Sunteți pe pagina 1din 21

RASISMUL

Universitatea VALAHIA din Trgovite


Facultatea de Ingineria Mediului si Biotehnologii
Specializarea: Ingineria Mediului
Disciplina: Informatic Aplicat

Student: Tobosaru Georgiana Ramona

Anul universitar 2010-2011

1din21

Tobosaru Georgiana Ramona

1.CE ESTE RASISMUL?..................................................................................................................................................3


2.CE LIPSESTE SOCIETATII ROMANESTI?..............................................................................................................5
3.DISCRIMINAREA RROMILOR..................................................................................................................................7
4.CAUZA UNEI GANDIRI RASISTE.............................................................................................................................9
5.EXPERIMENT CELEBRU..........................................................................................................................................11
6.BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................................................13

2 din 21

RASISMUL

1.Ce este rasismul?


Rasismul reprezint un grup de atitudini care i au sursa n convingerea c
diferenele sociale i culturale se explic prin diferene biologice i ereditare. Este procesul de
discriminare datorat credinelor i ideologiilor, produse n secolele XIX i XX de ctre francezii
Jules Soury, Joseph Arthur de Gobineau i Charles Maurras sau de germanul nazist Alfred
Rosenberg, conform crora rasele omeneti pot fi clasificate de la inferior la superior n baza
caracteristicilor biologice fundamental diferite cu care par a fi nzestrate. Rasismul presupune
aadar c oamenii sunt inegali n funcie de etnia creia i aparin sau de culoarea pielii, adic, mai
global, convingerea c popoarele sunt inegale ca atare. Constitue orice aciune, practic sau
convingere care reflect o viziune despre lume bazat pe conceptul rasial, care la rndul lui
definete convingerea c oamenii sunt mprii n entiti biologice separate i exclusive numite
rase, i c exist o legtur cauzal ntre caracteristicile fizice cu care se definete acest concept
i personalitatea, capacitatea intelectual, aptitudinile morale sau alte caracteristici
comportamentale umane, i c anumite rase sunt prin natere superioare altora. Rasismul este din
punct de vedere al metodologiei psihologice un esenialism. Esenialismul cognitiv este o form
rspndit i vast de mecanisme de clasare tipice gndirii umane, care acoper procesele
intelectuale att ale adulilor ct i ale copiilor, pe cele ale indivizilor din ri avansate socialmente
ct i pe acelea ale membrilor triburilor aflate din punct de vedere social nc n plin preistorie. El
se rezum la tendina spontan i persistent, incontient i intuitiv, de a reprezenta lucrurile sau
persoanele, considernd caracteristicile lor ca fiind produse de o esen care n fapt este fictiv
dar care n percepia indivizilor este proprie categoriei lor. Caracteristicile asociate acestei esene
pot fi realiti observabile (precum atribute fizice ca n cazul rasismului) sau pure ficiuni (ca
personalitatea astrologic, de exemplu).
Din punct psihologic, se poate considera ca rasismul ca o reacie de aprare a
individului, care ia natere prin teama de a pierde identitatea, caracterele de ras proprii, sau ca
reacie a unor elemente deziluzionate, frustrate, care caut s-i justifice eecurile suferite i
descarce nemulumirea pe o minoritate, totul fiind suprapus peste un cliee i prejudeci,
intoleran, obscurantism religios i ignoran.
Rasismul si xenofobia se intalnesc peste tot, nu numai la romani. Si chiar in societatile
mult mai diverse cultural ca a noastra, adica la cei de-i consideram mai buni ca noi: americani, vesteuropeni
vremurile se schimba mereu societatea evolueaza in stiinta dar uneori nu si in mentalitate.
Rasismul a existat si va exista mereu pentru ca niciodata toti oamenii nu vor putea fi multumiti, si
nu se pot pune granite stricte pentru ca natiunile sa nu se mai intalneasca. Trebuie totusi sa ne
gandim inainte sa scoatem un cuvant gresit de care apoi sa ne para rau, chiar daca persoana in cauza
e de o alta nationalitate si poate greseste dar trebuie sa fim mereu intelegatori...ceea ce nu se
intampla des de aceea apare rasismul.
3din21

