecta personalitatea. Dar atunci cand va lansati in realizarea sarcinii respec- tive si o completati pas cu pas, simtiti o mare eliberare si aveti o senzafie de bine. E ca si cum natura va recompenseaza pentru tot cea ce reusiti sa faceti bine. In acelasi timp, natura va pena- lizeaza prin stres i insatisfactie, atunci cand nu realizati sarcinile care va apropie de felurile si rezultatele dum- neavoastra importante. Tabela de marcaj echilibrata Unul dintre reperele cele mai populare in manage- mentul modern este ,tabela de marcaj echilibrata”. Fo- m2 REALIZAREA TELURILOR losind aceste tabele de marcaj, oricine, la orice nivel al afacerii, este incurajat sa identifice masurile cheie ce in- dica succesul si apoi si-si acorde zilnic sau saptamanal puncte in domeniile cheie. lata un aspect important. Insusi actul identificarii unui numér sau a unui scor si apoi urmarirea lui va vor imbunatati performanta. De exemplu, daca cineva va spune, inaintea unei sedinte, c& veti fi evaluati in lega- turd cu cat de bine ati ascultat, capacitatile de ascultare vi se vor imbunatali spectaculos in cateva clipe. Veti as- culta cu! mult mai multa atentie si grijé, deoarece stiti ca Va este observat acest tip de comportament. in acelasi fel, ori de cate ori alegeti un fel, 0 masura sau 0 activitate important pentru dumneavoastra si in- cepeti si le observati sau sé le daji atentie in viata de zi cu zi, performanta in domeniu vi se va imbunatsti Una dintre cele mai folositoare actiuni in cariera este stabilirea unor repere sau crearea unor tabele de marca, masuri sau limite pentru fiecare sarcina cheie pe care trebuie s-o completati pe drumul spre atingerea obiecti- velor. Th acest fel, va activati un sistem de fort subcon- stient. Acest sistem va va motiva si conduce, la un nivel subconstient, pentru a incepe realizarea unei Sarcini mai devreme, a munci mai mult sia duce treaba pana la capa. inchideti cercul Dupa angajament si completarea etapelor urmeaz’ sfinalizarea”. Aceasta e diferenta intre un ,,cerc des- chis” si un , cere inchis”. Finalizarea unui anumit lucru fn viata sau la serviciu este absolut esentiala pentru a va simti fericiti si a avea control asupra situatiei. Lipsa finalizarii — afaceri neterminate, 0 actiune in- completa — este sursa major’ a stresului, insatisfactie! si chiar a esecului in afaceri. Ea consuma 0 cantitate enorma de energie fizica si emotionala. Cuantificati Abilitatea cheie Cea mai importanta abilitate din domeniul muncii probabil ca este ,,credibilitatea”. Nimic nu va va adu- ce un salariu mai bun sau o promovare mai rapida, de- cat crearea reputatiei ca realizai sarcinile repede, bine sila timp. Oricare v-ar fi felurile, faceti o list& cu sarcinile pe care le aveti de indeplinit in procesul de realizare a aces- tor obiective. Stabiliti un termen limita pentru fiecare Apoi lucrati zi de zi si ceas de ceas pentru a va incadra in aceste termene. Cuantificati-va zilnic progresul. Acce- lerati sau incetiniti ritmul, acolo unde e nevoie. Dar ti- nefi minte cX nu puteti atinge o tints pe care n-o vedefi ‘Cu cat veti avea termene limita si masuri mai clare, cu atat veti realiza mai mult si veti termina mai repede. Un fel sau o decizie fara termen limita este doar o sim- pla vorba. Nu contine nici un fel de energie. E ca un glon- te fara praf de pusca in cartus. Daca nu stabilifi termene limita fata de care s& va luati un angajament, veti sfarsi prin a ,,trage cu gloante oarbe" in viata si in munca. Uneori, oamenii se intreaba: ,,Ce se intampla daca ‘imi stabilesc un termen limita si nu ma ineadrez in el?” Simplu. Stabiliti un alt termen limit’ si apoi un altul, daca e necesar. Termenele limit sunt estimari mai mult aghicite” ale momentului cind sarcina va fi indeplinita. Cu cat o stabilesti mai bine si lucrezi la incadrarea ei in termenele limita, cu atat devii mai exact in a prevedea timpul necesar pentru a o indeplini. Devii tot mai bun in realizarea felurilor si in desavarsirea sarcinilor la timp. Cum s& mananci un elefant Afi auzit intrebarea; ,,Cum mandnci un elefant?” Raspunsul este: ,imbucatura cu imbucatur’.” 14 REALIZAREA TELURILOR Metafora se aplica si la atingerea marilor obiective. ‘Cum atingi un tel urias? fl realizezi pas cu pas, sarcina cu sarcina sau masura cu masura. impirtiti telurile pe termen lung in feluri anuale, Lu- nare, siptimanale si chiar orare. Chiar daca un astfel de obiectiv pe termen lung este independenta financiars, cSutati o modalitate de a-| fragmenta in subobiective pentru care sa lucrati in fiecare ora a zilei urmatoare, astfel incat independenfa financiara pe termen lung sa devind mai probabil. Daca vreti s4 va cresteti veniturile, constientizati fap- tul cd ele sunt rezultatul unei_,valori adiugate”. Obser- vafi tot ceea ce faceti si intrebati-va cum anume afi pu- tea si mai ad&ugati valoare, in asa fel incat s& cAstigati mai mult decat ast&zi. Identificati cea mai valoroasa sarcina Intrebati-va seful: ,,Care este lucrul cel mai valoros pe care-| fac eu?” Oricare ar fi raspunsul lui, c&utafi modalitaji de a realiza din ce in ce mai bine sarcina respectiva. Este absolut uimitor cat de mult putefi realiza daca desfaceti sarcinile in fragmente, va stabilifi termene li- mita si vA ocupati de cite unul odata, in fiecare zi. Ati auzit vechea zical’: ,Cu-o masuré mare, totu’ mai greu pare; doar cu una mica, greu’ se ridics.” Perfectionare continua si fark sfarsit Daca vreti 4 cresteti media orar4 a veniturilor, cAu- lati modalitati de a fi putin mai buni in indeplinirea ce- Jor mai importante sarcini pe care le aveti zilnic. Cititi o ora pe zi despre domeniul de care v8 ocupati. Ascultati programe de radio in drum spre serviciu si inapoi spre casa. Urmati cursuri suplimentare ori de cate ori puteti. Cuantificat-va progresuil 5 Aceste activitaji va vor propulsa intreaga carierd. ‘Atunci cdnd investiti o ora sau doua in plus pe zi pen- tru autoperfectionare, efectul cumulat asupra celor mai importante calitati ale dumneavoastra de a obtine re- zultate poate fi extraordinar. Menfineti-va sindtatea Daca vrefi sa slabifi, exista 0 formula simpla, din opt cuvinte: ,mancati mai putin si faceti exercitii mai multe” Daca va disciplinati si mancafi ceva mai putin, ins& alimente de calitate superioara, si, simultan, faceti ceva mai multe exercitii fizice zilnic, puteti intra intr-un ritm de slabire de aproximativ 30 de grame pe zi. Indiferent cat cAnt&riti astazi, daca pierdefi in greutate 30 de gra- me pe zi, asta inseamna aproape 1 kilogram pe lund 1 kilogram pe luna inseamn’ “12 kilograme pe an, Aproape imediat, va puteti reantrena corpul si pofta de méneare, astfel incat sa reusiti sA slabiti si sa va putefi menfine asa tot restul vietii. Economisiti marunfisul, iar bancnotele se vor economisi singure Daca vreti sa ajungeti bogati, incepeti sa fifi atensi la fiecare cheltuial. Fixafi-va ca fel economisirea a 3 lei, 5 lei sau 10 lei pe zi. Puneti deoparte acesti bani, intr-un cont de economii, si nu va atingeti de ei niciodata. Pe maura ce se inmultesc, investiti-i cu grija in fonduri mutuale sau in actiuni cotate la bursa, bine alese. Trans- formati economisirea zilnic’, siptimanala sau lunara, intr-un obicei si pastrati-l tot restul vietii. aaa ‘Aproape dintr-o data, va va veni la