Tobosaru Georgiana Ramona


Nu trebuie sa uitam niciodata ca chiar daca e alb sau negru sau galben e tot un om ca toti ceilalti.
Primele mele cunostinte de rasism au fost de pe vremea cand se difuzau foarte des filmele in care
negrii erau sclavi... trebuind sa slujeasca oamenii aristrocrati, oamenii din societatea inalta.
Inca exista credinta conform careia, in mod eronat, oamenii pot fi impartiti dupa
rasele biologice. Acest lucru este surprinzator daca ne gandim la numeroasele incercari ale
oamenilor de stiinta de a stabili categorii de rase ale popoarelor lumii. Nu exista rase pure,ci doar o
seama de varietati fizice ale fintelor umane. Exista diferente fizice clare intre oameni, iar unele
dintre acestea sunt mostenite. Insa motivul pentru care unele diferente devin motiv pentru
discriminarea sociala si pentru prejudecati nu au nimic de-a face cu biologia. De aceea, diferentele
rasiale ar trebui intelese ca variatii fizice individuale ale membrilor unei comunitati sau societati ca
fiind semnificative din punct de vedere social. Diferentele de culoare a pielii, spre exemplu, sunt
considerate ca fiind semnificative, in timp ce diferentele de culoare ale parului nu sunt.
O trasatura distinctiva a relatiilor rasiale este faptul ca ele sunt justificate de grupuri
puternice sub forma unui fel de teorie determinista care sustine ca situatia diferitelor grupuri sociale
nu putea fi alta decat cea existenta.
In Romania, Ziua de 21 martie a fost declarata Ziua impotriva discriminarii rasiale"
inca din 1966, iar tara nostra este semnatara a celor mai importante documente in materie de
drepturile omului si discriminare.
Potrivit directorului de programe al organizatiei Salvati Copiii, George Roman, in
Romania nu exista discriminare rasiala, dar se manifesta alte forme de discriminare, precum cea pe
criterii etnice, din motive financiare, cea pe baza de gen sau pe orientare sexuala.
Romania are, in schimnb, o mare problema in ceea ce priveste discriminarea etnica,
situatia fiind chiar alarmanta" din punct de vedere al respectarii drepturilor copiilor rromi, a mai
spus directorul "Salvati Copiii", cu prilejul sarbatoririi Zilei Impotriva Discriminarii Rasiale, la
Biblioteca Metropolitana Bucuresti.
Sint numeroase cazuri de discriminare a copiilor de etnie rroma. Am avut cazuri in care
au fost refuzati la inscrierea la gradinita. De asemenea, s-a constatat ca uneori se descurajeaza
inscrierea lor la scoala", a declarat George Roman.
Pe de alta parte, persoanele refugiate din Romania considera ca romanii sint foarte
primitori, desi fiecare dintre ei s-a confruntat la un moment dat cu o forma de discriminare. "Au fost
mici incidente, pe care le punem insa pe seama necunoasterii", a declarat presedinta Organizatiei
Femeilor Refugiate din Romania, Mbela Ofrr.
Reprezentanta Agentiei ONU pentru Refugiati (UNHCR), Cristina Bunea, a declarat ca in
Romania sint aproximativ 50.000 de straini, doar o mie dintre acestia fiind insa refugiati. Din 1991
si pana in prezent, au fost inregistrate peste 14.000 de cereri de azil, cele mai numeroase comunitati
fiind ale irakienilor, turcilor si iranienilor. Bunea a precizat ca un cetatean strain care a obtinut
statutul de refugiat poate beneficia de o serie de forme de protectie din partea statului: cursuri de
limba romana, consiliere in vederea integrarii in societate, ajutor guvernamental rambursabil si
cazare intr-un centru al Oficiului Roman pentru Imigrari.
Potrivit statisticilor Oficiului Roman pentru Imigrari, la sfirsitul lunii iunie a anului trecut,
un numar de 810 straini figurau printre beneficiarii unei protectii oferite de statul roman, 261 dintre
acestia fiind copii.
4 din 21