indemana si traiti cu mai putin decat cheltuiti azi. Pe masura ce cres- te venitul, creste si suma economisita. In cateva sapta- 116 REALIZAREA TELURILOR mani, luni, ani, veti scapa de datorii si veti avea o mare suma de bani pusa deoparte, care s4 lucreze pentru dumneavoastra. Dupa cativa ani, veti deveni indepen- denti din punct de vedere financiar. Deveniti o persoana educata Daca afi citi 15 minute in fiecare seara, in loc s8 va ui- tafi la televizor, ati termina aproximativ 15 c&rti pe an. Daca i-ati citi pe clasicii literaturii engleze timp de 15 minute in fiecare zi, in 7 ani afi citi cele mai bune 100 de arti serise vreodaté. Afi fi unul dintre cei mai bine edu- cali si erudifi oameni ai’ generafiei dumneavoastra. $i puteti rcaliza asta citind doar 15 minute in fiecare seara, inainte de a merge la culcare. Mariti-va venitul Daca va ocupati de vanzari si dariti sa va sporifi ve- nitul, finefi o evidenta atenta referitoare la cate telefoa- ne, ptezentari, propuneri si vanzéri realizati in fiecare 2i, saptamana sau lund. Apoi, fixati-va ca obiectiv cres- terea zilnicé a numarului de telefoane, prezentari si pro- puneri. Stabilii-va drept tel sporirea numérului de van- zari pe siptimana si pe luna. Confruntati-va zilnic cu propriile standarde. Daca putefi cuantifica un lucru, atunci puteti si-l si administrafi Faceti o analiza atent& a activitatilor, in cadrul fiecd- rui domeniu al vietii dumneavoastra, si alegeti un anu- mit numar din ele, care, mai mult decat orice altceva, va determina nivelul succesului in domeniul respectiv. Apoi Cuantificati-va progresul uz concentrafi-va intreaga atentie, cate ziua de lunga, asu- pra acelor activitati selectate. Insusi actul de focalizare a atensiei va va face s@ actionati mai bine in acel domeniu, atat in mod constient, cat si inconstient. Daca vreti sa fifi mai sanitos, y-ati putea concentra asupra numarului de minute pe saptamana in care fa- ceti exercifii sau asupra numarului zilnic de calorii pro- venite din alimentatie. Daca vreti sa aveti succes finan- ciar, va putefi concentra asupra sumei de bani pe care 0 castigati pe ord sau asupra sumei pe care o economisiti fn fiecare lund. Daca dorifi s& avefi succes in vanzari, concentrafi-va asupra numarului de telefoane pe care le dati zilnic, asupra numérului de vanzari sau asupra co- tei din vanzarile lunare. Daca vreti s8 aveti succes in re~ latiile dumneavoastra, concentrati-va asupra numaru- lui de minute pe care le petrecefi fata in fata cu oamenii cei mai importanti din viata dumneavoastra, in fiecare zi sau saptamani ‘Ati auzit zicala: ,,Tot ce poate fi masurat poate fi si facut.” Mai exist si o alta: ,.Daci nu poti masura, nu poji nici administra.” Abilitatea de a stabili masuri spe- Cifice ale felurilor, de a pastra o evidenta corecta a per- formantelor zilnice, va va asigura atingerea obiectivelor exact atunci cdnd afi hotarat s& se intample acest lucru — sau chiar mai inainte. Cuantificati-va progresul 1. Determinafi o singura unitate de masura pe care $-0 puteti folosi la gradarea progresului si succe- sului in fiecare domeniu al vietii. 2. Determinati cel mai important aspect al serviciu- lui dumneavoastr’, acela care va influenteaza ve- nitul, si cuantificati-va zilnic activitatile din acel domeniu. us REALIZAREA TELURILOR, 3. Stabiliti o suma minima zilnied, sSptamanala sau Junara pentru economii si investitii si insusiti-va obiceiul de a pune deoparte aceasta suma 4, Fragmentati orice tel mare in parti cuantificabi- le si usor de controlat si concentrati-va apoi asu- pra realizarii fiectreia pand la un anumit termen limita. 5. Amuzati-va stabilind jaloane, unitati de masura, tabele de marcaj, finte si termene limita pentru fiecare obiectiv-$i apoi concentrati-va asupra ace- lor numere sau date. Telurile isi vor purta singu- re de grija 6. Hotarafi-va $8 realizati cel putin o parte anume dinti-un obiectiv mai mare in fiecare zi gi nu sdriti peste nici o parte. LO {nlaturati obstacolele (O persoand interesata de succes trebuie st nvete si vadit in esec o parte sfndtoast si inevitabild fa procesului prin care se ajunge Ia virf. Joyce BROTHERS De cate ori credeti c& inceafci oamenii si-si realizeze felurile, inainte de a se da batuti? In medie, mai putin de 0 data. Cei mai multi renunf chiar inainte de a face prima incercare. Iar motivul e reprezentat de toate pie- dicile, dificultatile, problemele si obstacolele care apar imediat ce se hotirasc s4 faca ceva ce n-au mai facut pana atunci. ‘Adevarul e cS oamenii de succes dau gres mult mai des decat ceilalti, Oamenii de succes incearci mai multe lucruri, cad, se ridica si incearca iarisi — mereu si me- reu — pana cand, in cele din urma, inving. Oamenii care nu au succes incearca si ei cateva Iucruri, daca le incear- cd, renunta curand si se intorc la ceea ce faceau inainte. Esecul temporar precede intotdeauna succesul ‘Trebuie si va asteptati s8 nu reusifi sau sa ramaneti in urma de multe ori, inainte de a va atinge felurile. Tre- buie si priviti esecul si infrangerea temporara ca pe 0 120 REALIZAREA TELURILOR parte a prefului platit pe drumul catre succesul pe care il veti atinge in mod inevitabil, Asa cum spunea odata Henry Ford: ,Egecul e doar o oportunitate de a 0 lua de Ja capat intr-un mod mai inteligent.” Odata ce v-ati decis in legatura cu felul, intrebati-va De ce nu sunt deja acolo? Ce ma refine? De ce n-am te- alizat pana acum acel obiectiv?” Identificati toate obstacolele care stau intre dumnea- voastra si felul stabilit. Scriefi pe hartie fiecare detaliu la care vi puteti g8hdi si care va poate bloca sau incetini mersul inaintes Ganditi-va la solutii Tineti minte: ,Deveniti ceea ce ganditi cea mai mare parte a timpului.” in domeniul problemelor si dificult silor, oamenii de succes au un mod particular de gandi- te, pe care l-am numit ,orientarea spre solutii”, Oamenii de succes se gandesc la solutii in cea mai mare parte din timp. Oamenii care nu au succes se gan- desc cel mai des la probleme si dificultati. Cei orientati spre solufii cauté in mod constant modalitati de a trece peste, de a ocoli sau de a depiisi obstacolele care stau in calea lor. Cei orientati spre probleme vorbesc continutt despre ele, de cine sau ce anume le-a cauzat, cat de ne- fericifi sau furiosi sunt ei si ce mare ghinion ca aceste probleme le stau in cale. Oamenii orientafi spre solutii, pe de alta parte, pur si simplu pun intrebarea: ,Cum putem rezolva asta?” — si apoi trec la actiune si se con- frunta cu problema respectiva Intre dumneavoastra si orice dori realizati exist intotdeauna probleme sau obstacole de un anumit fel. De aceea, succesul e uneori definit ca abilitatea de a rezol- uu probleme. Calitatea de hder inseamna abilitatea de a rezolva probleme. La fel $i eficacitatea. Toti oamenii care realizeazA ceva important sunt oameni care si-au dez- inlaturati obstacolele 121 Voltat abilitatea de a rezolva problemele care stau intre ci si felurile lor. Rezolvarea problemelor este 0 insusire Din fericire, rezolvarea problemelor este o insusire — Precum mersul pe bicicleta sau folositea tastaturii — care poate fi invatata. Cu cat te concentrezi mai mult asupra solutiilor, cu atat mai multe si mai bune solutii iti ies in intampinare. Cu cat esti mai bun la rezolvarea