RASISMUL
De-a lungul anilor, Salvati Copiii a asistat, in cadrul programului Integrarea
copiilor refugiati si separati in societatea romaneasca", aproximativ 950 de copii refugiati si 400 de
parinti provenind din tari precum Irak, Somalia, Iran, Afganistan, Turcia, Fosta Iugoslavie, Congo
Brazaville, Rusia si Albania. Potrivit organizatiei nonguvernamentale, peste 3.000 de copii au fost
cuprinsi in sesiunile de instruire care au avut loc in aceasta saptamina.

2.Ce lipseste societatii romanesti?

S
ocietatii romanesti ii
diversitatea. Nu
educati sa luam
de cei diferiti de noi si
dincolo de infatisare.
Romania sunt destui
de care exista un
generalizat, la fel cum
maghiari la care se
ca bozgori si
care, da, e peiorativ
care se manifesta
Suntem invatati de
dau la tigan daca nu
cuminte, ca sunt hoti,
ce mai, si de maghiari
separati automat.
Daca nu
stare sa ne impacam
doua minoritati, de
pentru mai multe? De
suficienta educatie si
sa acceptam oameni
alta culoare sau

lipseste
suntem
cunostinta
sa privim
Totusi, in
rromi fata
rasism
exista multi
refera lumea
ungurisi fata de
xenofobie.
mici ca te
esti
oameni rai
suntem
suntem in
cu astea
unde loc
unde
constiinta
de orice
natie?

A respinge pe cineva care nu se aseamana cu tine doar prin simplul fapt ca e mai alb
sau mai negru, vorbeste o limba pe care o cunosti sau poate nu asta , se numeste rasism a respinge
un om mult mai idferit sau mai special decat tine.

5din21

Tobosaru Georgiana Ramona

A respinge pe cineva care nu se aseamana cu tine doar prin simplul fapt ca e mai alb
sau mai negru, vorbeste o limba pe care o cunosti sau poate nu asta , se numeste rasism a respinge
un om mult mai idferit sau mai special decat tine.

6 din 21

RASISMUL

3.Discriminarea rromilor

Necesitatea colarizrii etniei rrome, ca treapt obligatorie spre integrarea lor rasial
i cultural n spaiul European, este resimit stringent n toate rile continentului puse n faa unei
realiti cu o problematic destul de dificil, ce poate perturba grav dinamica unei lumi a crei
opiune esenial este civilizaia.
Problematica educaiei copiilor rromi constituie una din provocrile cu care se confrunt mediile
social economice i culturale sau civice din Romnia. Ea face parte din problematica mai larg,
cea a copiilor aflai n situaii de excluziune, de marginalizare din diferite motive, necesitnd
abordri nuanate n funcie de mai muli parametri specifici: mediul de reziden, apartenena la un
grup minoritar etnic, apartenena la o grupare social cu
un status economic minimal, etc.
Marginalizarea reprezint procesul de situare a indivizilor
sau grupurilor pe o poziie sociala periferic sau de
izolare i implic limitarea accesului la resursele
economice, politice, educaionale i comunicaionale ale
colectivitii. Din aceste perspective, marginalizarea se
concretizeaz n plasarea indivizilor i grupurilor sub
nivelul minim acceptat din punct de vedere economic
rezidenial, ocupaional, de educaie i instrucie dar, i printr-un deficit de posibiliti de afirmare i
de participare la viaa colectivitii.
Grupurile marginale sunt, de regul, compuse din sraci, omeri, minoriti etnice puternic
discriminate, delicveni, handicapai sau persoane inadaptate.
Transformrile din viaa economic, inflaia, omajul, diferenierea excesiv a veniturilor salariale,
dar i scderea nivelului de trai, criza de locuine, etc., au dus la apariia i dezvoltarea fenomenului
de marginalizare i au creat o categorie de marginalizai ecomomic i social.
Una dintre categoriile cele mai vulnerabile la costurile sociale ale tranziiei a fost minoritatea rrom,
deoarece ea se situa deja pe poziii de risc crescut.
n perioada post decembrist rromii nu au reprezentat o minoritate etnic discriminat, deoarece nu
li s-a dat dreptul de a reprezenta o minoritate etnic, liber s-i promoveze propriile tradiii
culturale, politica fiind de asimilare a acestora.
Copiii rromi constituie una dintre cele mai defavorizate categorii de copii i au nevoie de
mult sprijin pentru a depi situaia n care se afl. Srcia i lipsurile familiilor rrome, prejudecile
care persist n mentalitatea populaiei, ineria unor prini rromi faa de perspectivele pe care