problemelor, cu atat mai repede vei da de cap fiecarei probleme ce apare. In timp ce devii mai bun si mai ra- pid in rezolvarea problemelor, atragi probleme de solu- tionat din ce in ce mai mari si mai complicate. In cele din urma, vei rezolva probleme care pot avea consecin. fe financiare semnificative pentru tine si pentru ceilalti. Asa funcfioneaza lumea. Adevarul e ci aveti abilitatea de a rezolva orice pro- blema sau de a invinge orice obstacol in calea atingerii felului stabilit, daca vi-l doriti suficient de intens. Aveti inlauntrul dumneavoastra, chiar acum, inteligenta si abilitatea de care este nevoie pentru a invinge orice ob- stacol care v-ar putea fine in loc. Teoria constrangerilor Una dintre cele mai importante brese in gandirea ul- timelor decenii a fost descrisi de Eliyahu Goldratt, in cartea intitulata The Goal (Telul), sub numele de , teoria constrangerilor”. Aceasta teorie spune ci intre tine $i orice vrei si realizezi exist o constrangere sau un fac- tor limitatiy, care determing at de repede poti ajunge acolo unde doresti. De exemplu, daci mergi cu masina pe o autostrada, jar traficul e restrans, din cauza unor lucrari la o singu. 14 banda, aceasta strangulare sau gatuire devine con- 122, REALIZAREA TELURILOR strangerea care determina cat de repede vei ajunge la destinatie. Viteza cu care treci prin punctul de strangu- larea circulatiei va determina in mare masura viteza in- tregii calatorii in atingerea oricarui tel major exist intotdeauna o constrangere sau o ,gatuire” prin care trebuie sa treci- Problema e s-o identifici corect si pe urma si-ti concen- trezi toat& energia pentru diminuarea acelei constran- geri cheie. Abilitatea de a scipa din aceasta strangulare sau de a te confrunta cu acest factor limitativ te poate ajuta s4 mergi mai repede si mai departe, mai mult de- ct orice alt’ solutie ai putea g&si. Constrangerile interioare fata in fata cu cele exterioare Regula 80/20 se aplica si constrangerilor care apar in- tre dumneavoastra si felurile pe care vi le fixati. Aceast& regula spune ci 80% din constrangeri se gasesc inlaun- trul dumneavoastra. Doar 20% din constrangeri se afla in afara, reprezentate de alti oameni sau de diferite si- tuatii. Cu alte cuvinte, dumneavoastri sunteti piedica ma- jora care stabileste viteza de realizare a oricirui obiectiv. Pentru majoritatea, acest lucru e greu de acceptat. ins& oamenii de succes sunt mult mai interesati de ce anume este corect decat de cine are dreptate. Ei sunt mult mai interesati de adevarul situatiei si de cea ce pot face pentru a rezolva problema, decat de protejarea propriului orgoliu Priviti inlauntrul dumneavoastra Puneti-va intrebarea: ,Ce se giseste in mine gi mi tine pe loc?” Priviti adanc inlSuntrul dumneavoastra si identificati constrangerile cheie legate de personalitate, Inlaturati obstacalele 123 temperament, insusiri, abilitati, obiceiuri, educatie sau experienta care v-ar putea tine pe loc in realizarea telu- rilor. Punefi intrebari brutale. Fifi complet sinceri cu dumneavoastra. Principalele obstacole dintre dumeavoastra si fe- luri sunt, de obicei, mentale. Au.un caracter psilolo- gic si emotional. Ble se gasesc mai multiniauntru, de- cat in situatiile din jur. $i cu aceste obstacole mentale trebuie s& incepeti, daca vreti sa realizati tot cea ce vi sta in puter Doua obstacole majore in calea succesului Cele dou obstacole majore care stau in calea succe- sului si implinirii sunt fewna i indoinde. Mai intai, © vor ba de teama de esec, de saracie sau de respingere, care ii tine pe loc pe majoritatea oamenilor si ii impiedica micar sa incerce. De aceea, numarul mediu al incercari- Jor de realizare a unui fel nou este sub 1. Imediat ce se gandesc la obiectiv, aceste temeri coplesesc multi oa- meni si, ca.o géleat’ de apa aruncati peste un foc mic, sting complet dorinja. Al doilea obstacol mental, strans legat de teama, este indoiala de sine. Ne indoim de propriile abilitati. Ne comparam in mod nefavorabil cu alfii sine gandim c& ei sunt, intr-un fel, mai buni, mai destepfi sau mai com- petenti decat noi, Ne spunem: ,Nu sunt suficient de bun.” Ne simfim inadecvati si nepregatiti pentru a face fata provocarilor, in atingerea acelor mari obiective pe care ni le dorim atat de mult. Emotiile negative pot fi dezvatate Din fericire, exista si ceva bun privitor la indoiala si teamé: ambele sunt emolii inuitate. Ati vazut vreodati 124. REALIZAREA TELURILOR un bebelus cu o atitudine defetists? Copii vin pe lume fara nici un fel de indoieli sau temeri. $i orice este inva tat poate fi si dezontat, prin practica si repetitie Antidoturile principale ale fricii si indoielii stmt cu raul si tacrederea. Cu cat e mai ridicat nivelul curajului sial increderii, cu atat mai scazut va fi nivelul friciii in- doielii, precum si al efectelor acestor emofii negative asupra performantelor si comportamentului, Chei de acces la incredere si curaj Increderea gi curajul se dezvolta prin cunoastere si in- susiri. Cele mai multe temeri si indoieli se ivesc din ig- noranta si din sentimentul unei anumite inadecvari. Cu cat invefi mai mult ce anume al nevoie pentru realiza. Tea selurilor, cu atat simti mai puting teams, pe de o par- te, $1 mai mult curaj si incredere, pe de alta parte. Ganditi-va la cum afi invajat si conduceti masina. Probabil ca la inceput ati fost extrem de incordati si ner. vosi si afi ficut'o multime de greseli. Poate c& ati con- dus haotic si ati reprezentat un pericol pentru dumnea- Voastra si pentru altii. Dar, in timp, pe masurd ce v-ati Perfectionat cunoasterea si insusirile, ati inceput si 50- fafi tot mai bine si increderea v-a crescut. Astazi, va putefi instala confortabil in masind si pu fell condiuce prin fard fara nici un fel de fricd sau ingri- jorare. Sunteti atat de competenti, incat puteti conduice ard sa va ganditi la ceea ce facefi. Aceleasi principii se aplica in cazul oricaror insusiri, pe care aveti nevoie sa le invatafi pentru realizarea oricrui tel. Putere versus lipsa de putere Dr. Martin Seligman, de la Universitatea din Pen- nsylvania, $i-a petrecut mai mult de 25 de ani cu studie. Inlaturati obstacolele 125 tea unui fenomen pe care |-a denumit ,neajutorarea in- vatata”. Concluzia lui Seligman, dupa intervievarea si studierea a multor mii de oameni, a fost c& mai mult de 80% din populatie suferd de neajutorare invagata intr-un anumit grad si, ocazional, intr-un grad foarte ridicat. Cei care sufera de neajutorarea invatata simt c& sunt incapabili si-si realizeze felurile sau si-si imbunatateas- 4 viata. Cea mai obisnuits manifestare a neajutorarii invtate este confinuta in cuvintele ,nu pot”. Ori de cate ori li se ofera o oportunitate, o posibilitate sau un nou obiectiv victimelor neajutorarii invatate, acestea rispund imediat: ,Nu pot.” Apoi continua s& gaseasca toate motivele din lume pentru care un anumit fel e im- posibil de obtinut in cazul lor. Nu pot s& evoluez in carier’. Nu pot obline un ser- viciu mai bun. Nu pot sa-mi fac timp s& studiez. Nu pot economisi bani. Nu pot si slabesc. Nu pot incepe o afa- cere proprie. Nu-mi pot schimba sau imbunatati relatii- Je. Nu pot si am control asupra timpului meu.” Despre orice ar fi vorba, acesti oameni au un motiv autolimitativ care le franeazA potenfialul. Acest