7din21

Tobosaru Georgiana Ramona


educaia le ofer copilului, toate
coala nainte de absolvirea ciclului gimnazial
acestea contribuie la marginalizarea copiilor
i aproximativ 50% sunt analfabei sau
rromi, la limitarea accesului la ansele egale
semianalfabei. Aceste date statistice justific
la care au dreptul toi copiii. La nivel de ar,
necesitatea unor proiecte i programe
n prezent, doar 20% dintre copiii rromi
educative pentru integrarea colar a copiilor
frecventeaz grdinia, pentru a se pregti
rromi.
pentru coal, 20% nu sunt cuprini n nici o
form de nvamnt, 30% abandoneaz
n procesul de colarizare a iganilor, att de
Coordonatele de care trebuie s inem seama
necesar,
pornind de la specificul tradiiei i
culturii lor, i avnd ca obiectiv racordarea
acestui sistem educaional la valorile culturii
i civilizaiei europene, sunt:

8 din 21

RASISMUL

1. Organizarea tradiional a
iganilor n comuniti nchise
(izolarea):
- Marginalizarea social;
- Automarginalizarea;
- Existena prejudecilor de ordin cultural,
rasial i social;

2. Particularitile antropologice
rasiale ale populaiilor igneti:
- Talentele rasiale native (inteligena
speculativ, talentul artistic);

3. Manifestrile de rasism ale


comunitii majoritare;

4. Specificul cultural ignesc:


- limba rromani;
- mentalitatea socio-cultural igneasc;
- existena unei dualiti morale a iganului;
- existena unui tip de religiozitate igneasc;

5. Elemente specifice organizrii


actuale a lumii igneti:
- neomogenitatea, datorit originii i
itinerariului diferite, meseriile tradiionale;
modul de via; gradul de integrare cultural.
- Migraia ( intern i extern );

6. Tradiia negativ manifestat


prin:
- inadaptabilitate;
- infracionalitate;
9din21

Tobosaru Georgiana Ramona


- vendeta igneasc.
prioritar al educaiei interculturale este
promovarea capacitii de convieuire
Singura alternativ acceptabil i
viabil la problema
marginalizrii este o politic
coerent i susinut de prevenire
a acesteia, pe de o parte, i de
integrare, pe de alt parte, dei
integrarea este un fenomen fa
de care majoritatea liderilor
rromi au o reacie advers. Cauza
este o nelegere defectuoas a
ideii de integrare, perceput
fragmentar, doar n dimensiunea
sa coercitiv de asimilare. n
realitate, integrarea reprezint o
relaie, o interaciune dinamic
ntre sistemul care se
integreaz i sistemul care
integreaz, iar rezultatul acestui proces este
constructiv n contextul cultural i social
un echilibru funcional al parilor. Trebuie s
variat, ndeprtd i prevenind prejudeci din
inem ns seama c integrarea social are
trecut sau chiar prezente.
patru dimensiuni fundamentale, i anume:
integrarea cultural, normativ,
comunicaional i funcional. Dac
integrarea cultural presupune coerena
normelor i valorilor unei culturi, integrarea
normativreprezint msur n care valorile
grupului devin norme efective. Tocmai
aceast exigen a majoritii, de conformare
a minoritii la normele sale, este adesea
perceput ca o tendin de asimilare.
4.Cauza unei gandiri rasiste
Factorii care pot i trebuie s aiba un rol
decisiv n procesul de integrare funcional a
rromilor n societatea intercultural a
mileniului III sunt: sistemul educaional,
mass-media, asistena social, factorii de
decizie la nivel guvernamental.
n procesul de integrare a copiilor
rromi, coala are un rol fundamental,
promovnd educaia intercultural. Obiectivul
10 din 21