motiv scurtcircuiteaza orice incercare sau dorinta de a fixa un alt obiectiv sau de a schimba in vreun fel lucrurile. O alti observatie faimoasa a lui Henry Ford este urmatoa- rea: , Fie cd esti convins cA poti face un anumit lucru, fie 4 esti convins ca nu-l poti face, in ambele cazuri proba- bil c& ai dreptate.” Dezvafarea de neajutorare Neajutorarea invafata este provocati, de obicei, de critica distructiva din copilarie, de experientele negati- ve din adolescents si de esecurile ca adult. Modalitatea de a trece peste tendinta naturala de a te vinde ieftin consta in fixarea nor teluri mici, in stabilirea unor pla- nuri sin lucrul zilnic asupra lor. In felul acesta, treptat, 126 REALIZAREA TELURILOR dezvolti un curaj si o incredere mai mari, asa cum se an- treneaza un muschi. Pe masura ce devii mai increzator in propriile abilitati, iti pofi fixa teluri mai mari. In timp, indoielile si temerile slibesc, iar curajul si,increderea cxesc si devin principala fort de gandire. in cele din urmé, avand in spate un numar de succese, nu mai mult pana vei deveni de neoprit. Capcana zonei de confort Al doilea obstacol mental pe care trebuie s8-1 invin- izona de confort”. Multi oameni se complac in fille curente. Se simt atét de confortabil intr-un anumit serviciu, cu o anume relatie, la un anumit nivel de salarizare sau de responsabilitate, inet resping orice fel de schimbiiri, chiar si pe cele in mai bine. Zona de confort este un obstacol major in calea am- bitiei, dorintei, hot&rarii si implinirii. Cei care se blo- cheaza intr-o zona de confort, combinata cu neajutora- rea invatata, sunt aproape imposibil de ajutat. Nu lasati si vi se intample la fel Fixati-va teluri importante, provocatoare Modalitatea de a iesi din zona de confort si de a sca- pa de neajutorarea invatata este aceea de a stabili teluri importante si provocatoare. Pe urma, trebuie si frag- mentati aceste teluri in sarcini specifice, si fixati terme- ne limita si sé lucrati zilnic asupra lor. Curnd, ca un sloi de gheata primavara, lenea si letargia cauzate de neajutorarea invatata si de zona de confort se topesc, iar dumneavoastra incepeti si va indreptati tot mai repede spre realizarea a ceea ce va sta in putere. Inlaturati obstacolele 127 Organizati-va obstacolele pe baza prioritati Odata ce ati facut o lista cu obstacolele care va stau in cale in atingerea telurilor majore, organizafi-le pe baza prioritatii. Care este cel mai mare obstacol? Daca ati putea folosi o bagheta magica pentru indepartarea principalulu obstacol ce va st& in cale, care anume ar fi acela care, odata inlaturat, va determina cel mai mult inaintarea mai rapida pe drumul spre obiectivul fixat? Consultantul in management lan Mitroff a facut 0 se- rie de observatii interesante in legatura cu rezolvarea problemelor si indepartarea obstacolelor. El spune: Oricare ar fi problema, gaseste-i cateva definiti diferi- te, inainte de a incerca s-o rezolvi. Fii atent la orice pro- blem’ pentru care nu exist decat o singurd definitic sau o singura solutie.” Atunci cand pui intrebarea (referitor la telul tiu): De ce nu sunt inci acolo?” — ce raspuns i minte? Ce te retine? Ce-ti sta in cale? In acest punct tre- buie si caufi adanc pentru a determina corect obstacole- Ie, inainte de a face pasii necesari pentru inlaturarea lor, Siasta se face punandu-ti intrebarea: ,,Care alta putea fi problema?” — dupa fiecare definitie pe care i-ai dat-o. Conducerea unei analize a vanzarilor in munca mea referitoare la corporatii si indivizi, am pornit de la obiectivul dublarii profitului sau yenitului. Apoi, le-am sugerat institutiilor respective sa se intrebe: De ce profiturile sau veniturile noastre nu sunt deja de doua ori mai mari?” Repetnd intrebarea, am ajuns adeseori la un rispuns foarte diferit de cel evident. Jats cAteva exemple din setul de intrebari: Nu facem destule vanzari.” Care alta ar putea fi pro- blema? 128 REALIZAREA TELURILOR »Nanzarile noastre individuale nu sunt destul de mari pe client.” Care alta ar putea fi problema? »Reclamele noastre nu atrag destui clienfi.” Care alta ar putea fi problema? ‘Asa dupa cum puteti vedea, oricare dintre aceste ob- stacole poate fi o problema corecta si necesita un curs ‘complet diferit al actiunii de rezolvare. Dac nu facem destule vanzari, solutia e si marim numarul de vanzari. Daca vanzarile nu sunt suficient de mari pe client, solu- fia e s& crestem vanzarile pe client. Daca reclamele nu atrag suficienti clienfi, solufia este sa imbunatitim in- t-un fel sau altul calitatea reclamei. Continuati si cautati mai adanc Afi putea spune: ,Clienfii nostri nu cumpara sufi- cient.” Care alta ar putea fi problema? Clientii nostri nu cumpara destul de frecvent de la noi.” Care alta ar putea fi problema? ,Oamenii nostri din compartimentul vanzari nu vand suficient clientilor.” Asta poate conduce la re- structurarea fortei de vanzare printr-o mai bund recru- tare de personal, pregatire si management. Care alta ar putea fi problema? »Clientii nostri cumpara de Ja firmele concurente prea multe produse similare cu cele pe care le comercia- lizdm noi.” Care alta ar putea fi problema? »Concurenta vinde prea multe produse clientilor nostri.” Acest rispuns va forteaz sA va intrebati: ,Ce beneficiu vad presupusii nostri clienti in cumpararea de Ja firmele concurente? Cum am putea compensa aceasta perceptie a beneficiuhui?” Care alta ar putea fi problema? Nu obfinem suficient profit din vanzatri.” Care alta ar putea fi problema? ‘Ne costa prea mult fiecare vanzare.” Care alta ar pu- tea fi problema? Si asa mai departe. Fiecare noua defini- fnlsturati obstacolele 129 fie a problemei sugereaza modalitati diferite prin care obiectivul cresterii vanzarilor sau a profitabilitatii poa- te fi atins. Aplicafi solufia justa problemei juste in cartea despre afaceri The McKinsey Way (Calea lui ‘MecKinsey), care descrie practicile de consultan{{ mana- geriala de la McKinsey and Company, autorii sublinia- ZA c& una din cele mai mari risipe de timp si bani este aplicarea solutiei gresite unei probleme prost puse de la inceput, Asta se poate aplica si in cazul problemelor si obstacolelor dumneavoastra. Atunci cand identificasi constrangerile cu care va confruntati sau motivele pentru care nu va realizati fe- lurile personale privind veniturile, fiecare definitie duce la o serie de solutii diferite. Fiecare necesita un mod diferit de gandire $i in viata personala e la fel. Acuratetea in identifica- rea obstacolelor si , gatuirilor” care va tin pe loc va de- termina oportunitatea pasilor pe care-i puteti face pen- tru inlaturarea acestora. Cresterea venitului Puteti incepe prin a formula problema in felul urma- tor: , Nu castig suficient.” Care alta ar putea fi problema? »Nu contribui cu suficients valoare, pentru a avea mai mulfi bani.” Care alta ar putea fi problema? Nu sunt suficient de bun in cea ce fac, pentru a de- veni capabil sa obtin rezultate care sa valoreze mai mult decat ceea ce castg azi.” Care alta ar putea ti problema? »Nu-mi folosesc timpul destul de eficient in cursul zilei de munca.” Care alta ar putea fi problema? 