Cauza unei gndiri rasiste, este


diferit. Rasismul modern se bazeaz pe teorii
care i au originea n ideologiile din secolul
al XVIII-lea, perioada apariiei unei gndiri
noi, unui curent de emancipare i a unei
reacii de neacceptare acestui curent nou, prin
cutarea pstrrii sistemului vechi i rigid.

RASISMUL
Filozofi i teoreticieni ai vremii ca Johann
Gottfried von Herder, Immanuel Kant i
Georg Wilhelm Friedrich Hegel au cuta s
explice n mod tiinific diferenele de ras.
Aceti gnditori ai vremii iau n considerare
nu numai caracteristicile biologice (corporale)
diferite ale raselor ci i mentalitatea i
caracterul indivizilor unei rase. Mai trziu
dezvoltarea biologiei i geneticii ca urmare a
teoriei evoluioniste a lui Charles Darwin
creeaz anumite puncte de sprijin pentru
teoriile rasiste.
n anul 1995 UNESCO prin
Declaraia de la Schlaining presupune c
teoriile rasiste consider c sunt nu numai
diferene genetice, dar i diferene
sociologice ntre rase. Prin studii tiinifice sa determinat c diferena de culoare a pielii
sau fizionomie nu ofer nici un indiciu pentru
a putea stabili diferene calitative dintre rase.
Din punct psihologic, se poate
considera ca rasismul ca o reacie de aprare
a individului, care ia natere prin teama de a
pierde identitatea, caracterele de ras proprii,
sau ca reacie a unor elemente deziluzionate,
frustrate, care caut s-i justifice eecurile
suferite i descarce nemulumirea pe o
minoritate, totul fiind suprapus peste un
cliee i prejudeci, intoleran,
obscurantism religios i ignoran.
Dup anul 1945, n statele
democratice rasismul este legalmente
penalizat i descurajat prin educaie. Pe teren
tiinific, dei au fost ntocmite studii
statistice care arat mici diferene ale

11din21

coeficientului de inteligen mediu


ntre diverse populaii ale statelor lumii ca i
ntre rase, acestea nu pot justifica rasismsul
ct timp diferenele de IQ rmn mult mai
importante n interiorul unei rase (oricare ar fi
ea) dect diferenele de IQ mediu ntre 2 rase
umane (oricare ar fi ele). Relevana acestei
observaii devine astfel minor.
Ideologii rasismului, ca i acei ai
conservatismului social, au folosit ideile lui
Darwin pentru a-i justifica opiunile politice,
dei Darwin n-a echivalat niciodat rasele
umane cu nite specii distincte sau societatea
uman cu o jungl, iar succesorii lui pe
trmul biologiei s-au ferit s dea vreo
relevan social conceptului de rase
umane, dei azi, din ce n ce mai des, apar
articole tiintifice care demonstreaz utilitatea
considerrii n domeniul ngrijirii sntaii a
conceptului, acestea plednd n acelai timp
pentru o medicin dac nu individualizat, cel
puin care s in cont de tipul etnic (rasial) al
bolnavului, recomandndu-se utilizarea
informaiei privitoare la ras pentru
identificarea (cu scop de prevenie) unei
populaii cu risc crescut n ce privete
anumite maladii (diabet, boli de inim,
cancere, diverse maladii autoimune, boli de
metabolism, constatndu-se c chiar i tipul
i gravitatea unor complicaii ale unor
maladii diferind de la o ras la alta, ca i
eficacitatea unor medicamente care variaz n
funcie de diferene probabil explicabile prin
polimorfismul genetic).