130 REALIZAREA TELURILOR. Inlaturafi obstacolele 131 Ami petrec serile uitandu-mi la televizor, weekend- urile in compania prietenilor si rareori citesc sau invat ceva care s& ma ajute si devin mai bun in munca mea.” Aha! Acum ati géisit adevtrata problema. Avefi acum 0 idee clara despre ceea ce trebuie s4 faceti altfel, daca aveli de gand si rezolvati problema originara, aceea de a castiga mai multi bani. Definifi obstacolul ca pe un tel Odata ce afi determinat principalul obstacol care vi fine pe loc, redefiniti-1 drept un fel pozitiv. De exemplu, putefi spune: ,Jelul meu e si-mi actualizez continu cunostinjele si abilitatile, astfel incat s& fac parte din to- pul primilor 10% in ceea ce priveste castigul in dome- niul meu. Faceti apoi o lista cu tofi pasii necesari pentru actua- lizarea cunoasterii si insusirilor, mariti timpul acordat managementului, crestefi-va eficienta si face}i mai mul- te vanzari pentru compania dumneavoastra. Stabiliti termene limit’ si unitafi de masura pentru fiecare pas. Alegeti o sarcina cheie si actionafi imediat. De aici inainte, trageti spuza pe turta dumneavoastra. Deveniti propriul stipan in cea ce priveste sarcinile. ‘Va disciplinati si vi mobilizati si faceti ceea ce trebuie pentru a deveni persoana care va realiza telurile pe care vi le-ati propus. Acest exercitiu de identificare a ceea ce va fine in loc si apoi de fixare a unui obiectiv scris, clar formulat, de inlaturare a obstacolului, vai red controlul asupra pro- prici victi. Urmandu-va decizia, vi garantali succesul final si atingerea aproape a oricarui tel propus. Straduiti-va sa fiti exacti Dac& aveti indoieli sau ingrijorari in legitur’ cu exactitatea definirii probleme, discutati cu o persoand pe care 0 cunoasteti si in care aveti incredere. Lasafi or- goliul deoparte. Cerefi un rispuns sigur si 0 critick onesta. Fiti deschisi posibilitatii de a avea fisuri si punc- te slabe fundamental, care stau in calea realizarii intre- gului dumneavoastra potential. Fiti brutal de cinstiti cu dumneavoastra ingivas Odata ce problema sau obstacolul va vor fi clare, ideile, oportunitatile si rspunsurile vor veni din surse diferite. Veti incepe sa atragefi acele resurse care vi vor ajuta s& invingeti obstacolul si dificultatea — fie din- launtrul dumneavoastra, fie din situatia exterioara — si s& va deplasati mai repede spre tint’. Aproape orice problema poate fi rezolvata Amintiti v8 vechiul poem: Orice problema sub soare Are sau nu o rezolvare. Caui-o, de crezi ot ar putea exista. Dacit mu, nu te intrista, Pentru fiecare problema sau obstacol care se afla in- tre dumneavoasira si cea ce vreti si realizati exist’ de obicei undeva o solutie, de un anumit fel. Sarcina dum- neavoastra e si va fie clar ce anume stabileste viteza de atingere a obiectivului si apoi s4 va concentrafi timpul pi alenlia penuu @ diminua acea constiangere. Dand la © parte principalul obstacol, inregistrati adesea un pro- gres mai mare in cateva luni, decat alfii in cétiva ani. 132 REALIZAREA TELURILOR inlaturati obstacolele 1, Identificati un tel major si intrebati: ,De ce nu sunt inc’ acolo? Ce ma fine in loc?” Facefi o lista cu tot ce va trece prin minte in legatura cu asta. 2. Privifi inlauntrul dumneavoastra si confrun- fati-va cu posibilitatea ca propriile temeri si indo- ieli sa reprezinte cele mai mari piedici in calea 3. Identificati constrangerea sau factorul limit’, din intetiorul dumneavoastra sau dintr-o situatie exte- rioara, care stabileste viteza de realizare a felului, 4. Dezvoltati mai multe definitii ale problemei sau obstacolului principal. Punofi intrebarca: ,,Care alta ar putea fi problema? 5. Definiti cea mai buna solufie ca pe un fel, stabiliti un termen limit’, faceji un plan de actiune si lu- crati zilnic la el, pana cand problema e rezolvat& sau obstacolul iniaturat, il Deveniti experti in domeniul dumneavoastra Un om neobisnuit este doar un om obisnuit ‘ care gandeste si viseazit Ia succes, in domenii mai rodnice. MeLvIn Powers La fel ca in afistil cu recrutarea in armata, until din felurile dumneavoastra trebuie si fie: ,Fi tot ce poti fi’ Piata acorda recompense excelente pentru performante excelente. Acorda recompense medii pentru perfor- mante medii si unele slabe — ce duc la nerealizare, esec si frustrare — pentru rezultate slabe. in sistemul nostru economic, venitul fieciruia este determinat de trei factori: in primul rand, de cea ce face; in al doilea rnd, de cat de bine face acel Iucru; in al treilea rand, de dificultatea de a fi inlocuit. Una din calititile oamenilor de succes este aceea <3, intr-un anumit punct al carierei lor, decid s& ,se angaje- ze in atingerea excelentei”. Decid sé fie cei mai buni in ceea ce fac. Hotarasc si plateasca orice pret, si faci ori- ce sacrificin si s& investeasc’ oricat timp e necesar pen tru a deveni cei mai buni in domeniile pe care gi le-au ales. $i, ca rezultat al acestei decizii, ies din grupul de performeri mediocri si p&trund in categoria de venit in 134 REALIZAREA TELURILOR care castigs de trei, patru, cinci sau zece ori mai mult decat cei care nu si-au luat acest angajament. Regula 80/20 revizuita Cand mi-am inceput cariera in vanz&ri, cu multi ani in urm&, cineva mi-a povestit despre regula 80/20 apli- cata in vanzari. Mi-a spus c& 20% dintre cei care fac van- z&ri aduc 80% din venit. Asta inseamna c& 80% din cei care vand aduc doar 20% din venit si trebuie s&-l impar- ta intre ei. in acest punct, cu mult vreme in urma, am decis c& prefer mai degrab’ s& fac parte din topul celor 20% decat din cei 80%. Aceast’ hotarare mi-a schimbat viata pentru totdeauna. Deoarece am avut 0 copilarie dificila si am primit note slabe in scoala, am crescut cu o imagine destul de jalnica despre mine insumi si cu un nivel scizut al in- crederii in mine. Nu m-am gandit niciodata ci as putea fi bun la ceva. Dac’ am incercat vreodata s& fac ceva si mi-a iesit bine, am respins imediat acel lucru, conside- randu-l un accident sau un noroc. Ani de zile, m-am va- zut ca fiind un performer mediocru sau slab, in orice slujba am avut. Marea intuitie Apoi, intr-o zi, am avut o intuifie brusca, Mi-am dat seama ca toti cei care se afla printre primii 10% din do- meniul lor au inceput prin a se numara printre ultimii 10%. Toti cei care o duc bine astiizi au dus-o greu odata. ‘Toti cei care sunt in prima linie a frontului vietii au in- ceput prin a sta in spatele frontului. Si, chiar mai impor- tant decat atat, mi-a aparut limpede faptul ca tot ceea ce facusera altii, cu o anumita ratiune, puteam si fac si eu. Si asta se dovedeste a fi adevarat pentru oricine. Devenifi experti in domeniul dunineavoastra 135 Nimeni nu e mai bun si nici mai destept decat tine. Oamenii sunt mai buni sau mai destepti in diferite do- menii specifice. In plus, toate abilitatile necesare in afa- ceri se pot invitja. Cei care sunt mai buni in anumite do- menii de afaceri au invatat abilititile esentiale, combinandu-le cu altele, inaintea dumneavoastr’. Daci nu realizati cea ce realizeazi alfii, inseamn’, pur $i simplu, c& nu ati dobandit inca aceste abilitati! Legea de fier a autoperfectionarii Jat& o alta revelatie determinanta pentru mine: poti inviija tot ce e nevoie pentru a atinge orice tel propus. Nu exist& limite reale in legiturA cu cea ce poti realiza, ex- ceptand limitele pe care le pui propriei gandiri si imagi- nati. Daca decizi si atingi excelenta, sa te alaturi pri- milor 10% din domeniul tau, himic de pe lumea asta nu te poate opri sa ajungi acolo, in afara de tine insufi. O sf fie usor? Sigur ca nu! Eu nu utilizez cuvantul musor” in aceasta carte. Orice lucru important cere mult timp si mult& munca pentru a fi realizat. Dar ¢ posibil, daca fi-l doresti suficient de tare si dac vrei s munces! cat timp e nevoie. Si merit4 orice farama de efort, odati ce ai ajuns acolo! Les Brown, conferentiar in domeniul motivarii, spu- nea: ,,Ca si realizezi ceva ce n-ai realizat inca, trebuie si devii cineva care inci n-ai fost.” Johann Wolfgang von Goethe spunea, la randul lui: yPentru a avea mai mult, trebuie mai intai s8 fii mai mult.” Odata ce ai decis si devi unul dintre cei mai buni din domeniul tau, singura intrebare pe care trebuie si fi-o pui este: ,Cum realizez lucrul asta?” Chiar faptul ¢% sute de mii, poate milioane de oameni au ajuns pornind de jos pana in varful domeniului lor este o dovada eloc- vent& c& si dumneavoastra puteti face la fel. Multi din- 136 REALIZAREA TELURILOR tre ei, daca nu majoritatea, poate cd nici nu au avut ta- lentele si abilitajile innascute pe care le aveti dumnea- voastra. in cele mai multe domenii ale vietii exist mai multa truda si dedicare, decat abilitate si talent innscu- te, care si duca la excelenta si succes urias. Este educafia esenfiala pentru succes? intr-o analiza a membrilor clasamentului Forbes 400 = cei mai bogati 400 de oameni din America — facuta cu céfiva ani in urmé, cercetatorii au aflat c& o persoana care renunta la liceu si intra in Forbes 400 valoreaza, in medie, cu 333 milioane de dolari mai mult decat cei care au terminat un colegiu sau 0 universitate. Motivul pentru care am mentionat aceasta este ci multi oameni au impresia of, daca nu au avut note bune in scoala, sunt permanent limitati in cea ce pot realiza in viata, Nimic nu e mai departe de adevar. Unii dinte cei mai bogafi si mai de succes oameni din America sau din toata lumea au obfinut rezultate slabe in scoala. Amintiti-va intrebarea: ,Cum mananci un elefant?” si rispunsul: ,mbuc&tur& cu imbucatura.” La fel se in- témpla si atunci cand devi excelent in ceea ce faci. Urci spre varf pas cu pas, insusire cu insusire, cu cate o mica imbunatatire odata. Un capital care se valorizeazi sau se devalorizeaza? Adevarul e ca nivelul actual al cunostintelor si apti tudinilor se perimeaza intr-un ritm mult mai rapid de- cat oricdnd inainte. Am mentionat mai devreme ca ,abi- litatea de a c4stiga” poate fi un capital care se valorizea7’ sau se devalorizeaza, depinzand de faptul c& il actuali- Zafi sau il lisati si se perimeze. Este 0 alegere pe care 0 faceti (corect sau nu) in fiecare zi. Devenifi experti in domeniul dumneavoastr’ 137 ‘Vestea bund e cd, atunci cand incepefi s8 va actualizati energic cunoasterea gi insusirile pe drumul devenirii unu- ia din cei mai buni din domeniul dumneavoastra, e ca si ‘cum v-ati afla intr-o cursa si afi fi singurii care alearga cu adevarat. Curdnd, iesifi din pluton si ocupati prima pozi- tie. Intre timp, ceilalti concurenti merg agale, facdnd doar ceea ce e necesar pentru a-si pastra slujbele. Lor nu le-a venit ideea de a se angaja in atingerea excelentei. Identificafi cunoasterea de care veti avea nevoie Incepeti drumul spre excelen} punand intrebare: Ce fel de cunoastere, insussiri si informatii suplimenta- re imi sunt necesare, pentru a deveni primul in dome- niul meu, in lunile si anii urmatori?” Proiectati-va cu trei pand la cinci ani in viitor si ima- ginafi-va c& sunteti unii dintfe cei mai buni si bine pla- titi oameni din ramura dumneavoastra de activitate. Ce ar fi trebuit sa se intmple intre timp? Ce ar fi trebuit sa facefi, sX invafafi sau s& realizafi, pentru a ajunge in acest punct? Ce insusiri ar fi trebuit si dezvoltafi pentru adeveni ,numérul unu"? Facefi o miscare in cariera Am avut odata un bun prieten care era avocat into firma mic’. Tatal lui fusese tot avocat, aga cd a ales drep- tul, atunci cand s-a dus la universitate. Cand a iesit din scoal’, la vreo 20 de ani, a inceput s& practice avocatt- ra printre prieteni si asociafi. Dar, curand, a decis c& avocatura nu era pentru el. S-a hotarat, in schimb, si in- tre in afaceri 3 La vremea aceea, avea cam 26 de ani. fn fafa unei opozitii considerabile, si-a adunat toate resursele si s-a concentrat asupra intrarii in cadrul Universitatii Har- 138 REALIZAREA TELURILOR vard si a absolvirii programului MBA. I-au trebuit doi ani, dar, in cele din urmi, a reusit. Apoi i-au mai trebuit doi ani ca si-si completeze cursurile necesare gi si ab- solve mult ravnitul Harvard MBA. S-a intors in orasul natal si a dat interviuri pentru di- ferite slujbe, ocupad in cele din urma un post de incepa- tor in managementul unei companii aeronautice cu dezvoltare rapida. S-a dovedit a fi o miscare perfect’ in cariera lui. In zece ani a ajuns presedinte, castigand de zece ori mai mult decat orice avocat care absolvise odata cu el, cu céfiva ani in urms. A devenit unul dintre cei mai tineri si respectati presedinti ai unei companii im- portante din tara. Vefi avea mai multe servicii si cariere Se estimeazi cf, in medie, o persoand care incepe si Iucreze astizi va avea de-a lungul vietii profesionale 14 servicii cu norma intreaga, durand fiecare 2 ani sau mai mult, si 4-5 cariere in afaceri sau in ramuri de activitate complet diferite. 40 de milioane de americani nu lucrea- 24 liniar in cele mai multe cariere pe care le au. Nu vor lucra niciodata pe termen lung intr-o singura companie, ci, in schimb, se vor muta dintr-una in alta, indeplinind diverse slujbe de birou sau de teren. E aproape inevitabild schimbarea continua a carierei dumneavoastra, pe masura ce va maturizafi. Trebuie si priviti in mod constant drumul pe care-I avefi in fafa si si va ganditi la insusirile si competentele de care veti avea nevoie pentru a castiga banii pe care dorii si-i cag- tigati in anii urmatori, Identificati zonele cu rezultate cheie Asa. cum am mentionat, orice serviciu este constituit din aproximativ cinci pana la sapte zone cu rezultate Deveniti experti in domeniul dumneavoastrs 139 cheie. in vanzari, de pilda, cele sapte zone cu rezultate cheie sunt: prospectarea, stabilirea unui contact, identi- ficarea nevoilor, prezentarea solutiilor, indepartarea obiectiilor, finalizarea vanzarii si obfinerea de comenzi ulterioare si referinte din partea clientilor satisfécuti Daca lucrati in sfera vanzarilor, ar trebui s& va acor- dati singuri note, de la 1 la 10, in ordine cresc&toare, pentru fiecare din aceste zone. Trebuie sA aveti un scor de minimum sapte pentru a va afla printre primi 20% din domeniul dumneavoastra de activitate. Odata ce v-ati dat note in aceste sapte zone, trebuie si vi duceti cu lista la seful dumneavoastré sau, mai bine, la unul dintre clienti si 4-1 rugati sa va noteze si el. Acest lucru ar putea si vi deschid’ ochii. Foarte des, modul dumneavoastri de autoevaluare e mult diferit de acela prin care va evalueaza alti. Oricare ar fi notele finale, trebuie s8 alegeti insusirea cheie cea mai slabi si si incepeti'sa o imbundtatiti, ast- fel incat s& devind egalé sau mai dezvoltata decat cele- lalte. Cea mai slaba insusire stabileste nivelul venituri- lor si determina cat de departe puteti ajunge in carier’. Treceti pe banda de viteza