Tobosaru Georgiana Ramona

5.Experiment celebru
Experimentul celebru al lui Jane Elliott prin care a demosntrat cat de usor se naste ideea de
rasism.
La o zi dupa ce Martin Luther King Jr. a fost asasinat in 1968, Jane Elliott, profesoara de
scoala generala, a vrut sa-i invete pe elevii ei de clasa a treia despre rasism. In locul unei discutii
lungi si monotone despre acest subiect, s-a gandit ca ar fi mai bine sa le arate copiilor ce inseamna
rasismul recurgand la un experiment care a ramas
celebru.
Elliott i-a incurajat pe elevi sa discute despre
cum a fost posibil sa se intample ceva atat de
groaznic ca asasinarea lui Martin Luther King Jr.,
intrebandu-i daca au habar cum este sa te simti
altfel decat alb in America. Copiii s-au aratat
dornici sa invete asa ca Elliott a stabilit regulile
jocului. Copiii cu ochi albastri trebuia sa
foloseasca aceeasi cana pentru a bea apa, sa
manance dupa ceilalti copii si sa merga la baie
dupa ce fusesera ceilalti, nu aveau voie sa
vorbeasca cu copiii cu ochi caprui. Erau
considerati cei care faceau toate lucrurile rele si
invatau mai greu. Experimentul a durat o zi
intreaga insa dupa numai 15 minute, Elliott vedea
schimbarile care se petreceau in randul copiilor.
Copiii cu ochi caprui se credeau superiori iar cei cu ochi albastri deveanu nesiguri si intimidati.
Copiii cu ochii caprui erau dominanti, aroganti, critici si se considerau mult mai inteligenti. Iar
convingerea era atat de puternica incat copiii care pana atunci aveau probleme cu cititul acum erau
foarte cursivi. Iar copiii cu ochii albastri care erau unii dintre cei mai inteligenti din clasa, dintr-o
data au devenit prostuti, inspaimantati, frustrati, furiosi, cu resentimente si fara incredere de sine. Si
asta in doar o zi cat a tinut experimentul.
Cand isi intrasera in roluri, copiii imitau comportamentul parintilor, oamenilor maturi din jur, ceea
ce vazusera la televizor. Nu era nevoie sa existe minoritati in comunitatea lor ca sa stie ce inseamna
rasismul si sa-l practice. Acesti copii stiau fiecare sterotip pe care il auzisera despre persoanele de
culoare, cu toate ca in zona lor nu existau.
In primul an al acestui experiment ziarul local a scris o serie de articole legate de lectia de
discriminare pe care Elliott o preda insa a trecut neobservat. Abia dupa un an a inceput sa apara pe
prima pagina, sa fie subiectul a o serie de documentare si Elliott sa apara la emisiunea "The Tonight
Show".

12 din 21

RASISMUL
Dupa ce a aparaut la aceste emsiuni, Elliott si familia sa au fost exclusi din comunitate.
Clientii ocoleau hotelul la care tatal ei era manager, lumea striga si o insulta pe strada, a fost data
afara din echipa de bowling din care facea parte de multi ani. Copiii ei au fost amenintati si chiar
batuti de alti copii si casa vandalizata. Asta pentru ca a fost una dintre primele persoane albe care sia exprimat public parerea ca albii detin mai multe privilegii, fara sa le merite.

13din21

Tobosaru Georgiana Ramona

6.Bibliografie

Internet :
1.http://ro.wikipedia.org/wiki/Rasism
2.http://forum.computergames.ro/31-stonehenge/146325-ceeste-rasismul.html

14 din 21

RASISMUL

15din21

Tobosaru Georgiana Ramona

16 din 21

RASISMUL

17din21

Tobosaru Georgiana Ramona

18 din 21

RASISMUL

19din21

Tobosaru Georgiana Ramona

20 din 21

RASISMUL

21din21