Tata o mare intrebare, referitoare la cariera: ,Care i susire, dezvoltaté la un fnalt nivel, ar avea cel mai mare impact asupra carierei?” Acesta trebuie si devina punctul focal al dezvoltarii dumneavoastra personale si profesionale. Daca sunteti cu totul nesiguri in privinta rispunsu- lui la aceasta intrebare, ducefi-va la seful dumneavoas- tra si intrebati-l pe el. intrebati-va colegii. Intrebati-va subalternii. Intrebati-va sotul sau sofia si prietenii. E ab- solul esential si yasili raspunsul la aceast& intrebare si s& vA concentrati apoi toata energia pentru imbunatati- rea performantei in acea zona particulara 140 REALIZAREA TELURILOR Deveniti experti in domeniul dumneavoastr 141 Acesta devine scopul major si bine definit pentra perfectionarea personala si profesional. Scrieti-l pe hartie, stabiliti un termen limit, faceti un plan, treceti la actiune si apoi intreprindefi cate ceva in fiecare zi pentru a va imbunatati continuu acea insusire specifica. Odat& ce ati atins miiestria in zona cu rezultatele cheie,cele mai slabe, punefi-va din nou intrebarea: _,Care insusire ma va ajuta cel mai mult?” $i, oricare ar fi rispunsul, lucrafi asupra acelei insusiri pan’ cand atingefi maiestria si in acea zona. Cei mai bine platiti oameni din fiecare domeniu ajung la note de 8, 9 sau 10 in fiecare din zonele cu re- zultate cheie. Acesta trebuie s& fie si unul din telurile dumneavoastra. Un manager excelent Daca va ocupati de management, exist sapte zone cu rezultate cheie, care vi determina succesul sau e; cul in cariera. Acestea sunt (1) planificarea, (2) organiza- rea, (3) alegerea personalului, (4) delegarea, (5) supervi- zarea, (6) cuantificarea $i (7) raportarea. ‘Toti managerii de succes sunt excelenti in fiecare din aceste zone. Tofi cei care nu au succes sunt slabi intr-u- na sau mai multe din aceste zone. O deficienta serioasi in oricare dintre aceste sapte zone cu rezultate cheie poa- te fi fatald pentru succesul dumneavoastra in munca. De exemplu, daca ati fi excelenti in toate componen- tele managementului, mai putin delegarea, asta v-ar fine pe loc in carier& in fiecare zi. Am lucrat cu mana- geri care erau atat de slabi in ceea ce priveste delegarea, ineat nu puteau duce nimic la bun sfargit. In cele din urma, au fost concediafi din cauza neajunsurilor pe care le provocau restului afacerii. Acordafi-va singuri o not’ de la 1 la 10 in fiecare din aceste zone cu rezultate cheie, Rugati-i pe cei din jur s& va noteze si ei. Si fifi cinstifi. Cautati adevarul, si nu un rispuns politicos din partea unui coleg. Realizati o analiza de 360° Unul din cele mai populare instrumente manageria- le utilizate astazi se numeste ,analiza de 360°”, In ca- drul acestui tip de analiza, este inmanat un chestionar mai multor persoane, care sunt in subordinea unui anu- mit manager. Chestionarul este completat in anonimat, iar toate rezultatele sunt comunicate unui consultant din exteriorul companiei, care face un rezumat al aces- tora. Rezumatul este inaintat managerului, astfel incat acesta si vada cum este perceput de ceilalti. Adesea, are un adevarat soc. De pild’, managerul spune: ,Bu iau decizii chibzui- te si injelepte.” Dar subalternii spun: ,E slab, indecis si nesigur, atunci cand e vorba s& ia decizii.” Intr-un studiu recent referitor la management, 75% dintre manageri s-au apreciat singuri ca facand parte din cei 25% de la varf, in ceea ce priveste eficacitatea. Majoritatea managerilor s-au clasat in primii 20% in ceea ce priveste personalitatea si inteligenta. Avem o tendinf& innascut de a ne aprecia singuri la un nivel inalt, indiferent de ce calitate sau caracteristica e vorba. De aceea ¢ atat de folositor si fii caracterizat de semenii tai in mod regulat. Fixati-va ca tel perfectionarea personal ‘Odat& ce afi determinat zonele cu rezultate cheie in care dorifi si aveti nevoie cel mai mult de perfectionare, fixati acest lucru drept tel. faceti un plan, stabiliti un standard si un termen limita. Apoi, lucrati la perfectio- narea dumneavoastré in acea zoné, in fiecare zi. Int-o 142 REALIZAREA TELURILOR saptaman’, o lund sau un an, veti fi excelenti indome- niul de care aveati nevoie. Veti deveni experti Acceptafi-va aga cum sunteti Una dintre cele mai populare c&rfi in domeniul afa- cerilor din ultimii ani se numeste Now, Discover Your Strengths! (Descoperifi-of acum forfele!) Aceasta carte ur- meaz& unui best-seller anterior, First, Break All the Rules! (Mai intai, incilcafi toate regulile!) Concluzia comund a celor dou volume este ca ,,camenii nu se schimbi” ‘Veati nAscut cu anumite insusiri, abilitati, tendinte, forfe, slabiciuni si talente, Acestea ies la suprafaa de tim- puriu si se cristalizeazA de obicei in ultima parte a ado- lescenfei. Nu se schimba prea mult pe parcursul viefii ‘Unul din cei mai importanti pasi in cariera este iden- tificarea domeniului in care va pricepeti sau puteti de- veni priceputi, iar apoi implicarea cu toata fiinta in atin- gerea excelentei in acel domeniu. Mary Parker Follett, consultant in management in anii ’20 ai secolului trecut, scria; ,Cea mai buna directie in care pofi cilri un cal este aceea in care aleargi el.” ‘Cea mai buna cale de dezvoltare personala este in direc- tia talentelor si preocuparilor innascute. Jim Cathcart, autor si conferentiar, spune: ,,Hranifi-va propria natu- 4.” Este un sfat extrem de important, pe care ar trebui sé-1 urmafi in cariera. Afi venit pe pamant cu un anume talent si abilitati speciale, care va fac unici si diferiti de toti ceilalfi. De-a lungul vietii, ati fost atrasi adeseori intr-o zona de acti- vitate in care talentul si abilitaitile dumneavoastra spe- ciale v-au dat posibilitatea s& realizati mai mult si s& va bucurati mai mult de ceea ce facefi, decat de orice altce- va. Unul din cele mai mari teluri in viata este identifica rea $i izolarea uneia sau a doua insusiri principale, cu ajutorul carora putefi realiza cel mai bine ceea ce vi do- Deveniti exper{i in domeniul dumneavoastra 143, riti, si apoi concentrarea asupra atingerii excelentei in acele domenii. Dezvoltati-va talentul Michael Jordan, jucttorul de baschet, spunea odata: ,,Toat& lumea e talentata, insa abilitatea necesita o mun- C& asidu’.” Poetul Longfellow scria si el: , Marea trage- die a omului obisnuit este c& ajunge in mormént pur- tandw-gi inca muzica in el.” Va puteti chinui ani de zile intr-un serviciu pentru care suntefi nepotriviti si abia apoi s& ajungeti in dome- niul perfect pentru dumneavoastra, astfel realizand un progres mai mare in cafiva ani, decat afi reusit pand atunci in doua decenii. Napoleon Hill scria ca, in America, cheia succesului consta in ,a afla ce iti place si.faci cu adevarat si apoi a ‘gsi o modalitate de a-{i asigura un trai bun facand acel, Tucru”. Cei mai multi milionari afirma: ,N-am muncit nici o zi in viaja mea.” Ceea ce au facut a fost si afle ce anu- ‘me ii bucura cu adevarat si s& se ocupe din ce in ce mai mult de ace! lucru. Identificati-va talentul special Exist opt moduri de a identifica si determina care este talentul special pe care-I avefi, precum si domeniul unde unicitatea vi se poate manifesta, lata-le: Mai intai, vefi fi intotdeauna cei mai buni si cei mai fericigi, in ceea ce priveste lucrul pe care vf place sil fa~ cefi. Daca v-ati permite, L-ati face pe gratis. El scoate la iveala tot ce aveti mai bun in dumneavoastra, aduc: du-va o mare satisfactie si bucurie atunci cand sunteti angajati in acea activitate particulara. 144 REALIZAREA TELURILOR in al doilea rand, e vorba de lucrul pe care il facefi bine. Se pare c& aveti o abilitate innascuté de a lucra in ace] domeniu. in al treilea rand, acest talent e responsabil de cea mai mare parte a succesului si fericirii dumneavoastra de pana acum. De la o varst& frageda, a existat ceva ce v-a pla- cut s& faceti si care v-a adus cele mai mari recompense si complimente din partea celorlalti. In al patrulea rand, a existat ceva ce a fost usor de in- vitat si de fifcut pentru dumneavoastra. In realitate, a fost atat de usor de invatat, ineat practic afi si uitat cand si cum ati reusit. V-ati trezit, pur si simplu, intr-o zi fa- cand usor si bine acel lucru. In al cincilea rand, off refine atentia. Va absoarbe si va fascineaza. Va place $8 va gandifi la acel lucru, 38 citifi, ‘s& vorbili si si aflati mai multe despre el. Pare si va atra ga asa cum o molie e atrasa de flactra. inal gaselea rand, vit place sii invittati si mai multe de- spre el sisi devenifi si mai bun in acea directie. Aveti o profunda dorinfa interioara de a excela cu adevirat in acest domeniu particular, In al saptelea rand, atunci cind il faceti, timpul stit pe loc. Lucrati adesea in domeniul talentului dumneavoas- tr& special perioade hingi, fard si mancati sau si dor- mifi, ore intregi, pentru ca sunteti extrem de implicafi. Si, in al optulea rand, admirati si respectafi alfi oameni care sunt buni la ceea ce si dumneavoastra sunteti cei mai adecvati. Vreti sa fiti ca ei, si va aflati in preajma lor si s& rivalizati cu ei in orice mod. Daca descrierile de mai sus se aplica la ceea ce faceti acum sau afi facut in trecut, ele va pot conduce in zona in care suntefi unici si pentru care afi venit pe pamant, si anume, la ,dorinta inimii” dumneavoastra. V-afi nascut pentru excel.enti Talentul natural este inniscut gi usor de dezvoltat. Este programat in gandirea subconstient’. Reprezint Devenitivexpertiindomeniul dumneavoastra 145 motivatia prezentei dumneavoastra pe pamant. Rolul dumneavoastra e si descoperiti acel domeniu al talen- tului si abilitatii naturale si apoi si-l dezvoltati de-a lungul vietii. Multe insusiri sunt complementare. Ele depind une- le de aliele. Asta inseamnd ca trebuie si aveti 0 insusire Ja un anumit nivel de dezvoltare pentru a le utiliza pe celelalte la un nivel mai ridicat. Uneori, e necesar s4 in- vatati si si dezvoltati insusiri care nu va plac in mod de- osebit. Inst acesta e pretul pe care trebuie si-1 platiti pentru atingerea excelenfei in domeniul ales. O singura insusire Jat regula: afi putea avea nevoie doar de o singuri insusire pentru dublarea productivitatii, a performantei sia veniturilor sau afi putea avea nevoie doar sa ridicati nivelul insusirii intr-un singur domeniu, pentru a le pu- tea folosi pe toate celelalte la un nivel mai fnalt. Amintifi-va c& toate insusirile necesare afacerilor pot fi invajate. Ele nu sunt determinate genetic. Daca tre- buie s8 invatati o deprindere anume pentru a va realiza si utiliza intregul potential, o putefi face prin practic& si repetare Evitati capcana performerului slab E destul de obignuit ca, atunci cand ai o insusire ne~ dezyoltat’, si eviti s’ actionezi in domeniul in care e ne- voie de ea, Cazi in felul acesta in capcana ,,neajutorarii invafate”. Vei spune: ,,Nu sunt prea bun in acel dome- niu.” Sau: , Nu am un talent sau 0 abilitate naturala in aceasta directie.” Dar asta nu e decat rationalizare si justificarc. Dac insusirea e destul de important pentru tine, o poti in- vata. Cea mai proasta decizie e sa permit si fii finut in 146 REALIZAREA TELURILOR Devenifi experti iN domeniul dumneavoastra Ww Joc luni sau ani de zile de catre aceasta singura si sim- pl& insusire, ce poate fi invatata prin dedicare si hotara- Te. Sd nu lasafi sa vi se intample si dumneavoastrd la fel. Excelenta ¢ 0 calatorie Exist 0 veche zicala: ,Orice merita sd fie facut bine merit’ si sa fie facut prost la inceput.” Nu practica nas- te perfectiunea; practica imperfect’ di nastere, in cele din urma, perfectiunii. Ori de cate ori incepeti un lucru nou, va puteti astep- ta sil facefi prost. La inceput va simtiti neindemanatici si stangaci. VA simfiti inadecvati si inferiori. De multe ori va veti simfi natangi si jenati. Dar acesta e pretul pla- tit pentru atingerea excelente’ int domreniul dumnevoas- tri de activitate. Va trebui si platifi intotdeauna un pret pentru Succes, iar acest pret implica adeseori munca asidu’ de slefuire a unei insusiri sau deprinderi dificile, de care avefi nevoie pentru a ajunge in varf. Folositi bagheta magica Utilizali tehnica baghetei magice. Imaginati-va, asa- dar, c& deveniti excelenti in orice directie. Care ar fi aceasta? Daca afi putea folosi o bagheté magica pentru a vise indeplini orice dorinfa legata de talent si insusiri, ce anume v-afi dori? Raspunsul la aceste intrebari va indica cel mai ade- sea noile teluri, stabilite in legaturd cu insusirile si abi- Titatile de care aveti nevoie pentru a fi cei mai buni in coea ce faceti Deveniti un proiect de tipul ,rezolva singur”, care si dureze toata viata. Fiti pregatiti s4 investiti unu, doi sau trei ani pentru a deveni excelenti intr-o zona critica. Fili gata si platiti orice pret, s& faceti orice sacrificii, pentru a fi cei mai buni in domeniul dumneavoastra. Formula ,trei plus unu” Formula ,,trei plus unu” pentru stapanirea oricarei insusiri este simplasi functioneaza de fiecare data: Mai intai, citifi tot ce gasiti referitor la insusirea ce va intere~ seazi in fiecare zi, fie chiar si numai 15-30 de minute. Cunoasterea are caracter cumulativ. Cu cat cititi si inva- fafi mai mult, cu atat vefi deveni mai increzatori in fap- tul cd va veti putea face treaba intr-o maniera excelenta. fn al doilea rand, ascultati in masina programe edu- catiye asupra subiectului care va intereseaza. Soferii obisnuifi de azi petrec intre 500 si 1,000 de ore pe an in masind. Transformafi acest timp intr-un interval pentru invatat. Puteti ajunge printre cei mai bine pregatiti oa meni din domeniul dumneavoastra doar ascultand in masina programe audio educative, in loc de muzica. In al treilea rand, frecventati seminarii si conferinte care abordeaz& subiectul dumneavoastra. Viata multor ‘coameni s-a schimbat complet prin urmarirea unuia sau a dou’ seminarii despre un subiect cheie. Dupa aceea, au devenit complet diferiti in acel domeniu. Jar ullimul factor este practicarea a ceea ce afi inva- fat, cu prima ocazie, Ori de cate ori auziti o idee bun’, actionali. Persoana care aude 0 idee si actioneazi con- form ei este mai valoroasé decat o persoana care aude 0 sutd de idei si nu face nimic in spiritul lor. Practica duce la perfectiune Cu cat practicati mai mult cea ce invatati, cu atat mai repede ajungeti mai competenti si mai priceputi in acel domeniu. Cu cat practicati mai mult, cu atat veti fi mai increzatori, va veti invinge sentimentele de inadec- vare legate de acea insusire si 0 vefi stipani mai repede. Odata ce ati adaugat acea insusire instrumentarului dumneavoastra, 0 veti avea pentru tot restul carierei.